Psihologia personalitstit lect.univ. dr, Alexandra Pérvan MATERIAL DIN CURSUL DE PSIHOLOGIA PERSONALITATIL PREGATITOR PENTRU EXAMEN Teoria atagamentulul {in anit ‘60 psihologul britanic John Bowlby descopera cd oamenii au tn comun cu alte speci! predispozitia Inndscutd de a forma legatur afective cu anumitiindivizi identificati afi capabili de Ey ajuta s8 supravietuiasca. El numeste aceasta legatura afectivé puternica watagament’ sl ‘observa cA atagamentul nu este subordonat (sau o motivatie secundar& a) nevoii de hrand sau Sex si nici nu deriva din acestea, Nevoia de a crea legaturi afective intime cu anumitiindivizi are propria sa dinamicd i motivatie, dferité de a hrénini si a sexualitati. Sistemul motivational al Stasamentului are ca functie adaptativa protectia, iar nevoia care ne impinge spre formarea de jegaturi afective se mentine de-a lungul viet si este la fel de fundamentala ca nevoia de hrana. Bowiby formuleazé o teorie a dezvoltéri personalitati, in care .atagamentul” reprezinta predispozitia puternicd de a cduta proximitatea fat de un anumit individ, In condii specifice, far rcomportamentul de atagament" reprezinta variatele forme de comportament prin care persoana ‘dbtine ¢1 mentine proximitatea dorité fata de figura de atagament gi, respectiv, mentine legatura de atasament ca atare. Comportamentul de atagament este usor de observat cénd persoana & Tnfricogata, obosit8, bolnava, In dificutate etc. si are nevoie de alinare, Ingrijire, protectie. Functile primare ale legaturii de atagament constau tn oferirea unei ,baze de sigurania", de Unde individul care se simte protejat si apdirat are curajul s& porneasca la explorarea mediuiui Inconjurdtor sia unui ,refugiu de siguranta", unde individul se refugiazé in momentele de criz8, ‘nevoie sau pericol pentru a obtine protectie gi confort psihic. Ina dous jumate a primului an de viat& se formeaza un tipar structurat de atagament, un tip de comportament de atagament organizat, care reprezint& o strategie de mentinere @ proximitat si accesibiitafi figurt parentale, Mary Ainsworth a identificat 3 tipare de atasament, la care a fost ulterior ad&ugat un al 4-lea. 41) Atagament sigur: copilul are incredere ca p&rintele va fi disponibil, responsiv, c& li va oferi ajutor in situafi potrivnice sau infricosatoare. Acest copll are cura] sa exploreze medi Parintele e disponibil imediat, percepe semnalele copilului sau si raspunde cu afectiune cand acesta cauté protectie/alinare. 2) Atagament nesigur, de tip anxios-ambivatent: copilul nu are certtudinea ca parintele va f disponibil sau responsiv, c& Tl va ajuta la nevoie. Astfel, © predispus la anxietate, se agat’ de parinte si se teme de explorarea mediulul. Périntele e inconsecvent: cdnd fl ajutd, cand nu: exist’ separa repetate (ale périntelui de copil) si amenintari cu abandonul folosite de parinte ca mijloace de control. Acest tip de atagament duce la formarea unei personalitati dependente, care trdieste permanent o stare de anxietate de separare de figura de atagament $i anxietate fat de explorarea mediuli. 43) Atagament nesigur, de tip anxios-evitant: copilul se agteaptd sé fie constant respinsirefuzat [tunci end cere alinare gi ajutor, pentru c& parintele la respins categoric gi constant cand el se ‘propia pentru alinare/protectie. Acest copil se dezvotta ca un individ care Incearca sa se bazeze numai pe sine, 88 isi tréiasea viata f8r8 sprijinul si ubirea celorialti, sa fie independent emotionalPsihologia personalitati lect.univ. dr. Alexandra Parvan 4 Atasament dezorganizat. Acest par reprezinta o varianta dezorganizata a unuia din cele § tur anteroare. Copiul nu dezvotao stretegie coerent® pentru a pasta proximitatea Figur ce cragament, fe pentru c& a fost abuzatfizic