Moara cu noroc– particularitatile textului narativ Prof. Monica Orasteanu, L. T.

Tudor
Vladimirescu

 Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat, apartinand lui George
Calinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare
tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre stilistice, limbaj etc.).

Structura eseu
Enigma Otiliei
de George Calinescu
Roman interbelic ce apartine curentului literar – Realism

 Introducere
 G. Cãlinescu (1899-1965) face parte din seria scriítorilor de formație enciclopedicã
 are o activitate plurivalentã,
- atât în domeniul literaturii (proza: romanele: «Cartea nunții", ..Enigma Otiliei’’, ,,Bietul Ioanide", ,,Scrinul negru";
- poezie : vol. nPoezii", ,,Lauda lucrurilor" ,
- teatru: nSun sau Calea neturburatã"),
- domeniul publicisticii (vol. nCronicile optimistului", ,,Ulysse"),
- eseisticii (nPrincipii de esteticã", ,,Sensul clasicismului", ,,Estética basmului"),
- istoriei şi criticii literare ( nViata luí Mihai Eminescu", ,,Opera luí Mihai Eminescu", ,, Viata luí Ion Creangã’’ ,
„ Istoria literaturii române de la origini pânã în prezent", Jstoria literaturii române. Compendiu’’ , ..Universul poeztei"
etc.)
- Publicat în 1938, la sfârşitul perioadei interbelice când romanul se afirmase puternic ca specie literarã; este al doilea
dintre cele 4 romane cãlinesciene : ,, Cartea nunții’’-1933, ,,Enigma Otiliei’’-1938, ,,Bietul Ioanide’’ – 1953, ,,Scrinul
negru’’ -1960.
-
1. Evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;

 Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar, a orientării tematice –

 Mentionarea Realismului + caracteristici

 Romanul ”Enigma Otiliei” se încadrează în curentul literar realism

 prin reperele spatio-temporale precise,

 prin veridicitatea intamplarilor,
 prin obiectivitatea pespectivei narative,
 structura închisã a romanului (simetria incipit-final; final închis; epilog)
 constructia personajelor tipice aflate in situatii tipice,
 prin tehnica detaliului si stilul sobru, concis, fara figuri de stil.

 Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului

1. Un element ce permite incadrarea nuvelei in curentul literar realism este dat de caracterul verosimil al reperelor
spatio – temporale

 în incipit, se fixează coordonatele spațio-temporale,

 acțiunea se desfăşoară între „o seară de la începutul lui iulie 1909” şi sfârşitul Primului Război Mondial.

1
 Moara cu noroc– particularitatile textului narativ Prof. Monica Orasteanu, L. T. Tudor
Vladimirescu

 actiunea este urmata de epilogul prezumptiv, plasat la un deceniu si jumatate distanta.

 Spatiul actiunii este, în cea mai mare parte orasul Bucuresti (casele de pe strada Antim unde locuiesc fam.
Giugiuveanu si Tulea); o secvențã are loc în Bãrãgan, unde se aflã moşia lui Pascalopol).
 In incipit, utilizând procedeul balzacian al restrângerii treptate a cadrului, sunt prezentate strada Antim, casa lui
Giurgiuveanu şi personajele adunate la jocul de cărţi. Deşi descrierea casei este realizată din perspectiva
personajului-reflector, Felix Sima, caracteristicile arhitectonice ale străzii sunt surprinse de ochiul unui estet, acela
al autorului, pentru care strada e o “caricatură în moloz a unei străzi italice”.

2. Romanul este realist prin tendinta de obiectivare a perspectivei narative.

 se observa impersonalitatea naratorului,

 naratiunea se face la persoana a III a
 atitudinea este detasata in descriiere.
 naratorul este omniprezent si omniscient
 stie totul despre persoanjele sale, fapt ce ii permite sa emita aprecieri asupra lor

2. Comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat

 Precizarea temei textului narativ studiat

 Tema romanului
 Tema de tip citatin - se contureaza o frescă a burgheziei bucureștene de la începutul secolului XX (1909-1911)
 Sunt prezentate aspectele esentiale ale burgheziei, unde banul impune respect intr-o societate degradanta
 Imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea / maturizarea unui tânãr care, inainte de a-
si face o cariera traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.
 Tema de tip balzacian - istoria unei moșteniri și aduce în prim-planul observației un conflict de natură
succesorală.
 Tema parvenirii și a paternității implică un conflict de natură etică.
 Tema iubirii angajează un conflict identitar.

