Materie Test Statistica (8.11.2021)

DEMOGRAFIE şi STATISTICĂ SOCIALĂ
CURS PENTRU
S T U D E N ŢI I FA M P I I –
SEM I-
prof.univ.dr.
Departamentul de Statistică
şi Econometrie Constanţa MIHĂESCU
Bucureşti
-30.09.2021-
Bibliografie de bază
Postările pe online.ase.ro
V. Sora, C. Mihăescu - “Metode cantitative în Demografie şi

Statistică Socială”, ed. Oscar Print, Bucureşti, 2007.
C. Mihăescu - “Aplicaţii în Demografie şi Statistică Socială”,

ed. Oscar Print, Bucureşti, 2007.
PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
2
Surse Internet
www.gapminder.org si orice tutorial de pe youtube despre temele discutate
www.insse.ro
www.ined.fr
http://www.oeaw.ac.at/vid/
www.oecd.org
www.infoeuropa.ro şi link-urile lor
www.unfpa.org
www.unfpa.ro
www.pnud.ro
www.un.org
http://www.un.org/esa/population/unpop.htm
www.census.gov

3
Bibliografie suplimentară
C. Mihăescu, “Demografie. Concepte şi metode de analiză”,
ed. Oscar Print, Bucureşti, 2007.
C. Mureşan, “Evoluţia demografică a României”, ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999.
T. Rotariu, “Demografie şi sociologia populaţiei”, ed. Polirom,
Iaşi, 2003.
Alţi autori: Vladimir Trebici, Vasile Gheţău, Dumitru Sandu,

Anatole Romaniuc, Laura Asandului etc.

4
Reguli de joc pentru examen
Promovarea examenului este

condiționată ferm de :
50% = examen
scris online 1. Cel puțin nota 2,5 la seminar
2. Predarea obligatorie a celor 2
miniproiecte
3. Susținerea obligatorie a tuturor
50% =20% teste testelor pe parcurs
seminar/curs +
Extrabonus - participare la Sesiunea de
30% - 2 comunicări ştiinţifice studenţeşti) =
maximum 2 puncte la nota finală
miniproiecte

CUM COMUNICĂM?
PLATFORMA online.ase.ro
Grupul FB : DSS AMP 2021
Adresa mea de e-mail:

constanta.mihaescu@csie.ase.ro

6
Structura propusa a cursului de DSS
8-9 cursuri
Elemente de bază din
Statistica
descriptivă
TOTAL – 8-9 seminarii
14 CURSURI și
14 SEMINARII 5-6 cursuri
Demografie şi
Statistică Socială
5-6 seminarii

7
Scurt istoric al Statisticii şi Demografiei
Antichitate – prima numărătoare a populaţiei
Statistica status(lat.)= stare socială Demografie demos= popor, populaţie
staat(germ.)= stat graphos = descriere
–
Sec. XVII - 2 curente

englez – “aritmetica politică” – cercetarea
german - Statistica descriptivă
cauzalităţii şi stabilirea interdependenţelor

8
Scurt istoric al Statisticii şi Demografiei
http://folk.uib.no/ngbnk/kurs/notes/node4.html,
Citat Conrig
William Petty - “aritmetica politică”

http://en.wikipedia.org/wiki/William_Petty#Statistician
–
John Graunt - 1662 - părintele Demografiei ca ştiinţă

http://en.wikipedia.org/wiki/John_Graunt
www.gapminder.org
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1

9
STATISTICA
STATISTICA DESCRIPTIVĂ STATISTICA INFERENŢIALĂ -
- sensul mai cunoscut al adoptarea deciziilor pe baza
colectării, datelor care nu provin de la
toate unităţile colectivităţii
organizării, investigate, ci de la o parte a
sintetizării, acestora (eşantion). Cu
ajutorul statisticii inferenţiale,
prezentării şi se pot formula concluzii
descrierii datelor numerice şi valabile, în anumiţi termeni
nenumerice, într-o formă probabilistici, pentru întreaga
convenabilă. colectivitate.
PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE STUDII

ECONOMICE BUCUREŞTI
10
Obiect de studiu - Statistica
Pentru studenţii FAMP
STATISTICA = ştiinţă
• în domeniul economic şi social - obiectul de studiu =
fenomenele şi procesele social-economice cu caracter de
masă, abordate în principal dpdv cantitativ, cu scopul de a
cunoaşte mecanismele şi legităţile care le guvernează
evoluţiile.
Statistica NU este exclusiv socială-
Biologie, genetică, controlul calităţii,
medicină, fizică,etc.

11
Reţinem !
Fenomene de masă
◦Nr. foarte mare de cazuri
individuale
◦Tendinţă, legităţi statistice
Fenomene aleatoare
◦Grad mare de variabilitate - Teoria
probabilităţilor
12
Categorii operaţionale
Unitatea statistică
complexă
Colectivitate
statistică Unitatea statistică
simplă

13
Categorii operaţionale (2)
Caracteristica (variabila)
Variantă statistică
Continut Mod de Natura
• Timp exprimare variației
Indicator • Spatiu
• Atributive
• Numerice caract.numerice
• Nenumerice
statistic • Discrete
• Continue

14
Tipuri de date/scale

15
Problema de cercetat/rezolvat
Date colectate

STATISTICA
Informaţii statistice

16
Exemple
Metodele statisticii descriptive pot ajuta pe managerul unei reţele de magazine
de produse electrocasnice să compare vânzările săptămânale din ultimul an în
două puncte de vânzare diferite, astfel:
sunt sintetizate vânzările săptămânale (eventual grupate pe tipuri de produse
electrocasnice) în câteva niveluri numerice: nivelul mediu al vânzărilor
săptămânale, gradul de variaţie al vânzărilor faţă de media lor.
tabelele şi graficele ajută la prezentarea mai facilă, mai clară şi mai uşor de
reţinut a informaţiilor obţinute, astfel încât să poată fi repede identificate
diferenţele esenţiale între vânzările celor două puncte de vânzare.
De asemenea, managerul ar putea să dorească deschiderea a încă unui punct
de vânzare într-o zonă a unui oraş;
el poate organiza o cercetare statistică selectivă în cadrul căreia să afle dacă
cetăţenii incluşi într-un eşantion apreciază ca pozitivă această iniţiativă şi dacă
ar fi interesaţi a-şi face cumpărăturile în noul punct de vânzare. Managerul va
extinde rezultatele cercetării eşantionului la nivelul întregii populaţii şi astfel
spunem că el face o inferenţă statistică
PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE 17

STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
CERCETAREA STATISTICĂ
Cercetarea statistică
=modalitatea de cunoaştere a realităţii social- economice
2. Prelucrarea
1. Observarea informațiilor 3. Analiza statistică -
statistică etapă în care sunt
etapă în care datele verificate ipotezele,
etapa în care se culeg sunt sistematizate şi formulate concluziile
date şi informaţii sunt determinaţi şi fundamentate
statistice de la indicatorii statistici procesele decizionale,
unităţile colectivităţii primari şi derivaţi, iar rezultatele
studiate, pentru toate absoluţi şi sintetici comunicate factorilor
variabilele de interes care caracterizează interesaţi.
fenomenul studiat

18
Exemplu – Ancheta studenților AMP pe tema
traficului rutier in București
Etapele cercetării statistice
1. Analiza calitativă –
a) documentare pe tematică
b) propuneri de întrebări pentru ghidul de interviu
c) definitivarea ghidului de interviu
d) realizare interviuri
e) sinteza interviuri
f) propuneri întrebări pentru chestionar

19
Exemplu – Ancheta studenților AMP pe tema
traficului rutier in București (2)
2. Analiza cantitativă
a) elaborarea chestionarului
b) colectarea datelor pe o platformă on-line (isondaje.ro)
c) curațarea bazei de date și pregătirea ei pentru prelucrare
d) prelucrarea bazei de date in SPSS
e) prezentarea principalelor rezultate sub formă grafică
f) prezentarea indicatorilor statistici generali pe cele mai importante aspecte urmărite

20
1. OBSERVAREA
STATISTICĂ
Tipuri de observare după
Aria de Periodicitatea Mod de

investigare observării efectuare
Obs.
Obs. parţială
Obs.totală Obs. curente periodice Indirectă
(selectivă, Directă (Rpl)
(Rpl) (ECMNM) (ABF,AMIGO,
eşantion)
AIG)

21
1. scopul observării;
2. colectivitatea observată;
Planul 3. unitatea de observare;
observării 4. timpul şi locul observării –
statistice - -timpul la care se referă datele înregistrate
- timpul când se efectuează înregistrarea datelor ;
o listă a tuturor
5. lista caracteristicilor urmărite;
caracteristicilor ce vor fi
înregistrate, a indicatorilor 6. formularele de înregistrare a datelor - suportul
necesari . material pe care vor fi înregistrate datele culese.
7. măsuri organizatorice

22
Erorile în Observarea Statistică
Erori
De
De înregistrare
reprezentativitate
Întâmplătoare Sistematice

23 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
2. PRELUCRAREA DATELOR OBSERVĂRII
Operaţiuni de :
Prezentarea Stabilire
indicatori
Centralizare Grupare în formă statistici
adecvată generalizatori

24
2. PRELUCRAREA DATELOR OBSERVĂRII (2)
•Simplă (1 caract.)
2.1.Centralizarea
•Pe grupe (2 sau m.m.)
2.2.Gruparea – •Simplă
relaţia lui Sturges
•Combinată
25
2. PRELUCRAREA DATELOR OBSERVĂRII (3)
2.3.Prezentarea
• Tabele, grafice, serii
în formă
adecvată statistice
2.4.Stabilire • Mărimi relative

indicatori
statistici
• Indicatorii tendinţei centrale
generalizatori • Indicatorii variaţiei
26
3. ANALIZA STATISTICĂ
Identificare legităţi statistice
Identificare interdependenţe şi conexiuni
Formulare judecăţi de valoare
PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE

STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
27
MĂRIMI RELATIVE
Definiţie, condiţia esenţială
Clasificare după conţinut şi scop:
de
de de ale
structură intensitate coordonare de plan
dinamicii

28
29
STATISTICA SOCIALA SI DEMOGRAFIE
Mărimi relative
•CU CE LUCRAM Colectivitatea
Categorii operationale Unitatea statistica statistica
complexa
Cercetarea Observarea
statistica statistica
modalitate
de Prelucrarea
cunoastere a informatiilor
realitatii
social- Analiza
economice statistica
Unitatea
statistica simpla
•CU CE LUCRAM (2)
Categorii operationale
Caracteristica (variabila) statistica

Continut Mod de Natura
• Timp exprimare variatiei
• Spatiu • Numerice • Discrete
• Atributive • Nenumerice • Continue
•CU CE LUCRAM (3)
Amplitudinea
Varianta
variatiei
Intervalul de Indicatorul
variatie statistic
•CU CE LUCRAM (4)
Erori
de
de inregistare
reprezentativitate
intamplatoare sistematice
•MARIMI RELATIVE
ALE PLANULUI (PROGRAMULUI) DE STRUCTURA
• yx=Nx/∑Nx ∙100
• Ipl/0=Qpl/Q0 ∙100 –
∑yx=100%
indicele planificarii producției (pentru
perioada curentă Qpl) față de perioada de bază •
Q0
• I1/pl=Q1/Qpl ∙100 - • Parte față de întreg

indicele realizării producției din perioada DE INTENSITATE
curentă Q1 față de nivelul planificat/propus
Qpl
• Exemple:
• Ipl/0 ∙ I1/pl=Q1/Q0=I1/0 • PIB/loc
– indicele de dinamică, adică se compară ce s- • Cursul valutar
a realizat efectiv în perioada curentă Q1 față
de perioada de bază Q0 • Productivitatea
muncii
•MARIMI RELATIVE (2)
DE DINAMICA DE COORDONARE
• Bază fixă
• It/1=yt/y1 ∙100
• rA/B=yA/yB ∙100
• De ex.: de câte ori a crescut profitul din • Parte față de parte
anul 2017(t) al unei firme față de cel
din 2010 (anul baza fixă de comparație
”1”)
din același întreg
• Bază mobilă • Ex. se compară prin raport producția
de lapte din județul Argeș cu cea din
• It/t-1=yt/yt-1 ∙100 județul Prahova in anul 2017 – astfel
se va vedea de câte ori (sau cu cât la
• De ex.: de câte ori a crescut profitul din sută %) este mai mare /mică producția
anul 2017 (t) al unei firme față de cel de lapte din AG față de cea din PH in
din 2016 (anterior t-1) anul analizat.
• ∏ It/t-1= In/1, cu t=1.....n

