Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PSIHOLOGIEI
BAZĂ DE DISCUŢIE PENTRU CURS
• https://www.ted.com/talks/michael_s_a_grazi
ano_what_is_consciousness – Despre
conștiinţă
• https://www.ted.com/talks/robert_sapolsky_th
e_uniqueness_of_humans – Despre unicitatea
si non-unicitatea speciei umane
Curs 3: Premise neurofiziologice ale
activităţii psihice
• Excitabilitatea = proprietate a materiei vii de a răspunde activ și
selectiv, prin modificări interne specifice, la acţiunea stimulilor
externi.
Informaţia- premisă a interacţiunii
sistemelor
• Informaţia:
• conectează sisteme prin stabilirea relaţiilor
comunicaţionale,
• facilitează activitaţile complexe ale acestora de
(auto)organizare, (auto)control și (auto)reglaj.
• Cerebelul
• Diencefalul
v Talamus
v Hipotalamus
• Emisferele
cerebrale
Emisferele cerebrale
Comunicarea inter-
emisferică
• Emisferele cerebrale
comunică prin intermediul
Corpului calos (Corpus
callosum)
• Corpul calos =
• mănunchi gros de fibre
nervoase care unește cele 2
emisfere;
• cea mai densă structură de
materie albă din creier, cu rol
de ”autostradă” pentru
circulaţia continuă inter-
emisferică a informaţiei
senzoriale, motorii și
cognitive (cf. Queensland
Brain Institute)
Zone și funcţii
Tipuri de celule la nivelul
ţesutului nervos
• Neuronii:
Ø rol de generare și
conducere a impulsurilor
nervoase;
Ø nu se mai divid;
Ø capacitate de funcţionare
îndelungată (longevive);
Ø rată metabolică înaltă (mor
la un aport oxigen < 3 min).
Fanta
sinaptică
Resurse suplimentare
• https://www.ted.com/talks/nancy_kanwisher_the_br
ain_is_a_swiss_army_knife - Un portret neuronal al
creierului
• https://www.ted.com/talks/vs_ramachandran_the_ne
urons_that_shaped_civilization – Despre neuronii
oglindă
• https://www.ted.com/talks/michael_merzenich_on_t
he_elastic_brain – Despre neuroplasticitatea
creierului
Resurse suplimentare
• https://www.ted.com/talks/allan_jones_a_map
_of_the_brain – O hartă a minţii
• https://www.ted.com/talks/ed_boyden_baby_
diapers_inspired_this_new_way_to_study_the
_brain – Despre bioingineria creierului
Curs 4: Experimentarea conștientă a lumii
• Procese cognitive:
• senzoriale: senzaţiile, percepţiile, reprezentările.
• secundare: memoria, gândirea, imaginaţia.
informaţiei
Integrarea senzorială
• https://www.youtube.com/watch?v=zZCVxcvtP
_w – Abordarea multisenzorială a educaţiei
speciale (autism, sindrom Down, etc.)
• https://www.youtube.com/watch?v=c9RH8rVB
glg – Integrarea multisenzorială în educaţie
Curs 5: Senzaţiile
• Senzaţiile = procese
cognitive primare prin care
sunt semnalizate, separat
și sub forma imaginilor
simple și primare,
caracteristici concrete ale
stimulilor, ca răspuns la
acţiunea directă
(nemijlocită) a acestora
asupra analizatorilor.
(apud Popescu-Neveanu et
al., 1998)
Particularităţi ale senzaţiilor (apud
Popescu-Neveanu, Zlate, Creţu, 1998)
• Senzaţiile se produc doar în prezenţa acţiunii
stimulului asupra organelor de simţ;
• Percepţia timpului
• Perceperea succesiunii evenimentelor
• Perceperea duratei
• Percepţia mișcării
v importanţa prezenţei reperelor
v Persistenţa imaginii retiniene (postefectul)
Iluzii perceptive
• https://www.ted.com/talks/beau_lotto_optical_illusion
s_show_how_we_see – Despre iluziile optice
• https://www.sciencedaily.com/releases/2010/10/1010061
31203.htm - Adaptarea ariilor vizuale pentru prelucrări
senzoriale alternative, la nevăzători
Curs 6: Reprezentările
(Schemele)
• Reprezentarea = proces
cognitiv-senzorial de
semnalizare a
caracteristicilor concrete și
reprezentative (relevante)
ale stimulilor, sub forma
unor imagini secundare,
unitare, dar schematice, în
absenţa acţiunii nemijlocite
a stimulilor asupra
analizatorilor.
