Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matematica Calugarita
Matematica Calugarita
EXERCrni $1 PROBIEMI
M MATIMATICA
FEHTKV tUYfl CtASiU* 1 - IV
ANGELICA CÀLVGÀR1TA
m m m m w m m »*w
Ediţia a doua revăzută şi adăugită
[ te r
90 Ol
ISBN 9 7 3 - 9 6 9 5 0 - 8 - 6
C lasa în tâ i
Numere naturale mai mici sau egale cu 10............... 7
Numărul şi cifra 1 ............................................ 7
Numărul şi cifra 2 ............................................ 8
Numărul şi cifra 3 ............................................ 9
Numărul şi cifra 4 ............................................ 10
Numărul şi cifra 5 ............................................ 11
Numărul şi cifra 6 ......................... ................... 12
Numărul şi cifra 7 ............................................ 13
Numărul şi cifra 8 ............................................ 14
Numărul şi cifra 9 ............................................ 14
Numărul 10...................................................... 15
Test.................................................................. 16
Adunarea şi scăderea numerelor naturale
în concentrul 0-10. Compararea numerelor naturale 17
Adunarea şi scăderea cu 1 ................................ 17
Adunarea şi scăderea cu 2 ................................ 18
Adunarea şi scăderea cu 3 ................................ 20
Adunarea şi scăderea cu 4 ................................ 21
Adunarea şi scăderea cu 5 ................................ 22
Adunarea şi scăderea cu 6 ................................ 23
Adunarea şi scăderea cu 7 ............................... 24
Adunarea şi scăderea cu 8 ................................ 25
Adunarea şi scăderea cu 9 ................................ 26
Exerciţii şi probleme recapitulative................. 27
Test.................................................................. 37
Numere naturale mai mari sau egale cu 100............. 38
Test.................................................................. 43
Adunarea şi scăderea numerelor naturale
în concentrul 0-100 iară trecere peste ordin ............ 44
Exerciţii şi probleme recapitulative................. 49
Test.................................................................. 61
Unităţi de măsură.................................................... 62
Test.................................................................. 66
Clasa a doua
Adunarea şi scăderea numerelor naturale
în concentrul 0 - 100 cu trecere peste ordin............. 67
Test.................................................................. 74
Adunarea şi scăderea numerelor naturale
în concentrul 100- 1 000 .......................................................... 76
Test................................................................................. 82
înmulţirea numerelor naturale cuprinse între 0 şi 10................ 83
Test................................................................................. 88
împărţirea unui număr natural de două cifre la un număr natural
de o cifră..................... «............................................................ 89
Test................................................................................. 94
Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 ........................... 95
Test................................................................................. 99
Exerciţii şi probleme cu cele patru operaţii............................... 100
Test................................................................................. 106
Noţiuni de geometrie................................................................ 107
Test................................................................................. 111
Unităţi de măsură..................................................................... 112
Test................................................................................. 116
C lasa a tre ia
Adunarea şi scăderea numerelor naturale
în concentrul 100 - 1000 cu trecere peste ordin........................ 117
Test.................................................................................. 121
înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 .............. 122
înmulţirea numerelor naturale când un factor este
mai mic sau egal cu 10..................................................... 122
înmulţirea a două numere naturale formate fiecare
din zeci şi unităţi.............................................................. 124
Test.................................................................................. 126
împărţirea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 când
împărţitorul este mai mic decât 10........................................... 127
Test.................................................................................. 131
înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale cu 10 şi 100.......... 132
Exerciţii şi probleme cu toate operaţiile studiate. Ordinea
efectuării lo r............................................................................ 134
Test.................................................................................. 137
Noţiuni de geometrie................................................................ 138
Dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă, linia
frântă, linia curbă............................................................. 138
Unghiul........................................................................... 140
Triunghiul........................................................................ 142
Simetria în raport cu o axă............................................... 143
Paralelogramul................................................................. 143
Dreptunghiul.............................................................. 144
Pătratul....................................................................... 146
Probleme recapitulative............................................. 147
Test............................................................................ 148
Numere naturale mai mari decât 1000 şi mai mici sau egale
cu 1 000 000 ...................................................................... 149
Test............................................................................ 151
Operaţii cu numere naturale mai mici decât 1 000 000....... 152
Adunarea şi scădere ................................................ 152
înmulţirea şi împărţirea.............................................. 153
Test............................................................................ 156
Unităţi de măsură............................................................... 157
Test.............................. .............................................. 161
C lasa a p a tra
Numere naturale................................................................. 162
Test............................................................................ 165
Operaţii cu numere naturale............................................... 166
Adunarea şi scăderea................................................. 166
înmulţirea şi împărţirea.............................................. 167
Exerciţii şi probleme cu toate operaţiile studiate........ 169
Test............................................................................ 171
Fracţii................................................................................ 172
Test............................................................................ 176
Elemente de geometrie....................................................... 177
Test............................................................................ 186
Măsurarea mărimilor......................................................... . 187
Test............................................................................ 190
Metode aritmetice de rezolvare a problemelor................... 191
Metoda figurativă....................................................... 191
Metoda reducerii la unitate......................................... 197
Metoda comparaţiei................................................... 199
Metoda eliminării unei mărimi şi înlocuirea ei cu alta . 201
Metoda falsei ipoteze................................................ 202
Metoda mersului invers............................................ 205
Probleme de mişcare.......................................................... 208
Probleme de logică şi perspicacitate................................... 213
Răspunsuri......................................................................... 219
CAPITOLUL i
I. NUM ERE NATURALE M AI M ICI SAU EGALE CU 10
Numărul şi cifra 1
1. In desenul din figura 1.1, haşuraţi imaginile care apar o singură dată.
Fig. 1.1
2. Scrieţi cifra 1, în casetele aflate sub imaginile din figura 1.2 care conţin
un singur obiect.
□ □ □ □
Fig. 1.2
3. Puteţi spune despre 1 că el poate însemna mult sau puţin ? în care
dintre imaginile de mai sus, 1 înseamnă puţin şi în care înseamnă mult ?
Daţi şi voi câte două astfel de exemple.
4. Haşuraţi în careul din figura 1.3 numai pătrăţelele care au în interior
cifra 1.
2 1 8 7 5
3 4 1 1 2
1 1 9 6 1
Fig. 1.3
5. Scrieţi cifra 1 în fiecare din suprafeţele din figura 1.4.
Fig. 1.4
Num ărul şi cifra 2
1. Scrieţi în fiecare casetă cifra corespunzătoare numărului de steluţe
aflate în diagrama situată deasupra căsuţei (fig. 1.5).
Fig. I. 6
3. Scrieţi cifra corespunzătoare în fiecare din căsuţele aflate sub imaginile
din figura 1.7.
/ / t f f v .
□ □ □ □ □
Fig. I. 7
Ce asemănare şi ce deosebire există între aceste imagini ?
4. Descompuneţi următoarele numere:
 1 2
□ o n
/ \□ □
/ \□
5. Comparaţi numerele de mai jos punând în fiecare căsuţă semnul
corespunzător (>, < sau =).
1 Li 1 2 □ 2 2 □ 1 1 0 0
OU 1 1 □ 2 0 0 2 2 □ 0
Numărul şi cifra 3
1. Scrieţi în fiecare casetă cifra corespunzătoare numărului de steluţe
aflate în diagrama situată deasupra căsuţei (fig. 1.8).
Fig. 1.9
3. Descompuneţi următoarele numere:
2 2 3 33 3
/ \ / \ / \ / \ / N / N
□ □ □ □ □ 0 c □ □□□□□□
4. Se consideră următoarele grupe de bile (fig. 1.10):
Scrieţi în casetele aflate sub fiecare grupă cifra corespunzătoare
numărului de bile şi apoi comparaţi aceste cifre.
5. Completaţi căsuţele astfel încât să fie respectate semnele indicate:
•3 > □ f 3 = 0 □ < 2 □ = 2
□ > 1 0 < □ . □ < 3 2 > □
2 <B 1 < □ □ < l i = □
Indicaţi cazurile în care există mai multe posibilităţi.
6. într-o cutie închisă se află 3 bile albe şi negre. Nu se cunoaşte câte sunt
albe şi câte sunt negre. Ilustraţi prin desene câte ar putea fi albe şi câte ar
putea fi negre. (Bilele negre se vor haşura.)
Fig. 1.11
2. Desenaţi în fiecare diagramă atâtea elemente câte corespund Fiecăruia
din numerele date (fig. 1.12):
Fig. 1.12
3. Descompuneţi numerele de mai jos:
4 2 3 4
A / \ / \
□ □ □ □ □ □ □ □ □ a i
4. Ion are 4 mere pe care vrea să le dea colegilor săi Vasile şi Dan. Câte
mere ar putea primi Vasile şi câte Dan ? Faceţi un desen pentru fiecare
situaţie.
5. Scrieţi vecinii numerelor date:
□ < 1< □ ; D<3<□ ; □ <2<□ .
6. Completaţi căsuţele astfel încât să fie respectate semnele:
1 <□ 3< □ 1 > □ □ > □
4 >U □> 3 3 > □ □ < □
2 <L 2> □ □ = □ 4 = □
Fig. 1.13
2. Descompuneţi următoarele numere:
□
A A A A A
□ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □
A\
3. Gigei a ascuns la spate 5 caramele. Câte poate avea într-o mână şi câte
în alta ? Faceţi un desen corespunzător fiecărei situaţii.
4. Comparaţi următoarele numere şi apoi puneţi în fiecare căsuţă semnele
>, < sau = .
2 0 5 10 5 5□ 4 3 0 1 4 fi 4
4 0 3 5(35 3 Îl 5 3 E 4 0 0 5
2 □ 2 4 0 5 4 □ 2 5 □ 2 3 03
5. Completaţi căsuţele cu numere astfel încât să respecte semnele
indicate:
5> □ 4 = 0 1 <□ B < 3
5= □ 2 >U 2 <□ □ > 1
4< □ 4 > □ 3 =□ 3 > □
6. Se consideră cartonaşul pe care este înscrisă cifra 3:
. . 3 . .
Completaţi crescător şi apoi descrescător şirul 1- 5.
Numărul şi cifra 6
1. Priviţi obiectele din figura 1.14 şi scrieţi în tabel câte obiecte sunt din
fiecare fel.
' * .;LAl.i /\ I 17 ■
■■'nn' nr»
Fig. 1.14
A
r \ f~'
h
w ■ /
A
w/
/
/
Fig. 1.15
3. Descompuneţi următoarele numere:
5 5 6 6 6 6 6
4. Ce număr se află înaintea lui 5, dar după 5 ? Care dintre cele 3 numere
este cel mai mare şi care este cel mai mic?
5. Comparaţi numerele următoare şi apoi puneţi în fiecare căsuţă unul din
semnele >, < sau = .