• Dacă înmulțim toți indicii cu bază
mobilă din 2000 până în 2017 vom
obține indicele profitului din 2017
comparat cu cel din 2000
PRELUCRAREA STATISTICĂ
INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE
(PROPRIETĂŢI, RELAŢII DE CALCUL, UTILITATE, INTERPRETARE)
prof.univ.dr. Constanța Mihăescu

II. Prelucrarea statistică
 Centralizare
 Grupare
 Stabilirea nivelului
indicatorilor statistici
generalizatori:
1. Mărimi relative
2. Indicatorii tendinței
centrale
3. Indicatorii variației
4. Indicatorii asimetriei
II.2. 1. Media
 Sintetizează într-un singur nivel
reprezentativ tot ceea ce este tipic, esenţial,
comun şi obiectiv în ansamblul de evenimente
individuale, ce definesc conţinutul unui anumit
fenomen social-economic supus analizei
statistice.
 Media se exprimă în unităţi concrete de
mărime, identice cu cele în care se exprimă
caracteristica al cărei nivel mediu urmărim să
îl determinăm.
 are caracter abstract, numai întâmplător
nivelul mediu poate să coincidă cu una din
variantele caracteristicii.
II.2. 1. Media - clasificări
 După natura fenomenului cercetat:
1. Medie aritmetică
2. Medie armonică
3. Medie pătratică
4. Medie geometrică
5. Medie cronologică
 După forma de repartizare a frecvențelor:
1. Medie simplă
2. Medie ponderată
1.Media aritmetică
Mod de calcul
Proprietăți
Observații
Media aritmetică – mod de calcul
 Cum se calculeaza?
serie simplă serie de frecvenţe
 Cum se măsoară?
 în unitatea de masură a caracteristicii studiate
Media aritmetică – proprietăţi (1)
1. Media este cuprinsă în intervalul delimitat de nivelul minim şi nivelul maxim al caracteristicii:
xmin  x  xmax
2. Suma algebrică a abaterilor valorilor individuale ale caracteristicii de la media lor este
întotdeauna nulă (abaterile pozitive compensându-se cu cele negative):
(xi - x ) = 0 , pentru seria simplă
(xj - x )nj = 0 , pentru seria de frecvenţe
3. Dacă micşorăm sau mărim toate valorile caracteristicii cu o constantă (a), atunci şi media se
va micşora sau se va mări cu aceeaşi constantă:
 xi  a   x  a , pentru seria simplă
n
 x  an
j j
 x  a , pentru seria de frecvenţă
n j
4. Dacă valorile se micşorează (sau se măresc) de un număr de ori (h ori), atunci şi media se va micşora
(sau se va mări) de „h” ori.
 xi
h  1   xi  x , pentru seria simplă
n h n h
xj
 nj x
h  , pentru seria de frecvenţă
nj h
5. Dacă frecvenţele unei serii se modifică în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu o anumită
constantă c, media nu se modifică:
nj 1
 xj  xjnj  xjnj
c c  x
nj 1
nj nj
 c
c
Această proprietate ne ajută să calculăm media cu ajutorul frecvenţelor relative, obţinute din
raportul: f 
n j
j
n j
Media aritmetică - observaţii
 definiţia dată mediei aritmetice este adevărată numai dacă
se operează cu valori individuale numerice. Pentru o serie
cu valori nenumerice sau cu valori măsurabile pe o scală
calitativă, NU se poate determina media aritmetică;
 mărimea mediei aritmetice este unică; o anumită serie nu
posedă mai multe medii aritmetice;
 mărimea medie poate să coincidă sau nu cu un nivel
individual din seria pentru care se calculează;
 înainte de calculul mediei aritmetice se recomandă să se
elimine valorile aberante (eng.outliers), adică acele valori
care se detaşează mult faţă de nivelurile rezonabile ale
seriei statistice
2.Mediana
 Ce inseamnă?
 Valoarea care imparte seria ordonata crescator in doua parti egale
 pentru serii simple
 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