Caracteristicile reprezentărilor (apud
Popescu-Neveanu, Zlate, Creţu, 1998)
• Reprezentările sunt:
• imagini mintale formate pe baza percepţiilor (imagini
secundare);
• simboluri figurative (scheme), redând însușiri concret-
intuitive reprezentative ale stimulilor (formă, mărime,
culoare)
• imagini schematizate ale însușirilor semnificative,
caracteristice ale stimulilor, în absenţa detaliilor ne-relevante;
• imagini panoramice ale stimulilor, redând simultan și integral
informaţiile relevante despre stimuli;
• imagini ale stimulilor detașaţi de câmpul perceptiv;
Caracteristicile reprezentărilor
• Reprezentările sunt:
• reconstrucţii mintale reprezentative ale stimulilor, cu
transpunerea acestora în contexte spaţio-temporale
diferite de cele ale percepţiei acestora;
• bazate pe limbaj, ca instrument reglator și integrator al
acestora à cuvântul realizează descrierea, dirijarea
organizării și transformării imaginii secundare, precum și
integrarea acesteia în procesul gândirii;
• precursoare ale abstracţiilor mintale, prin detașarea de
imediat și reţinerea caracteristicului à pregătesc
generalizările specifice conceptelor
Tipuri de reprezentări (apud Popescu-
Neveanu, Zlate, Creţu, 1998)
• După analizatorul implicat cu precădere în producerea
lor, cele mai importante sunt:
• Reprezentări vizuale - domină experienţa de
reprezentare a omului;
• Reprezentări auditive – reprezentări verbale,
reprezentări ale sunetelor și structurilor melodice;
• Reprezentări chinestezice – sunt asociate cu acte
ideomotorii (micromișcări la nivelul grupelor de mușchi
implicate), care pregătesc mișcarea efectivă;
Tipuri de reprezentări
• https://www.youtube.com/watch?v=OQGIgohunVw -
Despre scheme și implicit bias
• https://www.youtube.com/watch?v=Xj0CUeyucJw –
Despre scheme, asimilare și acomodare
• https://www.ted.com/talks/yuval_noah_harari_what_
explains_the_rise_of_humans – Reprezentare,
imaginaţie, cooperare: secretele dominaţiei umane
Curs 7: Memoria
• Memoria = ”proces psihic de
stocare și destocare a
informaţiei, de acumulare și
utilizare a experienţei
cognitive” (Popescu-
Neveanu, 1978).
• Întipărirea
(engramarea)
• Păstrare (conservare)
• Reactualizarea, sub
forma:
• recunoașterii
• reproducerii
Sisteme mnezice
• Memoria senzorială (MS)
• https://www.ted.com/talks/elizabeth_loftus_the_fictio
n_of_memory - Despre falsele amintiri
• https://www.ted.com/talks/daniel_kahneman_the_rid
dle_of_experience_vs_memory?referrer=playlist-
the_complexity_of_memory – Despre sine, memorie și
fericire
Curs 8: Gândirea
• Gândirea= proces psihic superior de
prelucrare informaţională prin care:
Ø sunt extrase proprietăţi
caracteristice și esenţiale ale
obiectelor,
Ø sunt organizate clase de obiecte,
Ø sunt construite relaţii categoriale
dinamice între acestea,
!!! prin mediere verbală, sub forma
conceptelor, judecăţilor și
raţionamentelor,
!!! în condiţiile interacţiunii dintre
persoană și mediu.
• Raţionamente:
q forme logice fundamentale care constau într-o înlănţuire de judecăţi;
q au o structură compusă din:
ü Premise – judecăţi din care se derivă; argumente
ü Concluzie – judecată derivată
ü Inferenţă – operaţia logică de derivare
q Pot fi:
q Deductive – pornesc de la general și ajung la un nivel mai scăzut de generalitate
(către particular) (aplicarea regulii la caz concret)
q Ipotetico-deductive – de tipul ”dacă..., atunci...”
q Inductive - pornesc de la premise particulare și ajung la o concluzie generală
(extragerea unor principii generale de funcţionare)
Activităţile gândirii
• Conceptualizarea:
Ø Piramida conceptelor
(Vîgotski )- conceptele se
află în relaţii necesare (de
subordonare, coordonare,
supraordonare) unele faţă
de altele;
Ø Formarea conceptelor are
loc în procesul învăţării à
determinare socio-
culturală;
Ø În formele sale
superioare, presupune
rafinarea cunoașterii prin
trecerea de la empiric la
știinţific.
