ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE

Referat:

Partidul politic
si
Sistemele de Partide politice

2017
Planul referatului:
1. Aparitia si evolutia partidelor politice

2. Partidul politic:

2.1 Conceptul de partid politic

2.2 Trasaturile unu partid politic
2.3 Functiile unui partid politic

3. Sistemele de partid:

3.1 Clasificarea sistemelor de partid

4. Tipologia membrilor de partid

5. Caracteristici sociologice ale partidelor politice

6. Criteriul functional si dimensiunile partidului politic:

6.1 Criteriul funcţional în definirea partidelor politice

6.2 Dimensiuni ale conceptului de partid politic

7. Concluiza

8. Bibliografie
 1. Aparitia si evolutia partidelor politice

Activitatea politica in societate se realizeaza nu numai prin intermediul

statului, a institutiilor si organismelor ce tin de acesta, ci si printr-o
vasta si complexa retea de organizatii si institutii extrastatale. Dintre
acestea cele mai vechi si importante sunt partidele politice.

Existenta partidelor politice, a partidismului ca fenomen politic

reprezinta un element esential al vietii democratice. Ele nu au avut
aceiasi pondere, semnificatie si valoare in toate oranduirile sociale.

Primele asocieri mai mult sau mai putin organizate si stabile apar in
sclavagism si apoi in feudalism, ele asemanandu-se foarte mult cu
societatile secrete, oculte, congregatiile, corporatiile, ordinile existente
in aceste societati. Asemenea "partide" apar in statele grecesti Sparta,
Atena, in Imperiul Roman.

Referitor la partidismul specific sclavagismului si feudalismului se pot

face urmatoarele aprecieri:

a. In aceste societati, "partidele" nu au constituit entitati politice de

sine statatoare, institutii ale structurii si functionalitatii vietii
politice.
b. "Partidele politice" din aceste societati nu desfasurau o activitate
permanenta, ci una de scurta durata, nefiind bazata pe un
program politic coerent si clar. De regula, ele urmareau realizarea
unor interese personale sau oculte si dupa atingerea obiectivului
propus sau a infrangerii, isi incetau activitatea si se destramau.
c. Aceste grupuri nu au reusit sa atraga in circuitul vietii politice
toate clasele si categoriile vietii sociale, ci dimpotriva, importante
segmente sociale, cum era cazul sclavilor in antichitate, al
taranilor, maselor populare in feudalism, al tinerilor, femeilor au
ramas in afara perimetrului actiunii lor.
 2. Partidul Politic

2.1Conceptul de partid politic

Partidul politic se socoate ‘’una dintre cele mai suggestive si mai

interesante personalitati colective’’ , el apare ca element si factor al
sistemelor si actiunilor politice , sub infatisari variate si originale.

Un partid politic este o organizație care încearcă sa obțină putere

politică în cadrul unui guvern, de obicei prin participare în campanii
electorale. Unele partide nu încearcă să câștige putere prin alegeri
deoarece nu au dreptul sau nu doresc să participe în sistemul electoral,
și uneori utilizează alte metode, chiar și terorismul. Multe partide sunt
centrate în jurul unei ideologii, însă pot și să facă parte dintr-o coaliție
cu interese mixte.

Partidul politic –uniune benevola,legata printr-o ideologie comuna si

care tinde sa detina puterea si care exercita puterea de stat .

2.2Trasaturile unui partid

Un partid politic nu poate exista fara anumite trasaturi , printre acestea

sunt :

a. Partidul este un grup stabil de oameni ,care se deosebeste de

fractiunea parlamentului
b. Partidul are organizatii teritoriale
c. Partidul lupta pentru puterea politica
d. Partidul are o anumita ideologie dupa care se conduce
e. Partidul lupta pentru popor
f. Partidul este o asociatie la care cetatenii pot adera si pot parasi
benevol partidul.
2.3Functiile unui partid politic

I. Functia de acaparare a puterii

II. Functia de selectare a elitelor in functiile state

III. Functia de particulare a interesolr in societate

IV. Functia socializarii politice si formarii ideologiei

3. Sistemele de partide

3.1 Clasificarea sistemelor de partid

Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide este urmatoarea:

a. partidul unic: unipartidismul

b. bipartidismul: dualismul

c. multipartidismul .

