MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ
pentru obținerea
GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. UNIV. CANDIDAT:
PROF. NICOLETA CENAN

ALBA IULIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PERSONAJUL FEMININ ÎN ROMANUL

ROMÂNESC INTERBELIC.
MODALITĂŢI DE ABORDARE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
,,Intr-o lume cum e cea
contemporana,unde toate par a tine de
o anumita lege a degradarii
energetice,unde toate decad si toate
obosesc, faptul feminitatii e un miracol
despre care nu se vorbeste inca
indeajuns”
-spunea Constantin Noica in
,,Insemnari despre feminitate”
Obiective generale:

* Sa identifice complexitatea proiectiilor statutare

ale femeii in perioada interbelica;
* Sa analizeze specificul personajelor feminine
literare,a rolurilor si a importantei lor in intriga
romaneasca;
* Sa evalueze critic-literar proza cercetata din
perspectiva particularitatilor universului
feminine(citadin si rural)
Obiective specifice:

* Sa defineasca portretul literar al femeii;

* Sa determine o tipologie a personajelor feminine
in proza interbelica;
* sa evidentieze trasaturile diferentiate si identice
in reprezentarea femeii ca personaj de nuvela sau
roman;
* Sa identifice interactiunea personajului cu spatiul
urban sau rural;
 Cuprins
INTRODUCERE / p. 3
Literatura română în perioada interbelică-privire generală / p. 10

CAP. I IMAGINARUL FEMININ / p. 14

I. 1. Repere teoretice asupra personajului în romanul românesc interbelic/ p.14
a. Personajul în romanul obiectiv/ p.20
b. Personajul în romanul subiectiv/ p.27
I. 2. Eternul feminin în cele 7 arte/ p.31
I. 3. Perspective asupra feminităţii în societatea românească a sfârşitului secolului al XIX-lea şi
începutul secolului al XX-lea/ p.37

CAP. II GALERIA PERSONAJELOR FEMININE ÎN LITERATURA ROMÂNĂ

INTERBELICĂ. METAMORFOZE / p. 48
II. 1. Personajul feminin în spaţii conflictuale/ p.62
II. 2. Femeia în rol de detectiv/ p.68
II. 3. Nimfeta / p.70
II. 4. Cocheta/ p.75
II. 5. Misterioasa şi călăuza/ p.77
II. 6. Femeia-ispită, vrăjitoarea/ p.80
II. 7. Tipologia cuplurilor în romanul românesc interbelic/ p.83 ------>
---->

CAP. III MODALITĂŢI DE ABORDARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL /105

III. 1. Personajul literar în şcoală
a. Metodologia studiului literar
b. Sistemul de lecţii în studiul personajului literar
III. 2. Metode şi procedee didactice activizante
III. 3. Personajele feminine: modalităţi de abordare – studii de caz

CONCLUZII /

BIBLIOGRAFIE /

ANEXE /
Cap I:
Imaginarul feminin

Lucrarea de fata insista asupra tensiunilor dintre

identitatea sociala si cea culturala pe axa public vs
privat, explorand diverse sfere sociale,
legislatia,sistemul educationat, rolul diverselor
institutii (scoala, biserica), determinismul
factorilor psihologici.
1.a. Personajul in romanul
obiectiv :

* Ion, de Liviu Rebreanu: ,, Cea mai puternica

creatie obiectiva a literaturii romane.”
* Enigma Otiliei, de George Calinescu. ,,Marile
creatii literare sunt acelea in care eroii au
patruns adanc in realitate, incat numele
autorulul ne devine indiferent.”
1.b. Personajul in romanul
subiectiv

* Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de

razboi, de Camil Petrescu, ,, O noutate absoluta
in epoca interbelica”;
* Concert din muzica de Bach, de H. Papadat-
Bengescu. Supune personajele unei adanci
analize in zonele obscure ale constiintei printr-o
tehnica portretista moderna.
 2. Eternul feminin in cele 7 arte
Sculptura:
Domnișoara Pogány, cunoscută și sub
numele francez Mademoiselle Pogány,
este o statuie creată de
Constantin Brâncuși în 1913. Numele
statuii provine de
la pictorița maghiară Margit Pogány, pe
care o cunoscuse în 1911. Tânăra i-a servit
lui Brâncuși drept model în cele câteva
luni cât i-a fost și iubită.
Pictura