Activităţile gândirii
Înţelegerea:
Ø latura funcţională permanentă a gândirii;
Ø presupune raportarea informaţiilor noi la baza de informaţii deja
exsitentă în memorie;
Ø poate avea ca scop: identificarea unui obiect, descoperirea principiului
de funcţionare, surprinderea relaţiilor dintre obiecte, idei, fenomene;
Ø se poate realiza simplu, spontan sau discursiv, treptat, prin efort de
explorare;
Ø duce la o restructurarea a schemelor cognitive existente în vederea
unei adaptări mai eficiente la cerinţele mediului.
Activitatea performanţială a gândirii:
Rezolvarea de probleme
Strategii de operare
intelectuală
• Algoritmica: structură
standardizată constituită dintr-o
înlănţuire de operaţii care Experimentare
intervin succesiv pentru Situaţie
de noi strategii/
îndeplinirea unei sarcini, în baza problematică
reconsiderarea
unor reguli precise (Popescu- nouă
algoritmului de
Neveanu, 1978) rezolvare
(euristica)
• Algoritmii = deprinderi
complexe
• https://www.youtube.com/watch?v=R-sVnmmw6WY&t=9s –
Despre cogniţie: produse, operaţii, activităţi
• https://www.youtube.com/watch?v=9xTz3QjcloI – Despre
inteligenţă: semnificaţii, factori, tipuri, controverse
• https://www.youtube.com/watch?annotation_id=annotation_1
884367891&feature=iv&src_vid=9xTz3QjcloI&v=75g4d5sF3xI –
Despre testarea inteligenţei
Curs 9: Motivaţia
• Motivaţia= ansamblul stărilor de necesitate care au
proprietatea de stimulare și activare, de determinare a
comportamentelor menite să ducă la satisfacerea
acestor stări.
Funcţii ale motivaţiei
• Funcţie de activare internă și semnalizare a
unui dezechilibru (fiziologic sau psihologic);
• Motivele
• Interesele
• Convingerile
• Idealurile
Trebuinţele
• Trebuinţele =forţe
motrice
fundamentale ale
personalităţii
responsabile de
menţinerea
echilibrului
biopsihosocial al
individului, în
condiţiile
solicitărilor
mediului.
Categorii de trebuinţe
• Trebuinţe primare: • Trebuinţe secundare:
• Sunt bazale, înnăscute, cu • Sunt dobândite în relaţia cu
rol în asigurarea mediul, cu rol în asigurarea
integrităţii fizice a integrităţii psihologice și
individului; sociale a individului;
• Semnalizează dezechilibre • Semnalizează dezechilibre de
organice (foame, sete, natură materială (condiţii de
somn, sex) și funcţionale locuit, de confort, legate de
(legate de mișcare, de folosirea uneltelor, etc.),
relaxare etc.). socială (de comunicare, de
relaţionare) și de factură
spirituală (etice, estetice, de
auto-actualizare etc.)
Satisfacerea trebuinţelor se asociază cu reducerea tensiunii.
Nesatisfacerea trebuinţelor se asociază fie cu amplificare energiei lor, fie cu
”stingerea lor prin saturaţie și reacţie de apărare” (Popescu-Neveanu).
Motivele
• Motivele= forţa
motrică ce
declanșează, susţine
energetic și
direcţionează acţiunea;
• Interesele determină
desfășurarea unor ansambluri
de acţiuni complexe și concrete,
cu efecte formative asupra
personalităţii.
Convingerile
• Convingerile sunt judecăţi puternic impregnate
afectiv, care îl mobilizează pe individ către acţiune.
• Teoria expectanţă-valoare
• Teorii umaniste
• https://www.youtube.com/watch?v=pZT-FZqfxZA - Despre
știinţa motivaţiei
• https://www.ted.com/talks/rita_pierson_every_kid_needs_
a_champion - Despre motivaţia unui educator
• https://www.ted.com/talks/paul_bloom_the_origins_of_ple
asure?referrer=playlist-why_we_do_the_things_we_do –
Motivaţia comportamentului, între plăcere și moralitate
Curs 10: Afectivitatea
• Afectivitatea= rezonanţă
internă a relaţiei dintre
individul cunoscător și lumea
sa, pe care acesta o trăiește
în mod subiectiv și o
semnifică în mod specific.
