CONSIDERATII ASUPRA CALITATII SEMINTELOR

FORESTIERE
de Ing. ION LUPE

Introducere.
'cale artificiald, ameliordri
In lucrdrile de impEduriri pe
de arborete s,i peste tot unde se folosesc pueti produqi in pe-
pinierS, cunoaqterea calitSlii seminleior este d'e-o importanld
foarte mare, din urm5toarele motive:

pus preir multi

Fig. 1,.Pueii de molid cresculi inghesuili din cauzd cd s'a
sdmdntd la rigol5.

1) pentru a nu face risipd punAnd prea multe simAntd

pe rigold, ceiace aduce dupd sine o rea desvol'tare a puelilor
cari sunt obligali sd creascd inghesuiii p'recum Ei o risipd b5-
neasce.

194
 2) pentru a nu face risip5 de spaliu punAnd
prea pu{ind
sdmdnti pe rigoli, care ar da un numd.r
mic de pr"t", i" lro"
trebui ingrijili gi lucrali pe un spafiu prea
mar,e fald de numd_
nrl restrAns al lor.
3) pentru a gti aproximativ dinainte:
pe oe numdr de
pueli putem conta la o anumiti
cantitate de simAnfi, semdnati
corect, la timpul potrivit
9i ingrijiti in aEafel, lncdt si nu avem
pierderi cauzate de alli factori exteriori
(insecte, ger, arqild
etc.) in afard de cei cuprinpi in simAnl5
Dar calitatea seminfelor mai trebuie cunoscutd,
in afari
de considerentere s'vicurturale ardtate
mai inainte qi din con-
siderente economice pi anume acelea privitoare
la prelul ei,
Aceasta pentru a nu plbti prea scump
o sdmAnli a cdrei cali_
tate lasd de dorit qi pentru a putea
cere un prel mai mare
cand prin lucririle de purificare a ei ii
vom ameriora caritatea.
Pe de altd parte, IdsAnd laoparte calitilile germinative,
de
reproducere, o s5mAnld, care conline
multe impuritdfi, pro_
voacd in afard de deteriorarea acestor
calitili d,in cauza impu_
rit[filor gi o serie de cheltueli de transport qi
manipulare, cari
ingreuiazd mult prelul ei de cost Ia locul de semdnat,
mai cu
seamd cAnd aceasta e adusd drn alte pdrli gi e supusd
chettue_
lilor de transport.
In cercetdrile care fac obiectul acestei rucr6ri
se va ve-
dea clar adevirul exprimat in afirmaliile de mai
sus.
cercet6rile s'au f5cut asupra serninlei de ulm de Turche-
stan (tllmus pumila L.) recoltati in vara anului
1940 din grd_
dina Mitropoliei din Chiqindu- E1c s'au fdcut perrtru
a ardta,
celor ce se ocupd cu cornerlul de seminfe, influenfa calitdlii
seminlelor asupra prelurilor, iar celor ce le folosesc _ deci
silvicultorilor noqtri - influenla acesteia a,supraculturilor in
pepiniere, dat fiind cH in general la noi se Iorosescdatele pre-
scripliunilor streine (din Agenda forestierd alte manuare) cari
;i
nu se potrivesc intocmai condifiunilor dela noi.
Aceasti lucrare mai are ca scop sd trezeascd, in cei ce
se ocupd de recoltarea, comerlul qi schimbul de seminle fores-
tiere, dorinta de-a obline sdmAnld de o calitate cAt mai bund,
pentru a putea cere pi un prg! mai mare pentru ea, cAt gi
pentru a putea furniza peste hotare marfl care sE ne onoreze.

195
 Determinarea calitdtii seminfelor'

Prin calitatea unei recolte de seminle inlelegem o serie

de proprietili qi insuqiri pe cari aceastale are, ca: puritate, fa-
cultate germinativS, facultatea de a rdsdri 9i de-a da pueti via-
bili. Deci determinarea calitdlii unei seminte inseamnd deter-
minarea tuturon acestor proprietSli in parte gi unirea ior in-
tr'o formulS final5 care si ne arate adevdrata valoare a se'
minlei.
In cele ce urmeazd vom vedea cum se determin6 toate
aceste proprietSli gi felul cum ele influenteazd pretul qi va-
loarea culturald a semintei.

Co.titatea seminlelor d.e ulm de Turch'estan dt'n recolta 7940'

Institutul de oercetdri 5i Experimentalie Forestierd a introdus de

caliva ani in culturile experimentale 9i in special in cele executate in
stepS o specie noud de ulm. Acest ulm a fost gesit la noi, in gradina
Episcopiei din chiqin5u qi se pare a avea un viitor frumos pentru cultu-
rile forestiere in stepa 5i pe terenuri degradate, unde pana in prezent
a dat rezultate strdlucite.
Pe de alte parte - dupd afirma{iile unor autori - acest ulm n'ar
fi atacat de ciuperca Graphium ulmi, care, cum se Etie, produce moartea
celorlalte specii de ulm din tara noastrd 1).
Pentru cultura acestei specii Institutul qi-a procurat s6mAnld in
fiecare an dela organele silvice din chiginSu (Directia qi Inspectoratul
silvic), Aceastd sdmdnfd a dat totdeauna rezultate foarte bune din
punct de vedere al rdsdririi. Insd degi s'a seminat totdeauna mai rar
dec6t prevdd prescripliunile din diferite cd{i, totuqi de cele mai multe
ori, din cauza germinaliei ridicate, au rdslirit foarte mul{i pueti, iar
ace$tia neavAnd spa{iu suficient, pentru o bund desvoltare, au rSmas
mici de tot, fiind nevoili s5-i repicdm uneori cu oarecare teamd cd nu
se vor prinde.
In anu-l 1940 dotandu-se Laboratorul de Controlul seminlelor fores-
tiere cu ceva personal qi aparate moderne pentlu cercetarea calitdtii
semintelqr, s'a cercetat calitatea semintelor de ulm de Turchestan din
recolta 1940: trimise din Chisindu.

1) Gerd. I{ri.issmann: Die Laubgehtilze, pag. 3310:,,....soll angeblich

besonders wiederstandsfdhig gegen die Ulmenkrankheit sein"'

196
 1. Puritatea seminfelor.

