TESTE = 157 Intrebari

Tema: Unităţile economice. Firmele si factorii de productie = 10 INTREBARI

1. Care din următoarele enunţuri caracterizează unităţile economice:

A) unitate patrimonială
B) centre de decizie
C) unitate tehnologică
D) sistem economic
E) entitate socială
F) raţionalitate
G) toate cele de mai sus

2. Care dintre următoarele nu reprezintă o formă de societate comercială:

A) societatea în nume colectiv (S.N.C.)
B) societatea în comandită simplă (S.C.S.)
C) societatea în comandită pe acţiuni (S.C.A.)
D) societatea pe acţiuni (S.A.)
E) societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)
F) societatea cooperatistă (COOP.)

3. Care din cele de mai jos nu constituie unităţi economice productive:

A) persoanele fizice autorizate
B) asociaţiile familiale
C) societăţile comerciale
D) instituţiile publice
E) cooperativele
F) companiile (regiile) publice
G) organizaţiile neguvernamentale

4. Disponibilităţile de factori de producţie (cantitativ, calitativ şi structural) sunt

determinate de:
A) cerere
B) tehnologiile de fabricaţie
C) resursele primare
D) raţionalitate

5. Capitalul ca factor de producţie reprezintă:

A) resurse primare, în principal umane
B) resurse primare, în principal naturale
C) resurse derivate, în principal manufacturate
D) bunuri pentru producţie
E) bunuri pentru consum

6. Care dintre următoarele situaţii reprezintă exemple de capital:

A) o sumă de bani economisită şi păstrată în numerar
B) o sumă de bani economisită depusă la bancă
C) un autoturism folosit pentru nevoile familiei
D) un autoturism folosit pentru deplasarea directorului firmei

7. Partea capitalului în funcţiune (tehnic) care participă la un singur ciclu de producţie,

pe parcursul căruia se consumă integral sau este profund transformat, şi care se
înlocuieşti odată cu reluarea ciclului productiv este:
 A) capitalul fix
B) capitalul circulant
C) capitalul social
D) capitalul propriu
E) capitalul fictiv
F) capitalul contabil

8. Care dintre cele de mai jos caracterizează capitalul fix:

A) parte a capitalului tehnic (în funcţiune)
B) se consumă treptat
C) participă la mai multe cicluri de producţie
D) se înlocuieşte la un interval mai mare de timp
E) toate cele de mai sus
F) nici una din cele de mai sus

9. Care dintre cele de mai jos reprezintă trăsături ale factorilor de producţie ce permit
combinarea lor:
A) divizibilitatea
B) perisabilitatea
C) utilitatea

10. Posibilităţile de achiziţionare a diferite cantităţi (maxime) din doi factori de producţie
este reprezentată grafic prin:
A) curba de izoproducţie
B) dreapta bugetului consumatorului
C) izocuantă
D) dreapta bugetului firmei
E) curba de izoutilitate

Tema: Costul producţiei = 13 INTREBARI

1. Uzura reprezintă o depreciere a parametrilor tehnico-funcţionali şi a valorii unui

element de:
A) capital fix
B) capital circulant
C) forţă de muncă
D) natură
E) oricare din cele de mai sus

2. Uzura fizică constă în deprecierea caracteristicilor funcţionale ale capitalului fix, ca

urmare a:
A) folosirii în procesul de producţie
B) înlocuirii cu capital circulant
C) acţiunii legii randamentelor descrescătoare
D) acţiunii legii utilităţii descrescătoare

3. Amortizarea capitalului fix reprezintă:

A) un element de cost al producţiei
B) o parte a capitalului circulant folosit în procesul de producţie
 C) programul de restituirea a unui credit
D) recuperarea investiţiei făcute într-o firmă

4. Prin amortizare se recuperează

A) numai uzura fizică
B) numai uzura morală
C) atât uzura morală cât şi cea fizică
D) consumul total efectiv de capital fix

5. Costul economic al producţie reprezintă:

A) costuri fixe + costuri variabile
B) costuri medii fixe + costuri medii variabile
C) suma costurilor marginale
D) cheltuieli de fabricaţie + cheltuieli de desfacere
E) costuri explicite + costuri implicite
F) costuri explicite – costuri implicite
6. Consumul de factori de producţie cu titlu gratuit se include:
A) numai în costurile fixe
B) numai în costurile variabile
C) numai în costurile explicite
D) numai în costurile implicite
E) numai în costurile marginale

7. Costul total pe termen scurt cuprinde:

A) numai costuri fixe
B) numai costuri variabile
C) numai costurile implicite
D) atât costurile fixe cât şi cele variabile
E) doar amortizarea şi costurile variabile
F) cheltuielile materiale şi salariale

8. Costurile fixe sunt acele elemente de cheltuieli care pe termen scurt nu se modifică ca
urmare a modificării:
A) volumului producţiei realizate
B) preţului bunurilor realizate
C) amortizării capitalului fix
D) nivelului salariilor
E) creşterii populaţiei

