-ENIGMA OTILIEI-

-George Călinescu

ROMAN REALIST BASACIAN

ROMAN MODERN

ROMAN CITADIN

ROMAN OBIECTIV
 ENIGMA OTILIEI
-George Călinescu

*Romanul este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu personaje

numeroase și acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri narative, dezvoltând
conflicte puternice.

*George Călinescu este o personalitate culturală românească de tip enciclopedic.

- În 1932, acesta susține necesitatea apariție în literatura romană a uniu roman de
natură modernă, deși respingea total sincronizarea literaturii române cu cea europeană.

* Publicat în anul 1938, "Enigma Otiliei" este un roman specie a genului epic, în
proză, de mari dimensiuni, cu acţiune complexă şi complicată, desfăşurată de
obicei pe mai multe planuri narative, la care participă un număr mare de
personaje.
- Opera este perimul nostru roman citadin, modern, obiectiv, de tip clasic, balzacian.
- În romanul ,,Enigma Otiliei,, , G. Călinescu depășește realismul clasic înscriindu-se în
realismul secolului al XX- lea, cu trimitere certă către creația lui Balzac.

* Tema romanului este una de natură balzaciană, ilustând imaginea burgheziei

bucureștene, societate degradată sub puterea nimicitoare a banului.

* Titlul inițial al operei a fost ,,Părinții Otiliei,, sugerând motivul paternității, element
balzacian.
-Acesta a fost schimbat ulterior pentru a accentua o trăsătură de caracter definitorie
a eroinei.
-Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatică pentru toate personajele
romanului. ,,Enigma otiliei,, se naște mai ales în mintea lui Felix, care nu-și poate
explica nicidecum comportamentul fetei. Îndrăgostit de otilia, Pascalopol o admiră și o
prețuiește, dar nici el nu poate descifra reacțiile fetei, confirmându-i lui felix în finalul
romanului: ,, A fost o fată delicioasă, dar ciudată. Pentru mine o enigmă,, .

* Perspectiva narativă este modernă și definește punctul de vedere al naratorului

HETERODIEGETIC asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a,
- iar atitudinea naratorului, reieșită din relația sa cu personajele, evidențiază
FOCATOZAREA 0, argumentând caracterul obiectiv al romanului.
- Tot în modernism se înscrie și existența celui de-al doilea narator, mai exact Felix
Sima, narator HOMODIEGETIC aflat în ipostaza de martor.
-Acesta face cunoștință cititorlui cu personajele și întâmplările, prin relatarea la persoana
a III- a.
* Balzacianismul își face simțită prezența și prin:

- motivul literar al moștenirii ( Balzac: ,, Zeul la care se închină toți este banul,,)

- dar și prin alte idei precum: - degradarea relațiilor din cadrul familiei duce la
degradarea societății.
- și relatiile interfamiliare sunt conflictuale și degradate.

* Perspectiva temporală este înlănțuită și cronologică, bazată pe relatarea

evenimentelor în ordinea derulării lor.

- Prin tehnica detaliului specifică lui Balzac este menționat atât timpul cât și spațiul
relatării evenimentelor încă din începutul romanului. ( Într-o seară a lunii iulie a anului
1909, pe strada Antim din București) .

* Perspectiva spațială reflectă: - un spațiu real, acela al localitaților, al străzilor și al

caselor
- și unul imaginar închis, cel al trairilor personajului.

* Creare caracterelor dominate de o singură trăsătură, este un alt element balzacian.

- Astfel iau naștere tipologii umane :

- Costache Giurgiuveanu reprezintă tipul avarului.

- Leonida Pascalopol întruchipează aristrocația
- Stănică Rațiu este tipul arivistului/ parvenitului
- Tipul ,, babei absolute fără cusur în rău,, este reprezentat de Aglae
- Aurica este tipul fetei bătrâne
- Simion este maniacul căzut în senilitate
- Titi reprezintă tipul retardatului
- Otilia conturează tipul eternului feminin enigmatic
- Felix este narator și martor reprezentând tipul victimei

* Romanul are două planuri narative care se întrepătrund și se determină reciproc :

- destinul tânărului Felix Sima ;

- istoria unei moșteniri .

CONCLUZIA:

În 1932, G. Călinescu afirmă că ,, trebuie să fim cât mai originali și ceea ce ne

conferă originalitatea unuiroman nu este metoda ci realismul fundamental, ...
literatura nu e în legătură cu psihologia ci cu sufletul uman. ,,