Ministerul Educației si Cercetării Republicii Moldova

Centrul de Excelenta in Energetica si Electronică

Catedra: Tehnologii si rețele de comunicații

Lucrare de laborator nr. 3

Tema: ,, Studiul fenomenului de difracție si interferenta.”
Disciplina: Fizica

Grupa: TT-0119
A efectuat: Ghimciuc Ioan
A verificat: Deliu Elena
 Scopul lucarii: Determinarea lungimii de unda cu ajutorul rețelei de difracție.
Consecințe teoretice:
Interferenta este fenomenul de suprapunere si de compunere a efectelor a doua (sau a mai multor)
mișcări vibratorii provenite din surse diferite; intensificare (sau slăbire reciproca) a intensității undelor prin
suprapunerea lor. In optica, acesta se materializează prin apariția unui sistem de franje luminoase si
întunecate.

Spre deosebire de undele mecanice la care rezultatul interferentei se observa din amplitudine, in cazul
luminii, rezultatul interferentei este vizibil după intensitatea luminoasa din punctul respectiv.

Ca rezultat al compunerii undelor apar pe câmpul de interferenta benzi sau inele luminoase si întunecate
numite franje de interferenta.

Una dintre cele mai vechi demonstrații ale faptului ca lumina poate produce efecte de interferenta a fost
făcută in 1800 de către savantul englez Thomas Young. Are o importanta deosebita deoarece cu ajutorul lui
s-a realizat primul experiment de interferenta care a demonstrat valabilitatea principiului lui Huygens in
optica, adică valabilitatea teoriei ondulatorii a luminii. Alte mecanisme de interferenta sunt: biprimsma
Fresnel, bilentila Billet, pana optica, inelele lui Newton etc.

Dispozitivul consta într-o sursa de lumina monocromatica, un ecran, un paravan in care sunt practicate
doua fante dreptunghiulare, înguste, paralele intre ele.

Aparate și accesorii: Linie gradata, ruleta, aparat de fotografiat, plus alte facilitați ale
laboratorului (draperii, calorifer). Pentru măsurare a fost realizat un set de 5 fotografii. Cu
ajutorul programului Imago s-au realizat toate măsurătorile, cu o precizie de 3 zecimale.
Modul de lucru:
Prelucrarea datelor si rezultate
Culoarea 𝑋𝑘 λ λ med ∆λ ∆λ med Ꜫ
k
luminii mm nm nm nm nm %
1 140,544 702,72 9,76875
Albastru 692,9513 9,76875 1,409731
2 273,273 683,1825 9,76875
1 159,158 795,79 10,51
Verde 785,28 10,51 1,338376
2 309,908 774,77 10,51
1 184,383 921,915 9,76
Roșu 912,155 9,76 1,069994
2 360,958 902,395 9,76

1.
𝑋𝑘 140.544 ∙ 10−3 𝑚𝑚
λ1 = = = 702,72𝑛𝑚
𝐾1 ∙ 𝑓 ∙ 𝑛 1 ∙ 2𝑚 ∙ 105 (𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 )
𝑚
−3
𝑋𝑘 273.273 ∙ 10 𝑚𝑚
λ2 = = = 683,1825𝑛𝑚
𝐾2 ∙ 𝑓 ∙ 𝑛 2 ∙ 2𝑚 ∙ 105 (𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 )
𝑚
−3
𝑋𝑘 159.158 ∙ 10 𝑚𝑚
λ3 = = = 795,79𝑛𝑚
𝐾3 ∙ 𝑓 ∙ 𝑛 1 ∙ 2𝑚 ∙ 105(𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 )
𝑚
 𝑋𝑘 309.908 ∙ 10−3 𝑚𝑚
λ4 = = = 774,77𝑛𝑚
𝐾4 ∙ 𝑓 ∙ 𝑛 2 ∙ 2𝑚 ∙ 105(𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 )
𝑚
−3
𝑋𝑘 184.383 ∙ 10 𝑚𝑚
λ5 = = = 921,915𝑛𝑚
𝐾5 ∙ 𝑓 ∙ 𝑛 1 ∙ 2𝑚 ∙ 105 (𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 )
𝑚
−3
𝑋𝑘 360.958 ∙ 10 𝑚𝑚
λ6 = = = 902,395𝑛𝑚
𝐾6 ∙ 𝑓 ∙ 𝑛 2 ∙ 2𝑚 ∙ 105 (𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 )
𝑚