• Procesele afective:
Ø sunt experienţe subiective, non-cognitive, ale individului în
interacţiunea semnificativă pe care acesta o stabilește cu
mediul;
Ø se asociază cu modificări fiziologice ample;
Ø sunt codificate simbolic și configurate într-o conduită
afectivă exprimată prin limbaj emoţional cu puternic
potenţial comunicaţional și adaptativ;
Ø sunt tendinţe de evaluare polare (pozitiv-negativ) a
experienţei cu mediul;
Ø pot avea caracter activator (apropiere, căutare) sau
inhibitor (evitare, amânare)
Specificul proceselor afective
• Procesele afective:
Ø au o intensitate dependentă de reactivitatea afectivă a
individului și de semnificaţia motivaţională a obiectului
relaţiei
Ø au o durată care poate varia de la tonalităţi afective
trecătoare până la structuri stabile în timp (sentimente);
Ø sunt expresive, adică posedă proprietatea de a se evidenţia,
de a putea fi percepute și interpretate în repertorii
transcultural valabile (mimica, pantomimica, vocea,
modificări organice etc.) ;
Ø au o mobilitate specifică, în sensul desfășurării în flux, cu
treceri de la o stare afectivă la alta;
Specificul proceselor afective
• Emoţii
• Dispoziţii
• Sentimente
• Pasiuni
Tonul afectiv al cognitivelor
Acomodare
Structurare
reciprocă
Creșterea
Stabilitate
certitudinii
Contradicţii,
conflicte, Cristalizarea Maturizarea
ambiguităţi
Decepţie
Deziluzie
Uzură
Saţietate Decristalizare
Pasiunile
• P = structuri afectogene de
intensitate și stabilitate înalte, cu
caracter unilateral evident,
capabile de a disloca mari cantităţi
de energie dinamizatoare.
• https://www.ted.com/talks/paul_zak_trust_morality_a
nd_oxytocin - Despre ”particula morală”: oxitocina
• https://www.ted.com/talks/frans_de_waal_the_surpri
sing_science_of_alpha_males – Despre importanţa
generozităţii, empatiei ca atribute ale unui lider bun
• https://www.ted.com/talks/daniel_goleman_on_comp
assion - Despre empatie
Curs 11: Voinţa și Atenţia
• Voinţa = proces psihic
de semnalizare și
autoreglare
superioară, care
implică scop,
deliberare, elaborare,
organizare,
mobilizare și ducere
la îndeplinire a
activităţii (Popescu-
Neveanu, 1978).
Caracteristici ale voinţei
• V presupune reglaj volunar complex, realizat prin mijloace verbale;
• Perseverenţa – susţinerea
pentru o perioada mai lungă
a efortului voluntar
• Independenţa voinţei –
luarea deciziilor și asumarea
individuală a consecinţelor
acesteia
• Promptitudinea deciziei –
rapiditatea în luare deciziei
oportune
Dezvoltarea capacităţii de
efort voluntar
• Autoreflecţie asupra capacităţii de mobilizare
voluntară
• Evidenţierea semnificaţiei
activităţii, a beneficiilor ei
pentru individ
• Identificarea momentelor
dificile ale activităţii
• Eliminarea/reducerea factorilor
perturbatori
Atenţia - pentru pedagogi
• Educarea atenţiei voluntare se bazează pe o serie de
condiţii:
• Organizarea materialelor/sarcinilor de învăţare în
structuri cu sens
• Sublinierea semnificaţiei sarcinii pentru individ
(motivarea pentru activitate)
• Scoaterea în evidenţă a elementelor importante dintr-o
sarcină de învăţare
• Prezentarea în modalităţi variate a materialului de
învăţat
• Cunoașterea fiziologiei atenţiei: la fiecare minut, apar
întreruperi scurte sau blocaje la nivelul circuitelor
nervoase. Stabilitatea atenţiei la preșcolari este de aprox.
10 minute, la adulţi à până la aprox. 30 min.
Resurse suplimentare
• https://www.youtube.com/watch?v=uW6e50NYlWE – ADHD,
pe scurt
• https://www.youtube.com/watch?v=ouZrZa5pLXk – Ce este
ADHD?
• https://www.youtube.com/watch?v=-IO6zqIm88s – Interviu
comparativ copil cu ADHD / copil neurotipic
• https://www.ted.com/talks/ken_robinson_changing_educatio
n_paradigms – Despre paradigme educaţionale și schimbare
Curs 12: Limbajul
• Limbajul =”sistem și activitate
de comunicare cu ajutorul
limbii” (Popescu-Neveanu,
1978, p.414).