In comertul si schirnbul d.e seminle forestiere, determr_

narea purit5lii constitue una din bazele cele mai insemnate la
fixarea prelu1ui, valoarea seminfelor fiind crirect proporilcnard
cu gradul de puritate (procentul de puritate).
Determinarea puritdlii are ca scop separareaseminfelor
bune de seminlele goale, rupte qi de orice alte impuritd.t.i care
au fost stranse odatd cu recortarea ror. Aceste impuritdti
se
determind in procente din greutatea qi volumul totai.
Separareaimpuritililor in laboratoi pentru determinarea
procentului de puritate se face cu ochiul liber pe asa
nrimitele
cutii de ales semin!e i a r p r o c e n t l rsl e m i n t e l o E
r oale
se determind alegAndu-seacesteadin semini.elecurate r:u
aju_
t o r u l u n u i a p a r a tn u m i t , , D i a p h a n o s c o p . . , p e n t r u s ; e m i n _
tele membranoase (ulm, mesteacb.n,anin) gi cu aparate bazate
pe curenli ascendentide aer pentru semintele mai grele (molid,
pin etc.).
Puritatea unei semin{e influenfeaz:din mare mdsurI can-
titatea de sdmAnld in grame ce trebuie semdnatd la
metru
liniar de rigold. Dacd nu cunoaEtemaceste date riscdrn si. se-
mSndm ori p,rea multd sdmAnld curati cand procent'r cre pu-
ritate e mare, ori prea pufini, cAnd acesta e mic.
Determinarea puritA!ii.
La deterrninarea puritllii se ia o probd d.e seminlc, dupd
ce acesteaau fost amestecatebine,
;i se separd la cutia cle ales
seminle ;i la ap,arate urmdtoarele: seminle curate, seminle
streine, alte impuritili (resturi de frunze ;i crengi, p5mAnt
etc.). Acestea se cantdrescla o balanfd analitici de precizie
Ei
se raporteazd apoi la cantitatea totald (de amestec). Greutatea
probei diferd cu specia, deci cu mdrimea seminlelor.
1. Seminfe curate. In aceastd c a t e g o r i ien t r i t o a t e
seminlele intregi cari v5zute cu ochiul liber ar putea fi consi-
derate ca bune. Ele inglobeazd seminlele pline qi goale Ia. un
loc gi rezultd din separarea 1or cu ochiul liber de seminlele
streine gi alte impuritdfi. Acestea se impart ulterior in seminle
pJine ;i goaie.
a) Seminte pline s u n t a c e l e ac a r i c o n { i n i n i n t e -
rior - in stare sindtoasS,bolnavd sau moarti - embrionul.

197
Alegerea acestora nu se mai poate face cu ochiul liber ci nu-
mai cu ajutorul aparatelor, in cazul c6nd nu voim s5 stricSm
semintele, sau prin sectionare cAnd embrionul se distruge.
b) Seminle g o a l e s u n t a c e l e ac a r i i n a p a r e n l dp a r
sdndtoase, insd cari nu au nimic in jnteriorul lor, ori au un
embrion foarte mic, uscat inainte de desvoltare. Ele rezulti
din separarea lor de seminfele pline cu ajutorul aparatelor sau
prin seclionare.
2. Seminle streine, s u n t s e m i n t e l ef o r e s t i e r ea l e
speciiJor vecine cu arborii din care am cules seminlele, sau rd-
mase in sacul, nescuturat bine, care a conlinut mai inainte alte
seminle, Tot aici intrd. seminlele de ierburi sau cereale care ar
fi putut rdmAne in sac sau in maqinitre de curiJat.
3. Alte impuritdti. Aici intr5 toate celelialtecor-
puri streine ca: seminfe rupte, aripi, buc5fi de ramuri Ei scoarfS,
frunze, p6mAnt, pietricele, bete de chibrituri, pdr, bucS.tele de
hirtie F. a. m. d. eare rimAn dupi separarea seminlelor de mai
sus. Acestea micqoreazi foarte mult calitatea semintelor, in-
fluentAnd in r5u pretul, prin greutatea qi volumul lor, precum
gi germinalia prin introducerea gi favorizarea desvoltdrii mu-
cegaiului, care distruge embrionul qi cotiledoanele in timpul
germinatiei.

La luarea probei pentru determinarea puritbtii seminlelor de ulm

de Turchestan', acestea g\r fost amestecate mai intAi bine, pentru ca
amestecul dintre ele qi impuritdti sd fie cdt mai omogen qi deci pentru
ca rezultatele obtinute si fie cdt mai aproape de realitate' Din acestea
s'a luat la intdmplare o probd care cdntdritd a ardtat 61' gr. Deqi pertru
determinarea puritafii era suficientd proba de 20 gr. (cum se lntrebuiru
probd de 6'1 gr' deoarece
leazd irr alte iiri) arn pdstrat totuqi aceasti
in acest fel preciZia e rnai mare iar compararea rezultatelor nnr suferi
nimic depe urma acesta.
Rezultatele privitoare la puritatea seminlelor de mai sus s'au ra-
portat Ia: greutate, volum 9i nunadrul total de seminte. Cele privitoare
la puritatea seminlei raportati la rmrndr s'au determinat mai mult ca
date ajutdtoare pentru calculele urrndtoare; ele nepnrtand fi folosite in
comer! deoarece impuritdlile nu se pot numlta 9i seminlele nu se vAnd
la numdr ci Ia Kg sau cel mult cu litrul. Aceste rezultate s'au concentrat,
pentru a fi mai uqor urmdrite in tabloul Nr. I'

198
 TABLOUL Nr. 1.

Rezultatele determindri,i puritd.ti,i semin[ei d,e ulm de Turchestan

recolta 7940.
puritatea ranortat
l_
rtimenteatese l_g@

I
lu". l%l*'l%l
Seminle pline (germlnabile) .i 31.601
1.e81
290 co.
"l 2.895
Seminle goale (negermlnaUile)lt.2060
Seminte streine (Ulmus effusa
wild.) r.9t92 3.'5l
JU

30
5.

