Apartenența operei literare “Enigma Otiliei” de George Călinescu

la tipologia romanului realist-balzacian

George Călinescu . Notă biografică . Activitatea literară :

- s-a născut la 19 iunie 1899 , la Bucureşti ;
- a fost poet , critic şi istoric literar , romancier , eseist , dramaturg ;
- a debutat ca poet în revista “Universul literar” , însă creațiile lui nu au fost apreciate ;
- a absolvit cursurile facultății de Filologie din București , specializarea Filologie
modernă şi filosofie ;
- a devenit o personalitate in domeniul criticii literare : “Viața lui M. Eminescu” ; “Opera
lui M. Eminescu” , “Istoria literaturii române de la origini până în prezent”(1941) ;
- monografii ale unor scriitori : “Vasile Alecsandri” ; “Grigore Alexandrescu” ; “Ion
Creangă” ; “Nicolae Filimon” ;
- activitatea de romancier este evidențiată prin următoarele romane : “Scrinul negru”
“Enigma Otiliei”-1938
“ Cartea nunții”
“ Bietul Ioanide”
- În anul 1949 a devenit membru al Academiei Române ;
- reprezintă un scriitor şi un critic literar valoros al literaturii române ;
- s-a stins din viață la 12 martie 1965 , la Bucureşti .

Informații privind publicarea romanului “Enigma Otiliei” :

Romanul “Enigma Otiliei” a fost publicat în perioada interbelică a literaturii
române , în anul 1938 , fiind atât un roman de dragoste , cât şi o amplă frescă socială ,
ilustrând burghezia bucureşteană de la începutul secolului al XX-lea .

Tipologia romanului “Enigma Otiliei” :

Datorită complexității sale , romanul “Enigma Otiliei” se încadrează în mai multe
tipologii :
★ roman obiectiv , întrucât naratorul este , în general , neutru , impersonal ,
relatează evenimentele la persoana a III-a , creează acțiunea şi dă viață
personajelor . Cu toate acestea , uneori perspectiva narativă devine internă ,
vocea naratorului identificându-se cu vocea altor personaje : “Comentariul critic
trece înaintea vieții”. ( Nicolae Manolescu-”Arca lui Noe” , vol I ) ;
★ roman citadin , acțiunea se desfășoară în cea mai mare parte în Bucureşti ,
naratorul punând accent pe burghezia aflată în proces de degradare morală ;
★ elemente romantice :- descrierea idilică a Câmpiei Bărăganului ;
- motivul orfanilor : Felix şi Otilia ;
 - prezentarea în antiteză a unor personaje , precum Felix ≠ Titi , Otillia ≠ Aurica ,
Pascalopol ≠ Costache Giurgiuveanu ;
★ roman realist , prin fixarea exactă a coordonatelor spațio-temporale : “Într-o
seară de la începutul lui iulie 1909 , cu puțin înainte de orele zece , un tânăr de
vreo 18 ani , îmbrăcat în uniformă de licean , intra în strada Antim…”. De
asemenea , apare simetria incipit-final . Finalul se realizează prin memorie
afectivă , iar Felix îşi aminteşte modul ostil în care a fost întâmpinat de Moş
Costache la sosirea lui în Bucureşti , în urmă cu 10 ani . Finalul romanului este
închis , fiind realizat prin rezolvarea conflictelor .
- se foloseşte tehnica detaliului semnificativ , preluată de la “părintele”
realismului în literatura universală , scriitorul francez Honoré de Balzac . În romanul
“Enigma Otiliei” , fiecare amănunt este pus sub lupă şi analizat . La Călinescu la fel ca
şi Balzac , este valabil proverbul : “Spune-mi unde locuieşti , ca să-ți spun cine eşti “ .
Detaliile referitoare la cadrul în care se desfăşoară acțiunea sau la portretele
personajelor pornesc întotdeauna din exterior , trăsăturile fizice evidențând portretul
moral .
- scriitorul prezintă personajele sub forma unor tipologii , având o trăsătură
dominantă de caracter :
Costache Giurgiuveanu - tipul avarului/zgârcitului
Stănică Rațiu - tipul parvenitului social
Aglae Tulea - “baba absolută , fără cusur în rău”
Aurica Tulea - fata bătrână
Otilia , Felix - tipologia orfanilor , care au nevoie de afecțiune , protecție
Titi Tulea - tipul retardatului/al arieratului
Simion Tulea - tipul seninului
Pascalopol - tipul moşierului rafinat
- tema , care reflectă degradarea morală a burgheziei bucureştene la începutul
sec. XX , precum şi cele două motive centrale : paternitatea şi moştenirea .
★ roman modern , deoarece scriitorul analizează psihologic personajele principale :
Felix şi Otilia şi foloseşte tehnica “oglinzilor paralele”/pluriperspectivismului .