A. Partidul unic : UNIPARTIDISMUL

Unipartidismul se refera la existenta unui singur partid pe scena politica

a unei tari.

Citeva cazuri unde s-au intilnit situatii de acest gen :

I. In tarile in curs de dezvoltare, in faza de eliberare de sub

dominatia coloniala, perioadele in care se incerca pastrarea
independentei, cand s-a dorit lichidarea decalajelor, a
subdezvoltarii. A fost o situatie de moment, altfel avem de-a
face cu un regim dictatorial.
II. Dictatura - atunci cand interesul unicului partid este de a
ramane cu orice pret la putere, chiar daca vointa poporului
 este cu totul alta. In perioada interbelica distingem: in Italia
(partidul fascist) si in Germania (partidul nazist).
III. Regimul Comunist. Daca ne referim la instaurarea acestuia in
Romania, trebuie se amintim mai intai:
a. Dictatura Regala (1938-1940) - cand toate activitatile partidelor
politice inceteaza, singurul partid fiind Frontul Renasterii
Nationale;
b. Dictatura Antonesciana (1940-1944) cand a functionat o perioada
Partidul Legionarilor (septembrie 1940 - ianuarie 1941), iar apoi
un partid prohitlerist;
c. Dictatura Comunista (1947) pana in 1989.

B. Bipartidismul : DUALISMUL

Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale.

Apare in fazele dezvoltarii democratice a societatii. Isi are geneza in
inlaturarea absolutismului feudal.

Bipartidismul este specific democratiei, deoarece existenta celor doua

partide asigura alternanta la putere, controlul unuia asupra celuilalt,
facand imposibile abuzurile de orice fel.

EX: in SUA exista doua partide politice care domina scena politica:

- partidul republican

- partidul democrat

dar aparitia amandurora este strans legata de lupta pentru

independenta a coloniilor engleze din America de Nord.

C. Multipartidismul
Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste
(cu mai mult de doua partide politice) si liberale. Ele ofera alegatorilor o
paleta mai variata de alegere functie de opiniile fiecaruia.

In cazul in care partidele au platforme politice asemanatoare, acest

lucru nu face altceva decat sa ingreuneze decizia si sa induca in eroare.

Partidele se pot grupa astfel:

- partide de dreapta: centru dreapta, extreama dreapta (Partide

Conservatoare, Partidul Fascist)

- partide de stanga: centru stanga, extrema stanga (Partidul Socialist,

Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat)

- partide de centru: Partide Social-Crestine, Partide Democrat-Crestine .

4.Tipologia membrilor de partid

În cadrul partidului politic şi în rândul susţinătorilor direcţi sau indirecţi

ai acestuia, se pot distinge mai multe categorii, de la membri activi,
până la simpatizanţi .Care sunt aceste categorii?

A. Alegatorii - Grupul cel mai larg de persoane care împărtăşesc

aceeaşi opinie politică . Acest tip de membru al grupului este
alcătuit din cei care votează cu partidul, fără a fi membri de partid
în sens juridic. Votanţii pot fi alcătuiţi dintr-un segment fidel
partidului, care votează cu partidul în orice condiţii, şi dintr-un
segment flotant, care este constituit circumstanţial şi care la
alegerile următoare poate avea o cu totul altă opţiune de vot.
B. Simpatizanţii - sunt acea categorie de membri ai grupului ce
împărtăşeşte aceeaşi opinie, ei fiind interesaţi de diferite
manifestaţii ale partidului, cum este cazul unor reuniuni publice şi
care, ocazional, acceptă să doneze o sumă de bani partidului. Ei
nu sunt membri de partid.
 C. Aderenţii -sunt membri de partid care au semnat o adeziune
pentru intrarea în partid. Trebuie menţionat că această categorie
de aderenţi este cel mai uşor de identificat sub aspectul
dimensiunilor sale pentru cazul partidelor de masă. Pentru cazul
românesc, fiecare partid politic are cel puţin 10 000 de aderenţi
pentru a fi înscris la tribunal.
D. Militanţii - sunt acea categorie dintre aderenţi care sunt activi. Ei
îşi asumă sarcini de partid şi executare , ei isi dedică o parte din
timpul lor rezolvării acestora. Anumiţi militanţi devin funcţionari
de partid, putând fi plătiţi pentru activităţile desfăşurate.
E. Liderii de partid - sunt cei care răspund de activitatea partidului. Ei
stabilesc strategia de partid, programul, doctrina şi căile de
acţiune ale partidului. Liderii de partid stabilesc şi reprezintă
partidul în relaţiile cu alte partide din ţară sau străinătate şi în
relaţiile cu autorităţile publice.