2 0 4 5 0 6 1 0 6 0 0 6 4 0 4
3 0 1 6 0 5 6 0 4 3 0 6 2 0 5
6 0 6 4 0 6 2 0 6 6 0 3 3 0 0
6. Completaţi căsuţele cu numere astfel încât să fie respectate semnele
indicate:
6 > 0 4 < 0 5 > 0 0<O
0 > 5 0 > 4 0>0 0 = 0
6 = 0 3 < 0 0 < 3 1 < 0
7 2 4
jf -Şt
3. Descompuneţi următoarele numere:
4 4 5 5 5 6 6 6
A A A A A A A A
1 0 0 2 0 1 0 3 0 O O 1 D 3 2
7 7
/\ A A /N /l\ /K
□ 4 3 □ 1 □ 2 D U 1 D D D 2 4 Q D
Indicaţi cazurile în care există mai multe posibilităţi.
4. Comparaţi numerele următoare, folosind semnele >, < sau = :
4 0 2 6 0 7 2 0 4 7 0 3 0 5 2 0 4 0 6
3 0 7 7 0 5 6 0 1 6 0 7 0 3 7 0 7 0 6
7 0 7 3 0 6 0 O 7 1 0 5 ^ 7 3 0 5 0 7
5. Completaţi căsuţele cu numere astfel încât să respectaţi semnele
indicate. Indicaţi cazurile în care există mai multe posibilităţi.
7 > n 2 >□ E > □ u > □ > □
6 < n 5 <□ □ = □ □ < □ < □
7 = □ 6 >□ □ < □ □ = □ > □
6. Găsiţi toate valorile literei c astfel încât: 7 > c > 2.
Numărul şi cifra 8
1. Completaţi căsuţele libere cu numerele care lipsesc:
□ 7 □ □ 4 □ '□ □□
□ □ 2 □ □ □ □ 70
2. Găsiţi vecinii numerelor:
'□ 6 □ □ 4 □ □ 2 □
□ 5 □ □ 7 □ □ 1 □
3. Descompuneţi următoarele numere:
7 7 7 7 8 8 8 8
AA A A A
□ 6 5 □ 3 □ O □ 1 0 3 0 2 0 4 n
8 8 8 8 8
/K AX /K
b □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □
4. Dana are 8 bomboane: 3 le dă Măriei, iar celelalte 5 vrea să le împartă
între Nicu şi Ileana. Câte bomboane poate primi Nicu şi câte Ileana ?
Faceţi un desen pentru fiecare caz.
5. Completaţi căsuţele libere cu numere astfel încât să respectaţi semnele
indicate:
□ < 8 6 > □ □ = 6
8 > □ 5 < □ 7 < □
8 = □ 4 > □ 8 > □
Numărul şi cifra 9
1. Găsiţi vecinii numerelor indicate:
□ 5 □ □ 1 □ □ 6 □ □ 2 □
□ 7 □ □ 4 □ □ 3 □ □ 8 □
2. Comparaţi numerele următoare, fplosind semnele <, > sau = :
1 06 3□ 7 7U 8 9□ 7 2 □ 3
3 □2 9□ 8 5□ 4 5□ 8 O □ 1
4 □5 9□ 9 3 [] 6 4□ 3 8 □ 7
3. Nu ştiţi câte bomboane are fratele vostru. El vă spune că dacă mai
primeşte 3 bomboane va avea 9. Desenaţi într-un cerculeţ numărul de
bomboane pe care le-a primit şi în altul cele pe care le-a avut.
4. Aveţi la dispoziţie 9 bile o o o o o o o o o . Desenaţi câte două grupe
de bile care prin încercuire dau o grupă de 9 bile. Ilustraţi toate
posibilităţile.
Exemplu:
Numărul 10
1. Găsiţi vecinii numerelor:
□ 4 □ □ 8 □ □ 6 □ □ 2 □
□ 7 □ □ 5 □ □ 1 □ □ 9 □
2. Scrieţi grupe de 2 numere care prin compunere dau numărul 10.
3. Scrieţi 4 grupe de 3 numere care prin compunere dau numărul 10.
4. Descompuneţi numărul 10 în doi şi în trei termeni diferiţi. Găsiţi de
fiecare dată o altă soluţie.
10 10 10 10 10 10
A A A A A A
□ □ □ □ □ □ □ □ □ □ '□ □
10 10 10 10 10
/ K / K y T \ y r \
□ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □ □
5. Completaţi căsuţele cu numere astfel încât să respectaţi semnele
indicate:
10 > □ 9 > □ □ □ > □ □>□>□
10 = □ □ 8 < □ □ < □ □ =□>□
9 < 00 9 = 0 00 > 0 □<□>□
6. Comparaţi numerele de mai jos, folosind unul din semnele >, < sau = :
4 05 0 7 7 0 5 0 3 3 03 0 6 7 0 2 0 4
4 03 0 3 2 0 6 0 8 8 09 0 2 3 0 6 0 9
9 06 □ 2 7 0 4 0 9 5 07 0 8 5 0 8 0 7
10 0 3 0 6 5 0 5 0 8 10 0 3 0 5 2 0 4 0 3
TEST
Adunarea şi scăderea cu 1
1. Calculaţi: —)
1 + 1 —t 6+ 1 = ' 9 - 1= 7 - 1= 1
■3 + 1*= 1+0 = 8 - 1= * 5 - i = v: -
1+4 = 7+ 1 =8 6 - 1= - 1-1 =
5 + 1= 1+8 = 3 - 1= 4 - 1=
2. Scrieţi în fiecare căsuţă semnul care se potriveşte:
201 = 1 701 = 8 * 301=4* 601=7.
601=5 ' 10 1=2'1 401=5’ 50 1= 6 •
f
m
4 0 1=3 501=4'
00
t"
ll 901=8-
3. Completaţi căsuţele libere cu numerele care lipsesc:
4+0 =5 ’ 0+0=2' □ + 8=9 ' 8 = 7 +0>
□ +3=4 * 0 + 6 = 7 ■' 5+0 =6 • 9= 8 + 0^
0+1=3 6 + 51 = 7. 1=1+0- 5 = 0 + 1 "w
4. Completaţi căsuţele libere cu numerele care se potrivesc (fig. 1.16):
4 + 1 7 - 1 5 + 1 9 - 1
V V V V
‘ V0
□ +1
V
[3 c
V 0
Fig. 1.16
5. Calculaţi:
4 + 1 + 1 =0 8 - 0
1 - 1 = 6+1 - 1 = 0 4 + 1 - 1 =0
6+1+1=0 3 - 1- 1=01 8-1+1=□ 5 - 1+ 1= 0
3 + 1+ 1= 0 9-1 - 1=0 7+ 1- 1=□ 6-1 - 1=0
Adunarea şi scăderea cu 2
1. Calculaţi:
2+2=n ' 2 + 7 = 0* 7 - 2 = 0* 6-2 = 0
2+ 5= 0 ' 9-2=0- 5-2=0' 3+2=G
6+2=0 1 8-2=0- 4+2=0- 4-2=0 ,
[2^ Pentru fiecare dintre perechi<e de numere încadrate, adunaţi cele două
numere şi indicaţi prin câte o săgeată corespondentul sumă, ca în modelul
din figură:
6 2 7
1 6 2
2 8 3
2 1 2
Fig. 1.17
3y Efectuaţi operaţiile indicate de semne şi scrieţi în căsuţele libere
numerele care rezultă din calcul (vezi fig. 1.18).
6 -2 8 -2 4 + 2 9 -2 7 + 2
VV V V V
□ -2 n + 2 [] - 2 □ + 2□ - 2
V V V V V
13 □ □ □ []
. Fig. 1.18
; 4. Efectuaţi calculele de mai jos, după modelele indicate:
a o -2 a a +2 a b a +b a 6 ci-b
9 9 -2 = 7 1 7+2=9 1 2 1+2 = 3 7 2 7 -2 = 5
6 5 *5 v : '~f 7 2 >»- i■L
»' 1 9 2
8 ' •- - - >- 3 2 2 P f "T 5 2
7 4 - *
4 2 6 2
5. Calculaţi:
a 1 3 2 5 4 7 6 8
,•
a+2
a 9 6 8 5 7 4 2 3 10
a- 2 -j
Adunarea şi scăderea cu 3
Calculaţi:
1+3=' 3+4=' 6-3=3 7-3 =
*0
+
6+3= 5-3 =
II
4-3 =
5+3= 0+3= 8-3 = 7+3=
i—*
3-3 =
II
0
6 -3
oo
9 -3 9
1
5+ 3 5 3 + 3"\ 7 6+3 1
7+3 3 7 -3 \5 5 -3 2
8 -3 8 4 + 3 '■ 4 4 -3 6
(.3/Completaţi căsuţele libere cu numere ce corespund fiecărui caz :
1+3 + 3 = 0 9 -3 + 3 = □ 9 -3 -3 = 0 3+ 3+ 0 = 9
1+3-3 = 5 +3-3 = 0 4+3+3=0 0 + 3+ 3 = 9
7- 3- 3=0 2+3+3=□ 4-3 +0 =4 6-O-3=0
4. Completaţi fiecare căsuţă liberă cu numărul potrivit:
5+0 = 8 9-□ =6 4+0 =7 3 -0 =3
n + 2 =5 6 -0 =3 0 +3= 6 3+0 =3
6+n =9 3 -0 =0 8 -0 =5 4-0=1
□ +1=4
II
7-0 =4 5-0 =2
□
i
5. Completaţi căsuţele libere cu numerele care se potrivesc:
5=8 -0 6=9- □ 9= 0 +6 4=7 -0
6=3+0 5=2+0 7=4+0 4= 1+0
1=4-0 8= 5+ 0 2=5-0 6=0 +3
7=0 +4 3=0 +3 3=3 -0 0=0-3
6. Puneţi semnul de relaţie <, =, > corespunzător fiecărui caz:
6-305 4+307 903 +3 80 5+3
9 -3 0 6 6+309 709-3 607-3
7-3 03 5+309 603 +3 103 +3
8-3 03 1+3 0 6 50 8-3 008-3
7. Găsiţi semnul potrivit fiecăreia dintre relaţiile de mai jos:
4+303+3 5+308-3 6+308-1 3-106-
3+209-3 5-301+1 5+107-1 7-104-
6-303-3 3-304-1 1 + 1 0 3-1 5+109-
8 . Raluca are 2 cărţi de poveşti. De. ziua ei, a primit de la mama sa 1 carte
de poveşti, iar de la prieteni a mai primit încă 3 cărţi de poveşti'. Câte
cărţi de poveşti are acum Raluca?
9. Compuneţi şi rezolvaţi o problemă asemănătoare celei de mai sus în
care în loc de a primit puneţi a dat, iar în loc de a mai primit puneţi a mai
dat.