9. Costurile fixe se modifică pe perioadă scurtă mai mult decât producţia când:
A) au loc investiţii de natură a creşte capacităţile de producţie
B) creşte productivitatea muncii mai mult decât cresc salariile
C) costurile variabile se reduc
D) costurile medii fixe cresc
E) nici una dintre aceste situaţii

10. Care dintre elementele următoare nu reprezintă componente ale costurilor fixe:
A) amortizarea capitalului fix
B) salariile personalului de conducere şi administraţie
C) salariile personalului de pază şi întreţinere
D) chirii pentru clădiri şi utilaje
E) materii prime şi materiale
 11. Costurile variabile sunt acele elemente de cheltuieli care pe termen scurt se modifică
ca urmare a modificării:
A) volumului producţiei realizate
B) preţului bunurilor realizate
C) amortizării capitalului fix
D) nivelului salariilor

12. În cheltuielile materiale se includ:

A) numai amortizarea capitalului fix
B) numai cheltuielile cu materiile prime, combustibilul şi energia
C) impozitele şi taxele legate de rezultatele activităţii economice

13. Costurile variabile cresc odată cu:

A) creşterea consumului de materii prime
B) creşterea volumului de capital fix consumat
C) creşterea salariilor personalului administrativ şi de conducere

Tema : ACTIVITATEA ECONOMICĂ. TREBUINŢE ŞI INTERESE = 13

INTREBARI

1. Omul este mai întâi:

A) organizator
B) făuritor de unelte
C) inovator
D) producător
E) consumator
F) atât producător cât şi consumator

2. Stadiul zoologic de asigurare a subzistenţei este depăşit la nivel antropologic prin:

A) confecţionarea de unelte
B) respectul faţă de mediu
C) caracterul instinctual

3. Procesul complex prin care oamenii folosind în mod raţional resursele disponibile
pentru a crea bunuri economice este desemnat de termenul de:
A) activitate economică
B) economisire
C) repartiţie
D) schimb

4. Activitatea economică este o activitate de origine:

A) biologică
B) societală
C) spirituală
D) mixtă
E) teoretică

5. Ceea ce îi determină pe oameni să muncească, să desfăşoare o anumită formă de

activitate economică este:
 A) nevoia intrinsecă de a muncii ("munca l-a făcut pe om")
B) plictiseala
C) acţiunea obiectivă a trebuinţelor
D) dorinţa de a face ceva pentru binele semenilor

6. Declanşarea activităţii economice are la bază o serie de mobiluri interne ale

conduitei, mobiluri care pot fi:
A) înnăscute
B) neconştientizate
C) de natură fiziologică
D) toate

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la motivaţia activităţii economice sunt

adevărate:
A) ceea ce declanşează, orientează şi întreţine activitatea
B) totalitatea mobilurilor interne ale conduitei
C) izvorăşte din trebuinţe (în sens larg)
D) toate

8. Cum se explică faptul că activitatea economică are un caracter funcţional:

A) urmăreşte atingerea unor scopuri conştient propuse
B) este repetabilă
C) activitatea economică nu are un caracter funcţional

9. Trebuinţele se concretizează în dorinţa de a avea:

A) obiecte
B) servicii
C) informaţii
D) poziţie socială
E) toate cele de mai sus
F) nici una din cele de mai sus

10. Trebuinţele sunt influenţate de:

A) factori naturali
B) factori istorici
C) factori sociali
D) gradul de dezvoltare a societăţii şi individului
E) tradiţii
F) toate

11. Care dintre clasificările trebuinţelor de mai jos sunt corecte:

A) naturale, sociale şi spirituale
B) înnăscute şi dobândite
C) primare şi indirecte

12. Creşterea şi diversificarea trebuinţelor:

A) are o condiţionare exclusiv obiectivă
B) are o condiţionare exclusiv subiectivă
C) nu este condiţionată în nici un fel
D) este condiţionată atât obiectiv cât şi subiectiv

13. Creşterea şi diversificarea trebuinţelor ar trebui să conducă la:

A) creşterea similară a resurselor
 B) utilizarea raţională a resurselor
C) atitudinea de indiferenţă faţă de utilizarea resurselor
D) trebuinţele nu sporesc şi nu se diversifică
E) dezvoltarea generală a societăţii

Tema: PIAŢA ŞI CONCURENŢA = 18 intrebari

1. Care sunt accepţiunile în care se întâlneşte concurenţa în teoria economică:

A) strategii comerciale ale firmelor
B) înfrângerea rivalilor
C) panaceu universal

2. Atomicitatea reprezintă acea trăsătură a concurenţei perfecte conform căreia pe piaţă

îşi desfăşoară activitatea un număr:
A) mare de vânzători, fiecare de dimensiuni mici şi puteri relativ egale
B) mare de cumpărători, fiecare de dimensiuni mici şi puteri relativ egale
C) mare de vânzători şi cumpărători, fiecare de dimensiuni mici şi puteri
relativ egale
D) restrâns de vânzători, indiferent de dimensiunea şi puterea lor economică