5.Caracteristici sociologice ale partidelor politice

Sociologic vorbind, o realitate organizaţională şi ideologică trebuie să

îndeplinească o serie de caracteristici:

 Organizaţie durabilă - Partidul politic nu este legat ca durată de

viaţă de liderii sau membrii săi fondatori . O organizaţie politică
este partid dacă reuşeşte să depăşească durata de viaţa a
conducătorilor săi .

(Acest criteriu însă este discutabil pentru că un partid politic poate să

dispară prin absorbirea de către un alt partid mai mare. )

 Organizaţie perfecţionată la toate nivelurile de organizare - acest

criteriu presupune existenţa unor filiale locale care să întreţină
relaţii permanente cu centrul partidului. De altfel, durata de viaţă
a partidului este direct legată de teritorialitate, în sensul
 organizării şi activităţii la nivel teritorial. Partidele care nu au în
teritoriu organizaţii puternice nu pot rezista pe termen lung.
 Voinţa deliberată a conducătorilor - de la nivelele locale şi
centrale de a cuceri puterea politică şi de a o exercita, singuri, sau
împreună cu alte partide politice în cadrul sistemului politic
existent. Acest criteriu este şi el discutabil. Există grupuri de
presiune care în activitatea lor pot deveni partide politice.
 Căutarea de susţinere populară - prin orice mijloace: alegeri,
propagandă la centru sau în teritoriu, influenţarea opiniei publice
şi manipulare, etc.

! Se remarcă faptul că aceste criterii nu sunt doar criterii de

diferenţiere, dar şi criterii cumulative cu ajutorul cărora se poate testa
în ce măsură o organizaţie este sau nu partid politic. De asemenea, mai
trebuie adăugat un alt criteriu, şi anume acela că sunt asociaţii de tip
voluntary : „ căci o organizaţie politică, îndeplinind cele patru atribute,
dacă nu se bazează pe un proces de constituire de tip liber şi nu se
dezvoltă pe voluntariat, ci, dimpotrivă pe constrângere, nu poate fi un
partid în sensul propriu al cuvântului ” .

6. Criteriul functional si dimensiunile partidului politic

6.1 Criteriul funcţional în definirea partidelor politice

1. Funcţia de organizare a alegerilor :

1.1 încadrarea opiniei

1.2 încadrarea aleşilor

2. Funcţia de educaţie politica :

2.1 acţiunea de informare

2.2 rolul educativ al partidelor

3.Funcţia de integrare socială :

  educarea de masă
 integrarea socială
 socializare politică
 administrarea resurselor sociale atunci când devin partide de
guvernământ
 organizarea cadrului legislativ ca partide parlamentare.

6.2 Dimensiuni ale conceptului de partid politic

A. Dimensiunea formală

B. Dimensiunea teleological

C. Dimensiunea ideological

7. Concluzia

O definiţie unică este imposibil a fi realizată, având în vederea diferitele

caracteristici şi diferitele contexte şi moduri de funcţionarea a acestui
tip de relaţie socială . Insa putem concluziona ca partidul politic
constituie un element de baza fara de care nu se poate concepe si
asigura viata democratica a unei tari.

8. Bibliografie

 http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/Aparitia-si-
evolutia-partidelo5417969.php
 http://www.e-scoala.ro/istorie/partide/sisteme.html
 https://bogdanmandru.wordpress.com/stiinte-politice-
%E2%80%93-partidele-politice-%E2%80%93-definire-tipologii-
caracteristici-functii-si-roluri/
 Cartea de Politologie