Perspectiva spațială și temporală

Acțiunea se desfășoară la hanul Moara cu Noroc, aflată în valea dintre două drumuri, o răscruce
pe unde treceau negustorii de turme de porci, loc de afaceri și de comerț, un loc binecuvântat
care la început aducea bucuria și speranța prosperitații, ca apoi să se dovedească fatal, schimbând
în tragic soarta personajelor.

Moara este amplasat în loc pustiu, iar arendașul, un evreu, a construit o cârciumă la câteva sute
de metri de moară. Moara este binecuvântată de 5 cruci. Acțiunea se desfășoară pe parcursul
unui an, între două repere temporale cu valoare religioasă: Sfântul Gheorghe până la Paște.

Tema

 consecințele nefaste pe care setea de îmbogățire le are asupra individului, hotărându-i

destinul, pe măsura abaterii de la principiile morale fundamentale.

Expozițiunea – Ghiță, personajul principal, nemulțumit de condiția sa socială de cizmar modest,

se hotărăște să i-a în arendă cârciuma de la Moara cu Noroc. Intenția era de a rămâne acolo doar
3 ani. La început, mutându-se la Moara cu Noroc îmreună cu soția, soacra și copilul, Ghiță duce
o viață liniștită și prosperă în deplină înțelegere cu familia.

Intriga – sosirea lui Lică Sămădău la Moara cu Noroc, un simbol al răului, tulbura echilibrul
familiei. Acesta-i dă de înțeles că dacă vrea să rămână acolo trebuie să îl anunțe despre tot ce se
întâmplă la han și în împrejurimi. Conflictul psihologic se amplifică treptat, pe măsură ce Ghiță
se implică în afacerile necinstite ale lui Lică. Portretul lui Lică este realizat prin tehnica detaliului
și prin notarea amănuntului semnificativ „un om de 36 de ani, înalt, uscățiv, cu ochi mici, cu
sprâncenele dese împreunate la mijloc.” Meseria lui era de porcar, însă unul „care poartă cămașă
subțire și albă, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin.”

Desfășurarea acțiunii – deși își dă seama de influența nefastă a porcarului, Ghiță cade în plasa
acestuia și acceptă să-i fie tovarăș și tăinuitor la acțiunile sale necinstite. Se declanșează
conflictul psihologic ce constă în degradarea morală și sufletească a lui Ghiță, lupta din sufletul
său dintre dorința de a rămâne un om cinstit și aceea de a se îmbogăți.

Ghiță se îndepărtează de familie, devenind complicele și părtașul lui Lică în afacerile necurate.
Se gândește la un moment dat să părăsească hanul, aceasta fiind singura soluție de a rămâne un
om cinstit însă, lăcomia pentru bani îl face să nu se mai poată retrage din încurcăturile în care a
intrat. Jefuirea unui arendaș și uciderea femeii în negru îl fac să depindă definitiv de Lică și să îi
recunoască autoritatea. Prin depunerea mărturiei mincinoase în fața justiției, Ghiță devine
complicele lui Lică. Când Buză Ruptă și Săilă sunt condamnați, Ghiță e convins de nevinovăția
lor, dar nu le poate lua apărarea pentru a nu-și face sieși rău.
Lică îi aduce bani însemnați lui Ghiță pentru ca acesta să îi schimbe la vânzări. Într-un moment
de lașitate Ghiță o lasă pe Ana singură cu Lică și pleacă pentru a-l aduce pe Pintea jandarmul, cu
scopul de a-l prinde pe Lică cu banii însemnați asupra sa.

Punctul culminant – coincide cu momentul în care Ghiță ajunge pe ultima treaptă a degradării
sale morale, lăsându-și soția în brațele Sămădăului. Ghiță revine la han, Lică și Raut vor să fugă,
hangiul o omoară pe soția infidelă, fugarii dau foc la han, Raut îl împușcă pe Ghiță. Lică, pentru
a nu fi prins, își strivește capul de un copac.

Deznodământul – prezintă întoarcerea bătrânei și a copiilor care, văzând hanul în flăcări, cred
că a luat foc din cauza unui fulger pentru că au lăsat ferestrele deschise.

Finalul este catharic și stă sub auspiciul cuvintelor rostite de bătrână „așa le-a fost dat”. Focul
distruge totul, semn că așa trebuia purificat de relele ce se înrădăcinase acolo.

Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul este detașat, imparțial, narațiunea fiind la pers-
III-a, dublată de punctul de vedere și intervențiile simetrice ale bătrânei.

Moara cu Noroc ne prezintă un Ghiță care evoluează spre un sfârșit tragic, iar degradarea sa
morală se realizează treptat. Motivația pentru faptele sale și-o găsește inițial în dorința de a
asigura un trai decent familiei sale „tot ceea ce fac e pentru voi” însă, neîncrederea în ziua de
mâine și sentimentul culpabilității îl determină să devină ursuz și violent.

Conflictul interior – este extenuant, manifestându-se prin exacerbarea simțurilor, prin somn
agitat. Ghiță suferă un proces de conștiință, se simte vinovat și este măcinat de remușcări „Iartă-
mă Ano…căci eu n-am să mă iert cât voi trăi pe fața pământului”.

Drama lui Ghiță este pusă în evidență prin alternarea momentelor de sadisfacție diabolică în fața
banilor, cu cele de conștientizare a răului ireversibil. Destinul lui este unul tragic fiind ucis de
Raut care-i oferă astfel prilejul de a se întâlni prin moarte cu Ana.