3. Care din trăsăturile următoare nu caracterizează piaţa cu concurenţă perfectă:

A) atomicitatea ansamblului economic
B) produs diferenţiat
C) mobilitatea factorilor de producţie
D) transparenţa deplină
E) fluiditatea

4. Înlocuirea concurenţei prin preţ cu concurenţa prin produse este trăsătura

fundamentală a:
A) concurenţei perfecte
B) concurenţei monopolistice (sau multi-firme cu produs diferenţiat)
C) monopolurilor
D) oligopolurilor omogene
E) monopsonurilor diferenţiate
5. În comparaţie cu concurenţa perfectă, în cazul concurenţei monopolistice:
A) preţurile sunt mai mari
B) cantitatea de produse este mai mare
C) preţurile sunt mai mici

6. În condiţiile unei pieţe oligopoliste, firmele care acţionează sunt:

A) receptoare de preţ (price takers)
B) cele care caută preţul convenabil tuturor (price seekers)
C) cele care impun preţul pe piaţă (price makers)

7. Relaţiile de interdependenţă dintre firme în condiţii de oligopol sunt mai puternice în

cazul:
A) oligopolului pur
B) oligopolului diferenţiat
C) oligopolului parţial
8. Oligopolul complet asigură întotdeauna maximizarea profiturilor:
A) fiecărei firme participante
B) însumate ale grupului
C) celei mai mari firme din grup

9. Care dintre următoarele activităţi se constituie în monopoluri naturale:

A) transportul pe calea ferată
B) transportul aerian
C) transportul rutier
D) transportul maritim
E) transportul fluvial

10. Care dintre următoarele produse pot constitui monopoluri naturale:

A) vinul vechi de Murfatlar
B) strugurii dintr-un anumit soi
C) stafidele
D) vinul de masă

11. Sistemul monopolurilor fiscale este o formă a:

A) monopolului asupra mărcii comerciale
B) monopolului natural
C) monopolului administrativ
D) monopolului tehnologic

12. În cadrul concurenţei în condiţii de monopson nu se realizează niciodată:

A) atomicitatea ansamblului economic
B) omogenitatea produselor
C) mobilitatea factorilor de producţie
D) transparenţa
A) fluiditatea

13. Dacă ritmul de expansiune a unei firme (sau a unui grup de firme) este superior
ritmului de creştere a ramurii, atunci gradul de concentrare:
A) nu există nici o legătură între ele
B) creşte
C) scade
D) rămâne nemodificat

14. Dacă numărul de firme de pe o piaţă se dublează concomitent cu creşterea de trei ori
a ponderii celor mai mari firme, atunci concurenţa:
A) creşte
B) scade
C) rămâne nemodificată

15. Dacă gradul de concurenţă pe o anumită piaţă se reduce, atunci gradul de

monopolizare:
A) nu există nici o legătură între ele
B) creşte
C) scade
D) este constant
E) nu se poate preciza
 16. În condiţii concurenţiale, pentru ca o reducere unilaterală de preţ să fie complet
anihilată şi preţul celorlalţi ofertanţi trebuie:
A) să se reducă în aceiaşi măsură
B) să se reducă mai mult
C) să se reducă cel puţin în aceiaşi măsură

17. Abordările structurale ale politicii concurenţei trebuie să ţină cont cel puţin de
următoarele aspecte:
A) dimensiunea pieţei interne
B) oligopolul de stat
C) relaţiile politice

18. Un grad înalt de concentrare a unei ramuri este de dorit deoarece:

A) intensifică concurenţa în ramura respectivă
B) asigură creşterea calităţii
C) nu se poate aprecia doar pe baza informaţiilor de mai sus

Tema: Profitul. maximizarea profitului = 13 intrebari

1. Care dintre cele de mai jos constituie forme de venit în economiile de piaţă:
A) preţul
B) capitalul
C) economiile
D) profitul

2. Profitul poate fi privit ca:

A) o formă de venit
B) dovada recunoaşterii utilităţii sociale a unei activităţi economice
C) motivaţia principală a activităţii firmelor
D) expresia raţionalităţii economice
E) un rezultat şi expresie a concurenţei pe piaţă
F) măsura eficienţei economice
G) toate cele de mai sus

3. Masa profitul se determină:

A) prin însumarea costurilor unitare de producţie
B) ca un produs între preţul mărfurilor şi cantitatea vândută
C) ca diferenţă între veniturile totale rezultate în urma activităţii
desfăşurate şi cheltuielile totale aferente
D) ca produs între cantităţile de mărfuri vândute şi diferenţa între preţul
acestora şi costul lor marginal

4. Rata profitului se poate exprima prin:

A) volumul profitului obţinut
B) profitul brut minus impozitul pe profit
C) raportul procentual dintre costurile totale şi masa profitului
D) raportul procentual dintre masa profitului şi costurile totale
 5. Rata profitului nu arată:
A) profitul obţinut la 100 u.m. cheltuieli productive
B) profitul obţinut la 100 u.m. capital folosit (investit)
C) profitul obţinut la 100 u.m. cifră de afaceri
D) profitul obţinut la 100 u.m. venit realizat
E) profitul mediu obţinut pe unitate pe produs

