Fișă de lectură

1. Titlul operei: Moara cu noroc

2. Autorul operei: Ioan Slavici
3. Date despre autor:
• data nașterii: 18 ianuarie 1848, la Șiria, lângă Arad
• data decesului: 17 august 1925, la Crucea de Jos, în apropiere
de Panciu
• debutează în martie 1871, în revista ”Convorbiri literare” cu
comedia ”Fata de birău”.
4. Creații seminificative: nuvelele Popa Tanda (1873), Scormon
(1875), La crucea din sat (1876), Gura satului (1878), Budulea
Taichii (1880), Moara cu noroc (1880), Pădureanca (1884), romanul
”Mara” (1894)
5. Editura și anul apariției: prima apariție - 1881, în volumul
”Novele din popor”
6. Genul literar și specia: ”Moara cu noroc” aparține genului epic,
specia literară nuvelă psihologică.
7. Semnificația titlului: Titlul ”Moara cu noroc” este unul simbolic, cu
mai multe seminificații. Luat în arendă de Ghiță, hanul de la Moara
cu noroc este la început un loc norocos, unde „... drumetii se bucura
cand o zăresc din culmea dealului pleșuv, căci venind despre
locurile rele, ea îl vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre
ele, la moara să poată să găsească ori să astepte alți drumeți ca să
nu plece singur mai departe”. După venirea lui Lică Sămădăul,
Moara devine un loc al răului. La finalul nuvelei Moara arde,
”măcinând” cu ea tot răul.
8. Perspectiva narativă: Perspectiva narativă evidențiază naratorul
omniscient (heterodiegetic) și obiectiv, care, prin narațiunea la
persoana a III-a, apelează la cele mai variate mijloace de analiză
psihologică: dialogul, introspecția și auto introspecția, și monologul
interior.
9. Teme: Una din teme este dezumanizarea din cauza patimii pentru
bani și aur. Din perspectivă psihologică, „Moara cu noroc” reprezintă
conflictul interior trăit de Ghiță, care, dornic de prosperitate, își
pierde pe rând siguranța în sine, în statutul social, în familie.
10. Timpul acțiunii este a doua jumătate a secolului 19. Acțiunea
se desfășoară pe parcursul unui an, între două sărbători: de la
Sfântul Gheorghe până la Paște.
11. Structură: „Moara cu noroc ” are o structura simetrică, tipică
nuvelei, alcătuită din 17 capitole, încadrate de cele 2 replici ale
bătrânei:
„Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia,
ci liniştea colibei tale te face fericit" şi
„Simţeam eu că nu are să iasă bine; dar aşa le-afost dată".