2.
𝜆1 + 𝜆2 702,72𝑛𝑚 + 683,1825𝑛𝑚
𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 = = = 692.9513𝑛𝑚
2 2
𝜆3 + 𝜆4 795,79𝑛𝑚 + 774,77𝑛𝑚
𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑣𝑒𝑟𝑑𝑒 = = = 785,28𝑛𝑚
2 2
𝜆5 + 𝜆6 921,915𝑛𝑚 + 902,395𝑛𝑚
𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑟𝑜𝑠𝑢 = = = 912,155𝑛𝑚
2 2

3.
∆𝜆1 = |𝜆1 − 𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 | = |702,72𝑛𝑚 − 692,9513𝑛𝑚| = 9,76875𝑛𝑚
∆𝜆2 = |𝜆2 − 𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 | = |683,1825𝑛𝑚 − 692,9513𝑛𝑚| = 9,76875𝑛𝑚
∆𝜆3 = |𝜆3 − 𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑣𝑒𝑟𝑑𝑒 | = |795,79𝑛𝑚 − 785,28𝑛𝑚| = 10,51𝑛𝑚
∆𝜆4 = |𝜆4 − 𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑣𝑒𝑟𝑑𝑒 | = |774,77𝑛𝑚 − 785,28𝑛𝑚| = 10,51𝑛𝑚
∆𝜆5 = |𝜆5 − 𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑟𝑜𝑠𝑢 | = |921,915𝑛𝑚 − 912,155𝑛𝑚| = 9,76𝑛𝑚
∆𝜆6 = |𝜆6 − 𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑟𝑜𝑠𝑢 | = |902,395𝑛𝑚 − 912,155𝑛𝑚| = 9,76𝑛𝑚

4.
∆𝜆1 + ∆𝜆2 9,76875𝑛𝑚 + 9,76875𝑛𝑚
∆𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 = = = 9,76875𝑛𝑚
2 2
∆𝜆3 + ∆𝜆4 10,51𝑛𝑚 + 10,51𝑛𝑚
∆𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑣𝑒𝑟𝑑𝑒 = = = 10,51𝑛𝑚
2 2
∆𝜆5 + ∆𝜆6 9,76𝑛𝑚 + 9,76𝑛𝑚
∆𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑟𝑜𝑠𝑢 = = = 9,76𝑛𝑚
2 2

5.
∆𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 9,76875𝑛𝑚
Ꜫ1 = ∙ 100% = ∙ 100% = 1,409731%
𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 692.9513𝑛𝑚
∆𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑣𝑒𝑟𝑑𝑒 10,51𝑛𝑚
Ꜫ2 = ∙ 100% = ∙ 100% = 1,338376%
𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑣𝑒𝑟𝑑𝑒 785,28𝑛𝑚
∆𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑟𝑜𝑠𝑢 9,76𝑛𝑚
Ꜫ3 = ∙ 100% = ∙ 100% = 1,069994%
𝜆 𝑚𝑒𝑑𝑟𝑜𝑠𝑢 912,155𝑛𝑚
 Concluzia:
In aceasta lucrare am determinarea lungimi de unda cu ajutorul rețelei de difracție.
Cu ajutorul unei linii gradate, unei rulete si unui aparat de fotografiat am aflat ca
lungimea minima este de unda este de 683.1825nm si lungimea maxima de unda este egala
cu 921.915nm.
Imprecizia rezultatelor se datorează probabil erorilor umane: de măsurat, de calcul, de
prelucrare, erori de calcul, deformarea imaginii din cauza lentilei aparatului de fotografiat,
condițiile de desfășurare a experimentului. Totuși, rezultatul obținut este impresionat
având in vedere toate aceste surse de erori.