3.
"l 410

s8l 187
Diferite impurit5Ji (pdmdnt,
crengi, frunze, etc.) *.*r,l
63.2r1160 3t.37
TotaI 6r,000i10015 1 0 100 3.492 t0

Ana]izAnd rezultatele din tabloul de mai sus constat5m urmi-

toarele:
L. Seminle curate. Din semintele luate in cercetare 3308,bucIli deci
94,6470 sr-rnt seminte curate (p,line 9i goale) de ulm de Turchestan, Ac'e-
stea ocupd un volum de 300 sp3, deci 62,750/0gi o greutate de 20r,5,11?
grame, deci 33,640/odin intreaga prob6.
a) Seminlele pline. Sub raportul greutbtii acestea au ocupat numai
3L,6e/o deci mai putin decAt o treime din greutatea totald, iar ca volum
ceva mai mult decAt jumdtate din volumul total.
b) Semtnle goale. La proba cercetatS nu s'au gisit prea muite din
nici un punct de vedere, influen{a lor simtindu-se ceva mai mult- la.
numdr qi pulin la vo1um, fiind aproape neglijabile la greutate.
A. Semi,nle streine. Acestea au fost relativ slab reprezentate in
ceiace priveqte numdrul lor. In privin{a volumului influen{a lor e aceeagi
cu a semin$elor goale insd greutatea e influenfatd aproape dublu decdt
de setriltele 8oa1e. Ca seminfe forestiere streine s'au gSsit numai seminle
de velniq (Ulmus effusa Wild.) provenite de-sigur dela vre-un exemplar
din vecindtatea ulmului de Turchestan:. Lipsa altor seminte forestierre
se explicd, nu prin selectionarea acestora, ci prin faptul cd atunci cAnd
se recolteazd serniniele de uLm nu mai existd alte seminte coapte.
3. Alte i,mpuritdli ocupd aproape doud treimi din greutatea totalS
gi cam o treirne din volurn.
Din datele tabloului Nr. 1 se mai deduc urmdtoarele cifre utile,
menite sd complecteze priscriptiunile noastre de pAnE acuryr, cu privire
la semin{ele forestiere:

1) Numirul semintelor la Kg. . 149.909

2) Numdrul semintelor la litru . 9.983,
3) Greutatea la litru . 66,578 gr.
4) Volumul la Kg. . 15.,020litri.
I Aceste cifre rnu se pot considera ca definitive, deoarece ele
nu reprezintd media recoltelor unui numdr mai mare de ani sau a mai
multor provenienle, ci sunt datele privitoare la o singurd provenienld
qi recolta unui singur an (1940). Cu toate acestea ele ar putea fi folosite
pAnd la calcularea unor cifre medii, din recoltele mai multor ani, deoa-
rece ele sunt mult mai aproape de realitate dec6i datele din prescrip-
tiunile streine ;i cari se referS 1a alte specii de ulm cu sdmAntri mai
mare qi facultate germinativd diferitd

2. Germinalia semin{elor.

In afar5. d.e puritate, un alt factor care determinii cali-

tatea unei recolte de seminle este facultatea germinativS. f\cea-
sta se reprezintd in procente din numdrul semintelor. Ea indic6
cumplrdtofului cantitatea aproximativi de pueli ce ar putea
obline dintr'o anumitS. cantitate de srimdn!5.,cereia i se cu-
noagte: numSrul de seminle la Kg. sau la litru qi facultatea
germinativd.
Facultatea germinativ5 a unei recolte de seminle infiuen-
teazd direct prelui acesteia. De aceea in llstele de seminte,
dela diferite case de comer! se d5 totdeauna pe lAngd pretul
seminlei gi procentul de germina,tie.
In !5rile din apus, cu o silviculturl mai inaintatS, exista
norme precise cu privire la puritatea qi procentul de gernrinalie
aI seminlelor de diferite specii, pentru a fi admise in comer!.
Astfel in Germania exist6 ,,Prescripliunile tehnice" dela
1 Ianuarie 1928 cari, pe ldngd calitSlile ce trebuesc indeplinite
de o sdmdn!5 pentru a fi admisi in comer!, mai conlin date pri-
vitoare la modul de examlnare al acestor calitdti si felul cum
trebuiesc luate probele.
La noi nu avem pAni in prezent astfel de prescripliuni,
astfel c5 seminlele se folosesc ata cum se gdsesc, fdrS a se
intreba prea mult cineva asupra facultSlii germinative. De p,u-
ritate nu se vorbeqte. TotuE in unele pdrli se determini gi la
noi facultatea germinativd (1a unele seminterii mai mari) insd
datele oblinute nefiind rezultatele unor cercet5ri prea qtiin-
lific conduse sunt de multe ori foarte d.epartede realitate. Ele
nu prea sunt luate in considerare qi c6nd se seamSnSde cele
mai multe ori se face risipd de sSmAn!5punandu-se prea multi
la un metru liniar de rigolS pentruca ,,s i f i e", iar rezul-
tatul e un numer prea mare de pueli la mI. Acegtia nu se pot
desvolta fiind fortati sd creascS p,rea inghersuili.

200
 Mici cercetSri s'au fScut pAnd in prezent si la noi asupra
germina{iei. EIe se referd aproape exclusiv la seminlele de rd-
sinoase (molid, pin, larice). Despre facultatea germinativd a se-
minlelor de foioase nu se prea vorbegte si in special desple u1m
1a care. stiindu-se din prescripliu.nile streine ci are un procent
de germinatie redus, de multe ori se face risip,S de sdrnAnld.
Astfel s'a ajuns in unele p5r!i ca la sem6narea ulmului sI se
p,und un strat de un cm. simAnld ,,pentfLr ca sd aibd de unde
rdsdri", iar rezultatul a fost incinderea qi pierderea totalS a ei.
Din cercet5rile expuse aci se va,vedea c5, pentru a pro-
duce un numdr maxim de pueli, nu trebuie si punem prea
muitd sdmAn{5,ci trebue s5-i cunoagtemcalitSlile ace'steiapre-
cum qi modul de semSnare;i de manipulare a micilor plantule,
p'And ce acestea incep sd se hrdneascd singure din pdmAnt.

In ceiace privegte facultatea germinativd a seminlelor de ulm de

Turchestan, se constatd cE aceasta e mai ridicati sau egald cr-r r aloarea
maximd indicatd de diferite prescripliuni streine pentru ,,ulm,, in ge-
neral (fdri a se menliona specia).
Pentru determinarea facult6lii germinative s'au luat din seminlele
pline (germinabile). alese la diaphanoscop, trei probe a cAte 10,0 se-
rninle, deci in total 300 semin,le. Acestea s'au pus 1a germinat in ger-
minatorul normal, model Griinwald, cu placd de piatri poroasd qi clopot
de sticld de culcrare brund la temperatura camerei. variabill intre 21-
270 c.
Rezultatele defi:r,itive ale germinaliei sunt trecute in tabloul Nr. 2.