Adunarea şi scăderea cu 4
1. Efectuaţi următoarele operaţii:
4+4= 1 4+2= 9 - 4 = !' 5-4 = /
4 + 5= 1 +4 = 6-4 = 2+4=
. 3+4= * 4 +3= 4-4 = 8 - 4 = -/
4+ 1 = 0 + 4 —~i 7-4= r
Puneţi în fiecare căsuţă liberă semnul de relaţie corespunzător:
4+508 9-404 508-4 2+408-4
6+409 5-405 304 +5 7-404+4
4+403 8-404 206-4 5+406-4
2+408 7-408 406 +4 5-403+4
3. Efectuaţi operaţiile indicate de semne şi scrieţi în căsuţele libere
numerele care rezultă din calculele prezentate:
4 + 4 1 + 5 2 + 4 4 + 0 9 -4 8 -4
V V V V V
□ + 4 □ + 4 0 + 5 0 + 4 a - 4
V
□ 0
V
□ 0
V V v□
4. Completaţi căsuţele libere cu numere care să satisfacă egalităţile.
4 +2+0=10 2+4+O= 6 5 + 0 + 1 = 10 3 + 3 + 0= 10
0 + 4 + 2=10 0 + 1+ 4 = 9 3+0 +4= 9 O+ 4 + 0 = 8
0 + 5 + 1 = 10 2 + 4 + [3 = 10 4 + 5+ 0=10 1+ 4 + 0 = 9
5. Completaţi numărul corespunzător în fiecare căsuţă astfel încât să
respectaţi semnul:
5+0 >8 8- 0 < 5 5> 4 + 0 4 + 1 <■
0+ 4>7 0 +4= 8 6 >1 + 0 0 +4>0 +4
10 - 0 > 5 3 t- 0 < 8 • 9 = 5+ 0 0 +4<4+0
5-0 = 1 4+0 > 4 8 >4 + 0 4+S :
6. Completaţi căsuţele libere cu numere care să satisfacă inegalităţile:
4 + 0 +0 = 9 4 + 0 +0 ~-7 0 + 4 + 2 = 10 q _ 4 _ 0 = i<
0 + 0 + 4 = 8 1 + 5 + 0 = 10 Î + 0 + 5 = 10 8 - 4 - @ =. 0
0 + 4 + 0 = 6 3 + 0 + 3 = 10 5 + 4 - 0 = 5 2 + 4 + 0 = 10
■ d lb dunarea şi scăderea cu 5
(l) Calculaţi:
4+5= 3+5= 0+5= 5+5=
10-5 = ' 7-5= 5-1 = 2 + 5=
5+2= 1+5= 2+5= 5-0 =
9- 5= 8- 5= 5 -5 = 6-5 =
('j . Folosind comutativitatea adunării (1 + 5 = 5 + 1), completaţi spaţiile
libere de mai jos astfel încât să obţineţi egalităţi:
1+ 5= + l + - = ... + ... = 5
2 + 5 = ... + ... ... + ... = ... + ...= 9
. 3 + 5 = ... + ... 8
3l Efectuaţi operaţiile de mai jos:
U 3 + 5 —5 = "S 5+ 5- 5= 9 - 5 + 1= 5 + 5 -9 =
5+2-5= 0+5+5= 4 +5 - 3 = 8-5+4=
9 - 5 + 5= 10-5-5 = 6 -5 + 7 = 5+5-7=
4. Completaţi fiecare căsuţă liberă cu numărul care satisface egalitatea
respectivă:
4+Ş =9 10-3 = 5 10-3 = 2 + 0 0 = 5 - 13
9 -@ = 4 2 + ia = 7 9- 4=S + 0 9=0 +4
5+0 = 8 7-0 =2 5+2=2+0 1= 6 - 0
8- 0 = 3 0 + 1 =6 6 - 5 = 0 1 -0 4=0 -5
5. în căsuţele libere scrieţi semnul + sau - astfel încât relaţiile de mai jos
să fie adevărate:
5 0 5 < 5 Ş 5 5 0 2 < 5 E2 2 303<705 605<805
10 0 5 = 5 El 0 9 0 5 < 5 EE 5 604>505 5 ffl 3 > 5 0 3
4 EB 5 > 5 0 4 40 4> 70 5 703>705 1O05<802
6. Scrieţi în fiecare căsuţă semnul de relaţie corespunzător:
9-505+2 5+505-5 5+5-209-5+1
5+305-3 2+505-2 9-5+105+4-3
8-505+3 7-501+5 4+5-505+5-8
5+105-1 5-505-0 8-5+208-5+2
7. într-un porumbar au fost 3 porumbei şi au venit 5. Câţi porumbei sunt
acum? Dar dacă în porumbar ar fi fost 9 porumbei şi ar fi plecat 5, câţi ar
mai fi rămas?
8. Compuneţi două probleme: într-una modificaţi textul din problema 7 şi
lăsaţi neschimbate datele, în cealaltă schimbaţi doar datele problemei.
Rezolvaţi apoi problemele.
Adunarea şi scăderea cu 6
1. Calculaţi:
1+ 6 = - 7-6=-/ 6-6 = 6 + 4 - 5 =5
6+2=3 3+6= 6-0 = 3+6-6= l
9- 6= 3 8-6 = 4+6= 6-6+6=,
10-6=$ 0 + 6 = 6 + 1= f 7_6+6=?
2. Tăiaţi numerele din partea dreaptă care nu constituie rezultatul
diferenţelor din partea stânga:
9-6->/;3;<f 1 0 -6 -+ # ;£ , 4
6 - 6 -» 0 ; 7- 6- >l ; / ; A
%. Completaţi termenii care fac adevărate egalităţile următoare:
7-0=1 10-0 =4 6- E =0 1 + B3 + 3 = 10
□+3=9 0 + 2= 8 3+B =9 3+Q -3=6
8 - P =2 9-0 =3 1+0 =7 1+3 + 0 = 1 0
4. în fiecare căsuţă liberă, scrieţi semnul de relaţie corespunzător(>, <, =):
8- 6S 7 10-605 9-608-6 1+6H6+1
6+309 2+607 6+302+6 6-107-6
9-636 7-601 7-609-6 8-606-6
^4 + 6 0 5 1+6® 8 4+606-6 3+6 08-6
5. In căsuţele libere, puneţi semnul + sau - pentru a face adevărate
relaţiile:
1 O 6 > 6 0 2 . 6 E3 0 = 0 ffl 6 7 0 6 < 1 L3 6 603>806
7 0 6<90 6 4 E2 6 > 6 S 1 906>806 806>606
3 13 6 > 8 0 6 60 3> 9- 6 6ffl3>206 6 S 1>7 O 6
606<6fflO 206<6ffl4 406>606 6 S 1> 6 0 1
6. Faceţi adevărate egalităţile de mai jos, după modelul dat:
4 +6 =7 +3 8- 6 = 0 - 7 2 +6 =0 +4 0-3 = 2 + l
9 -6 =0 +2 0 + 3= 7 + 2 7 - 6 = 6 -0 2 +0 =7 + l
6 + 2 = 13- 1 9 - 6 = 0+ 0 0 + 3= 7 + 2 8 —□ = 1+ 1
7. Maria a primit 8 bomboane şi a mâncat 6. Câte bomboane i-au rămas?
Dar dacă ar fi primit cu 2 bomboane mai mult şi ar fi mâncat 6, câte
bomboane i-ar mai fi rămas?
8. Alcătuiţi exerciţii şi probleme în care numărul 6 să fie scăzător.
Adunarea şi scăderea cu 7
1. Calculaţi:
10-7= 7+ 1= . 7 + 1+2 =
7-7= 7+3= 1+7+1=
9-7= 7+2= 2+1-1=
8-7= 7+0= 7+2- 7=
După ce aţi efectuat calculele, scrieţi proba adunării şi proba scăderii
pentru fiecare dintre operaţiile cu doi termeni.
2. Completaţi căsuţele libere cu numerele care se potrivesc:
2+0 =9 8-0=1 [3 + 7 = 9 1+ 0 + 1= 9
9-0 =2 10-0 = 3 1+0=8 2 + 1 3 -7 = 2
0 + 1 =8 0 -7 =0 8+2-0 =3 9- 0 +7=9
3. Scrieţi în căsuţele libere semnele care fac relaţiile adevărate:
9-702+7 7+1+209-7+3 2+709-7-2
7+308-7 8-7+102+7-4 7+309+1-7
7-701+7 7-7+708-7+7 9-709-7-2
7+007-7 9-7 +7 0 7 -6 +7 8-707-7+7
4. După modelul de mai jos, completaţi spaţiile astfel încât să obţineţi
relaţii corecte:
8 - 7= 1+ 0 7 - 7 = ... 2 + 7 + 1=
7 + 2 = ... 1 + 7 = ... 7 -7 + 7 =
9 - 7 = ... 1 0 - 7 = ... 8-7 + 5 =
3 + 7 = ... 7 + 0 = ... 9 -1 +1 =
5. în căsuţele libere, puneţi semnul + sau - astfel încât să obţineţi
egalităţile:
8 □ 7 =1 907 =2 7 0 1 0 2 = 10
10 □ 7 = 3 7 □ 1= 8 7□ 2□ 7=2
1 □ 7=8 7 □ 0= 7 3□ 7□ 7=3
7□ 7 =0 207 =9 10701=9
6. Aflaţi termenul necunoscut din fiecare relaţie:
a + l = 9\ ¿ - 7 = 3; c -7 + 7 = 4; ¿ - 0 + 7 = 8.
Adunarea şi scăderea cu 8
1. Calculaţi:
10-8 = 8 - 8 + 8 = 8+ 1 - 5 + 4 =
9-8 = 2 + 8- 8= 3+7-2+0=
1+8 = 8+1-8= 9-8+7-8=
8-8 = 8- 8+ 2= 2 8 2 8
+ - - =
Adunarea şi scăderea cu 9
1. Calculaţi:
10-9 = 7+2-9= 9-9+9=
9-9 = 9+1-9= 8+2-9=
1+9 = 5+4-9= 1+8-9=
9+0= 7+3-9= 9+1-9=
După ce aţi efectuat calculele, scrieţi proba adunării şi proba scăderii
pentru fiecare dintre operaţiile cu doi termeni.
2. Completaţi termenii care fac adevărate egalităţile următoare:
10 - □ =1 2+7- □ =0 0 +9-9=!
1 + □ = 10 1+ 9 - □ = 1 1+ 8- □ = 0
9- □ =0 3+7- □ = 1 '2 + 8 - □ = 1
0+D=9 4+5- □ =0 9-□ +9=9
3. în fiecare căsuţă liberă, puneţi semnul de relaţie corespunzător(>, <,=):
9+0□9-0 1+9-9D9-9 +9
1+ 9 □ 9 - 9 9-9 +7D1+9-9
1 0 - 9 □ 1 +9 5 + 4 - 9 D9 + 1 - 9
9+1□9-1 2+ 7-9D2 + 8-9
4. Efectuaţi calculele şi apoi comparaţi expresiile de mai jos folosind
semnul de relaţie corespunzător:
4+ 6- 9□7 9- 9+ 6□3 4+5-9D4
9- 9+9□ 9 6+4- 9□ 5 1+9-7D7
10 - 9 + 6 □ 8 10 - 9 - 1 □ 8 9 - 9 + 5 D3
3 +3+3□ 5 7+2- 9□ 6 5 + 4 - 9 D 10
5. Aflaţi termenul necunoscut:
9 + a = 10 ; 10-6=1; 3 + 6 - c = 0; 0 + d=9.
6. într-o clasă se aflau 10 elevi. Dintre aceştia 9 au ieşit pe coridor. Care
dintre următoarele propoziţii este adevărată şi care este falsă?
a) în clasă nu a rămas nici un elev.
b) în clasă au rămas 2 elevi.
c) Toţi elevii din clasă au ieşit pe coridor.
d) în clasă a rămas un singur elev.
