Apartenența operei literare “Enigma Otiliei” de George Călinescu

la tipologia romanului realist-balzacian

George Călinescu . Notă biografică . Activitatea literară :

- s-a născut la 19 iunie 1899 , la Bucureşti ;
- a fost poet , critic şi istoric literar , romancier , eseist , dramaturg ;
- a debutat ca poet în revista “Universul literar” , însă creațiile lui nu au fost apreciate ;
- a absolvit cursurile facultății de Filologie din București , specializarea Filologie
modernă şi filosofie ;
- a devenit o personalitate in domeniul criticii literare : “Viața lui M. Eminescu” ; “Opera
lui M. Eminescu” , “Istoria literaturii române de la origini până în prezent”(1941) ;
- monografii ale unor scriitori : “Vasile Alecsandri” ; “Grigore Alexandrescu” ; “Ion
Creangă” ; “Nicolae Filimon” ;
- activitatea de romancier este evidențiată prin următoarele romane : “Scrinul negru”
“Enigma Otiliei”-1938
“ Cartea nunții”
“ Bietul Ioanide”
- În anul 1949 a devenit membru al Academiei Române ;
- reprezintă un scriitor şi un critic literar valoros al literaturii române ;
- s-a stins din viață la 12 martie 1965 , la Bucureşti .

Informații privind publicarea romanului “Enigma Otiliei” :

Romanul “Enigma Otiliei” a fost publicat în perioada interbelică a literaturii
române , în anul 1938 , fiind atât un roman de dragoste , cât şi o amplă frescă socială ,
ilustrând burghezia bucureşteană de la începutul secolului al XX-lea .

Tipologia romanului “Enigma Otiliei” :

Datorită complexității sale , romanul “Enigma Otiliei” se încadrează în mai multe
tipologii :
★ roman obiectiv , întrucât naratorul este , în general , neutru , impersonal ,
relatează evenimentele la persoana a III-a , creează acțiunea şi dă viață
personajelor . Cu toate acestea , uneori perspectiva narativă devine internă ,
vocea naratorului identificându-se cu vocea altor personaje : “Comentariul critic
trece înaintea vieții”. ( Nicolae Manolescu-”Arca lui Noe” , vol I ) ;
★ roman citadin , acțiunea se desfășoară în cea mai mare parte în Bucureşti ,
naratorul punând accent pe burghezia aflată în proces de degradare morală ;
★ elemente romantice :- descrierea idilică a Câmpiei Bărăganului ;
- motivul orfanilor : Felix şi Otilia ;
 - prezentarea în antiteză a unor personaje , precum Felix ≠ Titi , Otillia ≠ Aurica ,
Pascalopol ≠ Costache Giurgiuveanu ;
★ roman realist , prin fixarea exactă a coordonatelor spațio-temporale : “Într-o
seară de la începutul lui iulie 1909 , cu puțin înainte de orele zece , un tânăr de
vreo 18 ani , îmbrăcat în uniformă de licean , intra în strada Antim…”. De
asemenea , apare simetria incipit-final . Finalul se realizează prin memorie
afectivă , iar Felix îşi aminteşte modul ostil în care a fost întâmpinat de Moş
Costache la sosirea lui în Bucureşti , în urmă cu 10 ani . Finalul romanului este
închis , fiind realizat prin rezolvarea conflictelor .
- se foloseşte tehnica detaliului semnificativ , preluată de la “părintele”
realismului în literatura universală , scriitorul francez Honoré de Balzac . În romanul
“Enigma Otiliei” , fiecare amănunt este pus sub lupă şi analizat . La Călinescu la fel ca
şi Balzac , este valabil proverbul : “Spune-mi unde locuieşti , ca să-ți spun cine eşti “ .
Detaliile referitoare la cadrul în care se desfăşoară acțiunea sau la portretele
personajelor pornesc întotdeauna din exterior , trăsăturile fizice evidențând portretul
moral .
- scriitorul prezintă personajele sub forma unor tipologii , având o trăsătură
dominantă de caracter :
Costache Giurgiuveanu - tipul avarului/zgârcitului
Stănică Rațiu - tipul parvenitului social
Aglae Tulea - “baba absolută , fără cusur în rău”
Aurica Tulea - fata bătrână
Otilia , Felix - tipologia orfanilor , care au nevoie de afecțiune , protecție
Titi Tulea - tipul retardatului/al arieratului
Simion Tulea - tipul seninului
Pascalopol - tipul moşierului rafinat
- tema , care reflectă degradarea morală a burgheziei bucureştene la începutul
sec. XX , precum şi cele două motive centrale : paternitatea şi moştenirea .
★ roman modern , deoarece scriitorul analizează psihologic personajele principale :
Felix şi Otilia şi foloseşte tehnica “oglinzilor paralele”/pluriperspectivismului .