sau sever negljat de parin, fle pentru o8 parintels ata a Jominant In ingrire are o boal& psinic& si Ig tateazA copilulimprevizibi, sau a fost el Insugi, In copilaria sa, abuzatfizic sau sexual TTiparele de atagament sunt modetabile mat ales In primi 2-9 ani de vats. Pe masura ce coplit tibste, ele devin o trasdtur’ de personalitate, sunt activate automat, fara control consitent 6! se Impun, fot automat, si allor relat din viata individului: de cuplu, de prietenie, lata ou un profesor sau cu un terapeut. a6 ani, copiul sigur atagat retatineazs cu paring relaxat si prietenos, stablleste cu ugurint Talat aproprate, converseaza liber, exprimandu-se incluslv emotional, pe variate sublecto s\ de hraturd personala. Copilul ambivalent manifesti tristote gi team, altemeaz apropieroa Se catatoa, Incearca mereu s& intr in grail p8rintelui, etalandu-si toate calle, find dragaiag! cat@ecsbit de mcantator. Acest copil cautd mereu atentie, dar este fe impulsiv sl irascibil. fie pasiv eau neputincios. Copiul evant is tine parnti la distant, subiectele conversatir lov ravian impersonal, imitate, orice referire la afect este omisd. Acest copilul isi ocupa timpul Jucandu-se, Ignorandu-s! pintee; este izolat afectiv, osi, chiar antisocial, desconsicers vropunerié parntelu, da in realtate cauté tot mpul s& pmeasc& atentie Copiul dezorganizat oropa@ ani tendinfa de a-si controla sau domina parintele fe prin umilire sau respingere fle prin Gia si protecte. Rolunte parinte-copl sunt inversate. In dialog, gandirea lui efragmentats, Flazele lui sunt incepute si neterminate, subiectele se schimba brusc. Copii sigur atasati comunicd deschis cu parintele nu doar c&nd sunt muttumit o s| cand sort Sobsrati sau stresat, pe cnd cei anxiog! comunica deschis numai cAnd sunt muitumis. Aste Geja de la 12 luni, o'parte din copii (cei nesigur atagat) nu isi mai exprima fat de plrirte cal mal profund afect gi dorinta lor cea mai profunda: de iubire, de a avea alinare. Tiparele de atagament devin treptat 0 caracteristc’ @ personalitati copilului si pent a Maree aecat lucru se foloseste conceptul de modele de lucru” ale ,sinelur si ale ,altulur. Acestes av a piz8 experientele copllul, felul in care a fost privit si tratat de pérint si influenteazs imaginea de sine a indivdului $i imaginea pe care o are pentru aul. respectv, feluk cum Se seteapta $8 fe tratat de ali gl cum Ts! planfica propriul comportament In raport cu el Modelee ateahteaza temerie, dorinfele si reactile la comportamentul altora gi opereaza incongtient, Tasand ea tiparele de Interactiune determinate de aceste modele de lucru s& se menting Int-o Tena necorectata si atunci cénd individul ajunge s& interactioneze cu persoane care 1! tratesza In mod difert de cum au fécuto parinfi Iu ‘Atagamentul la Dumnezeu ‘Teoria atagamentului aratd c& std in natura noastré s4 formam legaturi apropiate cu fnjele de weet Sintin c& depinde viaja noastrd. Agadar, s-a apelat in mod firesc la teoria atagamentul pent a investiga gi explca spectfcul gi funcfa relate psinologice a cretiilor cu Dumnezeu, Felatie In care se formeaza un atagament faf& de un parinte nematerial Relaia crestinior cu Dumnezeu 2 fost ineleas’ ca o legaturd de atayament astiet Dumnerou Fre efugiul de sigurants", respeciv protecte si confort in situa in care indiviul se site sree infat si ,baza de siguranfé", respectv, baza psino-spintuald de la care Incvidul parneste Sore explorarea lumi sise angajeaza In existenta curenta, Credinciosul (la modu ideal) sePsihologia personalitati lect.univ. dr. Alexandra Parvan bazeaza pe Dumnezeu pentru protectie, sustinere gi alinare atunci cand se confrunta cu ‘ameninfari externe or interne gi se lanseaz3 sau angajeazai Increzator in a-si trai $i cunoaste vviaja, bazndu-se pe convingerea c& Dumnezeu va fi acolo, dispenibil, daca vor surveni pericole. Lee Kirkpatrick (2005) a susfinut cf relatia de atagament la Dumnezeu indeplineste criterile tunei relatii de atagament aga cum a fost ea descrisa de Bowiby gi a descris 3 tipuri de atagament la Dumnezeu. 