Exerciţii şi probleme recapitulative
Calculaţi:
7 -3 = 8 -6 = 8 + 1= 7 -5 =
2+6= 4+5= 9 -8 = 9 -7 =
9 -5 = 2+7= 6+2= 4+3=
6+3= 9 -6 = 10-6 = 6- 6=
După ce aţi efectuat calculele, scrieţi proba adunării şi proba scăderii
pentru 3 dintre operaţiile de mai sus.
fot Completaţi căsuţele libere cu numerele care lipsesc:
^ 7_n =5 72 +
+ n
0 =
= i2 i1n0_- n0 = 4 0-2 = 6
0 +2=8 0 + 5= 8 8-0 =2 7-0 =3
7-0=1 6-0 =2 2 + 0 = 5 5-0 =0
0 + 6=10
□
0 +4=7
r*i
m
2+0= 9
II
1
hL Efectuaţi: * r
^ 6 + 1+ 2 = 8+2-5= 10-3-2 = 10-6 + 5 =
3+3+3= 3+6-4= 10-4-2 = 10-3 + 2 =
2+2+3= 9+1-7= 10 - 1 - 1 = 10-7 + 4 =
4 + 2 + 1= 8+2-6 = 10-5-4 = 10-9 + 8 =
(^C om pletaţi căsuţele libere cu semnele de relaţie corespunzătoare:
4+207+3 8-609-7 2+808-2 . 2+808+2
9-206-5 5 + 4 0 5 -4 9-3 06+3 9-606+3
,6 + 4 0 7 + 2 8-607-5 6+4 0 7 + 3 8-505-2
N>. Puneţi în căsuţele libere numerele care se potrivesc:
6+3=5+0 2+ 5= 3+ 0 8-6=3-0 3+ 3=9- 0
8+ 1= 3 + 0 9- 2= 8- 0 8- 4=7- 0 1 +5 = 8 - 0
ON
4+1=6-0
00
2+3=7- 0
1
1
II
6+2=4+0
□
9+1-8=0
□
4 + 4 + 1= U 1 +4 + 2 = 0
J 5+ 2+ 3= 0 9+1-5=0 7+3-2=0 Z= 3 - 1 = 0
6 + 3 + 1= 0 7+2- 6=0 9 - 1- 1 = 0 6-2-1=0
J( Calculaţi:
4 + (2 + 1) —D 4 + (3 + 3) = U
3 + (7 - 2) = 0 9 - (7 - 2) = 0
5 - (4 + 1) = 0 5 - (9 - 8) = 0
6 + (9 —6) = 0 4 + (9 - 5) = 0
8. Indicaţi rezultatul corect, pentru fiecare dintre operaţiile:
6+2 10 9-5^ 7
9 + 1 ^ 8 7-2 <2
7+2 6 8-1 0
3+3 7 9-8^ 5
4+3 9 6-6 1
9. Adunaţi numerele din fiecare pereche şi indicaţi corespondentul sumă,
ca în modelul din figura 1.19:
4 7 6 9 10
9
LşJ 3 3
8 /
Fig. 1.19
10. Completaţi căsuţele libere cu numere care să facă posibile operaţiile
indicate de semne şi efectuaţi operaţiile (fig. 1.20):
4 + 2 5 - □ 3 + □ □ - 5
v \ / \ / \ /
□ + □ □ + □ □ + □
V V \ / V
□ □ □ □
Fig. 1.20
11. Completaţi căsuţele libere cu numerele care se potrivesc (fig. 1.21):
4 + 2 9 - 3 8 + □ □ +□
V V V V
□+□ □+□ □ + □
y□ * v□ v□ □ >
Fig. 1.21
12. Completaţi căsuţele libere cu numerele rezultate din operaţiile
indicate de semne (fig. 1.22):
4 + 2 4 + 5 9 - 4 9 -6
13. Completaţi căsuţele libere cu numerele potrivite:
/ 6+D D- l ^ D —D
8 = -□ +3 4=\ ~ 3=<^— □ + □
x □ - 1 ^ ^ Q+ 3
14. Specificaţi care dintre relaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt
false:
6+4=9 4+4=0 4=8-4 5=2+4
9-3=6 6=7-5 7=9-1 8=4+5
7-5=4 8=9-2 9=6+3 8=1+9
15. Specificaţi care dintre relaţiile următoare sunt adevărate şi care sunt
false:
4 + 3 = 9 - 2 8 — 1= 4 + 5 3 +3 = 9 -6 8 -6 = 2 + 2
6+4=3+7 6 + 3= 1+ 8 0 +5 = 5 -5 4+4=0+ 8
9 - 5= 8- 3 9 - 5= 6- 2 5 + 5 = 5 —5 9 -0 = 0 + 9
16. Aflaţi numărul necunoscut, folosind desenele din figura 1.23:
5 ■-'* ? 4 4
a) b)
9 ? -v
? H <? 4 r?
c ) _____________________ d)
g Fig 1.23 10
17. Calculaţi:
a o+4 b b- 4
3 3+4 6 6 -4
0 10
I 5 4
6 7
18. Găsiţi perechi de numere a căror diferenţă să fie 4.
19. Calculaţi:
a a+3 a a- 2 a a+2 a a -3
6 1 2 6
1 9 5 8
5 5 7 5
4 6 4 7
20. Calculaţi:
a 10 7 9 8 a 4 5 6 3 7
a -2 a+2
46. Găsiţi perechi de numere naturale (a, b)c\xb> a, pentru care a+b = 9.
47. Ştiind că a = 5, b = 3, c = 1, calculaţi:
a + b + c= ( a - b ) + c= (a + b ) - c = a - ( b + c) =
a + (b - c) = a - b - c= a + b - 5= a +c - b =
48. Găsiţi perechi de numere naturale (o, b) cu a>b a căror sumă să fie 10.
49. Calculaţi valorile numerice ale literelor a, b, c, d care verifică
simultan egalităţile de mai jos:
a +2 =b ; b+2=c; c +2 =d ; d + 2 —9.
50. Scrieţi numărul 10 ca rezultat a patru operaţii cu numere naturale
(adunări sau scăderi).
51. Calculaţi valorile literelor a, b, c şi d care satisfac simultan egalităţile:
a + 1= b ; b + 1= c ; c+1=î/; c + 1 = 8.
52. Găsiţi valorile literelor a, b, c, d, e , f care satisfac următoarele relaţii:
o + 1< 5 5 < c? + 3 <9
3 + 6< 8 3<9- e <9
9 - c> 2 4 < /- 2 < 7.
53. Găsiţi valorile literelor a, b, c şi d care satisfac relaţiile următoare:
4<a< 8; 2<10-6<6; 4<4+c<9; 6> 9-d> \.
54. Calculaţi valorile lui o din următoarele egalităţi:
4 + a = 9v ' a + 5 = 8; 9 - a = 6; a - 2 = 1.
55. Aflaţi valorile numerice ale literelor a, b şi c care satisfac egalităţile:
4 + 2 + a = 10; 6 + 3 - 1 = 7; 4 + c + 2 = 9.
56. Găsiţi valoarea numerică a literelor astfel încât să avem:
a + a = 2; a + b + b = 9; b + c + c= 10.
57. Găsiţi valoarea numerică a literelor astfel încât să avem:
a +a +a =9; d +d+c = 9; m + n + n = l.
58. Ştiind că a = 4, b = 3, c = 2, aflaţi:
o+6+c=; a-6+c=; a+b-c=; b+c-a=.
*59. Aflaţi termenul necunoscut, din fiecare dintre relaţiile:
a +3=9 6+o=7 cr-5 = 4 6 ~a~ 2
0 + 1 = 8- o-2 = 8 4 - a^ 0 o+2= 8
2+o=10 8-o=3 a -2=1 3+o= 5
60. Completaţi tabelul:
0 b c o+b+c
2 5 3
3 4 3
2 3 4
1 6 3
5 2 1
61. Completaţi căsuţele libere din tabel:
a 2 3 4 3 2
. b 3 1 4 5 2
c 3 4 2 1 3
a+b+c= %
o -3 o+3 a o+2 a -2
4
7
5
8
1
63. Completaţi căsuţele libere din fiecare pătrat astfel încât suma numere
lor de pe fiecare rând şi de pe fiecare coloană să fie 8.
1 3 5 2 3 0
3 2 \ 3 4 3
4 1 2 0
64. Completaţi căsuţele libere din următoarele pătrate astfel ca suma nu
merelor pe ambele direcţii să fie 9:
1 3
2 5
- = 5 - = 3
+ — +' + +
1 + 2 = + 1 =
= = = =
ii 8 - 1 =
66. Cu cât este mai mare suma numerelor 8 şi 2 decât suma numerelor 3
şi 4?
67. Cu cât este mai mare suma numerelor 5 şi 3 decât diferenţa lor ?
68. Suma a trei numere naturale distincte este 10. Care pot fi aceste
numere ?
69. Se dau numerele 7 şi 1. Găsiţi două numere naturale egale, a căror
sumă să fie egală cu diferenţa numerelor date.
70. Aflaţi care număr adunat cu el însuşi şi apoi cu 2 dă un rezultat egal
cu 10.
71. Dacă mărim un număr cu 2, iar alt număr îl micşorăm cu 2, obţinem
două numere egale fiecare cu 4. Care au fost numerele ?
72. Diferenţa numerelor 8 şi 4 este cu 1 mai mare decât un al treilea
număr. Aflaţi al treilea număr.
73. Diferenţa numerelor 4 şi 2 este cu 3 mai mică decât un al treilea
număr. Aflaţi numărul al treilea şi scrieţi-1 ca sumă a trei numere de o
cifră.
74. Calculaţi suma numerelor 8 şi 2. Din sumă scădeţi diferenţa lor. Ce
număr aţi obţinut ? Care număr este mai mare, suma sau diferenţa lor ?
75. Suma a trei numere este 10. Să se afle fiecare număr, ştiind că suma
ointre primele două este 8, iar suma dintre ultimele este 5.
76. Avem un număr. După ce-1 mărim cu 7 şi apoi îl micşorăm cu 5,
obţinem 2 . Ce număr am avut ?
77. Descoperiţi regula, apoi completaţi spaţiile punctate cu numerele
potrivite:
‘ 0 2 4 ......................
10 7 ............
1 4 5 4 6 ..............................................................
8 3 7 3 6 ..........................................
78. Patru copii intră într-o librărie şi cumpără cărţi. Primul cumpără două
cărţi, al doilea cumpără cu 1 carte mai mult decât primul, al treilea cu 1
carte mai puţin decât primii doi la un loc. Ultimul cumpără o carte. Câte
cărţi au cumpărat cei patru copii în total ?
79. Doi copii au acelaşi număr de mere. Dacă unul dintre ei dă celuilalt 3
din merele sale, cu câte mere are mai mult unul decât celălalt ?
80. într-un coş erau nişte pere. Când am împărţit perele la 3 băieţi, dând
fiecăruia câte 2 pere, în coş au mai rămas 3 pere. Câte pere au fost la
început în coş ?