 Mediana=valoarea corespunzatoare locMe
 pentru serii de frecvenţe

 determinarea intervalului median: intervalul corespunzator primei
frecvente cumulate egală sau mai mare decat locMe
 calculul valorii mediane
2.Mediana-Observații
 în cazul utilizării frecvenţelor relative (fx) calculul medianei este similar celui prezentat anterior;
 mediana, ca indicator de poziţie, nu are semnificaţie în cazul în care seria este structurată în subgrupe
omogene, funcţie şi de alte caracteristici de grupare;
 spre deosebire de medie, valoarea medianei nu este afectată de valorile extreme ale seriei;
 asemănător calculului medianei se pot determina şi alte cuantile, prezentând un intens mai mare
cuartilele (cuantile de ordinul 4), care separă seria în patru subgrupe cu frecvenţe egale. Mediana
este, de fapt, cea de-a doua cuartilă.
 localizarea, în cadrul seriei, a valorilor mediei, medianei şi modulului oferă informaţii asupra formei
distribuţiei caracteristicii analizate:
 dacă x  M o  M e , atunci suntem în prezenţa unei repartiţii simetrice;
 în cazul unei distribuţii unimodale uşor asimetrice, frecvenţele sunt deplasate într-o parte
sau alta. Conform unor observaţii empirice, într-o asemenea situaţie, între cei trei indicatori
ai tendinţei centrale există următoarea relaţie:
x  M o  3x  M e
folosirea unuia sau altuia dintre indicatorii tendinţei centrale depinde de analiza calitativă a
fenomenului. În seriile puternic asimetrice, mediana este mai semnificativă decât media
Alţi indicatori de poziţie – Cuantilele
de ordin n
 Cuartile
 Impart seria in patru parti egale, fiecare continand 25% din valorile
ordonate crescator
 3 cuartile (Q1,Q2=mediana,Q3)
 Abaterea intercuartilică
 Identificarea valorilor excepţionale - outliers
 Decile
 Impart seria in zece parti egale, fiecare continand 10% din valorile
ordonate crescator
 9 decile (D1,D2,D3,…,D9)
 Percentile
 Impart seria intr-o suta de parti egale, fiecare continand 1% din valorile
ordonate crescator
 99 percentile (P1,P2,P3,…,P99)
3.Modulul (1)
 - acea valoare a caracteristicii ce corespunde celui mai mare număr de
unităţi din cadrul colectivităţii (nivelul caracteristicii cu frecvenţa cea mai
mare)
 pentru serii simple: valoarea care apare cel mai des
 pentru serii de frecvenţe:
 gasirea intervalului cu cele mai multe observatii
 frecvente simetric distribuite  mijlocul intervalului
 frecvente asimetric distribuite 
Modulul - observaţii
 asemănător modulului se defineşte valoarea antimodală, ca valoare a
caracteristicii cu frecvenţa cea mai mică (cea mai puţin probabilă);
 dacă se construieşte graficul funcţiei de frecvenţă (histogramă sau poligonul
frecvenţelor) valoarea modală corespunde punctului de maxim al curbei
frecvenţelor;
 modulul este indicatorul centrului de grupare a cărui determinare este cea
mai simplă şi deci cea mai rapidă;
 se pot întâlni şi serii de repartiţie multimodale. Încercarea de sintetizare a
unei singure valori modale (eventual ca medie aritmetică simplă) nu are
semnificaţie;
 dacă suntem în prezenţa unei serii cu frecvenţe relative (fx), calculul
modulului nu diferă de maniera de calcul prezentată anterior;
 în studii de piaţă (de exemplu, numărul cel mai des solicitat pentru
încălţăminte), modulul constituie indicatorul de poziţie cu gradul de utilitate
cel mai ridicat.
Informatii suplimentare
 Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode cantitative în Demografie şi
Statistică Socială, Oscar Print
 Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în Demografie şi Statistică
Socială, Oscar Print
 Gonick, L., Smith, W. (1993), The Cartoon Guide to Statisticsi, Harper
Perennial, pag. 27-52
 Griffiths, D. (2009), Head First Statistics, O’Reilly Media, pag. 45-81
 Jaising, L.R. (2006), Statistics for the Uterly Confused, McGraw-Hill,
pag. 31-50
 Levine, D., Stephan, D. (2005), Even you Can Learn Statistics, Pearson
Prentice Hall, pag. 37-60
Identificare: Identificare:
numarul variantelor Exstă mai multe unitati
caracteristicii studiate statistice pentru aceeasi
este acelasi cu numarul varianta a caracteristicii
unitatilor colectivitatii studiate
analizate numarul mare de
se cunoaste nivelul observatii impune
totalizat al caracteristicii gruparea datelor
si volumul colectivitatii numerice pe intervale
sau grupe/clase de
variaţie
TIPIC, ESENTIAL, COMUN, OBIECTIV
Cum se calculeaza?
simpla ponderata
Cum se masoara?
unitatea de masura a caracteristicii
studiate
Ce inseamna?
Valoarea cu cea mai frecventa aparitie
Cum se calculeaza?
simplu: valoarea care apare cel mai des
ponderat:
gasirea intervalului cu cele mai multe
observatii
frecvente simetric distribuite  mijlocul
intervalului
frecvente asimetric distribuite 
Notatii
Mo – modulul
xjmod – limita inferioara a intervalului modal
hjmod – marimea intervalului modal (xmax-
xmin)
1 – diferenta dintre frecventa intervalul
modal si cel anterior
2 - diferenta dintre frecventa intervalul
modal si cel urmator
Cum se masoara?
unitatea de masura a caracteristicii studiate
Ce inseamnă?
Valoarea care imparte seria ordonata
crescator in doua parti egale
Cum se calculeaza?
Simpla
determinarea locului medianei:
locMe=(n+1)/2
Mediana=valoarea corespunzatoare locMe
ponderata
determinarea locului medianei:
locMe=(n+1)/2
determinarea intervalului median: intervalul
corespunzator primei frecvente cumulate
egală sau mai mare decat locMe
calculul valorii mediane
Notatii
Me – mediana
xjmod – limita inferioara a intervalului modal
hjmod – marimea intervalului modal (xmax-
xmin)
locMe – locul medianei
Σnpm – frecventa cumulata a intervalului
precedent celui median
Cum se masoara?
unitatea de masura a caracteristicii studiate
Cuartile
Impart seria in patru parti egale, fiecare continand 25%
din valorile ordonate crescator
3 cuartile (Q1,Q2=mediana,Q3)
Abaterea intercuartilică
Identificarea valorilor excepţionale - outliers
Decile
Impart seria in zece parti egale, fiecare continand 10%
din valorile ordonate crescator
9 decile (D1,D2,D3,…,D9)
Percentile
Impart seria intr-o suta de parti egale, fiecare continand
1% din valorile ordonate crescator
99 cuartile (P1,P2,P3,…,P99)
Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode cantitative în
Demografie şi Statistică Socială, Oscar Print
Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în Demografie şi
Gonick, L., Smith, W. (1993), The Cartoon Guide to
Statisticsi, Harper Perennial, pag. 27-52
Griffiths, D. (2009), Head First Statistics, O’Reilly
Media, pag. 45-81
Jaising, L.R. (2006), Statistics for the Uterly
Confused, McGraw-Hill, pag. 31-50
Levine, D., Stephan, D. (2005), Even you Can Learn
Statistics, Pearson Prentice Hall, pag. 37-60
PRELUCRAREA STATISTICĂ
INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE
(PROPRIETĂŢI, RELAŢII DE CALCUL, UTILITATE, INTERPRETARE)
prof.univ.dr. Constanța Mihăescu