 Comentarea oricăror două episoade/secvențe relevante pentru tema textului; NU tendința de rezumare

1. O secvenţă narativă relevantă pentru tema moştenirii este scena din capitolul XVIII

 familia Tulea ocupă “milităreşte” casa lui Giurgiuveanu atunci când acesta este doborât de primul atac al bolii de
inimă si este mobilizat la pat.
 Desfasurarea este scenica.
 Fără compasiune pentru fratele ei, Aglae vorbeşte despre o vagă boală proprie, Aurica discută despre norocul
fetelor care se mărită, iar Stănică îşi aminteşte cinic despre cum veghea un unchi muribund, obsedat de avere.
 Clanul Tulea sarbatoreste cu un festin moartea neintamplata, joaca partide de carti si vegheaza asupra mostenirii.
 Dialogul dezvăluie grotescul unei lumi în care nu există posibilitatea unei comunicări reale.
 Episodul concentreaza epic schema intregului roman

2. O altă secvenţă relevantă pentru tema moştenirii este cea a descrierii circumstanțelor morții avarului Costache
Giurgiuveanu,
 scena îmbracă forma unui magistral spectracol grotesc, regizat cu scopul de a surprinde cele mai fine nuanțe
caracterologice.
 Episodul dezvăluie lăcomia lui Stănică Raţiu care luând banii lui Costache îi provoacă atacul fatal de apoplexie.

2
 Moara cu noroc– particularitatile textului narativ Prof. Monica Orasteanu, L. T. Tudor
Vladimirescu

 Cinismul lui Stănică este dublat de acela al Aglaei şi al fetelor ei, întrucât ele caută cu înverşunare banii, uitând cu
desăvârşire că Giurgiuveanu era mort.
 Punctul culminant al secvenţei este disputa dintre Aurica şi Olimpia provocată de un inel pe care fiecare vrea să şi-l
însuşească.

3. Analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj semnificative pentru textul narativ studiat

 Analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia

1. Un element de compoziție semnificativ pentru particularitățile de construcție a romanului este titlul, întrucît,
elementul paratextual reprezintă o cheie de interpretare a textului și oferă un orizont de așteptare lectorului.

 Titlul inițial al romanuluí fusese ,,Pãrinții Otiliei", tocmai pentru a reliefa ideea balzacianã a paternitãții,
 Ov. Crohmalniceanu observa -,,fiecare dintre persoanje determinã cumva soarta orfanei Otilia, ca
nişte ,,pãrinți" (Pascalopol şi Félix au o atitudine ocrotitoare, Costache intenționeazã sã-i lase un cãmin
drept moştenire, Stãnicã şi Aglae au o atitudine sfãtuitoare - chiar dacã într-un registru negativ).
 Autorul schimbã din motive editoriale titlul în ,, Enigma Otiliei’’
 accentul deplasându-se astfel pe unul dintre personajele centrale
 se pune accentul asupra fascianției pe care o exercita Otilia asupra lui Félix şi Pascalopol.
 titlul reliefează în esenţă misterul feminin
 Otilia rãmâne surprinzatoare prin amestecul unui farmec juvenil cu o maturitate profundã. ,,Enigma" ei se naşte
mai ales în inima lui Félix care nu poate gãsi explicații plauzíbile pentru comportamentul fetei, care rãmâne, pânã
în finalul romanului o tulburatoare întruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.
 Insusi autorul recunoaste: “Otilia nu are nicio enigmă, ci Felix crede că are. Pentru orice tanar de 20 ani,
enigmatică va fi fata care-l va respinge, dându-i totuși dovezi de afecțiune. Iraționalitatea Otiliei supără mintea
clara a lui Felix”.
 G.Cãlinescu mãrturiseşte : ,, voisem sã numesc cartea „Părinţii Otiliei”,dar editorului i s-a pãrut mai sonor titlul ,,
Enigma Otiliei’’.Otilia, cei inteligenți vor fi observat, nu e personajul principal. Felix şi Otilia sunt acolo în calitate de
victime şi de termeni angelici de comparație. Nu Otilia are vreo enigmã, ci Felix crede cã le are. Pentru orice tânãr de
20 de ani, enigmaticã va rãmâne în veci fata care îl respinge, dându-i, totuşi, dovezi de afecțiune. Apoi Otilia, fãrã
interes material propriu-zis, aratã afecțiune pentru Pascalopol. Asta, pentru Felix, este o enigmã’’.

2. Un alt element relevant pentru construcția romanului „Enigma Otiliei” este finalul, întrucît este construit pe principiul
circularităţii realiste.

 finalul rezumă un deceniu din existenţa personajelor în contrast cu timpul destul de lent al desfăşurării epice a
romanului.
 Dialogul dintre Pascalopol şi Felix este un procedeu narativ prin care autorul oferă citiorului toate soluţiile
conflictelor: - cariera şi căsătoria fericită a lui Felix,
- despărţirea Otiliei de Pascalopol,
- căsătoria lui Stănică cu Georgeta;
 Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strãzii si a casei lui moş Costache, din perspectiva lui Felix -
strãinul din familia Giurgiuveanu - în momente diferite ale existenței sale: adolescența şi maturitatea.
 Decorul casei părăsite din strada Antim este mărturia unui adevăr tragic: existenţa derizorie a personajelor
sugerată de replica lui Giurgiuveanu de la început: “Aici nu stă nimeni”.

 Concluzie
În concluzie, romanul lui G. Calinescu este unul modern care surprinde diferite tipuri umane pe fundalul unui mediu
citadin aflat in profunda degradare .