81. Pe o creangă erau mai multe vrăbiuţe. Au zburat 3 şi apoi încă 1. Câte
vrăbiuţe au fost, dacă pe creangă au mai rămas cu 2 vrăbiuţe mai mult
decât cele care au zburat ?
82. Doina are cu 4 garoafe mai multe decât Alina. Cu câte garoafe va
avea mai multe Doina dacă îi dă Alinei 1 garoafa ?
83. Intr-o cutie sunt în total 6 creioane roşii şi negre. Câte creioane pot fi
din flecare culoare ?
84. Un ţăran mergfea la piaţă cu doi cocoşi şi o capră. Câte picioare aveau
fiinţele care mergeau la piaţă ?
85. Dacă Irinel i-ar da Silviei 2 bomboane, atunci fiecare ar avea câte 8
bomboane. Câte bomboane a avut fiecare fetiţă ?
86. Stabiliţi dacă pătratele de mai jos sunt pătrate magice sau nu. Un
pătrat magic este un tablou pătratic care conţine numere naturale dispuse
pe un număr egal de linii şi coloane, astfel încât suma numerelor de pe
oricare linie, suma numerelor de pe oricare coloană şi suma numerelor de
pe fiecare dintre cele două diagonale să fie egale între ele.
4 2 3 2 9 4
1 1 2 7 5 3
4 5 1 6 1 8
87. Completaţi pătrăţelele ibere cu numere astlel ca pe fiecare rând şi pe
fiecare coloană suma lor să fie 10.
88. Stabiliţi o regulă care să lege cinci din cele şase numere aflate în
dreptunghiul de mai jos. Care din aceste numere nu corespunde regulii
aflate ?
• 10 •6 •4
•2 •9 . • •8
89. Copiaţi desenul din figura 1.24 şi
aşezaţi în cele şase cerculeţe numerele 0,
1, 2, 3, 4, 6 astfel încât suma numerelor
de pe fiecare din cele trei laturi să fie 7.
90. Copiaţi desenul din figura 1.24 şi
completaţi căsuţele libere cu cifrele 1, 2,
3, 4, 5, 6 astfel încât să obţineţi aceeaşi Fig. 1.24
sumă pe fiecare din cele trei laturi.
TEST
1. Efectuaţi: 1. Efectuaţi:
3 + 6; 2 + 5; 9 - 0 ; 7 - 4 . 4 + 5 ; 7 + 2 ; 8 —8 ; 6 —4.
2. Efectuaţi operaţiile de mai jos şi 2. Efectuaţi operaţiile de mai jos şi
apoi verificaţi (faceţi proba): apoi verificaţi (faceţi proba):
5+3; 6-2. 2 + 8; 9-3.
3. Efectuaţi: 3. Efectuaţi:
6 + 3 + 1; 7 + 2-4. 5 + 1+4; 6 + 2-3.
4. Aflaţi numărul: 4. Aflaţi numărul:
a) cu 4 mai mare decât 2; a) cu 5 mai mare decât 3;
b) cu 3 mai mic decât 9. b) cu 4 mai mic decât 7.
5. Completaţi căsuţele libere cu 5. Completaţi căsuţele libere cu
numere care să facă adevărate numere care să facă adevărate
relaţiile: relaţiile:
6- □ <2; 2 + D>8. 5 - □ < 2 ;. 4 + D>7.
6. într-o cutie sunt în total 4 6. într-o pungă sunt în total 4 mere
caramele şi gume de mestecat. Câte şi pere. Câte mere şi câte pere pot fi
caramele şi câte gume de mestecat în pungă ?
pot fi în cutie ?
Nota acordată
50 54
65 69
72 78
83 86
99 100
3. Completaţi numerele corespunzătoare în casetele rămase libere:
2 4 12
6 9
5 10
60 90
4. Scrieţi următoarele numere în ordine crescătoare:
17, 13,20, 18, 11, 16, 19.
5. Scrieţi următoarele numere în ordine descrescătoare:
70, 10, 50, 40, 20, 100.
6. Ordonaţi crescător şi descrescător numerele:
a) 27, 35, 18, 49, 94, 63,50, 28 ;
b) 7, 19, 23,81, 18, 75,46, 39,3 0 ;
c) 69, 9,5 8 ,4 5 ,7 0 , 100,91,66, 32.
7. Descompuneţi următoarele numere:
20 40 60 50 70 90 100
8. Scrieţi numerele naturale din 10 în 10 până la 100 înainte şi înapoi:
1 0 ,2 0 ,.................. 100
1 0 0 ,9 0 ,..............., 10.
9. Puneţi semnele de relaţie corespunzătoare (>, <, =):
40 □ 30 ' 90 □ 90 50 □ 80 60 □ 60
60 □ 70 30 □ 30 70 □ 30 70 □ 80
50 □ 30 20 □ 40 40 □ 90 40 □ 10
10, Puneţi semnele de relaţie corespunzătoare:
17 □ 18 13 □ 12 16 □ 12 18 □ 11
15 □ 14 18 □ 19 15 □ 19 11 □ 13
16 □ 17 13 □ 11 14 □ 19 18 □ 18
11. Completaţi punctele cu numerele naturale consecutive care lipsesc:
41,..., 51; 47, ...,5 3 ; 89, ..., 96 ;
79, ...,8 5 ; 68, ...,7 4 ; 74, ..., 65.
12. Scrieţi în căsuţe vecinele numerelor următoare:
□ □ 40 □ □ □ □ 41 □ □ □ □ 20 □ □
□ □ 71 □ □ □ □ 89 □ □ □ □ 88 □ □
□ □ 59 □ □ □ □ 49 □ □ □ □ 62 □ □
13. Comparaţi numerele de mai jos, folosind semnele =, >, <:
45 □ 38 29 □ 92 73 □ 83 63 □ 93
76 □ 76 45 □ 54 47 □ 54 28 □ 82
14. Completati căsuţele libere cu numerele potrivite:
□ □ < 1 6 <DD □□>40>DD 45 < □ □ < 50
37 < □ □ < 40 □ □ > 64 > □ □ 68 > □ □ > 59
□ □ < 54 < □ □ 27 > □ □ > 20 □ □ < 36 < □ □
□ □ < 81 < □ □ 81 > Q D > 7 1 □ □ > 84 > □ □
Scrieţi câte două, trei soluţii, acolo unde este cazul.
15. Completaţi căsuţele libere cu numere astfel încât să fie respectate
semnele:
11< □ □ < □ □ < □ □ < □ □ < 2 3 ;
58 < □ □ < □ □ < □ □ < □ □ < 65 ;
76 > □ □ > □ □ > □ □ > □ □ > 54 ;
94 > □ □ > □ □ > □ □ > □ □ > 82.
Scrieţi câte două soluţii, acolo unde este cazul.
16. Găsiţi numerele naturale care îndeplinesc următoarele cerinţe:
a) cel mai mic număr scris cu două cifre;
b) cel mai mare număr scris cu două cifre;
c) un număr de două cifre cu suma cifrelor egală cu 1;
d) toate numerele de două cifre care au cifra zecilor egală cu cifra
unităţilor;
e) toate numerele de două cifre care au cifra unităţilor cu 1 mai mare
decât cifra zecilor;
f) toate numerele de două cifre care au cifra zecilor cu 2 mai mare decât
cifra unităţilor;
g) toate numerele de două cifre care au cifra unităţilor egală cu 4 ;
h) toate numerele de două cifre care au suma cifrelor egală cu 9 ;
i) toate numerele formate din zeci şi unităţi care se pot scrie cu câte două
din cifrele: 5, 6, 7, 8 ;
j) toate numerele formate din zeci şi unităţi care au suma cifrelor egală cu
cifra zecilor ;
k) toate numerele mai mari decât 10, dar mai mici decât 70, care au cifra
unităţilor 5 ;
1) toate numerele de forma ab care au suma cifrelor 6.
17. Se dau numerele 1, 3, 4. Găsiţi numere de două cifre a căror sumă a
cifrelor să fie egală cu suma numerelor date.
18. Scrieţi numărul mai mic decât 40 şi mai mare decât 30 care are cifra
unităţilor egală cu 6.
19. în şirul numerelor naturale de la 1 la 100, sunt numere de două cifre,
care au dfia zecilor cu 4 mai mare decât cifra unităţilor ? Care sunt acestea?
20. Scrieţi în ordine crescătoare toate numerele de două cifre distincte
care se pot forma cu cifrele: 0, 1,2, 3, 4.
21. Scrieţi numerele mai mari decât 70 şi mai mici decât 100 care au
diferenţa dintre cifra zecilor şi cea a unităţilor egală cu 1. Scrieţi câte
unităţi şi câte zeci are fiecare dintre aceste numere.
22. Care numere naturale de două cifre conţin la sfârşit cifra 6 ?
23. Pentru care numere naturale este adevărată relaţia: 81 > ... > 67 ?
24. Care numere naturale de două cifre au proprietatea că sunt egale cu
răsturnatele lor ? "
25. Scrieţi toate numerele naturale (distincte) de câte două cifre care se
pot forma cu cifrele: 0, 1, 2, 3.
26. Există numere de două cifre în care diferenţa dintre cifra unităţilor şi
cifra zecilor să fie 5, iar suma lor 10 ?
27. Scrieţi pe cel mai mare şi pe cel mai mic dintre numerele de două
cifre care are fiecare suma cifrelor egală cu 10. Scrieţi câte unităţi şi câte
zeci are fiecare dintre cele două numere. Ce observaţi, ce se întâmplă cu
numărul când se schimbă poziţia cifrelor ?
28. Scrieţi în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare toate numerele de
două cifre care au suma cifrelor egală cu 8.
29. Găsiţi numere naturale formate din zeci şi unităţi astfel încât suma lor
să fie 88.
30. Care este cel mai mic număr natural de două cifre, astfel încât una
singură din cifre să fie 8? Dar cel mai mare ?
31. Determinaţi cifrele a, b din egalitatea ba + b = bb. Găsiţitoate
valorile posibile.
32. Care este cel mai mic număr natural de două cifre care are cifra
unităţilor 1?
33. Care este cel mai mare număr natural de două cifre care are cifra
zecilor 4?
34. Găsiţi cel mai mic şi cel mai mare număr natural scrise cu două cifre
consecutive.
35. Găsiţi numerele de două cifre cu suma cifrelor egală cu 2.
36. Găsiţi toate numerele de două cifre care au suma cifreloregală cu
cifra zecilor.
37. Găsiţi toate numerele de două cifre care au cifra unităţilor cu 1 mai
mare decât cifra zecilor.
38. Care sunt numerele de două cifre care au cifra zecilor cu 2 mai mare
decât cifra unităţilor ?
39. Scrieţi numerele de două cifre care au cifra unităţilor egală cu 4.
40. Care numere de două cifre au suma cifrelor egală cu 9?
41. Care sunt numerele formate din zeci şi unităţi care se pot scrie cu câte
două din cifrele: 6, 5, 8 şi 3?
42. Scrieţi toate numerele formate din zeci şi unităţi care au cifra zecilor
egală cu cifra unităţilor.
43. Care sunt numerele de două cifre, mai mari decât 10 şi mai mici decât
70, care au cifra unităţilor 6?