41, Atagament sigur: credinciosul sigur atagat este tncrezator in prezenta continua a lui Dumnezeu, In disponibilitatea gi responsivitatea lui, mai ales in situate dificile si ‘ameninfatoare. Acesta paigeste increzator in lume, in sensul c accepta provocétile, dar $i Sansele de dezvoltare pe care lumea ile oferd. Cregtinul sigur atagat are o imagine pozitivs Gespre Dumnezeu, ca find iubitor, ajutétor, protector si responsiv la nevoile individulul, mai ales {in situatiicrtice; Dumnezeu este prezent atunci cand este c&utat. Acest credincios se simte ‘demn de a fiiubit gi se simte iubit de Duminezeu, lucru care Il face sa se aprecieze si valoriice pe sine. El se simte confortabll antrenat in c&latoria vieti sale, gata s8 exploreze si lumea exterioara si cea interioard. 2. Atagament nesigur la Dumnezeu Credinciosul ambivalent, numit in aceasta tipologie .preocupat” nu are certitudinea c& Dumnezeu ji va rispunde in momente de cumpand si crede c& Dumnezeu este cand disponibi, cand nu. El simte ca protectia lui Dumnezeu oscileaza. Chiar si cand se simte protejat, indlvidul ‘anticipeazd cd prezenta i sprinul lui Dumnezeu se vor retrage la un moment dat. Asta fi da individuluio stare continua de incertitudine gi sentimentul c& Durnezeu e imprevizibil- Sentimentele acestui individ oscileaza, el neflind sigur ca Dumnezeu va fi disponibil pentru el. ‘Angajarea depiina in vial este considerata de acest individ ca plina de pericole, data fing resiguranta lui c& va fi ajutat la nevoie, El este nesigur de valoarea lui in ochii iui Dumnezeu ori daca el merit atenfie si iubire. Distanfa, absenta sau retragerea protectjei lui Dumnezeu sunt percepute ca find datorate unorlipsuriintrinseci individului. Cand Dumnezeu este perceput ca Sbsent sau retragandu-se de langa individ, stima de sine a acestuia scade gi vice-versa. Totusi, desi acest individ este dezamagit de inconsecventa prezenta a lui Dumnezeu In viata lu, ramane increzdtor isi poate Imbunataf relatia cu Dumnezeu. Imaginea lui despre Dumnezeu este mai bund decat imaginea lui de sine. Credinciosul evitant este distant si neinteresat de Dumnezeu, crezand ca Dumnezeu nu este disponibil sau nu rAspunde atunci cand individul are nevoie de el. El simte distanta intre el Dumnezeu gi poate avea sentimentul c& Dumnezeu s-a retras sau La abandonat, mai ales Tn momentele grele, Dumnezeu este perceput ca inaccesibil si indisponibil, chiar neinteresat de individ, la nivel personel, lucru care Tl face = igi piarda relevanta pentru credincios. Un astfel de individ va evita 8 se bazeze pe Dumnezeu (pentru a cduta In acesta putere sau sprijin), dorind ‘in schimb s& stea pe proprile- picioare, afirmandu-si puterea personal gi independenta de Dumnezeu. Stima lui de sine poate oscila sau varia extrem de la o depreciere gonerala lao incredere in sine c&reia Ii lipseste de fapt profunzimea. Imaginea lui despre Dumnezeu € negativa si, spre deosebire de individul preocupat, evitantul nu intretine nicio speranta pentru ‘imbunatatirea relatiei cu Dumnezeu. Marie-Therese Proctor ‘et al. (2009) a identificat 6 caracteristici ale atagamentulul sigur ta Dumnezeu gi céte 5 pentru atasamentele nesigure. lat& care sunt acestea, pe scurt Pentru atagament sigur. 