6. Rata profitului reprezintă:

A) expresia gradului de rentabilitate
B) un element de stabilire a volumului producţiei
C) o măsura a eficienţei activităţii economice
D) un criteriu de orientare a structurii producţiei
E) toate cele de mai sus

7. Atunci când sporeşte viteza de rotaţie a capitalului (numărul de rotaţii), masa

profitului:
A) creşte
B) scade
C) rămâne neschimbată
D) toate cele de mai sus
E) nu se poate preciza

8. Atunci când masa profitului creşte, gradul de rentabilitate la nivelul unui agent
economic poate să:
A) crească
B) scadă
C) să rămână constant
D) toate cele de mai sus

9. Profitul suplimentar este însuşit:

A) de toate firmele
B) numai de firmele care produc bunuri de consum
C) numai de firmele din industria grea
D) numai de firmele care produc în condiţii mai bune decât cele de la
nivel de ramură
E) numai de firmele care produc în condiţii mai proaste decât cele de la nivel
de ramură
F) numai firmele care deţin o poziţie de monopol.

10. Profitul nelegitim reprezintă venitul obţinut:

A) de toţi proprietarii factorului de producţie capital
B) de orice întreprinzător ca recompensă pentru activitatea desfăşurată şi
riscurile asumate
C) prin evaziune fiscală

11. Profitul total obţinut de un monopol:

A) este egal cu cifra de afaceri
B) este un venit garantat
C) reprezintă profitul normal
D) poate fi superior profitului normal
E) poate fi numai profit legitim
F) este mai mare decât profitul suplimentar.
 12. Dobânda plătită de întreprinzătorul care lucrează cu capital împrumutat trebuie să
fie în mod normal:
A) egală cu profitul realizat
B) mai mare decât profitul realizat
C) mai mică decât profitul realizat
D) această legătură nu are vre-o relevanţă economică

13. Realizarea de profit este esenţială:

A) numai pentru întreprinzători (proprietari)
B) numai pentru conducerea (managementul) firmei
C) numai pentru angajaţii firmei
D) numai pentru societate
E) atât pentru întreprinzători (proprietari) cât şi pentru conducere
F) atât pentru întreprinzători (proprietari) cât şi pentru angajaţi
G) atât pentru întreprinzători cât şi pentru societate

Tema: Sisteme economice. Proprietatea = 15 intrebari

1. Care din următoarele afirmaţii se adeveresc în cazul unei economii naturale:

A) oamenii consumă doar bunuri obţinute prin metode naturale
B) oamenii nu fac apel la schimb pentru a obţine produsele necesare
satisfacerii nevoilor lor
C) produsele se comercializează la preţuri semnificativ mai mici decât în cadrul
unei economii de schimb

2. Care din trăsăturile de mai jos nu caracterizează economia naturală:

A) economie închisă (autarhică)
B) consumatorul este producătorul bunurilor consumate
C) diviziunea socială a muncii
D) schimb izolat şi întâmplător

3. Economia de schimb este acea formă de organizare socială a activităţii economice

în care:
A) în cea mai mare parte accesul la bunurile economice este gratuit
B) fiecare produce tot ceea ce îi este necesar satisfacerii propriilor trebuinţe
C) are loc specializarea pe scară largă a unor producători autonomi
D) banii nu joacă nici un rol în cadrul actelor economice

4. Specializarea şi diviziunea muncii au fost însoţite de:

A) creşterea producţiei;
B) interdependenţă crescândă între indivizi;
C) pierderea într-o oarecare măsură a independenţei personale;
D) toate cele de mai sus;
E) nici una din cele de mai sus.

5. La baza diviziunii muncii se află:

A) un act politic
B) dorinţa oamenilor de a-şi satisface mai bine trebuinţele
 C) teoria economică clasică
D) libertatea alegerii şi proprietatea privată
E) specializarea agenţilor economici

6. Schimbul voluntar între doi indivizi raţionali din punct de vedere economic:
A) este întotdeauna avantajos numai pentru vânzător
B) este întotdeauna avantajos numai pentru cumpărător
C) poate fi avantajos fie pentru unul fie pentru celălalt
D) este reciproc avantajos

7. În economiile de piaţă bunurile sunt consumate în mod normal de:

A) cei care au cea mai mare nevoie de ele
B) cei care muncesc cel mai mult
C) cei care le-au produs
D) cei care le doresc şi sunt dispuşi să plătească pentru ele
E) cei care au relaţii politice.

8. În economiile de comandă majoritatea deciziilor sunt luate de:

A) consumatori
B) producători
C) piaţă
D) guvern
E) investitori privaţi.

9. Numai o economie mixtă se caracterizează prin coexistenţa:

A) comerţului exterior şi intern
B) mecanismelor de piaţă liberă şi de comandă
C) bunăstării şi sărăciei
D) concurenţei perfecte şi imperfecte.

10. Într-o economie mixtă:

A) toate deciziile sunt luate centralizat
B) statul controlează toate mijloacele de producţie
C) toate deciziile sunt dictate de mecanismele de piaţă
D) atât forţele pieţei cât şi statul joacă un rol important.