II. Prelucrarea statistică
 Centralizare
 Grupare
 Stabilirea nivelului
indicatorilor statistici
generalizatori:
1. Mărimi relative
2. Indicatorii tendinței
centrale
3. Indicatorii variației
4. Indicatorii asimetriei
II.2. 1. Media
 Sintetizează într-un singur nivel
reprezentativ tot ceea ce este tipic, esenţial,
comun şi obiectiv în ansamblul de evenimente
individuale, ce definesc conţinutul unui anumit
fenomen social-economic supus analizei
statistice.
 Media se exprimă în unităţi concrete de
mărime, identice cu cele în care se exprimă
caracteristica al cărei nivel mediu urmărim să
îl determinăm.
 are caracter abstract, numai întâmplător
nivelul mediu poate să coincidă cu una din
variantele caracteristicii.
II.2. 1. Media - clasificări
 După natura fenomenului cercetat:
1. Medie aritmetică
2. Medie armonică
3. Medie pătratică
4. Medie geometrică
5. Medie cronologică
 După forma de repartizare a frecvențelor:
1. Medie simplă
2. Medie ponderată
1.Media aritmetică
Mod de calcul
Proprietăți
Observații
Media aritmetică – mod de calcul
serie simplă serie de frecvenţe
 Cum se măsoară?
 în unitatea de masură a caracteristicii studiate
1. Media este cuprinsă în intervalul delimitat de nivelul minim şi nivelul maxim al caracteristicii:
xmin  x  xmax
2. Suma algebrică a abaterilor valorilor individuale ale caracteristicii de la media lor este
întotdeauna nulă (abaterile pozitive compensându-se cu cele negative):
(xi - x ) = 0 , pentru seria simplă
(xj - x )nj = 0 , pentru seria de frecvenţe
3. Dacă micşorăm sau mărim toate valorile caracteristicii cu o constantă (a), atunci şi media se
va micşora sau se va mări cu aceeaşi constantă:
 xi  a   x  a , pentru seria simplă
n
 x  an
j j
 x  a , pentru seria de frecvenţă
n j
4. Dacă valorile se micşorează (sau se măresc) de un număr de ori (h ori), atunci şi media se va micşora
(sau se va mări) de „h” ori.
 xi
h  1   xi  x , pentru seria simplă
n h n h
xj
 nj x
h  , pentru seria de frecvenţă
nj h
5. Dacă frecvenţele unei serii se modifică în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu o anumită
constantă c, media nu se modifică:
nj 1
 xj  xjnj  xjnj
c c  x
nj 1
nj nj
 c
c
Această proprietate ne ajută să calculăm media cu ajutorul frecvenţelor relative, obţinute din
raportul: f 
n j
j
n j
Media aritmetică - observaţii
 definiţia dată mediei aritmetice este adevărată numai dacă
se operează cu valori individuale numerice. Pentru o serie
cu valori nenumerice sau cu valori măsurabile pe o scală
calitativă, NU se poate determina media aritmetică;
 mărimea mediei aritmetice este unică; o anumită serie nu
posedă mai multe medii aritmetice;
 mărimea medie poate să coincidă sau nu cu un nivel
individual din seria pentru care se calculează;
 înainte de calculul mediei aritmetice se recomandă să se
elimine valorile aberante (eng.outliers), adică acele valori
care se detaşează mult faţă de nivelurile rezonabile ale
seriei statistice
2.Mediana
 Ce inseamnă?
 Valoarea care imparte seria ordonata crescator in doua parti egale
 pentru serii simple

 Mediana=valoarea corespunzatoare locMe
 pentru serii de frecvenţe

 determinarea intervalului median: intervalul corespunzator primei
frecvente cumulate egală sau mai mare decat locMe
 calculul valorii mediane
2.Mediana-Observații
 în cazul utilizării frecvenţelor relative (fx) calculul medianei este similar celui prezentat anterior;
 mediana, ca indicator de poziţie, nu are semnificaţie în cazul în care seria este structurată în subgrupe
omogene, funcţie şi de alte caracteristici de grupare;
 spre deosebire de medie, valoarea medianei nu este afectată de valorile extreme ale seriei;
 asemănător calculului medianei se pot determina şi alte cuantile, prezentând un intens mai mare
cuartilele (cuantile de ordinul 4), care separă seria în patru subgrupe cu frecvenţe egale. Mediana
este, de fapt, cea de-a doua cuartilă.
 localizarea, în cadrul seriei, a valorilor mediei, medianei şi modulului oferă informaţii asupra formei
distribuţiei caracteristicii analizate:
 dacă x  M o  M e , atunci suntem în prezenţa unei repartiţii simetrice;
 în cazul unei distribuţii unimodale uşor asimetrice, frecvenţele sunt deplasate într-o parte
sau alta. Conform unor observaţii empirice, într-o asemenea situaţie, între cei trei indicatori
ai tendinţei centrale există următoarea relaţie:
x  M o  3x  M e
folosirea unuia sau altuia dintre indicatorii tendinţei centrale depinde de analiza calitativă a
fenomenului. În seriile puternic asimetrice, mediana este mai semnificativă decât media
Alţi indicatori de poziţie – Cuantilele
de ordin n
 Cuartile
 Impart seria in patru parti egale, fiecare continand 25% din valorile
ordonate crescator
 3 cuartile (Q1,Q2=mediana,Q3)
 Abaterea intercuartilică
 Identificarea valorilor excepţionale - outliers
 Decile
 Impart seria in zece parti egale, fiecare continand 10% din valorile
ordonate crescator
 9 decile (D1,D2,D3,…,D9)
 Percentile
 Impart seria intr-o suta de parti egale, fiecare continand 1% din valorile
ordonate crescator
 99 percentile (P1,P2,P3,…,P99)
3.Modulul (1)
 - acea valoare a caracteristicii ce corespunde celui mai mare număr de
unităţi din cadrul colectivităţii (nivelul caracteristicii cu frecvenţa cea mai
mare)
 pentru serii simple: valoarea care apare cel mai des
 pentru serii de frecvenţe:
 gasirea intervalului cu cele mai multe observatii
 frecvente simetric distribuite  mijlocul intervalului
 frecvente asimetric distribuite 
Modulul - observaţii
 asemănător modulului se defineşte valoarea antimodală, ca valoare a
caracteristicii cu frecvenţa cea mai mică (cea mai puţin probabilă);
 dacă se construieşte graficul funcţiei de frecvenţă (histogramă sau poligonul
frecvenţelor) valoarea modală corespunde punctului de maxim al curbei
frecvenţelor;
 modulul este indicatorul centrului de grupare a cărui determinare este cea
mai simplă şi deci cea mai rapidă;
 se pot întâlni şi serii de repartiţie multimodale. Încercarea de sintetizare a
unei singure valori modale (eventual ca medie aritmetică simplă) nu are
semnificaţie;
 dacă suntem în prezenţa unei serii cu frecvenţe relative (fx), calculul
modulului nu diferă de maniera de calcul prezentată anterior;
 în studii de piaţă (de exemplu, numărul cel mai des solicitat pentru
încălţăminte), modulul constituie indicatorul de poziţie cu gradul de utilitate
cel mai ridicat.
 Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode cantitative în Demografie şi
 Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în Demografie şi Statistică
 Gonick, L., Smith, W. (1993), The Cartoon Guide to Statisticsi, Harper
Perennial, pag. 27-52
 Griffiths, D. (2009), Head First Statistics, O’Reilly Media, pag. 45-81
 Jaising, L.R. (2006), Statistics for the Uterly Confused, McGraw-Hill,
pag. 31-50
 Levine, D., Stephan, D. (2005), Even you Can Learn Statistics, Pearson
Prentice Hall, pag. 37-60
Curs 4
INDICATORII VARIATIEI SI AI ASIMETRIEI
GRADUL DE IMPRASTIERE
INDICATORII SIMPLI AI
VARIATIEI
Amplitudinea
• Cum se calculeaza?
– Nivel absolut
A = xmax − xmin
– Nivel relativ
A xmax − xmin
A% =  100 =  100
x x
• Ce inseamna?
– Plaja de valori a seriei
Amplitudinea (2)
• Cum se exprima?
– Nivel absolut: unitatea de masura a caracteristicii studiate
– Nivel relativ: procente
• Cum se foloseste in comparatii?
– Nivel absolut: doar pentru serii ce se refera la aceeasi
variabila
– Cu cat amplitudinea este mai mica, cu atat colectivitatea
este mai omogena
Abaterea termenilor
individuali de la medie
– Nivel absolut
d i = xi − x
– Nivel relativ
di xi − x
di % =  100 =  100
x x
• Ce inseamna?
– Care este diferenta dintre fiecare termen al
seriei si medie
Abaterea termenilor
individuali de la medie (2)
• Cum se exprima?
– Nivel absolut: unitatea de masura a caracteristicii studiate
– Nivel relativ: procente
• Cum se foloseste in comparatii?
– Nivel absolut: doar pentru serii ce se refera la aceeasi
variabila
– Cu cat abaterea este mai mica, cu atat colectivitatea este
mai omogena
Abaterea maxima pozitiva
(caz particular)
– Nivel absolut
– Nivel relativ
• Ce inseamna?
– Care este diferenta dintre maximul seriei
si medie
Abaterea maxima negativa
(caz particular)
– Nivel absolut
– Nivel relativ
• Ce inseamna?
– Care este diferenta dintre minimul seriei
si medie
Abaterea intercuartilica
– Q3-Q2=xQ3-xQ2
– Q2-Q1=xQ2-xQ1
– Q3-Q1=xQ3-xQ1
• Ce inseamna?
– diferenta dintre valorile caracteristicii corespunzatoare
fiecarei cuartile
Abaterea termenilor
individuali de la medie (2)
• Cum se exprima?
– unitatea de masura a caracteristicii studiate
• Avantaje
– Evita valorile individuale extreme
– Ofera informatii asupra concentrarii valorilor individuale
GRADUL DE IMPRASTIERE
INDICATORII SINTETICI
AI VARIATIEI
Abaterea medie absoluta
– Seria simpla
d=
 x i −x
n
– Seria de frecvenţe
d=
 x − x n
i i
n i
• Ce inseamna?
– Care este diferenta medie dintre toate valorile
individuale si medie
Abaterea medie absoluta (2)
• Cum se exprima?
– unitatea de masura a caracteristicii studiate
• Dezavantaj
– Acorda aceeasi importanţă, atat abaterilor mici, cât si celor
mari, importanţă diminuată sau amplificată in functie de
frecventa
Varianța (dispersia)
– Seria simpla
 2
=
 (x i −x )
2
n
– Seria de frecvenţe
 2
=
 (x − x) i
2
 ni
n i
• Ce inseamna?
– media patratică a abaterilor dintre
valorile individuale si medie
Varianţa (2)
• Cum se exprima?
– NU ARE UNITATE DE MASURA!
• Avantaj
– Acorda o importanta mai mare abaterilor consistente de la
nivelul mediu
Varianţa – calcul simplificat
numai pentru seriile de frecvență pe intervale egale de variație
a = mijlocul (centrul) intervalului cu cea mai mare frecvență

