Ştiați că...

„La Hotelul Concordia din Centrul Vechi s-a decis

alegerea lui Cuza ca domn al Țării Românești.
Clădirea, monument istoric, e azi în paragină”, spune
un reporter de televiziune și-apoi reia înregistrarea,
spre ușoara exasperare a colegilor săi de echipă.
Hotelul ridicat în 1852 avea 90 de camere, un
restaurant luxos, cafenea și sală de biliard și a
devenit loc de întâlnire pentru elitele vremii. În
deceniile de după Unire, două incendii au înghițit
clădirea, însă proprietarii au refăcut-o. Începutul
distrugerii vizibile azi se află în perioada comunistă,
când a fost preluat de Întreprinderea de Construcții,
Reparații și Administrare Locativă și modificat după
bunul plac al noilor chiriași. După 1989, clădirea a fost
câștigată în instanță de către un cetățean străin și
vândută în 2003 către o firmă românească. Clădirea
„este exploatată de firma Ro Naturstein, compania
care o deține în proprietate, alături de alte 50 de
imobile pe care le are în tot Bucureștiul. Împreună cu
acestea, formează un conglomerat imobiliar a cărui
valoare contabilă era estimată, la finele lui 2011.
Dincolo de etnie și limbă, până la momentul
Unirii sunt puține afinități între Moldova și
Muntenia. „De fapt, sunt două lumi care trăiesc
destul de separat: vorbim de tradiții diferite,
vorbim de teritorii între care nu au existat atât
de numeroase contacte pe cât ne place nouă
să credem. Se călătorea foarte puțin dintr-un
Principat în altul. Și aș îndrăzni să spun că,
pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea,
boierii moldoveni sau boierii munteni
călătoreau mai des spre Occident decât la Iași
sau la București”, spune istoricul. Idealul Unirii
n-avea ecouri în rândurile oamenilor de rând,
mai ales în lumea rurală, deși propaganda
folosită de Alexandru Ioan Cuza după lovitura
de stat din mai 1864 făcea adesea referire la
atașamentul țărănimii față de proiectul
unionist: „Moș Ion Roată e foarte prezent în
această propagandă oficială. Dar Moș Ion
Roată - chiar dacă e un personaj real - nu
reprezintă decât una dintre ideile propagandei
regimului.”
 Francezii nu sprijină Unirea Principatelor pentru că
le sunt simpatici românii sau pentru că se consideră
frați întru latinitate, ci pentru că au interese
strategice în zonă. Napoleon al III-lea se raportează
la problema Unirii „exclusiv din punct de vedere al
intereselor Franței ca mare putere în Europa”,
explică Alin Ciupală. În scrisorile trimise de C.A.
Rosetti din exil, acesta le atrage atenția tovarășilor
de luptă pașoptiști în legătură cu negocierile purtate
de Napoleon al III-lea cu Viena: el propune să cedeze
Principatele austriecilor, în schimbul provinciilor
italiene deținute de Habsburgi, Lombardia și Veneto.
Când e refuzat, conducătorul Franței își schimbă
planul și decide să folosească Principatele pentru a
declanșa o nouă Revoluție maghiară care să
destabilizeze Imperiul Habsburgic. „De altfel, în
timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-a încercat
punerea în practică a acestui plan: vase italiene vor
aduce la Galați și la Brăila arme franceze, pe care
românii trebuiau să le treacă munții în Transilvania,
maghiarilor. Numai că diplomația rusă va devoala
acest plan. Izbucnește un mare scandal diplomatic
și, în cele din urmă, vasele trimise de Napoleon al III-
lea sunt obligate să se retragă cu tot cu arme”,
spune istoricul.
 Ştiați că...
Alegerea capitalei e un subiect sensibil, pentru că
tentația de a stabili capitala la Iași e foarte mare.
Asta mai ales dacă avem în vedere că Alexandru Ioan
Cuza e legat personal de Iași și Moldova. „Numai că
Iașul e prea aproape de granița cu Imperiul Rus, iar
înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeei, consfințită de
Tratatul de Pace de la Paris, nu putea rămâne o
realitate europeană permanentă. Dimpotrivă, Rusia a
început să pregătească revanșa imediat după
încheierea Tratatului de Pace de la Paris. În condițiile
acestea, Bucureștiul era un oraș mai protejat. În plus,
era mai aproape de Dunăre, adică de puterea
suzerană, care avea tot interesul să sprijine la nevoie
acest tânăr stat. Acestea au fost considerentele care
au determinat alegerea capitalei la București, sunt
mai degrabă de natură strategică, politică și militară”,
spune Ciupală. O facțiune a marii boierimi moldovene
nu s-a împăcat niciodată cu faptul că centrul de
greutate al noului stat este la București și nu la Iași,
însă această facțiune nu va putea să încline vreodată
balanța spre o sciziune.

La 5 octombrie 1864 va fi infiintata si

Scoala Nationala de Arte Frumoase de
la Bucuresti. Aceasta institutie va fi
condusa de pictorul Theodor Aman. Sub
domnia lui Cuza va fi construita prima
linie ferata pe ruta Bucuresti-Filaret-
Giurgiu. Linia avea 70 de kilometri si era
construita de compania engleza
Barkley-Stanisforth. Va fi inaugurata la
19/31 octombrie 1869 de catre regele
Carol I. In anul 1870 calea de acces catre
Dunare a fost prelungita cu alti 2,6
kilometri. 10 lucruri pe care trebuie sa le
tinem minte despre Mica Unire din 24
ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza si
adunarile ad-hoc.
 Ştiați că...

In timpul domniei lui Cuza s-au pus bazele

Romaniei moderne Inalta Poarta, dar si Austria
considera alegerea aceluias domnitor, in ambele
principate, ca o incalcare a Conventiei de la
Paris. Insa, in actul oficial nu era mentionat
faptul ca domnitorul ales nu poate indeplini
aceasi functie, atat in Moldova cat si in Tara
Romaneasca. In cei 7 ani de domnie, Alexandru
Ioan Cuza a pus bazele Romaniei moderne. A
fost creat primul guvern sub conducerea lui
Mihail Kogalniceanu. Au fost concepute Codul
Civil si Codul Penal, inspirate de cele al Frantei.
S-a dat legea invatamantului primar obligatoriu.
S-au infiintat si primele universitati din tara, cea
de la Iasi care azi ii poarta numele-1860 si
Universitatea Bucuresti-1864. Alaturi de
Kogalniceanu vor fi initiate o serie de reforme:
electorala, agrara, a justitiei, a invatamantului si
secularizarea averilor manastiresti.