11. Într-un sistem economic închis:

A) se primeşte mai mult din exterior decât se oferă
B) se cedează mai mult spre exterior decât se primeşte
C) statul are un control total asupra schimburilor cu exteriorul
D) nu există legături cu alte sisteme similare
E) nu există nici o legătură între agenţii economici şi stat.

12. Cum a-ţi caracteriza economia României:

A) economie închisă
B) economie deschisă
C) economie de piaţă liberă
D) economie de comandă

13. Obiectul proprietăţii îl constituie:

A) agenţii economici
B) bunurile economice
C) bunurile libere
 D) interesele economice
E) raporturile de schimb

14. Pluralismul formelor de proprietate:

A) nu este necesar
B) nu este posibil
C) este necesar şi posibil
D) nu este de dorit
E) nu există

15. Avantajele diferitelor forme de proprietate în cadrul activităţii economice este

dovedită de:
A) dimensiunea capitalurilor
B) numărul de personal angrenat
C) volumul producţiei
D) eficienţa activităţii la care participă

TEMA. MONEDA. SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR = 4 INTREBARI

1. Principalele atribute (calităţi) ale unei monede sunt:

A) acceptabilitate
B) raritate
C) stabilitatea valorii
D) toate

2. Care din enunţurile de mai jos nu exprimă funcţii ale banilor:

A) mijloc de schimb (de realizare a tranzacţiilor)
B) mijloc de plată
C) mijloc de echilibrare a balanţei comerciale
D) etalon al valorii

3. Viteza de rotaţie a banilor reprezintă:

A) numărul mediu de acte de vânzare – cumpărare pe care le mijloceşte o
unitate bănească într-o anumită perioadă
B) numărul mediu de tranzacţii şi alte operaţii monetare mijlocite de o
unitate bănească într-o anumită perioadă
C) cantitatea medie de bani existentă în economie într-o anumită perioadă de
timp
D) numărul mediu de credite acordate prin intermediul unei unităţi băneşti
într-o anumită perioadă de timp

4. Prezenţa efectivă a banilor nu este necesară atunci când:

A) se exprimă preţul bunului economic
B) sunt mijloc de schimb
C) îndeplinesc funcţia de mijloc de plată
D) se fac economii
E) se face o plată prin virament
TEMA. PIAŢA MONETARĂ. DOBÂNDA = 13 INTREBARI

1. Banii fac obiectul tranzacţiilor pe:

A) piaţa monetară
B) piaţa nefinanciară
C) piaţa muncii

2. Care dintre următoarele enunţuri nu caracterizează piaţa monetară:

A) este o piaţă reglementată
B) este o piaţă intermediată
C) este o piaţă liberă
D) obiectul tranzacţiilor îl reprezintă banii (moneda)
E) asigură reglarea cantităţii de monedă din economie

3. Cererea de monedă poate proveni de la:

A) populaţie
B) firme
C) stat (trezorerie)
D) bancă de emisiune
E) bănci comerciale
F) alte instituţii financiare
G) toate cele de mai sus

4. Piaţa monetară reacţionează în direcţia creşterii volumului masei monetare atunci

când:
A) creşte cantitatea de mărfuri tranzacţionată, indiferent de evoluţia preţurilor
B) scade cantitatea de mărfuri tranzacţionată, indiferent de evoluţia preţurilor
C) creşte volumul valoric al tranzacţiilor pe piaţă
D) scade volumul valoric al tranzacţiilor pe piaţă

5. Creşterea masei monetare se asigură prin:

A) emisiunea monetară
B) rambursarea creditelor
C) creşterea rezervelor minime obligatorii

6. Mobilul afacerilor este determinat de funcţia banilor de:

A) mijloc de schimb
B) mijloc de plată
C) etalon al valorii

7. Cererea de monedă determinată de mobilul speculaţiei este fundamental influenţată

de:
A) salariu
B) cifra de afaceri
C) rata dobânzii
D) venitul disponibil

8. Componenta cererii de monedă influenţată esenţial de către rata dobânzii derivă

din:
A) mobilul afacerilor
B) mobilul precauţiei
 C) mobilul speculaţiei

9. Cererea de monedă (respectiv pentru fiecare agregat monetar) este condiţionată în

mod direct şi nemijlocit de:
A) volumul tranzacţiilor
B) mărimea şi structura creditului
C) preferinţa pentru lichiditate
D) nivelul ratei dobânzii

10. Cererea de monedă va creşte ca urmare a creşterii:

A) veniturilor reale
B) veniturilor nominale
C) vitezei de circulaţie a banilor

11. Atunci când o bancă (sau o instituţie de credit în general), se adresează unei alte
bănci sau instituţii financiare pentru a obţine la rândul său un credit, este vorba
despre o operaţiune de:
A) finanţare
B) refinanţare
C) depozit

12. Intervenţia statului pe piaţa monetară urmăreşte în principal:

A) asigurarea finanţării cheltuielilor bugetare
B) obţinerea de venituri suplimentare
C) stabilitatea activităţii economice de ansamblu
D) crearea de noi locuri de muncă în sistemul financiar-bancar
E) asigurarea concurenţei loiale în acest sector