Gioconda (ital.: La Gioconda) sau Mona Lisa este

o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată
în anii 1503-1506, reprezentând o femeie cu
expresie gânditoare și un surâs abia schițat. Este
considerată cea mai renumită operă din istoria
picturii. Puține alte tablouri au fost atât de mult
reproduse sau discutate. În prezent tabloul este
expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracția
principală pentru orice vizitator.
 Arhitectura

Statuia Libertății din New York (engleză: Statue of

Liberty) sau "Liberty Enlightening the World" (în
vorbirea curentă "Miss Liberty" sau "Lady
Liberty") este un monument în portul „Liberty
Island” din orașul New York. A fost plasat în
anul 1886 la intrarea portului de pe insulă cu
scopul de a transmite călătorilor sosiți salutul de
bun venit pe pământ american. Statuia este un
cadou al Franței făcut Statelor Unite ale
Americii cu ocazia aniversării a 100 de ani de la
declararea independenței Statelor Unite.
Cinematografie

Marilyn Monroe (născută Norma Jeane

Mortensen, n.1 iunie, 1926 – d. 5 august, 1962)
este fără îndoială cel mai celebru star
cinematografic, sex simbol și divă pop a
secolului al XX-lea. Ascensiunea lui Monroe la
nivelul de celebritate a început cu selectarea ei
pentru a poza în câteva reviste, asta în timp ce
primul ei soț făcea parte din Marina Comercială.
Cea mai însemnată parte a filmelor ei au fost
făcute pentru 20th Century Fox, unde și-a luat și
numele care a făcut-o celebră.
Literatura/Istorie

În Mitologia Greacă, Elena din Troia a fost

cunoscută şi că ,,Elena din Sparta", aceasta
fiind fiica lui Zeus şi a lui Leda (sau
Nemesis), mamă-vitregă a regelui Tyndareus,
soţia lui Menelaus şi sora lui Castor,
Polydeuces şi Clytemnestra.
Etimologia numelui de Elena a fost o
problemă de desluşit pentru cei învăţaţi, până
şi în prezent.
Muzica
Maria Tănase – o divă autentică
de Bucureşti
Pe 22 iunie s-au împlinit 46 de ani de la
moartea Mariei Tănase. Fără îndoială, ea
a rămas o emblemă naţională, vocea ei
reprezentând România şi in 1939 la New
York şi în 2009 pe Youtube. Cunoşteam
ca orice român numele-legendă al
folclorului românesc, insa recunosc ca
Maria Tănase.
Dans
Mata Hari - celebra dansatoare-spion
S-a nascut in Leeuwarden, Norvegia, in 1876, iar
numele ei adevarat era Gertrud Margarete Zelle.
Copilaria i-a fost marcata de moartea mamei, in
1891, an in care tatal ei ramane fara niciun ban,
dupa ce magazinul de palarii pe care il detinea
intar in faliment. Tanara Gertrud se marita in
1895 cu capitanul armatei olandeze, Campbell
Rudolph MacLeod, dupa ce a raspuns unui anunt
matrimonial pe care acesta il daduse intr-un ziar.
Ea avea 18 ani, el 40. Au avut impreuna doi
copii, o fata si un baiat.
3. Perspective asupra feminitatii
in societatea romaneasca a
sfarsitului de secol XIX si inceput
de secol XX
Ipostazele femeii:* tanara necasatorita, sotie,
mama.
*Feminitate demonica, in stare sa
duca la pierzanie barbatul, dar si angelica, femeia-
inger al casei, preoteasa a caminului.
Capitolul al II-lea
Galeria personajelor feminine in
literatura interbelica
1. Personajul feminin in spatii conflictuale.
Dintre eroinele propuse ed romanul interbelic,
fiecare reprezentand, o ipostaza a misterului
feminin, unele ed o feminitate tulburatoare: Nadina
din ,,Rascoala”
Otilia, din ,, Enigma Otiliei”,
Doamna T, din ,,Patul lui Procust”,
altele acre si frustrate:
Aglae si Aurica, din “Enigma Otiliei”
Lina, din ,,Concert din muzica ed Bach”
ANA-->Fiica instaritului Vasile Baciu pare nascuta
sub semnul nefericirii, fiind predestinata unei
existente tragice.
II.2. Femeia in rol ed detectiv