44. Aflaţi numerele de două cifre care au suma cifrelor 7.
45. Se dau numerele 3, 2, 4. Găsiţi toate numerele de două cifre a căror
sumă a cifrelor este egală cu suma numerelor date.
46. în şirul numerelor naturale de la 0 la 100 sunt numere de două cifre
care au cifra zecilor cu 6 mai mare decât cifra unităţilor ? Care sunt
aceste numere ?
47. Puneţi în ordine crescătoare toate numerele de două cifre distincte
care se pot forma cu cifrele: 1, 3, 5, 8, 9.
48. Scrieţi numerele mai mari decât 60 şi mai mici decât 100 care au
diferenţa dintre cifra zecilor şi cea a unităţilor egală cu 2.
49. Care numere naturale de două cifre conţin la sfârşit cifra 3?
50. Pentru care numere naturale avem adevărată relaţia: 51 > ... >36?
51. Care număr este mai mare decât 80 şi mai mic decât 90, iar cifra
unităţilor este 9?
52. Găsiţi numerele de două cifre în care diferenţa dintre cifra unităţilor şi
cifra zecilor să fie 4.
53. De câte ori folosim cifra 7 în scrierea numerelor de la 1 la 100?
54. Scrieţi în ordine descrescătoare toate numerele de două cifre care au
diferenţa dintre cifra zecilor şi cifra unităţilor egală cu 6.
55. Care este cel mai mic număr natural de două cifre care are cifra
unităţilor 2? Dar cel mai mare ?
56. Care este cel mai mare număr natural de două cifre care are cifra
zecilor 6?
57. Să se determine un număr mai mic decât 100, ştiind că îndeplineşte
simultan condiţiile:
- suma cifrelor este 6 ;
- cifra unităţilor este cu 4 mai mare decât cifra zecilor.
58. Care sunt cel mai mic şi cel mai mare număr natural de două cifre
care au cifra zecilor 9?
59. Găsiţi toate numerele naturale de două cifre care au cifra zecilor cu 5
mai mică decât cifra unităţilor.
60. Completaţi fiecare dintre şirurile de numere, după ce aţi găsit regula
corespunzătoare:
a) 1,4, 10,28,... c) 1,2, 2, 4,... e) 33, 30,...
b) 5, 9, 14, 23,... d )2 ,4 ,6 , ... f) 70, 60, 50, ...
61. Scrieţi toate numerele fără soţ (impare)cuprinse între 60 şi 90.
62. Scrieţi toate numerele cu soţ (pare) cuprinse între 20 şi 50.
63. Să se determine un număr mai mic decât 100, ştiind că îndeplineşte
simultan condiţiile:
- suma cifrelor este 7 ;
- cifra unităţilor este cu 1 mai mică decât cifra zecilor.
64. Aflaţi toate numerele care:
a) au cifra unităţilor 8 şi care adunate cu 21 dau sume mai mici decât 100;
b) au cifra unităţilor 2 şi care scăzute din 97 dau numere mai mari decât
35.
65. Scrieţi ordinea în care apar literele în cuvântul VASILE.
66. Dacă săgeţile de mai jos indică ordinea în care apar literele într-un
anumit cuvânt, descoperiţi cuvântul:
A —> 8 ; C —> 7 ; E - » 2 ; I —» 6 ; N —> 5 ; 0 —> 4 ; R —»3, V —»1.
TEST
Nota acordată
90 - 60 □ 80 -60 40 + 40 □ 80 - 60 20 + 30 □ 10
O
+
5. Calculaţi:
10 + 5 = 26 - 20 = 75-5 = 28-8 =
20 + 7 = 34 - 30 = 86-6 = 43-3 =
30 + 8 = 76 - 70 = 24-4 = 59-9 =
60 + 9 = 85 - 80 = 37-7 = 92-2 =
6. Efectuaţi calculele de mai jos, astfel încât să obţineţi rezultatul pe calea
cea mai simpla:
20 + 2 +5= 70 + 2 + 2 = 40 + 20 + 3 + 3 =
60 + 7 - 5 = 80 + 9 - 8 = 50 + 20 + 7 - 2 =
80 + 3 +6 = 70 + 4 + 4 = 9 0 -2 0 + 2 + 5 =
90 + 9 - 8 = 80 + 8 - 6 = 8 0 - 70 + 9 - 7 =
7. într-un garaj erau la un moment dat 34 de autoturisme. Mai târziu
numărul lor era de 39. Câte autoturisme au venit ?
8. într-un coş sunt 27 de mere. După ce trece Mihai pe lângă el, în coş
rămân 23. Câte mere a luat Mihai ?
y 9. Aflaţi termenul necunoscut:
x + 7 = 87 + 80 = 87 20 + a = 28
y - 2 = 80 58 - n = 8 b - 80 = 7
10 + z = 18 /? - 70 = 8 85 - e = 5.
y 10. Scrieţi în căsuţele libere semnele care fac adevărate relaţiile:
26 - 20 □ 48 - 40 58 - 50 □ 2 9 - 9
50 + 4 □ 5 4 - 4 40+ 7 □ 30 + 8
98 - 90 □ 2 8 - 2 0 7 5 - 5 □ 6 9 -6 0
40 + 9 □ 70 + 8 30 + 50 □ 90 - 80
11. Calculaţi:
50 + 30 + 8 = 30 + 30 + 5 = 70 + 20 + 4 = 5 9 -5 0 -2 =
20 + 40 + 5 = 70 + 20 + 8 = 60+10 + 3 = 75 - 70 - 2 =
70 + 20 + 9 = 80 + 50 + 3 = 88 - 8 0 - 3 = 86 - 80 - 6 =
12. Aflaţi valorile termenilor necunoscuţi pentru care sunt adevărate
următoarele relaţii:
4 < x+ 1 < 8 ;
14 < 11 + >>< 20 ;
12 < 10 + z < 19.
13. Efectuaţi:
66 + 2 = 24 + 4 = 3 + 45 = 22 + 2 + 2 =
73 + 5 = 32 + 6 = 2 + 62 = 33 + 3 + 3 =
42 + 6 = 41 + 7 = 5 + 74 = 61 + 4 + 4 *=
36 + 3 = 36 + 2 = 8 + 21 = 24 + 1 + 2 =
14. Calculaţi:
27 + 2 + 0 - 61+3 + 4 = 33+2 + 2 = 42 + 3 + 4 =
31 + 3 + 3 = 42 + 3 + 5 = 51+4 + 3 = 81+4 + 4 =
42 + 3 + 2 = 61+4 + 2 = 63 + 3 + 3 = 73 + 2 + 4 =
kl5. Scrieţi în căsuţele libere semnele care fac adevărate relaţiile:
81 + 5 □ 63 + 3 83 + 3 □ 62 + 2 77 + 2 □ 63 + 6
24+ 4 □ 36 + 2 45 + 4 □ 64 + 3 22 + 5 □ 32 + 3
24 + 5 □ 3 1 + 4 27 + 2 □ 83 + 6 71 + 5 D 6 4 + 4
63 + 4 □ 72 + 5 , 33 + 5 □ 28 + 1 24 + 4 □ 33 + 6
16. Cu ajutorul săgeţilor, indicaţi rezultatul corect, pentru fiecare dintre
operaţiile de mai jos:
53 + 5 38 33 + 3 27 33 + 6 39
62 + 3 58 21+6 36 24 + 5 67
34 + 4 65 47 + 2 49 63 + 4 29
17. Completaţi căsuţele libere cu numerele care lipsesc:
4 1 + 0 = 46 23 + 0 = 25 88 + 0 = 89 51 + 0 = 58
23 + O = 29 52 + O = 56 32 + O = 38 24 + O = 29
61 +0 = 67 82 + 0 = 86 91 + O = 99 74 + 0 = 78
18. Completaţi căsuţele libere astfel încât să obţineţi egalităţi:
23 + 0 = 24 + 0 72 + 0 = 74 + 0 54 + D = 52 + D
32 + 0 = 35 + 0 63 + 0 = 61 +0 83 + 0 = 81 + 0
61 +0 = 63 + 0 25 + 0 = 24 + 0 72 + O = 77 + O
84 + O = 82 + O 11+0=14 + 0 8 1 + 0 = 84 + 0
Scrieţi câte două soluţii.
19. Subliniaţi rezultatul corect:
65 + 4 -» 67; 68; 69 4 + 73 -> 75; 76; 77
2 1 + 8 - > 2 9 ; 28; 27 3 + 52 —> 52; 54; 55
35 + 4 —>- 35; 37; 39 4 + 44 -> 44; 46; 48
6 1 + 7 - > 6 2 ; 66; 68 5 + 24 -> 25; 27; 29
20. Completaţi căsuţele libere cu numere care fac adevărate egalităţile:
25 + 0 + 0 = 29 41+0 + 0 = 44 74 + 0 + 0 = 79
63 + O + O = 68 32 + O + O = 38 82 + D + 0 = 88
71+0 + 0 = 77 92 + 0 + 0 = 96 93 + 0 + 0 = 98
32 + 0 + 0 = 36 52 + 0 + 0 = 59 51 + D + D = 57
21. Completaţi căsuţele libere cu numere care să facă adevărate relaţiile:
42 + O > 42 + O 44 + □ < 44 + O 22 + 0 < 2 2 + 0
63 + O < 63 + O 23 + O > 23 + O 24 + 0 > 2 4 + 0
21 + O > 21 + O 51+0<51 + 0 38 + O < 38 + O
32 + O < 32 + O 33 + O > 33 + O 72 + D > 7 2 + 0
22. Completaţi căsuţele libere cu numere astfel încât relaţiile de mai jos
să devină egalităţi:
72+ 0 + 0 = 77 25+ 0 + 0 + 0 = 29 0 + 0 + 0 +60 = 69
31 + O + O = 39 32 + 0 + 0 + 0 = 38 O + O + D + 30 = 38
42+ 0 + 0 = 48 64+ 0 + 0 + 0 = 69 O + O + D + 20 = 27
33 + 0 + 0 = 37 72 + 0 + D + 0 = 76 O + D + O + 50 = 59
Găsiţi cât mai multe soluţii.