13. Operaţiunile băncii centrale pe piaţa liberă presupune:

A) intervenţia asupra ratei dobânzii de referinţă
B) modificarea ratei scontului
C) modificarea nivelului rezervelor minime obligatorii
D) vânzarea şi cumpărarea de bonuri de tezaur
E) modificarea condiţiilor de creditare

TEMA. PIAŢA MUNCII. SALARIUL = 23 INTREBARI

1. Piaţa muncii contemporană este o piaţă:

A) imperfectă din punct de vedere concurenţial
B) puternic segmentată
C) derivată
D) toate cele de mai sus

2. Oferta de muncă se exprimă prin:

A) populaţia aptă de muncă
B) populaţia activă disponibilă
C) populaţia aptă de muncă care caută un loc de muncă
 D) populaţia aptă de muncă angajată sau aflată în căutarea unui loc de
muncă salariat

3. Din oferta de muncă nu fac parte:

A) cei apţi de muncă
B) persoanele casnice
C) şomerii

4. Factorii principali de care depinde oferta de muncă sunt:

A) nivelul salariului
B) nivelul altor venituri ale ofertantului (persoanelor fizice)
C) standardul de viaţă al lucrătorilor
D) Toate cele de mai sus

5. Oferta de muncă se particularizează prin următoarele caracteristici:

A) este inseparabilă de posesorul său
B) se formează într-o perioadă îndelungată
C) influenţată de costul subzistenţei posesorului
D) toate cele de mai sus
6. Un sindicat care reuneşte persoane cu aceiaşi pregătire profesională sau ocupaţie
indiferent de locul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea este un:
A) sindicat de ramură
B) sindicat profesional (de breaslă)
C) sindical teritorial (local)
D) sindicat naţional
E) sindicat public

7. Care dintre următoarele obiective nu va fi susţinut de un sindicat:

A) creşterea salariului minim pe economie
B) restricţionare imigrării
C) încurajarea importurilor de produse finite
D) creşterea cererii pentru mărfurile realizate cu contribuţia membrilor lor de
sindicat

8. Dacă cererea de mărfuri pentru bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va

creşte, atunci:
A) creşte oferta de muncă
B) scade oferta de muncă
C) creşte cererea de muncă

9. Cererea de muncă se exprimă prin:

A) numărul locurilor de muncă existente
B) numărul locurilor de muncă disponibile (neocupate)
C) numărul locurilor de muncă salariate existente

10. Dacă costul educaţiei creşte substanţial ne aşteptăm la:

A) scăderea productivităţii medii a muncii salariaţilor cu nivel ridicat de
pregătire
B) creşterea salariilor angajaţilor cu pregătire mare
C) creşterea nivelului de angajare (numărului) pentru salariaţii cu nivel ridicat
de pregătire

11. Salarizarea în regie se face în funcţie de:

 A) timpul efectiv lucrat
B) producţia realizată
C) depăşirea normei de lucru

12. În ce raport trebuie să fie creşterea productivităţii muncii faţă de creşterea salariilor
pentru a nu conduce la fenomene negative:
A) întotdeauna mai mică
B) cel mult egală
C) mai mare
D) nu există vreo legătură

13. Efectul de substituţie constă în:

A) înlocuirea timpului liber cu munca
B) înlocuirea muncii cu capitalul
C) înlocuirea muncii cu timp liber

14. În cadrul pieţei muncii la nivel naţional (macroeconomic):

A) are loc întâlnirea cererii cu oferta de muncă în termeni reali
B) se formează condiţiile generale de angajare a salariaţilor
C) se dimensionează precis cererea ca volum şi structură

15. Comparativ cu o piaţă a muncii perfect concurenţială cu acelaşi venit marginal şi

ofertă de muncă, echilibrul în condiţii de monopson corespunde unui nivel:
A) mai scăzut al salariilor şi al angajărilor
B) mai scăzut al salariilor, dar mai ridicat al angajărilor
C) mai mare al salariilor dar, mai scăzut al angajărilor
16. Dacă într-o ramură se formează un sindicat pentru a controla oferta de muncă iar
acesta reuşeşte să-şi atingă obiectivele:
A) nivelul de salarizare va creşte
B) nivelul de salarizare se va reduce
C) nivelul de salarizare nu se modifică

17. Mărimea salariului şi diferenţele dintre salarii trebuie să asigure:

A) incitaţia la muncă
B) nivel de trai decent
C) formarea unei clase de mijloc

18. Pe termen lung salariu are o tendinţă de creştere determinată de:

A) creşterea şi dezvoltarea economică
B) ridicarea nivelului de calificare
C) intensificarea imigraţiei
D) formarea unei clase de mijloc

19. Adoptarea unor prevederi legale privind salarizarea egalitară:

A) nu îşi poate atinge scopul dacă diferenţierea salariilor se face pe baze
discriminatorii
B) îşi poate atinge scopul numai dacă diferenţierea salariilor se face pe
baze discriminatorii
 C) îşi poate atinge scopul dacă diferenţierea salariilor se face pe bază de
productivitate