TABLOUL Nr. 2
germina{iei, seminlelor de ulm d.e Tw.ch,ensto"n recoLta 7940.
1"^AM"l9
lal20V|.1940
I Pus
I Ri,jil;t 'a-
I il Vn. t940
germiflate
semint. Uunl
oerrninatorur
lsumarui | , ! 1n"JJ,""",R e c a p i t r r l a r e
p, l: ileT-
z I rcT-s-FTs
N r .p r o r . c i
l;gl;51;: Germinarorur
Gr.
G 1r
c 22 .
G
',1-i
l*l -i',1 *l -'uu
-irol ,l116oJ
. 1 333311- l 33 llll - 1
6 66 3
. ll 44iil l--11446461
6
3 l r3+4l 1 _
1 1-- ll ++
-
ol l -
| o461 5 rrl1 ss ll l rr l
5
l.€ 1g€
l*n*
401601 4
0 l -l
50
0 j --l + o401
\l

G s . .. . l 4ool
Gs
l
- 1 440i
ool-l ool_ uo,41561R 4ol601-
T o r a l . l r l q l - 1 120i - |
-
2 0 1l r z O-l l r e o ' 1 2 t 6 8 l Tof al solr
zol

'l
-i
I l"l l"lllll
l'20i- i
u o-- l | 411
r r e d i a. l r n ' l - l401 o o l u u l+ ls o lM e d i a
P :
40160i
probi penlril com--
P a t a t i ei n g e r m i n a l o r u l
l?odewald
lunriua albi a zilei.
pc filtru la

20r
 I

PuselaSlu,nie,seminleleauinceputsdgerminezeladoudzile
dupd aceastd datd. La 26 Iunie, deci dupd 6 zile, germinalia s'a ter-
rninat, dupd aceasta ne mai germindnd decat o singura sSrnAnld. Totug
seminlele au mai fost linute in germinator pAnd Ia 11 lulie, cAnd au
fost ridicate ne mai prezentAnd nici o posibilitate de germinare'

In afard de aceste trei probe s'a mai pus, pentru comparatie, o

proba de 100 semin{e in doua vase Petri pe hartie de filtru. Aceste
vase s'au pus in germinatorul Rodewald pentru a germina Ia lumina
albd a zilei. Rezultatul germiina{iei e acela; ca Ei media probelor ante-
rioare. Dupd ce au stat la germinatot 2l zite semintele care n'au ger-
minat au fost ridicate gi cercetate prin seclionare daci ele au fost bune
'2;.
sa.u nll. Rezultatele sunt trecute in tabloul Nr.
Din cercetarea datelor se.vede cd din seminfe au fost stricate
5ffi/o din cauza mucegaiului sau au cdzut prea devrerne 9i nl. s'au copt.
Alte */o s'au gdsit sdrndtoase insd acestea n'au germinat fie din cauza
unei leneviri a germinaliei, fie din alte cauze interne, pe cari nu le
putem determina. Pdstrarea lor pentru '-rn timp mai indelung-at in
germinator le-ar fi expus mai curAnd distmgerii complete de c6tre mu-
cegaiu decAt sd germineze. Totugi se poate ca o parte din ele semenatc
fiind sd germineze, ins5 vitalitatea puetilor rezultati e problematic5-
Lds5nd Ia o parte aceste seminte gdsite ca s5.nitoase qi ludnd in con-
siderare pe cele care au germinat, facultatea gerrninrativd a semintelor
de ulm de Turchestan din recolta 19410este de AN/s din numdrul semin-
lelor plirre.

3. Risirirea semintelor.
Din semintele care germineazd, cAnd aeestea sunt trnrse
in pdmdnt, nu toate sunt capabile sI rdsard, iar din cele care
reuqesc nu toate dau plantule viabile. Numdrul de puefi pro-
dugi nu va fi destul de bine calculat cAnd se va tntrebuinta
in calcul proeentul de germinafie.
L
Pentru a avea date cAt r.naiprec.iseasllpra puelilor ce pot
rezr;lta din o anumitd cantitate de sdmAngS. s'au creat notiu-
n i l e d e f a c u l t a t ed e r d s d r i r e , p r o c e n t de rdsdrire
sau poten!5 de rds6rire (Pflanzenpotenz) iar in timpurile mai
noi procent de plantule viabilel), s o c o t i n d u - si ne-
tre acestea plantulele rdsdrite care arate o vitalitate destul de
mare pentru a se mentine in viat5, dAnd pueti de viitor.
Determinarea acestor procente de rdsdrire 9i de plantule
viabile nu se poate face d,ecAtprin semdnarea la strat sau in
1) M. Petcut: Cercetiri in legiturd cu germinatia semintelor cari,
in mod obi$nuit, rdsar in al Il-lea an - Analele Institutului de Cercetdri
9i Experimentatie Forestierd Nr. 1, pag, 157.

202
ghiveciu, iar din 1936 incoace se pare cd s,ar mai gisi o me-
tcdd pe cale biochimicf, pentru determinarea lor. Aceasti me-
todd descoperitd de Hasegawa a fost perfecfionatd d.e Franz-
Erich pidmann din tEberswalde 2) gi reluatd de King-Shen
Hao 3) cu alli compuEi; Eidmann lucrS.nd cu selenit de sodiu
iar King-Shen Hao cu solufie de indigo-carmin. Rezultateie de
pAnd acum sunt foarte bune, dupi spusele autorilor, insd ele
trebuiesc incercate pentru toate speciile forestiere. I/Ietodele
biochimice se aplici in special semin{elor cu o durati lungi a
germinatiei, pentru a se scurta timpul, ulmul insd germinAnd
repede, se p,oate cerceta uqor prin metoda obiEnuitd a semd-
nIrii.