Vitoria Lipan, din ,,Baltagul”, ed Mihail

Sadoveanu, unul dintre cele mai puternice
personaje si o prezenta memorabila in proza
romaneasca: ,, nu stie carte , dar poate sa ceteasca
in oameni ca in niste carti deschise”.
II.3. Nimfeta

OTILIA MARCULESCU, din ,, Enigma Otiliei”,

modelul feminitatii exuberante, tipul femeii
cochete, capabile sa se faca iubita si dorita, fara
insa a fi stapanita.
II.4. Cocheta

ELA GHEORGHIDIU : femeia nu e decat o sursa

obsesiva ed exasperare, neincredere,suplicii,atractie
distructiva; din aceasta combinatie paradoxala se
nasc doua feluri ed personaje feminine:
- ,,doamna”, echivalentul acelei ,,dame” a
literaturii curtenesti medievale,
ideala,ireala,inaccesibila;
-,,muierea”, tradatatoare,
lasciva,opaca,egoista,femeia-care-ucide.
II.5. Misterioasa si calauza

* Hildegard, din ,, La tiganci”, il conduce pe

Gavrilescu in visul ed dincolo ed moarte,
catre singur nu putea gasi cale .
* Coca-Aimee, la H.P-Bengescu.
*Otilia(papusi ed lux, crescute pentru a fi
intretinute)
II.6. Ispita, vrajitoarea

Lostrita, ed Vasile Voiculescu e pusa ed la inceput

sub semnul influentei diavolesti, apare sub forma
pestelui-femeie,care atrage in adancuri victime ed
sex masculin
Capitolul al III-lea
Modalitati ed abordare in
invatamantul liceal
a)Aspecte teoretice ( taxonomii ample, variate – cea mai cunoscută e
cea propusă de Ioan Cerghit şi Ioan Paşcu)

A. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor:

1. Metode de comunicare orală:
- expozitive (afirmative): expunerea cu variantele ei: povestirea, expunerea cu
oponent, prelegerea-dezbatere;
- interogative (conversative sau dialogate): conversaţia;
- metoda discuţiilor şi a dezbaterilor cu variantele ei: Philips 6-6 şi
brainstormingul;
- metoda problematizării (instruirea prin problematizare) .
2. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern:
- reflecţia personală.
3. Metode de comunicare scrisă:
- lectura explicativă;
- învăţarea după textul scris al cărţii.
 B. Metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice)

1.Metode bazate pe acţiune reală:

- exerciţiul - algoritmic, euristic;
- lucrările practice - cu caracter reproductiv, demonstrativ, problematizat;
- proiectele tematice - reproductive, problematizat - creative;
- studiul de caz;
- proiectul sau tema de cercetare.

2.Metode bazate pe acţiune simulată:

- jocurile didactice;
- jocurile de simulare;
- lectura pe roluri;
- învăţarea prin dramatizare;
- învăţarea pe simulatoare.

Mijloacele de învăţământ sunt fie tradiţionale (tabla, creta ) fie moderne (audio-vizuale:
retroproiector, casetofon, PC)
Materialul didactic folosit în studiul literaturii este felurit ca formă şi ca posibilităţi de
utilizare, variind de la ilustraţie la audiţie de text sau casetă/DVD/ CD audio-vizual, de la
muzeu la spectacolul de teatru, de la ediţii rare ale operelor studiate la ilustraţii şi tabele
realizate de profesori şi elevi
 b) Aplicaţii