1. Concept pozitv al ui Dumnezeu; 2. Experiente de relationare pozitiva cu Dumnezeu; 3. Valorficarea relatiei cu Dumnezeu; 4. Libertatea de a pune Intrebiri, 3Psihologia personalitati lect.univ, dr. Alexandra Parvan de ate simti confortabil s& ffi examinezi propria credint&: 5. Acceptarea Indoielil (recunoasterea indoleli ca parte a unei relafi sSndtoase, chiar si atunci cénd ea creeazd disconfor); 6 integrare (capacitatea de a integra experiente de viata pozitive si negative In cadrul spiritual al ‘elatiei cu Dumnezeu). Pentru atagament preocupat: 1. Concept fluctuant al lui Dumnezeu (pozitiv $i negativ); 2. Experienfe relationale amestecate (pozitive si negative in confinut); 3. Preocuparea pentru relatie (efortul de a gndi pozitiv despre disponibiltatea lui Dumnezeu), 4. Indoiala privind valoarea individului pentru Dumnezeu; 5. Confuzie (cu privire la ce crede individul despre Dumnezeu).. Pentru atasament evitant: 1. Concept negativ a lui Dumnezeu; 2. Experienfe relafionale negative (sau absenfa unor experiente pozitive in care Dumnezeu a oferit protectie): 3. Negarea relatiei (deprecierea sau renunfarea la relatia cu Duminezeu); 4. Independenta (dorinfa de a se descurca singur, fird a se baza pe Dumnezeu}; 5. Incinatia spre pareri negative (amintirie negative le sterg sau trec In fafa calor pozitive) Utilitatea cunoasterii tipurilor de atagamont de catre un consilier spiritual. CCunoagterea tiparelor de atagament ne ajut si slim cum putem transforma (prin consiliere) un atagament nesigur int-unul sigur. Orice om gi doreste profund gi are nevole de un atagament sigur, iar John Bowlby a sugerat c& acesta poate fi obtinut in terapie, prin relatia cu terapeutul inrelatia cu consilierul spiritual, credinciosul poate dobandi un atagament sigur la Dumnezeu, ‘care 88 il alute s8 facd fat mai bine dificultatilor viet gi sé fs! continue dezvoltarea spirituala. Pentru a realiza acest lucru, consilierul trebuie s&-i ofere persoanei credincioase (prin felul In care se comport, gi anume, cu empatie, compasiune si Incurajare) o baz de siguranta si un refugiu de siguranja. Baza de siguranta ajuta credinciosul sa porneasca la explorarea ~aspectelor dureroase gi nefericite ale relatiel sale cu Dumnezeu, care sunt greu de explorat f&r& i ai aldturi pe cineva de Incredere, care sa ofere sprijn $i intelegere. Credinciosul poate fi asistat sd reflecteze la reactile, sentimentele, comportamentele si asteptifrle pe care le are In relafie cu Dumnezeu, dar gi cu alte persoane, inclusiv consiierul Insusi. Credinciosul poate descoperi astfel cf tipare de atagament vechi create in relate cu alte persoane (in primul rand péringi) pot fi transferate asupra relatiei sale cu Dumnezeu sau cu consilierul Primind permisiunea din partea consilierului de a lua In considerare sentimente legate de périnti sau de Dumnezeu pe care credinciosul le considera de negandit, el poate ajunge s& Infeleaga emotile din spatele modurilor de actiune si gandire automate si onginiletiparelor sale de atagament, respectiv de ce se vede pe sine, pe Dumnezeu 5i lumea astfel, oe Il face s& simta, gandeasca si actioneze in acele moduri, Aceasta Intelegere, aldturi de atagamentul sigur format tn relatia de cconsiliere Il alutd pe credincios sa Isl reevalueze tiparele de atagament, putand dobandi (dupa ‘caz) un atasament sigur la Dumnezeu. in concluzie, avantajul de a priv la relafia cu Duminezeu din perspectiva psihologica este cd astfel sunt fécute disponibile instrumentele psihologiei care pot servi unui scop dincolo de psihologie, respectiv recuperaii une relatii mai bune cu Dumnezeu. Bibliografie selectiva: Bowlby, John (2011), © bazé de siguranta. Aplicaticlinice ale teorlel atasamentului. Bucuresti Ed. Trei Proctor, Marie-Therese, et al. (2008), .Exploring Christians’ explicit attachment to God representations: the development of a template for assessing attachment to God experiences.” Joumal of Psychology and Theology 37/4, 245-264.