• F. Cognitivă – reprezentarea,
stabilirea semnificaţiilor, emiterea
judecăţilor, desășurarea
raţionamentelor.
• Limbaj scris
• Limbaj verbal
• Limbaj
paraverbal
• Limbaj nonverbal
• Limbaj extern
• Limbaj intern
Limbajul intern
• Limbajul intern (l.i.) = modalitate esenţială, specifică
existenţei mintale a omului (Popescu-Neveanu, 1978).
• L.i. = vehicul de sens (în formă pură, concentrată) și
actualizator de semnificaţii –> caracter predicativ
(Vîgotski)
• L.i. are rol central în autoreglarea acţiunilor și
comportamentelor.
• L.i. = punctul nodal al relaţiilor diverselor procese și
fenomene psihice à mecanism general al conștiinţei
(Ananiev)
Limbajul intern
- Lev Vîgotski -
• Limbajul cu voce tare (2-4
ani) se internalizează și se
transformă treptat în cel mai
puternic instrument al
gândirii și autoreflecţieià
Limbaj intern
• https://www.ted.com/talks/uri_hasson_this_is_your_brain_on_c
ommunication - Neuroștiinţa din spatele comunicării
• https://www.ted.com/talks/julian_treasure_how_to_speak_so_t
hat_people_want_to_listen - Despre arta și tehnica din spatele
comunicării
• https://www.ted.com/talks/patricia_kuhl_the_linguistic_genius_
of_babies – Despre comunicarea bebelușilor
Curs 13: Personalitatea
• Personalitatea =
”macrosistem al
invarianţilor
informaţionali și
operaţionali, ce se
exprimă constant în
conduită și sunt
definitorii și
caracteristici pentru
subiect.” (Popescu-
Neveanu, 1978)
Personalitatea – concept
îndelung discutat
• Personalitatea:
• Gordon Allport – unitate a sistemelor dinamice
prin care se realizează o adaptare originală.
• Raymond Cattell – sistem al deprinderilor proprii
subiectului, care permit o previziune asupra
comportamentului acestuia.
• Erik Erikson – rezultatul funcţional al parcurgerii
de către individ a 8 stadii definite de crize
(conflicte între 2 tendinţe) specifice
Teorii ale personalităţii
Teoria trăsăturilor
• Trasăturile de personalitate • Ipoteza lexicală -->
(Allport)= predispoziţii de răspuns ü Caracteristicile psihologice
comportamental (relativ stabil, (trăsături) importante pentru
consistent) în diverse situaţii, un grup devin parte din
specifice unui individ (unice, limbajul curent al grupului;
individuale) sau unui grup
ü Caracteristicile psihologice
(împărtășite; comune).
(trăsături) considerate
importante se vor păstra în
• Personalitatea = modele
limbajul unui grup sub forma
identificabile de configurare a
unui singur cuvânt.
trăsăturilor.
Personalitatea – configurare ierarhică
de trăsături (Allport)
• Gordon Allport –
personalitatea poate fi
înţeleasă ca o
configuraţie individual-
unică de trăsături.
• Trăsăturile pot fi
ierarhizate în: cardinale
(accentuate, dominante,
pervazive;
particularizează – nu toţi
au), centrale (definitorii;
acţionează constant),
secundare (periferice;
acţionează sporadic).
Teoria celor 16 factori de personalitate
– R.B. Cattell
Modelul Big 5
(Costa, McCrae & Goldberg)
Modelul HEXACO
(Ashton & Lee)
Personalitatea: o abordare
structural-sistemică
Temperament
Aspecte
dinamico-
energetice
înnăscute
Sisteme Aspecte
operaţionale atitudinal-
valoice
Aptitudini Caracter
Temperamentul
• Temperamentul = latura dinamico-energetică a
personalităţii
• Atitudini:
• faţă de sine
• faţă de ceilalţi
• faţă de activitate
• faţă de mediul ecologic
• faţă de realităţile sociale
ABC –ul Atitudinii
• https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/personality-
assessment - Evaluarea personalităţii
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5451157/ -
Personalitatea copilului, predictor pentru comportamentul cognitiv
în cadrul testării
• https://www.ted.com/talks/frans_de_waal_do_animals_have_mor
als – Despre moralitatea animalelor
• https://www.ted.com/talks/brian_little_who_are_you_really_the_p
uzzle_of_personality – Personalitatea, ca proiect personal