1.) brainstorming-ul

În procesul receptării romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu,

elevilor li se va cere să explice titlul în legătură directă cu personajul principal
al operei. Întrebarea problemă generează viziunea celorlalte personje asupra
personajului feminin, ajungându-se la perspectivele multiple şi diferite asupra
caracterului ei; pentru a fixa ideile descoperite de elevi se realizează o hartă
conceptuală care se va afla la baza redactării cacterizării personajului Otilia.
2) Dezbaterea

De multe ori e considerată o formă aparte a discuţiei; Ioan Cerghit o consideră o

„discuţie pe larg şi amănunţită a unor probleme, deseori controversate şi rămase
deschise (dezbatere cu catacter polemic, urmărindu-se influenţarea convingerilor,
atitudinilor şi conduitei participanţilor)“

Dezbaterea propriu- zisă constă în următoarea schemă:

•afirmator(1)- 5 minute;

•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului- 2 minute;

•negator(1) - 5 minute;

•întrebarea afirmatorilor şi răspunsul prompt al negatorului-2 minute;

•afirmator(2) - 5 minute;

•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului- 2 minute

•negator(2) - 5 minute;

•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al negatorului- 2 minute;

•la final are loc deliberarea juriului şi desemnarea câştigătorilor.

32
 MOTTO:

„Vremelnic sensibilul
Doar ca simbol survine;
Aici intangililul
Evidenţă devine;
Aici genuinul ne-
Rostibil s-a spus;
Etern – Femininul ne
Trage în sus.”
Goethe – Faust

33
a) Aspecte teoretice ( taxonomii ample, variate – cea mai cunoscută e
cea propusă de Ioan Cerghit şi Ioan Paşcu)

A. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor:

1. Metode de comunicare orală:
- expozitive (afirmative): expunerea cu variantele ei: povestirea, expunerea cu
oponent, prelegerea-dezbatere;
- interogative (conversative sau dialogate): conversaţia;
- metoda discuţiilor şi a dezbaterilor cu variantele ei: Philips 6-6 şi
brainstormingul;
- metoda problematizării (instruirea prin problematizare) .
2. Metode de comunicare bazate pe limbajul intern:
- reflecţia personală.
3. Metode de comunicare scrisă:
- lectura explicativă;
- învăţarea după textul scris al cărţii.

34
B. Metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice)

1.Metode bazate pe acţiune reală:

- exerciţiul - algoritmic, euristic;
- lucrările practice - cu caracter reproductiv, demonstrativ, problematizat;
- proiectele tematice - reproductive, problematizat - creative;
- studiul de caz;
- proiectul sau tema de cercetare.

2.Metode bazate pe acţiune simulată:

- jocurile didactice;
- jocurile de simulare;
- lectura pe roluri;
- învăţarea prin dramatizare;
- învăţarea pe simulatoare.

Mijloacele de învăţământ sunt fie tradiţionale (tabla, creta ) fie moderne

(audio-vizuale: retroproiector, casetofon, PC)
Materialul didactic folosit în studiul literaturii este felurit ca formă şi ca
posibilităţi de utilizare, variind de la ilustraţie la audiţie de text sau casetă/DVD/
CD audio-vizual, de la muzeu la spectacolul de teatru, de la ediţii rare ale operelor
studiate la ilustraţii şi tabele realizate de profesori şi elevi
35
 Noile deziderate ale unui învăţământ formativ eficient şi activ a
impus în cadrul orelor de literatură şi lecţii pe calculator (Asistent
Electronic Lesson) care îmbină mijloacele audio-vizuale cu cele
tradiţionale( caiet, fişe, cretă, tablă etc.) De multe ori, materialele
ilustrative pe suport clasic( hârtie, carton) sunt înlocuite de cele în
format electronic, sub forma unor prezentări Power-Point

PROCEDEUL REPREZENTĂRII GRAFICE LA LECŢIA DE

LITERATURĂ (limbajul iconic)
-Procedeul este de neconceput în afara şi înaintea contactului cu textul
literar autentic
-Reprezentarea grafică oferă un mod de a vedea opera literară, un anumit
aspect al naturii sale complexe, în cadrul căreia afectivului i se raliază factori
intelectuali.