h = mărimea intervalului
Abaterea medie patratica
(standard)
• Cum se calculează?
 = 2
• Cum se exprimă?
– unitatea de masură a caracteristicii studiate
• Dezavantaj
– Nu poate fi utilizata pentru comparații referitoare la
variatia unor caracteristici diferite, chiar daca
acestea vizează una si aceeași colectivitate
Coeficientul de variaţie
• Cum se calculează? 
= 100
• Ce inseamna? x
– Dacă σ ≥ 35% → colectivitatea este omogena din punctul de vedere al
caracteristicii studiate, media este reprezentativă și este de încredere în
deciziile viitoare
– Dacă σ ≤ 35% → colectivitatea este eterogena din punctul de vedere al
caracteristicii studiate, media nu e reprezentativă și nici de încredere în
deciziile viitoare
• Avantaj
– Face posibila compararea variatiei pentru fenomene diferite si
exprimate in unitati de masura diferite
SEMNIFICATIA INDICATORILOR TENDINTEI CENTRALE
INDICATORII ASIMETRIEI
Asimetria distributiei arata: distributia valorilor in raport cu
indicatorii tendintei centrale
Asimetria distributiei arata: distributia valorilor in raport cu
indicatorii tendintei centrale
❖ asimetrie pozitiva: majoritatea valorilor sunt concentrate in zona
valorilor mici (spre stanga); majoritatea membrilor unei populatii
inregistreaza un nivel scazut al caracteristicii respective, ex. distributia
persoanelor dupa venit
❖ asimetrie negativa: majoritatea valorilor sunt concentrate in zona

valorilor mari (spre dreapta); majoritatea membrilor unei populatii
inregistreaza un nivel ridicat al caracteristicii respective, ex. distributia
populatiei dupa varsta la deces
Coeficientul de asimetrie
• Cum se calculeaza? Coeficientul Pearson:
• Cum se interpreteaza?
– Kas=0 → repartitie normala (nu exista asimetrie)
– -0,3<Kas<+0,3 → asimetrie moderata
– Kas<0 →asimetrie la dreapta
– Kas>0 →asimetrie la stanga
Nivelul (a)simetriei se poate dimensiona, folosind coeficientul de
asimetrie (engl. skewness); din perspectiva asimetriei, distributiile
se clasifica in:
a) distributii simetrice: valorile se impart in mod egal de o parte si de

alta a valorilor tendintei centrale (pentru o distributie perfect
simetrica, Kas =0; in practica, se accepta ca o distributie este
simetrica daca -0,1 < Kas < 0,1)
a) distributii asimetrice: valorile se concentreaza fie in zona valorilor