23. Calculaţi:
25 + 4 - 2 = 62 + 6 - 8 = 66 + 4 - 2 = 62 + 7 - 0 =
63 + 6 - 7 = 73 + 6 - 2 = 34 + 5 - 9 = 89-7 + 5 =
54 + 4 - 5 = 85 + 4 - 3 = 85 + 4 - 6 = 68-6 + 6 =
24. Stabiliţi care este mai mare: suma a doi termeni sau diferenţa lor ?
85 + 4 □ 85 - 4 85 + 2 0 85 - 2 96 + 3 □ 96 - 3
68 + 6 □ 68 - 6 28 + 1□ 28 - 1 77+ 2 □ 7 7 - 2
76 +3 □ 7 6 - 3 47 + 2□ 47 - 2 - 88 + 1 □ 88 - 1
69 + 0 □ 69 - 0 64 + 4 □ 64 - 4 47 + 2 □ 47 - 2
25. Scrieţi semnul potrivit (+ sau -), pentru ca următoarele relaţii să fie
adevărate:
68 □ 3 = 65 95 □ 4 = 99 81 □ 5 = 86 46 □ 3 = 43
79 □ 2 = 77 64 □ 4 = 60 49 □ 7 = 42 34 □ 4 = 38
58 □ 4 = 54 41 □ 7 = 48 33 □ 6 = 39 65 □ 5 = 60
39 □ 8 = 31 84 □ 5 = 89 42 □ 7 = 49 92 □ 7 = 99
27. Scrieţi în fiecare pătrăţel unul din semnele operaţiilor de adunare şi
scădere astfel încât relaţiile de mai jos să fie adevărate:
95 0 2 = 91 □ 2 64 □ 3 = 69 □ 8 76 □ 3 = 79 □ 0
44 □ 44 = 45 □ 5 23 □ 3 = 26 □ 6 49 □ 5 = 41 □ 3
36 □ 2 = 32 □ 2 45 □ 4 = 40 □ 1 55 □ 3 = 54 □ 4
44 □ 3 = 49 □ 2 29 □ 5 = 22 □ 2 72 □ 6 = 79 □ 1
28. Scrieţi care dintre egalităţile următoare sunt adevărate (A) şi care sunt
false (F):
6 9 - 7 + 2 = 65 + 3 - 4 81+7-6 = 69-7 + 5
2 9 - 4 - 4 = 81+6 + 2 89- 6 + 2 = 76- 4 + 2
99- 4 - 3 = 79- 2 - 3 9 8 - 5 - 3 = 91 + 1 - 0
85 + 2 - 7 = 88 - 2 - 6 93 + 3 - 5 = 6 7 - 6 + 4
29. Calculaţi:
22 + 33 = 46 + 42 = 36 + 32 = 54 + 24 =
45 + 23 = 32 + 23 = 42 + 41 = 33 + 23 =
36 + 42 = 64 + 25 = 73 + 22 = 64 + 35 =
72 + 25 = 72 + 21 = 36 + 23 = 82+16 =
30. Comparaţi următoarele sume:
24 + 22 □ 36 + 23 44 + 22 □ 32 + 24 74 + 23 □ 54 + 45
54 + 32 □ 25 + 22 45 + 32 □ 33 + 62 36 + 23 □ 72 + 25
36 + 21 □ 24+ 24 32 + 5 4 0 3 2 + 25 42 + 42 □ 36 + 52
32 + 43 □ 23 + 53 64 + 25 □ 36 + 62 45 + 52 □ 32 + 63
31. Completaţi căsuţele libere cu termenii care fac adevărate relaţiile:
24 + □ □ = 68 32 + □ □ = 79 63 + □ □ = 79 □ □ + 42 = 79
32 + □ □ = 79 41 + 011 = 88 2 1+ □ □ = 88 0 3 + 34 = 89
45 + □ □ = 88 24 + □ □ = 96 23 + 0 0 = 68 □ □ + 51 = 87
32. Calculaţi:
88 - 2 2 - 33 = 96-41 -2 2 = 86-22-41 = 8 6 -2 3 -3 2 =
95 - 3 1 - 4 2 = 85 - 4 1 - 2 3 = 95 - 1 2 -3 3 = 99-42-34 =
79 - 2 2 - 33 = 64 - 11 - 32 = 79 - 2 1 - 3 4 = 7 8 -2 3 -3 3 =
33. Completaţi căsuţele libere cu termenii care fac adevărate relaţiile:
□ □ - 2 3 = 46 DU - 63 = 22 78 - □ □ = 21 8 8 - □ □ = 43
□ □ - 34 = 69 □ □ - 74 = 25 96 - □ □ = 43 96 - □ □ = 24
□ □ - 4 2 = 98 □ □ - 33 = 65 85- □ □ = 34 85 - □ □ = 53
□ □ - 33 = 78 □ □ - 2 1 = 78 79 - □ □ = 25 79 - □ □ = 26
f ’ 34. Completaţi căsuţele libere cu termenii necunoscuţi:
96 - 54 = 78 - □ □ □ □ - 25 = 79- 2 8 85 - □ □ = 79 - 46
89 - 34 = 78 - CD □ □ - 43 = 68 - 4 5 69 - □ □ = 77 - 55
79 - 63 = 59 - □ □ □ □ - 32 = 97 - 4 4 86 - □ □ = 97 - 54
47 - 23 = 66 - □ □ □ □ - 66 = 74 - 5 3 64 - □ □ = 76 - 25
35. Calculaţi:
25 + 76 - 85 + 79 - 62 + 88- 36 + 87 - 69 +
32 24 13 58 36 54 52.. 24 30
24 + 33 + 41 + 41 + 33 + 24 + 35 + 42 + 31 +
12 20 23 33 22 31 23 23 24
20 25 34 24 44 23 li 32 23
... •••
36. Calculaţi:
96- 87- 99- 78 - 96 85 + 68 + 26 +
25 43 26 45 34 13 21 33
63 + 3 + 3 5 13 + 3 + 0 = ’ 16 - 3 + 2 = ■ 17 - 4 + 1 =- 4 H
13 + 2 - 1 =4 t # 1 8 - 5 + 2 = ' r 19 - 5 + 2 = • 18 - 5 + 2 =- A C
(14; Aflaţi sumele de mai jos:
32 +1 + 1 = m 22 + 2 + 2= 'L i53 + 1 + 3 = i - 36 + 0 + 2 = ■ -
38
24 33 28
4 5
98 29s
6 6
23
\ \ \
92
tzz
Fig. 1.26
18. Adunaţi cele două numere din fiecare pereche şi indicaţi printr-o
săgeată corespondentul sumă (fig. 1.27):
19. Efectuaţi operaţiile indicate de semne şi completaţi căsuţele libere
X6g. 1-28):
14+5 12+2 19-4 18-4
V V V V
□ -3 B + 4 □ - 2 □ + 2
V V V V
B □ □ □
Fig. 1.28
10. Efectuaţi operaţiile indicate mai jos şi completaţi căsuţele libere
W g. 1-29):
20 - 14 20-5 20-3 20-13
V V V
□ + 14 □ + 5 □ + 2 □ + 11
V V V
□ ■ □ □ □
Fig. 1.29
21. Completaţi tabelele:
a a + 50 a+b a b
23 "4 i 47 12
34 83 16
45 21 5
27 ti ^ 32 17 -
22. Aflaţi diferenţele:
a 20-a a 30 - a
1 A Cj 2 Â V, s ,
j * , *i
5 6
4 ■ic 8 4f\ -r 'j»
-i**
3 n j 7 Z 3
23. Completaţi tabelele următoare:
CI 6 a +b a b a- b
50 3 y J 70 50 %'
26 33 5 9 45 5 hf
44 44 8 3 39 18 2A
13 15 ~ 3 46 30
41 40 ■ f 68 6
24. Puneţi în locul steluţei cifra corespunzătoare:
47 + *2 + 75 + *96 - ** + ** -
*2 4* ** 2* 26 33
89 99 98 70 99 26
25. Completaţi căsuţele libere cu numere potrivite:
14 + 0 = 20 0 + 1 2 = 20 0 + 15 = 20
16 + 0 = 20 0 + 1 1 = 20 0 + 1=20
13 + 0 = 20 0 + 1 8 = 20 0 + 13 = 20
15 + 0 = 20 0 + 1 9 = 20 0 + 17 = 20
17 = 16 + 0
II II
75 - 0 = 70
□ □
N>
00
00
00
38 + 0 = 39 13 = 0 - 5 14= 1 6 - 0
r 27. Completaţi fiecare egalitate cu termenul care lipseşte:
96 = 9 1 + 0 33 = 98 - 0 0 - 3 5 = 21 0 - 3 4 = 34
46 = 24 + 0 0 + 41 = 62 0 + 23 = 67
r 26 = 0 + 1 3
28. Completaţi fiecare egalitate cu termenul care lipseşte:
72 + 2 - □ = 70 89 - O + 2 = 82
94 - 4 + □ = 98 96 + □ - 8 = 90
44 + 2 + O = 49 36 + 3 - 0 = 39
29. Completaţi căsuţele libere cu cifrele necesare obţinerii unor egalităţi:
> 34 + 25 = 59 5 0 + 0 6 = 78
6 0 + 0 2 = 86 0 4 + 0 2 = 86
□5 + 2U = 87 0 3 + 3 0 = 96
4 0 + 2 0 = 68 3 0 + D2 = 99
a 77 65 87 49 85
b 21 30 2 20 13
a +b
a- b
+ 16 24 38 45 59
30
a 7 3 »i 5 6 1 2
a + 22
a + 41
o , b c o+b+c
12 20 43
10 3 26
23 31 42
a b c a+b+c o o + 21 12 + 0 ,î - 4 :
12 20 34 25
30 25 69 30
50 27 98 47
a - 21 a - 11 a a+ 11 a + 21
45
32
56
74
99
a+ 11 a - 11 a a - 22 a - 22
37
42
36
75
53
41. Puneţi în căsuţele libere semnele de relaţie corespunzătoare (>, <, =):
17-3015 18015 + 1 3 + 15016
14-2018 13 0 16 + 3 11+4017
12 + 4 0 13 1 2 0 11 + 4 1 8 - 5 0 13
16 + 3 0 1 9 17013+2 4 + 1 2 0 16
42. Efectuaţi operaţiile şi apoi puneţi semnele de relaţie potrivite:
36 + 23 O 96 - 25 4*1 + 25 O 93 - 22
23 - 12 O 36 + 20 33 + 2 4 0 3 6 + 42
43. Găsiţi toate numerele care puse în locul lui a verifică relaţiile:
12 + o < 16 ; 16 - a > 13 ; a + 25<29; 8 0 < o + 5<85.
44. Completaţi pătrăţelele cu semnul + sau - astfel încât să se obţină
egalităţi:
36 O 1 O 2 = 39 21 O 8 O 1 = 28
46 O 3 O O = 43 34 O 4 O 1 = 31
45. Găsiţi cât mai multe posibilităţi de a înlocui steluţele cu cifre astfel
încât efectuând operaţiile indicate de senine să obţineţi rezultatele
specificate:
** + 4* = 99 • ** _ 4 * = i i
46. a) înlocuiţi steluţele cu cifre astfel încât sumele obţinute să fie 55:
** + = 55.
Există mai multe soluţii ? Scrieţi şi voi câteva.
47. Găsiţi toate numerele naturale formate din zeci şi unităţi pentru care
sunt adevărate egalităţile: o - 6 = 3 2; « + ¿ = 35.
48. Găsiţi cât mai multe exerciţii pentru a obţine suma 87:
87 = 23 + 64 87 = 87 =
87 = 87 = 87 =
49. Completaţi expresiile de mai jos, după modelele date (numerele să fie
formate din zeci şi unităţi), astfel încât ele să devină egalităţi:
45 + 23 = 34 + 34 86-34 =
8 6 - 2 1 =3 4 + 31 23 + 34 =
93 - 32 = 64 + 23 =
44 + 23 = 98 - 26 =
50. Completaţi căsuţele cu numere formate din cifre identice, astfel încât
să fie îndeplinite relaţiile:
□□ + □ □ < □ □ - □□
88 - □ □ > 22 + □ □
51. Aflaţi suma a + b + c, ştiind că: a = 22,b este mai maredecât o cu 12,
c = b - o , d este mai mic decât b cu 23.