36
 b) Aplicaţii

1.) brainstorming-ul

În procesul receptării romanului Enigma Otiliei, de George Călinescu, elevilor li

se va cere să explice titlul în legătură directă cu personajul principal al operei.
Întrebarea problemă generează viziunea celorlalte personje asupra personajului
feminin, ajungându-se la perspectivele multiple şi diferite asupra caracterului ei;
pentru a fixa ideile descoperite de elevi se realizează o hartă conceptuală care se
va afla la baza redactării cacterizării personajului Otilia.

Anexa 2 : Harta conceptuală Otilia

37
b) Aceeaşi metodă, un alt roman, Maitreyi, de Mircea Eliade. Întrebarea problemă:
Ce îl atrage pe Allan, europeanul instruit, la exotica Maitreyi?
Răspunsurile argumentate, cu citate reprezentative generează o schemă conceptuală
utilizată apoi în caracterizarea eroinei.

Anexa 3: Harta conceptuală Maitreyi

Foto: Mircea Eliade si Maitreyi Devi

39
2) Dezbaterea

De multe ori e considerată o formă aparte a discuţiei; Ioan Cerghit o consideră o

„discuţie pe larg şi amănunţită a unor probleme, deseori controversate şi rămase
deschise (dezbatere cu catacter polemic, urmărindu-se influenţarea convingerilor,
atitudinilor şi conduitei participanţilor)“

Dezbaterea propriu- zisă constă în următoarea schemă:

•afirmator(1)- 5 minute;

•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului- 2 minute;

•negator(1) - 5 minute;

•întrebarea afirmatorilor şi răspunsul prompt al negatorului-2 minute;

•afirmator(2) - 5 minute;

•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al afirmatorului- 2 minute

•negator(2) - 5 minute;

•întrebarea negatorilor şi răspunsul prompt al negatorului- 2 minute;

•la final are loc deliberarea juriului şi desemnarea câştigătorilor.

41
 3 Metoda horoscopului

Este specifică disciplinei noastre, poate
fi utilizată doar în cazul unor lecţii în
care se vizează caracterizarea unor
personaje literare.

Practic, în ora de literatură în care se
utilizează metoda, se organizează clasa în
grupe de 4 elevi şi se desfăşoară
următorii paşi:

Citirea/ studierea în mod individual a unui
text epic sau dramatic ;

Alegerea / desemnarea unui personaj
pentru discuţie ( câte unul pentru fiecare
echipă sau acelaşi pentru toate
echipele );

Citirea trăsăturilor/ descriptorilor
fiecărui semn zodiacal ( acestea vor fi
date elevilor pe fişe );
Opţiunea fiecărei echipe pentru încadrarea personajului în sfera unui semn
zodiacal;
Prezentarea în faţa clasei a opţiunilor şi argumentelor ce le justifică urmată
de discuţii;
Descoperirea unei alte soluţii, mai potrivite (eventual ) sau îmbogăţirea
argumentării.
45
 Elena Drăgănescu ,
din Concert din muzică de Bach
( CAPRICORN )

CAPRICORN
21.12 – 19.01

Trăsături:
diplomaţie
pragmatism
profund
întreprinzător
avar
egoist
materialist
carierist
VALOARE- ambiţie
PERICOL – rigiditate
46
 Ilisafta Jder
M. Sadoveanu, Fraţii Jderi )

Ana Baciu
( L. Rebreanu, Ion )

PESTI
19.02 – 20.03
Trăsături:
altruist
filantropic
compătimitor
adaptabil
supersensibil
credul
risipitor
capricios
VALOARE: flexibilitate
PERICOL: autocompătimire 47
 Maitreyi
romanul omonim de Mircea Eliade
FECIOARA
22.08 – 21.09
Trăsături:

perfecţionist

obiectiv

analitic

încăpătânat

precaut

indecis

modest
VALOARE: capacitate analitică
PERICOL: hipercriticism

49
 Doamna T.
Doamna T.
( C. Petrescu, Patul lui Procust )
( C. Petrescu, Patul lui Procust )

BALANTA
22.09 – 22.10
Trăsături:
Intuitiv
Logic
Estetic
Temperat
Autocompătimitor
Indolent
Indecis
VALOARE- diplomaţie
PERICOL - autocompătimire
50
 SCORPION
23.10 – 22.11