mici, fie in zona valorilor mari; avem doua tipuri de asimetrie:
asimetrie pozitiva si asimetrie negativa
• Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode cantitative în Demografie şi
• Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în Demografie şi Statistică Socială,
Oscar Print
• Gonick, L., Smith, W. (1993), The Cartoon Guide to Statisticsi,
Harper Perennial
• Griffiths, D. (2009), Head First Statistics, O’Reilly Media
• Jaising, L.R. (2006), Statistics for the Uterly Confused, McGraw-Hill
CURS
SERII CRONOLOGICE (SCR) sau SERII DE
TIMP
SCr - PARTICULARITATI
1.Variabilitatea termenilor = funcție de
TIMP, fiind determinată de influenţa unor factori esenţiali care definesc
tendinţa de evoluţie a fenomenului studiat (trendul), peste care se suprapune
influenţa unor factori întâmplători sau cu caracter sezonier, responsabili de
abaterile mai mult sau mai puţin consistente faţă de trend.
2. Omogenitatea si comparabilitatea
datelor - fenomenele studiate sunt rezultatul acţiunii aceloraşi legităţi
statistice cu caracter obiectiv, sunt exprimate prin intermediul unor informaţii
culese şi prelucrate în baza aceloraşi principii metodologice şi se exprimă în
aceleaşi unităţi de măsură.
3. Interdependența termenilor –
continuitate - Nivelul fiecărui termen al seriei este dependent de
nivelul valorilor caracteristicii înregistrate în perioadele sau momentele anterioare
şi influenţează, într-o măsură semnificativă, nivelul termenilor următori.
Tipuri de SCr
SCR DE MOMENTE (STOC) = mărimile componente
descriu colectivitatea supusă observării sau fenomenul investigat în maniera de
„stoc” la un moment dat (moment de referinţă).
Termenii seriei cronologice de momente nu pot fi însumaţi, conţinând un număr

mare de unităţi ale colectivităţii care coexistă la momente diferite. Exemplu:
efectivul populaţiei unui oraş la începutul fiecărui an calendaristic, sau stocurile de
combustibil în termocentrale la începutul fiecărei luni a anului.
SCR DE INTERVALE (FLUX)= abordează informaţia în

sensul de flux continuu. Termenii seriei cronologice de intervale pot fi însumaţi,
aceştia sintetizând manifestarea unor fenomene ale căror rezultate pot fi cumulate.
Exemplu: evoluţia numărului de apartamente date în folosinţă în cursul unei

anumite perioade sau evoluţia volumului vânzărilor produselor alimentare pe
trimestre ale anului sau pe ani calendaristici
CUM ARATA O SCR?
Perioada Variabila analizata
t yt
1 y1
2 y2
3 y3
… …
n yn
Exemplu
An PIB/loc (PPP)
2017 $31000
2018 $32450
2019 $32340
SISTEMUL DE INDICATORI
AI SERIILOR CRONOLOGICE
In calculul indicatorilor SCR se tine seama de baza de comparare
(baza fixa si baza mobila)
INDICATORII ABSOLUŢI
Cine sunt şi cum se calculează?
•Indicatori de nivel (nivelul absolut al

termenilor SCR) – sunt de fapt termenii
seriei yt
•Modificarea absolută (sporul/deficitul
absolut)
• Baza fixă  t /1  yt  y1
• Baza mobilă  t t 1  y t  y t 1
n
ATENŢIE!
•

t 2
t / t 1   n /1
INDICATORI ABSOLUTI (2)
Cum se masoară?
• unitatea de masură a variabilei analizate
Ce inseamnă?
•Indicatori de nivel – nivelul înregistrat
pentru variabila analizată la un moment
dat
•Modificarea absolută – cu câte unităţi s-a
modificat (+creștere sau -scădere)nivelul absolut
în perioada curentă faţă de perioada de referinţă
INDICATORI RELATIVI
Raport intre doi termeni ai seriei
Care sunt şi cum se calculează?
• Indicele de dinamică y
• Baza fixă I t /1  t
100
y1
yt
• Baza mobilă I t t 1   100
y t 1
n
• ATENŢIE! I
t 2
t / t 1  I n /1
INDICATORI RELATIVI (2)
Care sunt şi cum se calculează?
•Ritmul modificărilor
 t /1
• Baza fixă Rt /1  100  I t /1  1 100
y1
 t / t 1
• Baza mobilă Rt t 1   100  I t t 1  1  100
yt 1
•Valoarea absolută a unui procent din
ritmul modificării
 t /1 y1
• Baza fixă At / 0  % 
Rt /1 100
 t t 1 y t 1
• Baza mobilă At t 1  % 
Rt t 1 100
Cum se masoara?
•Indicele de dinamică: coeficient sau în

procente
•Ritmul modificarilor: coeficient sau în
procente
•Valoarea absolută a unui procent din
ritmul modificării: unitatea de masură a
variabilei analizate la 1 % din ritmul
modificării
Ce inseamnă?
•Indicele de dinamică – de câte ori s-a

modificat nivelul din perioada curentă
faţă de perioada de referinţă
•Ritmul modificărilor – cu câte procente
s-a modificat nivelul din perioada
curentă faţă de perioada de referinţă
•Valoarea absoluta a unui procent din
ritmul modificării – cât “înseamnă”
fiecare procent din ritmul modificării
INDICATORI MEDII
Sintetizarea esențialului din tendința de evoluție
Care sunt și cum se calculeaza?

• Nivelul mediu
• SCR de momente – intervale egale
y1 y
 y2  ... yn 1  n
y 2 2
n 1
• SCR de momente – intervale inegale
t1 t1  t 2 t n  2  t n 1 t n 1
y1  y2  ... yn 1  yn
y 2 2 2 2
t1  ...  t n 1  t n 1
• SCR de intervale n
 yt
y  t 1
n
INDICATORI MEDII (2)
Sintetizarea esentialului din tendinta de evolutie
Care sunt si cum se calculeaza?