20. Într-o ţară unde salariul real nu corespunde aspiraţiilor:

A) se va renunţa la o parte din timpul liber în favoarea unei munci
suplimentare
B) se va renunţa la o parte a muncii suplimentare în favoarea timpului liber
C) va spori imigraţia

21. Salariul nu reprezintă:

A) un preţ
B) un cost de producţie
C) o parte a preţului mărfii la producerea căreia participă
D) o ofertă pe piaţă

22. Salariul real depinde de mulţi factori, printre care, menţionăm:

A) salariul nominal
B) amortizarea capitalului
C) profiturile normale

23. Când salariul practicat pe piaţa muncii este inferior nivelului său de echilibru, în
mod normal:
A) oferta de muncă creşte
B) oferta de muncă rămâne constantă
C) oferta de muncă este deficitară în raport cu cererea (exces de cerere)
D) oferta de muncă este mai mare decât cererea (exces de ofertă)

TEMA. PIAŢA FINANCIARĂ. PIAŢA VALUTARĂ = 17 INTREBARI

1. Piaţa financiară este o piaţă:

F) reglementată
G) monopolizată
H) discriminatorie

2. Piaţa financiară îndeplineşte următoarele funcţii:

A) mobilizează resursele financiare disponibile
B) plasează titlurile emise asigurând finanţarea netă
C) toate cele de mai sus

3. Care dintre următorii agenţi economici asigură intermedierea pe piaţa financiară:

A) băncile
B) societăţile de valori mobiliare
C) toti cei de mai sus

4. Firmele vor investi atâta timp cât valoarea netă actualizată:

A) depăşeşte rata dobânzii
B) este egală cu rata dobânzii
C) este mai mică decât rata dobânzii
D) este pozitivă

5. Cine sunt deţinătorii de capital bănesc?

A) firmele
B) persoanele fizice
C) alte instituţii financiare
 D) toate cele de mai sus

6. Care dintre evenimentele următoare ar putea determina o sporire a ofertei de

capital:
A) creşterea ponderii tinerilor în cadrul populaţiei
B) creşterea ratei dobânzii
C) scăderea ratei dobânzii
E) creşterea venitului marginal al capitalului.

7. Venitul anual adus de o acţiune se numeşte:

A) profit
B) dividend
C) dobândă
D) rentă

8. Dividendul este un venit:

A) fix
B) variabil
C) maxim
D) minim

9. Acţiunile nu conferă deţinătorului său următoarele drepturi:

A) dreptul la putere (decizie)
B) dreptul la rezultate
C) dreptul asupra resurselor încorporate în capitalul social
D) dreptul de a fi angajat în firma respectivă

10. O tentativă de preluare a unei firme este de aşteptat atunci când:

A) capitalizarea bursieră (valoarea de piaţă) a firmei este mai mare decât
valoarea actualizată a profitului viitor estimat
B) capitalizarea bursieră este mai mică decât valoarea actualizată a
profitului viitor estimat (aşteptat)
C) profitul curent al firmei este mai mare decât valoarea actualizată a profitul
viitor estimat (aşteptat)

11. Obligaţiunile reprezintă un titlu de valoare care atestă:

A) dreptul de proprietate asupra unei părţi indivizibile dintr-o instituţie a
statului
B) dreptul de proprietate asupra unei părţi indivizibile dintr-o societate
comercială cu răspundere limitată
C) o cotă parte dintr-un împrumut acordat statului.

12. La scadenţă, deţinătorul unei obligaţiuni trebuie să primească în orice împrejurare:

A) valoarea sa nominală
B) suma dintre valoarea sa nominală şi dobânda aferentă întregii perioade de
creditare
C) diferenţa dintre valoarea sa nominală şi dobânda aferentă
D) cursul său de piaţă
E) diferenţa dintre valoarea nominală şi cursul său de piaţă
 13. Câştigul pentru o acţiune va creşte:
A) dacă dividendul sau preţul de piaţă creşte
B) dacă dividendul creşte iar preţul pe piaţă scade
C) dacă dividendul scade iar preţul pe piaţă scade

14. Dacă acţiunile firmei "A" sunt mai riscante decât cele ale firmei "B", atunci în
condiţii de echilibru:
A) dividendul adus de acţiunile "A" trebuie să fie mai mare decât cel adus
de "B"
B) dividendul adus de acţiunile "A" trebuie să fie mai mic decât cel adus de
"B"
C) doar cei care preferă riscul vor cumpăra acţiuni "A".