Pentru determinarea procentului de rdsdrire la ulmul de Turche-

stan s'au serndnat in ghivece trei probe, de cAte 1100seminle fiecare
deci in total 300 seminte care s'au acoperit cu un strat de cca. 1 mm_
nisip, Ghivecele s'au pdstrat lntr,o cuvd de tab16 introduse un cm. in
ap5. La inceput sdmAnta a fost stropitd, pentru a adera cdt mai bine
la pdmAnt, iar dupd aceasta alimentarea cu api s'a fdcut prin gar.r.ra
dela baza ghiveciului, mai stropindu-se din cdnd in cAnd pentru a nu
se usca prea tare nisipul dela suprafa{d.
A treia zi dupd serndnare, seminlele au inceput sd risar6, iar ln
timp de 10 zile aproape s'a terminat cu rds6rirea. Dupd acest interval
de timp au mai rdsdrit foarte pufine Si acestea pldpdnde astf,el cd la
2-3 zile mureau.
Rezultatele risdririi sernintelor sunt trecute in tabloul Nr, 3.

TABLOUL Nr. 3.
Rezultatele rdsdri.rii seminlelor d,e ulm, rle Turchestan recolta 1940.

planlelrrrislrile dupd:
Numbrul Procenlulde Recapitulare
Nr. moarledupii

probei
ularls -Eliel'* o".,'l
€IEEIEEE
jfil
zlle

r lzrlolml 351
- ,l
2 I 261al :,rl
- 35i sl
3
l 2 2-ll
e l3 r l t'l - 'l
rorarl721 e5l roil- ttl
Mcdial24l-lStt; 3s,l- 371

2) Dr, Franz Erich Eidmann: Saatgutpriifung auf biochemischen

Wege, Zeitschrifft fiir Forst und Jagdwesen Nr. 8/1936,.
3) Dr. King-Shen Hao: Uber Saatgutprtifung auf biochernischen
Wege-z. f. tr.. J. Nr. 3 qi 5119819.

203
 ComparAnd datele coloanei a opta cu cele din tabloul Nc' 2, pri-
vitoaye Ia facultatea germinativ5 se observi cd procentul de rdsSrire e
inferior celui de germinalie. Aceasta din cauz5 c5 ln semdndtura nu
toate plantulele incol{ite au destulS putere pentru a-$i infige radicela
in pSmAnt de unde s5-Ei extragS mai tdrziu hrana. unele intalnesc mici
obstacole la incercarea de a pbirunde in pdrnAnt 9i mor inainte cie avea
timpul sd le inconjoare sau de a Ie pdtrunde. Aceste seminle deqi ger-
minabile nu ajung sd-gi scoatd cotiiedoanele din inveliqul membrarrcs,
deci nu pot lua parte la procentul de rlsirire.
Compardnd acum cifrele din tabloul Nr. 3 ale coloanei 12-a cu
cele din coloana 14-a vedem deasemeni c5 procentul plantelor viabile
e inferior procentului de rdsdrire, din cauzd c5 unele plante degi r'5s5rite
au murit la cAteva zile dup,i rSsirire. Explicalia o gdsim'in faptul cE
unele seminle hu au avut destule substante de rezervd in ele cu care
sd se men{ind in viald pAnS in momentul cdnd plantula fixAndu-se bine
in pSmAnt poate sd-s,i absoarbd singurd hrana necesarS. Acestea sunt
seminlele care au avut vitalitate insd nu au avut substanle de rezervS
suficiente. Astfel, s'au vdzut seminte care cercetate la Diaphanoscop au
apdrut aproape seci (cu un embrion mic de tot), totu; ele au germinat,
insd au murit curdnd.
In afarS de acestea mai sunt seminte care deqi par destul Ce pline
qi deci cu substan{e de rezervd suficiente, rdsar uneori bine, alteori
inchircite Ei apoi mor. Cauza morlii lor poate sd fie sau mucegaiul,
care-i atac6 coletul gi radicela dupd rdsdrire sau de cele mai multe
ori o slabd vitalitate, condi{ionatd de factori interni necunoscuti de noi,
cum ar putea fl o rea confor'rnare a diferitelor {esuturi sau celule, ceiace
aduce dupd sine qi lnceputul de desvoltare in stare inchircitd.
Din cercetirile de mai sus rezultd deci cd procentul de risdrire
este de 33o/o,iar procentul de plantule viabile, deci procentul de pueli
oblinuli este de 3t6P/odin seminlele pline.

Intrebuin{area procentelor de risSrire ;i de plantule viabile.

Am spus mai inainte cA pentru a calcula numdrul de

pueti ce putem obline din o anumitd cantitate de sdmAn!5, e
mai bine sd folosim procentul de rdsdrire, si mai exact sd
folosim procentul de p,lantule viabile, cdruia i-am mai putea
spune ,,proc'entul de pueli" si am ardtatpentru ce
e mai bine si facem apa, bineinleles cAnd avem aceste clate.
In cele ce urmeazd vom ardta care e diferenla dacd se
calculeazd numdrul de pueti plecAnd dela cele trei facultdli
ale seminlei (germinalie, r5s5.rireqi producerea puelilor viabili).
Si presupunem c5 avem de sem5nat 60 Kg' sau 9Cl litri
sdmdnld de ulm de Turchestan aI cdrui procent de germinalie
e de 400/0,procentul de rdsdrire 33,7'0ltt iar procentul de puefi

204
de 300/o;numdrul seminleior Ia Kg. de 14g.g00iar la litru: 9640.
Dacd aplicdm formulele recomandate de Agenda Fores-
tier5, vom avea:
60000x149900x40 :
n :m 3 . 5 9 7 . 6 0p0u e f i s a u

n: +9 i0O1O
X -9 9 8 0 X 4 0 :3.596.?92

Dacd insd in locul procentuiui de germinalie vom fotrosi

procentirl de rdsdrire:

_ _ 60000x 149900x 33,? _ 3.030.9?B

lt:
pueli sau
100.000
901 X 9980 x 33,7:
Il:-' pueli.
3.030.297
100
Iar dacd aven'r procentul plantulelor viabile ne vom folosi
de aceastagi vom gdsi:

: 1 0 0 . 0 0 0 -X : pueli sau
2.698.200
" OOOOO
X 149900 t0
901X9980X30 -- 2.697.594pueti.
n:
1oo
rezultate mai aproape de realitate decAt celelalte doui.