Tema romanului :
Tema romanului ilustrează stadiul burgheziei bucureştene de la începutul sec.
XX , burghezie aflată în proces de degradare morală , din cauza “banului căruia i se
închinau toți” . Pe acest fundal general al societății corupte , scriitorul analizează două
motive culturale : paternitatea şi moştenirea .

Rezumarea şi comentarea a două secvențe/episoade semnificative pentru

tema prezentată :
 Un episod , din roman , care pune în evidență un aspect al temei apare în
capitolul XIII .
În acest capitol , Stănică atrage atenția Aglaei şi a Aurichii , după ce presupune
că Costache vrea să vândă casa din strada Ştirbey-vodă pentru mărirea moştenirii ,
care va fi moştenită de Otilia . Aglae începe să se enerveze din această cauză şi îi cere
lui Stănică să facă ceva în acest caz.
Stănică scrie o carte poştală pe care vrea să o trimită în Paris , la Otilia . El îi
scrie deoarece vrea să o facă pe Otilia din nou să se simtă familial cu familia Tulea ,
crezând că aşa şi ei vor primi din moştenirea lui Moş Costache . Stănică , după ce a
scris cartea poştală , îi pune pe toți membrii familiei Tulea să îşi scrie numele şi să o
semneze .
Din punctul meu de vedere , Stănică şi familia Tulea , în acest capitol , pun foarte
mare accent pe tema romanului , fiind atraşi numai de averea lui Costache .
Un alt episod care pune în evidență un aspect al temei apare în capitolul XX .
În acest capitol , într-o zi , când Felix era plecat în oraş , Stănică merge în vizită
la Costache . Otilia care îl supraveghea pe Costache se întâlni cu Stănică . Stănică îi
spuse că Pascalopol va face o vizită la ei , iar Otilia neavând pudrieră vrea să-l trimită
pe Stănică în oraş , dar acesta îi spune că nu se pricepe la lucruri de femei . Otilia îi
spune că va merge ea , dar să o cheme pe Aurica să-l supravegheze pe Costache .
După ce a plecat Otilia , Stănică intră în odaia lui Costache . Acesta smulse banii
de sub saltea , iar Costache se prăbuşii la pământ , murind . Stănică merge la familia
Tulea şi o trimite pe Aurica la Costache , mergând cu ea . Aurica văzându-l pe
Costache mort începe a țipa .
Din punctul meu de vedere , Stănică este cel mai potrivit temei romanului , din
cauza banului a făcut multe răutăți , dar aceasta a fost cea mai gravă .

Planurile narative ale romanului “Enigma Otiliei” :

Romanul “Enigma Otiliei” , alcătuit din 20 de capitole , evidențiază două planuri
narative principale , care concentrează majoritatea evenimentelor :
- un plan narativ principal urmărește destinul tânărului Felix Sima , venit la București de
la Iași , primit cu ostilitate de unchiul său , Costache Giurgiuveanu . Băiatul se înscrie la
facultatea de Medicină şi trăiește primi fiori ai iubirii pentru Otilia .
- planul narativ principal al familiei Tulea , care urmărește să obțină moştenirea lui
Costache Giurgiuveanu şi să o înlăture pe Otilia , posibila moştenitoare a averii
bătrânului .
Naratorul urmăreşte în roman şi destinele altor personaje , precum Pascalopol ,
Georgeta , Weissmann etc. , personaje care alcătuiesc planurile secundare ale operei .
Ele au importanța lor , întrucât naratorul doreşte să ofere o viziune amplă şi complexă a
societății bucureştene de la începutul sec. al XX-lea .
Semnificația titlului :
Titlul inițial al romanului , “Părinții Otiliei” reflectă ideea balzaciană a paternității ,
întrucât majoritatea personajelor determină într-un fel soarta orfanei Otilia , asemeni
unor părinți .
Titlul actual , “Enigma Otiliei” evidențiază esența dilematică a feminității , natura
contradictorie a sufletului feminin .

Concluzie :
Aşadar , conform argumentelor prezentate , referitoare la tema degradării
burgheziei bucureştene , a celor două motive principale : paternitatea şi moştenirea ,
precum şi încadrarea personajelor în tipologii , folosirea tehnicii detaliului semnificativ ,
prezența naratorului obiectiv , detaşat , susțin ideea apartenenței operei literare
“Enigma Otiliei” la tipologia romanului-balzacian .