15. Cursul de referinţă stabilit de B.N.R. este un curs:

A) neoficial
B) bancar
C) fix

16. Deprecierea monedei naţionale în raport cu o altă valută poate fi cauzată de:
A) scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale
B) creşterea puterii de cumpărare a monedei naţionale
C) scăderea puterii de cumpărare a monedei străine
D) accentuarea deficitului balanţei de plăţi externe

17. Deprecierea şi/sau devalorizarea unei monede are drept rezultat:

A) numai stimularea importurilor
B) stimularea importurilor şi inhibarea exporturilor
C) inhibarea importurilor şi stimularea exporturilor
D) inhibarea importurilor şi exporturilor

TEMA. INFLAŢIA ŞI ŞOMAJUL = 18 INTREBARI

1. Care dintre enunţuri le consideraţi corecte pentru a ilustra inflaţia:

A) creşterea generalizată şi persistentă a preţurilor şi scăderea puterii de
cumpărare a banilor
B) creşterea preţurilor mai mult decât a dobânzilor
C) creşterea preţurilor mai mult decât s-a anticipat

2. Care dintre următoarele instrumente măsoară inflaţia:

A) volumul masei monetare
B) viteza de rotaţie a banilor
C) indicele general (sintetic) al preţurilor
D) puterea de cumpărare a banilor

3. Creşterea veniturilor populaţiei şi a preţurilor de consum în aceeaşi măsură are ca

efect:
A) creşterea puterii de cumpărare a banilor
B) scăderea puterii de cumpărare a banilor
C) apariţia sau intensificarea procesului inflaţionist
D) dezinflaţia

4. Deficitul bugetar contribuie la creşterea inflaţiei:

A) întotdeauna
 B) niciodată
C) când se acoperă prin împrumuturi de la banca de emisiune

5. Care dintre următoarele nu reprezintă măsuri antiinflaţioniste care ţin de politica

monetară:
A) creşterea ratei dobânzilor
B) limitarea volumului creditelor
C) reducerea cheltuielilor publice

6. Deflaţia semnifică:
A) creşterea generalizată şi persistentă a preţurilor
B) opusul inflaţiei
C) diminuarea inflaţiei

7. Dar dezinflaţia?

8. Dacă rata inflaţiei înregistrează valori pozitive înseamnă că nivelul general al

preţurilor:
A) se reduce din ce în ce mai mult
B) se reduce din ce în ce mai puţin
C) creşte
D) este constant
E) este zero

9. Când rata inflaţiei creşte sau scade imprevizibil atunci:

A) creditorii câştigă pe seama debitorilor
B) debitorii câştigă pe seama creditorilor
C) creditarea devine mai riscantă atât pentru creditori cât şi pentru
debitori
D) creşte oferta de credite şi scade cererea.

10. La atenuarea inflaţiei pot contribui:

A) creşterea salariilor nominale
B) creşterea ofertei de bunuri de consum
C) creşterea şomajului
D) sporirea exportului

11. Şomajul structural poate avea drept cauză principală:

A) evoluţia ciclică a activităţii economice
B) progresul tehnic
C) neconcordanţa dintre pregătirea profesională a forţei de muncă şi
meseriile solicitate pe piaţa muncii

12. În condiţii de progres tehnic, în mod normal, apare (creşte semnificativ) şomajul:
A) voluntar
B) ciclic
C) tehnologic

13. Rata şomajului se exprimă ca raport procentual între numărul şomerilor şi:
 A) populaţia ocupată
B) populaţia activă
C) numărul salariaţilor
D) produsul naţional brut

14. Rata şomajului se exprimă ca raport procentual între:

A) numărul şomerilor şi populaţia activă
B) populaţia totală şi numărul şomerilor
C) numărul şomerilor şi numărul salariaţilor

15. Care dintre cele de mai jos nu reprezintă consecinţe negative (costuri sociale) ale
şomajului:
A) salariaţii îşi părăsesc locurile de muncă pentru a-şi continua studiile
B) creşterea criminalităţii
C) sporirea numărului sinuciderilor

16. Care din următoarele afirmaţii cu privire la indemnizaţia de şomaj sunt corecte:
A) se primeşte de orice persoană care nu lucrează
B) se primeşte de orice persoană care nu lucrează ca salariat
C) este primită o singură dată, atunci când unui salarit i se desface contractul
de muncă
D) se acordă o perioadă limitată de timp

17. Diferenţa de productivitate face ca salariul unei secretare să fie substanţial mai
mare decât cel al unei persoane care se ocupă de curăţenie. O nouă lege încearcă
egalizarea salariilor celor două categorii de angajaţi. Astfel salariile pentru
angajaţii care se ocupă de curăţenie vor fi crescute, iar al secretarelor scăzute.
Acest fapt va face drept consecinţă:
E) creşterea nivelului de angajare al secretarelor, în timp ce numărul
persoanelor angajate pentru curăţenie se va reduce
F) scăderii nivelul de angajare al secretarelor, în timp ce numărul persoanelor
angajate pentru curăţenie va creşte
G) creşterea nivelul de angajare atât al secretarelor cât şi al personalului
pentru curăţenie
H) scăderea nivelul de angajare atât al secretarelor cât şi al personalului
pentru curăţenie

18. Ca rezultat al politicii de egalizare a salariilor descrisă la problema precedentă,

şomajul:
A) va creşte numai în rândul secretarelor
B) va creşte numai în rândul persoanelor care se ocupă de curăţenie
C) va creşte pentru ambelor categorii
D) se va reduce pentru ambelor categorii