Prin urmare, pentru calculul numdrului de pueli ce va

trebui sd rezulte dintr'o anumtid cantitate de simanli cu.ratd
(a cdrei puritate p : 100) exprimatd in Kg. sau litri vom aplica
una din formulele:
cXNkXpv ^ VXNIXPY
1l: sau n : (2)
loo.ooo 100
in care: n : numdrut de pueli.
G : greutatea cantitSlii de serninle exprimatd in grame
Nk : numirul de seminle la Kg.
V : volumul cantitdtii de seminle exprimat in litri.
NI : numdru-l de seminle la litru.
pv : procentul plantulelor viabile (procentul de puefi).
In afard de importanla pe care o are procentul de pueli la
calculul numirului. de pueli, eI infiuenleazi qi cantitatea de
sdmAnld ce trebue semdnatd Ia m. l. de rigold pentru a obline

205
un anumit num5r de plante. Aceasta se va vedea din rdudurile
care urmeazS.

Influen{ele caliti{ii semin{elor.

Influenla caiitS!ii semin!elor asupra

cantitS!ii ce t r e b u e s e m i n a t S 1 a m . l. de
rigoI6 sau la mz de strat.
In manualele de silviculturd Ei in agendele de teren se
dau aproape totdeauna gi cantititile de seminle, ln grame, ce
trebuiesc seminate la m. i. de rigolS sau la m2 de strat. Aceasta
pentru a nu se face o risipd prea mare de serninle pentru a
nu se pune prea pulind riscAnd si lucrbm o suprafatd prea mare
de teren in raport cu numbrul puef,lor oblinuli.
CantitSlile de seminle ce ,se seamini la ml. de rigold
depind in primul rAnd de specie Ei mdrimea semintei, insi la
aceia;i specie ele sunt foarte mult influenlate de calitdtile se-
minlei Ei anume de puritate qi de rdsdrirea seminfelor, fiind
invers proporlionale cu acestea,astfel:
1. Puritea semin!ei. C u c A t o s d m A n t de s t e m a i
lipsitd de impuritdti, deci cu un procent de puritate (seminle
curate, germinabile) mai mare, cu atit va trebui sd semdndm
mai pulind sub raportul greutdlii sau a volumului; bineinleles
cd existi o limiti inferioari, in funclie de num6rul de pueti
ce voim sd oblinem. Un procent mare de impuritdti ne obiig[
sd punem o cantitate mai mare pentru a avea acelaq num6r de
seminte gerininabile.
2. Rdsdrirea semin!ei Ei f acultatea d'e-a
produce pue!i viebili, i n f l u e n \ e a z cd a n t i t a t e ad e s 5 -
mAnld necesard 1a m. I. de rigol5 sau m2 de strat, in sensul
cd cu cAt procentul acestora e mai mare, cantitatea de simAn!5
va fi mai mic5, avAnd qi aceasta o limitd inferioar6 in raport
cu numdrul de pueli ce voim a obfine. Aceastd limit[ infe-
rioard in cazul cAnd am voi sd oblinern n pueti la m. 1. de rigolE
este egalS cu greutatea sau volumul a n semin{e, numai in
cazul, aproape imposibil, cAnd procentele de puritate, germi-
nalie, rdsbrire gi de puefi ar fi egaie cu 100. Pentru toat'e
celelalte cazuri cantitatea de sdmAntd va fi mdritd invers pro-
por{.ional cu procentul seminlelor ce pot da pueti viabili ;i cu
procentul de puritate.

206
 a) Calculul cantit6!ii de sdmin!I nece-
sard pentru a produce un anumit numir de
pue!i.
linAnd seema de considerentele de mai sus am cdutat sb
determin niste formule, cu ajutorul cirora se pot calcula can-
titatea de seminfe, in grame sau Iitri, ce trebuie semdnatd,pen-
tru a obline un anumit numir de puefi, cAnd cunoagtem puri-
tatea seminlei (procentul de puritate) gi procentul de pueli sau
procentul de r5sdrire sau germinalie (in ultimele doul eazuri
aducAnd corecliunile necesare). AceastS formuld se poate fo-
Iosi deci Ei pentru calculul cantitdlii de sdmAnld ce trebuie se-
mdnatd la m. l. de rigold sau la m2 pentru a obtine un anumit
numdr de puefi.
Astfel, dacd {inem seama cd in aceastd cantitate intrd:
seminlele ce risar d6nd pueli viabili, seminlele moarte sau cele
care rdsirind dau pueti muribunzi (cari nu se disting la exte-
rior spre a fi considerate ca impuritdti) Ei impuritilile avem.
1. Cantitatea in grame ce trebuie semdnatS:

G:Q+I /1t

unde Q : Greutatea in grame a numS.rului de seminle curate

necesare (bune qi rele) mirit in raport invers proportional cu
pr,ocentul de pueli. Q e dat de formula:

--l
1 0 0 . 10 0 0 :
e- : n x p v x-*Y,:'
Nk
loo.ooo
x -,. :.
NkXpv e)
in care: N : NumSrul puelilor ce voirrr a obline, pv qi Ni< sunt
respectiv procentul de pueli gi n : numirul de seminle la Kg.
I : greutatea in grame a impuritSlilor ce revin numSrului
de seminle de mai sus, gi se calculeazd cu formula:

I:Q>( PI
ps
in care pi procentul impurit5lilor raportat la greutate.
ps procentul de puritate (seminle pline) raportat la greu-
tate.
ori p, =. 100 - p*
de unde:
I--erlll:tl (5)

20i
 Inlocuind acum valorile lui Q Ei i din (2) 9i (5) in (1) avem:

G:100.009 Y
" P- -" -XnN- t + loo.ooo *,tonl- -1))
-i";
de unde ficAnd reducerile necesare gdsim formula:
n
G : 1 0 . 0 0 0 . 0 x0 '0 (6)
Pv Nt P"
2. Daci voim sd calculdm cantitatea de seminte in litri'
procedAnd la fel vom gdsi formula:

V:10.000X*rt (?)
I\t pv ps

in care Nl: numirul la litru.

ps : procentul de puritate raportat Ia volum.
n gi pv sunt acelag ca mai inainte.