• Modificarea medie absolută
∑𝒏
𝒕 𝟐 ∆𝒕/ 𝒕 𝟏
•
𝒏 𝟏
•Indicele mediu de dinamică

n
yn
I n 1
I
t 2
t / t 1  n 1
y1
•Ritmul mediu de dinamică
 
R  I  1  100
Cum se măsoară?
•Nivelul mediu: unitatea de măsură a

variabilei analizate
•Modificarea medie absolută: unitatea de
măsură a variabilei analizate
•Indicele mediu de dinamică: coeficient
sau în procente
•Ritmul mediu de dinamica : coeficient
sau în procente
Ce inseamnă?
•Nivelul mediu – nivelul mediu al termenilor seriei pe intervalul

analizat
•Modificarea medie absoluta – cu câte unităţi s-a modificat, in
medie pe o perioadă specifică (pe lună, trimestru, semetru, an),
nivelul indicatorului studiat, în cadrul perioadei totale date.
•Indicelemediu de dinamică – de câte ori s-a modificat in medie
pe o perioada specifică (pe luna, trimestru, semetru, an), nivelul
indicatorului studiat, in cadrul perioadei totale date.
•Ritmul mediu de dinamică – cu câte procente s-a modificat, in
medie pe o perioadă specifică (pe luna, trimestru, semetru, an),
nivelul indicatorului studiat, in cadrul perioadei totale date.
ANALIZA TENDINŢEI DE
EVOLUŢIE A UNEI SCR
Metode mecanice de ajustare a trendului
EVOLUŢIA IN TIMP
Factori
TREND – factori esenţiali cu acțiune

permanentă (ceea ce prezintă interes)
SEZONALITATE/CICLICITATE – abateri
regulate de la trend pe diferite perioade
de timp (sezoane/intervale mari de timp)
ABATERI ALEATOARE/REZIDUALE –
factori intâmplători, aleatori, neesenţiali
METODA MEDIILOR MOBILE
(proprietatea mediei aritmetice de anulare a influenţei
factorilor intâmplători şi parţial a celor sezonieri)
Schema de calcul MMM
Medii mobile dintr-un număr impar de

termeni
• y1  –
•y2  Y2=(Y1+ Y2+ Y3)/3
…
•yn-1  Yn-1=(Yn-2+ Yn-1+ Yn)/3
• yn  –
METODA MEDIILOR MOBILE (2)
(proprietatea mediei aritmetice de anulare a influenţei
factorilor intâmplători şi parţial a celor sezonieri)
Schema de calcul MMM
Medii mobile dintr-un număr par de
termeni
• y1  –
• y2  Ym2=(Y1+Y2+Y3+Y4)/4  Y1=(Ym1+Ym2)/2
• y3  Ym3=(Y2+Y3+Y4+Y5)/4  Y2=(Ym2+Ym3)/2
• …
• yn-2Ymn-2=(Yn-4+Yn-3+Yn-2+Yn-1)/4Yn-3=(Ymn-
3+Ymn-2)/2
• yn-1  Ymn-1=(Yn-3+Yn-2+Yn-1+Yn)/4  –
• yn  –
METODA MEDIILOR MOBILE (3)
(proprietatea mediei aritmetice de anulare a influentei
factorilor intamplatori si partial a celor sezonieri)
Avantaj
Grad mai ridicat de obiectivitate decat
metoda grafica
Dezavantaj
Pierderea unor termeni ai seriei
Numarul termenilor care se pierd:
• n^=n-(n’-1) (numar impar de termeni)
• n^=n-n’ (numar par de termeni)

unde: n^ - numarul termenilor seriei ajustate
n - numarul termenilor seriei reale
n’ - numarul termenilor din care se calculeaza MM
METODA VARIAŢIEI ABSOLUTE
MEDII (evoluţia - progresie aritmetică)
Schema de calcul MVAM
• y1  Y 1
•y2  Y2=Y1+∆m
…
•yn-1  Yn-1=Yn-2+∆m=Y0+(n-1)∆m
•yn  Yn=Yn-1+∆m=Y0+n∆m
METODA INDICELUI MEDIU
(evolutia - progresie geometrica)
Schema de calcul MIM

• y0  Y 1
•y2  Y2=Y1*Im
…
•yn-1  Yn-1=Yn-2*Im=Y0*Im(n-1)
•yn  Yn=Yn-1*Im=Y0*Imn
MVAM şi MIM
Avantaj
Eliminarea influenţei sezonalităţii şi a
factorilor intâmplători  mai multă
claritate
Dezavantaj
Valorile ajustate depind de nivelul
primului şi ultimului termen al seriei
reale
INFORMATII SUPLIMENTARE
Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode

cantitative în Demografie şi Statistică
Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în
Demografie şi Statistică Socială, Oscar
Print

Materie Test Statistica (8.11.2021)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Materie Test Statistica (8.11.2021)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEMOGRAFIE şi STATISTICĂ SOCIALĂ

V. Sora, C. Mihăescu - “Metode cantitative în Demografie şi

C. Mihăescu - “Aplicaţii în Demografie şi Statistică Socială”,

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

Alţi autori: Vladimir Trebici, Vasile Gheţău, Dumitru Sandu,

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

Promovarea examenului este

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

Grupul FB : DSS AMP 2021

Adresa mea de e-mail:

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

Sec. XVII - 2 curente

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

William Petty - “aritmetica politică”

John Graunt - 1662 - părintele Demografiei ca ştiinţă

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE STUDII

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE STUDII

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE 17

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE STUDII

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE STUDII

Aria de Periodicitatea Mod de

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE STUDII

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

2.4.Stabilire • Mărimi relative

Identificare legităţi statistice

Identificare interdependenţe şi conexiuni

Formulare judecăţi de valoare

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU ACADEMIA DE

PROF.UNIV.DR. CONSTANŢA MIHĂESCU

Caracteristica (variabila) statistica

• I1/pl=Q1/Qpl ∙100 - • Parte față de întreg

• ∏ It/t-1= In/1, cu t=1.....n

prof.univ.dr. Constanța Mihăescu

 După forma de repartizare a frecvențelor:

 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

 pentru serii de frecvenţe

 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

prof.univ.dr. Constanța Mihăescu

 După forma de repartizare a frecvențelor:

 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

 pentru serii de frecvenţe

 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

a = mijlocul (centrul) intervalului cu cea mai mare frecvență

❖ asimetrie negativa: majoritatea valorilor sunt concentrate in zona

a) distributii simetrice: valorile se impart in mod egal de o parte si de

a) distributii asimetrice: valorile se concentreaza fie in zona valorilor

Termenii seriei cronologice de momente nu pot fi însumaţi, conţinând un număr

SCR DE INTERVALE (FLUX)= abordează informaţia în

Exemplu: evoluţia numărului de apartamente date în folosinţă în cursul unei

Cine sunt şi cum se calculează?

•Indicatori de nivel (nivelul absolut al

Care sunt şi cum se calculează?

•Indicele de dinamică: coeficient sau în