Trăsături:
•
întreprinzător
•
pasionat
•
tenace
•
ager
•
arogant
•
senzual
•
nemilos
•
sarcastic
•
răzbunător
VALOARE- scop
PERICOL - nemilos
Ada Razu
H. P. Bengescu, Concert din Muzica de Bach

Ela Gheorgidiu ( posibil SCORPION; în viziunea lui Ştefan)

Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război
51
 Ada Razu ( SCORPION )
( H. P. Bengescu, Concert din muzică de Bach )
Tenace: pentru că are avere dar nu are statut social e dispusă să-şi cumpere
statutul prin mariajul pe care îl face, cu prinţul Maxenţiu; va cuceri prin
atenţia acordată lui Maxenţiu simpatia rudelor acestuia şi a lui Marcian;
Întreprinzătoare: răscumpără moşia prinţului Maxenţiu care îi asigură statutul
social; creşte cai de rasă;face dans şi tenis devenind campioană ;
Pasionată: aventura cu Lică, ce-i va deveni la un moment dat soţ, e plină e
senzualitate;
Agerime: minte ascuţită, îşi calculează fiecare pas în accederea pe scara socială
Arogantă: îşi ascunde tot mai bine vulgaritatea şi condiţia umilă afişând o
imagine stilată şi mondenă.
Senzuală: slabă, atletică, cu trăsături bine definite
Nemilos: suferinţa lui Maxenţiu e exploatată de Ada pentru a accede în înalta
societate; îl duce pe bolnavul prinţ la Concerul Elenei; îl interneză prea târziu
pentru a putea fi salvat;
Sarcastică: prinţului îi replică "ştiai doar bine că răscumperi hodoroaia de palat
şi moşia lucie cu făinăreasa".
VALOARE: ambiţia şi răbdarea în atingerea scopului
PERICOL: e nemiloasă, sacrificând parcă pe Maxenţiu în atingerea scopului.

52
 IV . Pesonajele feminine

1. Vitoria Lipan – “O femeie în lumea bărbaţilor”

Foto: Sidonia Manolache , în filmul Baltagul

2. Ilisafta Jder – “Soţie şi mamă de eroi”

3. Ana Baciu/ Pop a Glanetaşului –

“Întruchipare a durerii nesfârşite”

54
 4. Ela Gheorghidiu

5. Ioana Boiu- “Balansul slăbiciunii femeieşti “

6. D-na T.( Maria T. Mănescu) şi

Emilia Răchitaru –
“personaje feminine atipice“

55
7. Maitreyi – ” fecioara bengaleză “
foto : Shabana Azmi, în The Bengali night

8. Ileana – Lena – “eternul feminin “

9. Otilia Mărculescu
Foto: Julieta Szönyi, în Felix şi Otilia

56
” femeile snob “

11. Tofana Sbilt- “Femeia pasională modernă “

12. Nastasia Sorcovă – ” aspiraţia către lumină “

57
 VII. BIBLIOGRAFIE
OPERE

1. Călinescu, George - Enigma Otiliei , Ed. Pentru Literatură, 1967

2. Eliade, Mircea - Maitreyi, Ed. Minerva, Chişinău, 1993
3. Eliade, Mircea - Nuntă în cer ,Ed. CARTEX 2000, Bucureşti, 2006
4. Papadat Bengescu, Hortensia - Concert din muzică de Bach , Ed. Albatros, 1990
5. Petrescu, Camil - Patul lui Procust Ed. Cartea Românescă, 1987
6. Petrescu, Camil - Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război, Ed. Cartea
Românească,1987
7. Petrescu, Camil - Teatru vol.I, Ed. Minerva, 1981
8. Rebreanu, Liviu - Ion, Ed. Albatros, 1985
9. Sadoveanu, Mihail - Baltagul , Ed. Pentru literatură, 1969
10. Sadoveanu, Mihail - Fraţii Jderi, Ed. Militară, 1988
11. Sorbul, Mihail - Teatru, vol. I , ESPLA, 1956

58