Din formulele de mai sus se vede deci cd, cantitatea de

seminle ce trebuie semdnatd,pentru a obtine un anumit numlr
de pueli, este direct proporlional5 cu numdrul puelilbr ce r oim
a obline qi e invers proporlionald cu numdrul de seminle la kg.
sau la litru, procentul de puritate Ei procentul de pueli.
Dacd in formula 6 qi ? punem procentele (de pueli qi de
puritate) sub formd de fracliune zecimal6,,notind respectiv:
Dv Ds
- trtr-loo - | (B)
i()o
acestea devin:

n (e)
G: 1 0 0 0X - ,
NrXeXi

(10)
N,XeXi
Fie de exernplu sd calculdm cantitatea de sdm6ntd de ulm de
pueli
Turchestan recolta 1940, necesard unui mI. pentru a avea 10'0
la ml. de rigolS. Folosind datele determinate mai inainte 9i aplicAnd
formulele de mai sus vom avea:
t ttry-:
ra : lonn x : ----- : 6,9'5: ?gr'
1499 X 0^3t2X '0,310 143'9

iar dacd folosim numdrul de seminte la litrtt vom avea:

208
 10
: 0,10,4litri == 1 dl
998X0,32X0,30
deci aproximativ un litru la me pentru a oblrne
cca. 10,00pueji.
DacE vrem sd Etim cAti sdm6nld trebuie sd
_ semdndm pentru a
obtine un numdr de pueli aplicEr.m aceea$ formuld
inlocuind pe n cu
valoarea respectivii.

b) CaIculul numdrului de pue!i cAnd se

!ine seama $i de procentul de puritate.
Din formulele 6 qi T aritate mai sus se pot deduce.for-
:nulele care dau numdiul de pueli ce va trebui si rezulte
din
o anumitd cantitate de sdmdnld cdreia i se cunosc calitdlile,
astfel:
1. Dacb cantitatea de sdmAnld e datd in kg. sau in grame:

,r:GXNr.Xp,.><'p"
10.000.000
2. Iar dacd cantitatea de sd"mAnfde datd in litri:

,, : Y ><-I'f,_erx_er
10.000 (12)
in care literele au aceeaq semnificalie ca mai inainte.
ComparAnd aceste formule cu cele dela pag. 20b vedem
cd acestea rezulti din acelea inmullite cu factorul - P'
"are
este tocmai corecliunea ce se aduce din cauza i*p.rriL0fior.
Daci folosim p,rocentele de pueli qi puritate sub formd
de fracfiune zecimald gi finand seama de notaliile din formulele
9 gi 10 avem din aceste formule:

N"g : q:J- XeXi (13)

t00c
Nv:VXN,XeXi (14)
CalculAnd acurr\ ca exemplu, numdrul de pueli ce
va rezulta
din aceleaqi cantitd{i de sdmanld ca greutate gi volum
ca ra pag. .2o6,ins6
{indnd seama qi de puritate avem:
Dupd forrnulele 18 si 14:

60m x 1.49.900
X 0,,30/:. Ar$2t: 8ti3.424pue{i.
nv : 901 X 998 X 10,,30X 0r,32^: B63L2B0I puefi.
Comparand rezultatele cu cele oblinute la pag"ina ZOb
vedem c6
Fentru cazul semintelor analizate datoritd procentului de puritate scdzut

t4 209
 din numdrul
numirul de pueli se reduce la. mai pulin <lecAt o treime
puritatea. Fa!6 de rezultatul obtinut
rezultat firS a se lua in considerare
prin intrebuinlarea procentului de germinalie acest numdr se reduce
1:r mai pulin decdt o P6trime.
pueli rezultati
In tabloul Nr. 4 se vede diferenla numdrului de
din calcul, cand se line seama de calitdtile sernintei'

TABLOUL No. 4.

cuprinz6,nd, rezultatele calculului nurnd,rului d,e p.u;eti pentru sd,ma'n'$d

d,eulm, de Turchestan recolta 7940'
Numdrul puetilor rezultali din calcul cAnd
se intrebuinteaze

fr.orrnula
aplicati tir5 impu i
tili incloh.
a sr mrnle

Cu No de
seminte la
Kg 3,517.6001
1 . 1 5t . 2 3 *r.*rl
Cu No. de'
seminte Ia
Iitru
I
3.5e6.7e21
t.150.974 9q9.0951
Total 6.re{.3e21
2.302.206 1 939.608 5.395.
Medie r.5e7.le6l
l. l5l.l 03 2.6e?.
e6e.8oll

rnfluenta calititii semintei asupra pretului'

Prelul unei seminte este direct proporlional c1r calitatea.

Cum insd seminlele au intotdeauna un anumit procent de im-
puritdti, pretul seminlei curate va fi mdrit mai mult sau mai
pulin dupl gradul de puritate aI ei.
Pentru a putea compara pretul semintelor de acelaq fel
din provenienle diferite, acesta va trebui raportat la prelul
semintei curate sau mai exact Ia prelul seminfei capabile de-a
produce puefi, deoarece aceasta are valoare pentru lueriri'
restul fiind un simplu balast sau chiar o parte diunitoare prin
sporii de mucegaiu ce-i conline.
Prelul seminlei bune (care ne va da puetr), dacl crmoaqtem
pretul depe piafA, se obline inmullind pe acesta cu procentul
de pueli qi cel de puritate ambele sub formd de fractie zeci-
mali, dup6 formula:

210
 exi
in care: C : prelul seminlei curate (capabite de*a produce
pueti)
c : pretul seminfei a$a cum se g5seEtepe piald
e qi i se cunosc dinainte.
Cum in comer! nu se dd procentul de pueli ci acela de
germinafie iar la purificarea seminlei nu se p,oate alege sd-
mAnta capabild de-a da puefi de cealaltd, se poate folosi in
trocul procentului de pueli procentul de germinalie, d,ac5acesta
e cunoscut.
In acest caz se inlocuiegte in formuld e cu g unde:
ps
o 100
qi formula devine:
^_ c
"-gxi
gi ne dd pretul unui kg. de seminfe germinabile.
Daci nu crrnoaqtem nici procentul de germinalie decAt pe
cel de puritate putem calcula prelul seminlelor cu formula
redusS:

g:J-
I

In acest caz pretul se referd la sd,mAnfacurati (fir5 im-

puritSfi). Acest din urmd fel de-a calcula pre{ul seminlei curate
e destrtl de ugor gi e recomandabil atunci eAnd st_rnl.ern siguri
cd sdmAnfa ,e bund. CAnd nu gtim cAt de veche e o shmAnld
nu trebuie sd ne mullumim numai cu aspectul ei bucurAndu-ne
ci nu are impuritdti prea multe sau aproape deloc. Trebuie sd
Iu5.m o probi qi sl o trirnitem la laborator pentru cercetarea
calitdtilor ce nu se v6d cu ochiul liber gi numai dupi ce le
cunoa$tem pe acestea putem gti ce pre! putem oferi qi la ce
rezultate ne putem agtepta dupi semdnarea ei.
Daci se fixeazd anumite preturi pentru sdmAnld perfect
curatd ;i cu procentul de rds5rire maxim (1000/0)din formulele
anterioare se poate deduce prelul la kg. pentru sdmAnld cu
diverse procente de puritate gi pueli. ScolAnd pe c din formule
vom avea:

211
 C:CX e Xi
C:CX o Xi
c:cx i

dupd cum voim sd Etim: prelul semintei capabile si dea pueli'

a celei germinabile sau a seminlei curate'
ulm
Fie de exemplu sd calculdm prelul unui kg' din sdmAnla de
de I'urchestan de mai sus, Ia Statiunea Regionald ,,1)obrogea"'
Costul strdnsului $i expedierii a 60 kg' s5mAn{5 amestecatd cu
diverse impuritSli in proporlie de 31,66% (dupd cum am vdzut rnai
inainte), este de 157'0lei ceiace revine la 26',20lei la kg'
Costul unui kg. de sdmAn[5 capabild si dea pueli va fi decr de:

o,32 X 0,30 '-= -25'29 :

c: 2?3 lei
26,20 0,0j96

a seminlei capabile sd germineze:

0.40 x 0,32 : 26.20 :
zuo ler'
": tu* orza
iar a semintei curate (fbrd impuritd{i):
26.20
8 1l e i '
":G:
ultimul pre! e foarte ridicat pentru samAn!5 de ulm care crescand
in smocuri se poate strAnge aproape absoltrt curatd qi un Iucrdtor poate
strAnge cantitSli destul de mafi pe zi'

Din exemplul de mai sus se vede clar c5, deqi l'a prima
vedere prefut seminlei pare rrdc, totugi, luand in considerarc
calitatea ei, acest pret este destul de mare.

Concluziuni.

In rAndurile de mai sus am cdutat sd ardt numai calitStile

ce condilioneazl. prelul gi producerea puietilor' nu 9i acelea
rasiale, care hotdrdse ca[tatea puelilor rezultati.
Calitdlile rasiale ale seminlelor sunt mult mai greu de
determinat. Ele au fdcut gi fac obieetul unor serii intregi de
cercetdri in laborator Si pe teren, iar rezultat'ele de pand acum
sunt discutabile.
Un rezultat oarecum satisf5c5tor s'a oblinut in Germania
cu privire la seminlele de pin, dup5 o metodd a Prof' Dr' W'
Schmidt dela Eberswalde.

212
 AvAndu-se in vedere marea insemndtate ce o au caliti-
tile seminlelor forestiere, pentru ameliorarea acestora va
trebui:
1. sd se recolterzeseminleie numai atunci cand sunt coapte
qi din arbori sdndtogi, pentru a avea un procent de rds6rire
cAt mai ridicat qi pentru a pr,oduce puefi de calitate bund.
2. Sd se dea c6t mai multd aten.l,iela recoltare pentru a
nu strAnge impreun5 cu seminlele curate: pimdnt, resturi ve-
getale qi seminle stricate, cari introduc mucegaiul gi mdresc
mult gieutatea influenland prin aceasta prelul gi cantitrlile in
grame gi iitri ce trebuiesc semdnate, Ia rigold sau in total,
pentru a produce un anumit numdr de pueli.
3. La uscarea seminlelor in cuptoare, sd nu fie incdlzite
prea tare, cdci prin incSlzire (peste 40o C.) seminleIe iqi pierd
din facultatea germinativl.
4. Si se dea cAt mai muitd atenlie manipuldrii seminlelor
ca: desaripare, transtrrcrt, depozitare etc.; pentru a nu rdmAne
printre ele resturi de aripi qi coji gi pentru a nu fi depozitate
umede, fapt care ar produce incinderea gi stricarea lor.
5. Sd se determine calitatea semintelor (puritate, germi-
natie, rdsS.rire) pentru ca in func{ie de acestea sd se fixeze ade-
vdratul 1or pre!, cantitblile ce vor trebui semdnate, dupd ne-
cesitSli, pentru a nu se face risipi de s5m6nf5, de rnuncl qi
de spatiu in pepinierd.
JinAndu-se seama de eonsiderentele de mai sus lucrdrile
de pepiniere qi impdduriri pe cale artifici.alS vor putea fi mult
mai economice, mult mai estetice (prin o mai uniformd rds6-
rire a puelilor) gi mult mai utile prin o bund selecfionare a
seminlelor in timpul recoltei.
SdmAnla fiind punctul de plecare pentru arboretele ce
se vor crea pe cale artificialS sau pentru lucririle de comple-
tdri qi inobildri de masive, trebuie si i se dea o cAt mai mare
importanfd, pentru ca scopurile de mai sus sE fie atinse cu
.sLlcces.

213
CoNSIDERATIoNSSURLAQUAIJTEDESGRAINESFoRESTIDRES.

UBER DIE QUALITAT Dffi FORSTLICHEN SAMEN.

DieQualitdtderSamenbeeinllusterstensdenPreisderselberrund
zweitens die Ergebnisse im Saatbeet.
Durch die Unkenntnis der Qualitiit einer Saatgut, kann rlan zu
viel oder zu werrig Samen ja auch nichtkeimende Samen s5en'
um gute Ergebnisse im Saatbeet.und spiiter in forstlichen Kulturen
zu erhalten, ist es notwendig die Samen von gut erwShlten Bdumen zu
sammeln. Das Sammeln soll zur richtigen Zeit gemacht werden. Die
Trocknung und iDsbesondere die Lagerung muss derartig durchgefiihrt
rn'erden, dass die Qualitdt nicht beschlidi€t wird.
Vor dem Sden muss man die Reinheit, die lieim- und wertn es
mtiglich auch die Pflanzer4lotenz bestimrnen. Diese Daten dienen zur
gewisse
Bestimrnung der notwendigen Quantitiit der Saatgut um eine
pflanzen an zahl zu erhalten. sie dienen auch zur Bestimmung der Quan-
titdt der Saatgut ftir 1 qm. Saatbeet oder 1 m' Rille.
verfasser zeigt, wie man einerseits die Pflanzen anzahl und ander-
seits die Samenquantitiit ftir eine gewisse Pflanzenanzahl feststellt' wenn
die Reinheit, Keim- oder Pflanzenpotenz einer Saatgut bekannt sind.

I. L,

2t4