52. Găsiţi valorile lui o şi b (o şi b fiind numere de 2 cifre) rezultate din
relaţiile următoare:
o + o + o = 30 ; b + b + b = 90.
53. Ştiind că o = 21 ; b = 34 ; c = 33 aflaţi:
a + b + c= c + b + a= b+ c- o=
b +a + c = a + b —c — c + (b — a) =
54. Găsiţi valorile lui a şi b (a şi b fiind numere formate din zeci întregi),
care satisfac egalităţile:
a + a + b = 70; a + b + b = 50.
55. Aflaţi termenul necunoscut din fiecare dintre egalităţile care urmează:
a +3=9 cr - 10 = 34 o -1 2 = 36 o - 2 0 = 41
2 5 + o = 48 0 - 2 0 = 33 69 - o = 25 . o - 10 = 75
56. Aflaţi termenii necunoscuţi din următoarele egalităţi:
60 + 0 = 93 6 + 20 = 88 c + 30 = 64 26 + d = 8 8
57. Calculaţi valorile lui o din egalităţile care urmează:
0 + 32 + 21 =98 9 6 - 3 4 + o = 75
45 + 23 + o = 89 o + 98 - 65 = 54
58. a) Găsiţi perechile de numere (x, y) formate numai din zeci cu x >y,-
pentru care x + y = 70.
b) Găsiţi cât mai multe posibilităţi de a obţine egalităţi, prin înlocuirea
steluţelor cu cifre: *2 + 2* = 55.
60. Aflaţi cifrele a, b, c şi d astfel încât:
aa + bb = c c ; ab + ba - dd .
Exemplu: 11 + 22 = 33, deci a = \ ,b = 2, c = 3 ;
61. Reconstituiţi adunările:
ab+ dc + xx + mn +
ba cd uu nm
55 88 99 66
62. Puneţi în locul steluţelor cifre cuprinse între 1 şi 6:
3* + *3 = .
63. Puneţi în locul steluţelor cifre astfel încât să obţineţi rezultatul:
** - 5* = 11.
Exemplu: 65 - 54= 11.
64. Calculaţi pe a, b şi c, ştiind că:
I) a + b + c = 90 ; II) a + b + c = 100 ;
a + b = 60 ; a + b = 70 ;
b + c = 50 ; a + c = 80 .
65. Aflaţi suma a + b + c + d, ştiind că: a = 20; b este cu 10 mai mic
decât a; c = a + b; d este cu 10 mai mare decât c.
66. Ce numere puteţi aduna cu 20, pentru a obţine numere mai mari decât
26 şi mai mici decât 29 ?
67. Aflaţi numărul necunoscut, folosind desenul din figura 1.30:
35
l------------------------------------------- i
~ " ....... v
?
Fig. 1.30 | 32 ,
68. Calculaţi diferenţa dintre cel mai mare număr de 2 cifre şi cel mai mic
număr de 2 cifre mai mare decât 50.
69. M-am gândit la un număr! Dacă i-am adunat numărul 36, am obţinut
un număr format din “7 unităţi şi nouă zeci”. La ce număr m-am gândit ?
70. La suma numerelor 52 şi 26 adăugaţi un număr cu 67 mai mic decât
această sumă. Ce număr obţineţi ?
71. Ce număr obţineţi, dacă micşoraţi cu 48 diferenţa dintre cel mai mare
număr de două cifre şi cel mai mic număr de două cifre ?
72. Să se afle cu cât este mai mare suma decât diferenţa dintre cel mai
mare număr de două cifre în care una din cifre este 0 şi cel mai mic
număr de două cifre.
73. Găsiţi numere formate din zecimi unităţi a căror sumă să fie 65.
74. Suma a două numere a şi b este 54. Primul se termină cu 0. Care pot
fi numerele ?
75. Dacă la un număr se adaugă 10, apoi 20, apoi 30 şi se scade 40 se
obţine 30. Care este numărul ?
76. Suma a trei numere este 16. Care sunt acele numere, dacă primul este
mai mare cu 2 decât 1 0 , iar celelalte sunt egale între ele ?
77. Dacă mărim un număr cu 5, iar alt număr îl micşorăm cu 20,obţinem
două numere egale fiecare cu cel mai mic număr scriscu douăcifre. Care
sunt numerele ?
78. Suma a trei numere este 88 . Primul este 31, al doilea este cu 15 mai
mare decât primul. Să se afle al treilea număr.
79. Scădeţi din suma numerelor 72 şi 23 numărul care este mai mic cu 62
decât această sumă. Ce număr obţineţi ?
80. Ştiind că a + b = 78 şi b = 25, aflaţi pe a.
81. Se dau numerele 37, 44, 89 şi 27. Găsiţi, în fiecare caz în parte,
descăzutul astfel încât diferenţa să fie 13.
82. într-o adunare de 2 termeni, unul dintre termeni este 34, celălalt cu 12
mai mic. Să se afle suma lor.
83. Calculaţi diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr de două
cifre identice.
84. Ce număr adunat cu el însuşi şi cu 2 dă 22 ?
85. Mă gândesc la un număr. îi mai adaug 42 şi am obţinut cel mai mare
număr de două cifre. La ce număr m-am gândit ?
86. Măriţi cu 25 suma numerelor 42 şi 12.
87. Calculaţi suma numerelor de mai jos şi apoi faceţi proba prin adunare
şi prin scădere:
45 şi 21; 36 şi 42; 73 şi 22; 43 şi 43.
88 . Găsiţi trei numere astfel încât suma lor să fie: 77, 84, 98, 69.
'f 89. Două fete au cules flori din poiană: prima a cules 25 de lăcrămioare şi
11 lalele, iar cealaltă 31 de lăcrămioare şi 21 de lalele. Câte flori au cules
împreună cele două fete ?
90. Completaţi căsuţele libere din tabel cu numere care fac posibile
operaţiile indicate:
— = 10 + 20 =
+ !§|h — + - + -
10 + 50 = 50 10
= = = =
- 20 = ■ =
90
91. Din cele 94 de bile pe care le avea un copil, 21 erau albe, 42 erau de
culoare roşie, iar restul albastre. Puneţi întrebarea şi rezolvaţi problema.
92. Un zidar a cumpărat 98 de plăci de teracotă. Pentru zidirea unei sobe
a folosit 42 de plăci, iar pentru zidirea alteia a folosit cu 12 plăci mai
mult. Câte plăci i-au mai rămas ?
93. Pe biroul lui Ion sunt 10 caiete, 14 cărţi şi 32 de creioane. Câte
obiecte sunt pe birou ?
94 . într-un stol sunt 26 de porumbei. în stol au venit lâ început 10
porumbei, apoi au mai venit 3. Câţi porumbei sunt acum în stol ?
95. într-un pachet sunt 39 de biscuiţi. Dan a mâncat la început 6 biscuiţi,
apoi a mai mâncat 3. Câţi biscuiţi au rămas în pachet ?
96. La o şcoală, în clasa I A sunt 21 de elevi. în clasa I B sunt cu 3 elevi
mai mult, iar în clasa I C sunt 23 elevi. Câţi elevi sunt în cele trei clase I
ale şcolii respective ?
97. în trei coşuri se află 75 de mere. Câte mere sunt în fiecare coş, dacă în
primul şi în al doilea se află 45 de mere, iar în al doilea şi al treilea 50 de
mere ?
98. După ce vinde la piaţă 21 de găini, 11 curci şi 12 raţe un ţăran
constată că numărul păsărilor rămase este egal cu cel al păsărilor vândute.
Câte păsări a avut în total ţăranul ?
99. Maria a citit astăzi 32 de pagini dintr-o carte, iar ieri cu 11 pagini mai
puţin decât astăzi şi i-au mai rămas 26 de pagini. Câte pagini are cartea ?
100. Un atelier de tâmplărie avea de lucrat 22 de mese şi cu 66 mai multe
scaune. Câte scaune a lucrat, dacă mai avea de lucrat 35 de scaune ?
101. în parcul din faţa şcolii s-au plantat trandafiri roşii, galbeni şi albi
după cum urmează: 24 de trandafiri roşii, trandafiri galbeni cu 13 mai
puţin, iar numărul trandafirilor roşii este cât al celor albi şi galbeni
împreună. Câţi trandafiri au mai rămas de plantat dacă trebuiau plantaţi
99 de trandafiri în total ?
102. Un elev are 28 de timbre, altul 31 şi al treilea cu 8 mai puţine ca
primii doi. Câte timbre are al treilea elev ?
103. Irina are 36 de bile. Dintre acestea 21 sunt roşii, 12 sunt albastre, iar
restul albe. Câte bile albe are Irina ?
104. într-un tramvai erau 61 de călători. La prima staţie au coborât 20 şi
au urcat 12. Câţi călători sunt acum în tramvai ?
105. Câte apartamente au în total trei blocuri, dacă unul are 23 de
apartamente, al doilea 30 de apartamente şi al treilea cu 16 mai multe
decât al doilea ?
106. Un ţăran are în grădina lui 36 de găini, gâşte cu 15 mai puţine, iar
raţe 22. Câte păsări are în total ?
107. Pentru a împodobi pomul de Crăciun al unei şcoli s-au cumpărat 33
de globuri mari, cu 12 mai puţine globuri mijlocii, iar restul pâna la 66
globuri mici. Câte globuri mici s-au cumpărat ?
108. Un elev a rezolvat într-o zi 21 de probleme. în a doua zi a rezolvat
cu 1 1 probleme mai mult decât în prima zi, iar în a treia zi cu 14 mai
mult decât în a doua zi. Câte probleme a rezolvat elevul în total ?
109. Costache avea 33 de ilustrate. Colega de bancă i-a mai dăruit 13
ilustrate. El a dat frăţiorului său 21 de ilustrate. Câte ilustrate are acum
Costache ?
110. O carte are un număr de 96 de pagini. în primele două zile Ionel
citeşte câte 10 pagini pe zi, iar în a treia zi dublul numărului de pagini
citite în primele două zile. Câte pagini mai are de citit ?
111. In clasa I C la începutul anului şcolar au fost 25 de elevi. în timpul
trimestrului întâi au plecat 3 elevi, iar în timpul trimestrului al doilea au
venit 2 elevi. Câţi elevi sunt la sfârşitul trimestrului doi ?
112. în trei cutii sunt în total 99 de bomboane. în prima cutie sunt 25 de
bomboane, iar în a doua sunt cu 4 mai puţin decât în prima. Câte
bomboane sunt în cutia a treia ?
113. Dorel şi-a propus să rezolve 69 de probleme în 5 zile respectând
următoarele condiţii: în prima zi să rezolve 10 probleme, în următoarele
trei zile cu câte una mai mult decât în ziua precedentă, iar restul în a
cincea zi. Câte probleme a rezolvat în ultima zi ?
114. Trei copii au cules în total 88 de castane. Câte castane a cules
fiecare, dacă numărul castanelor culese de primul şi al doilea la un loc
este 56, iar numărul celor culese de al doilea şi al treilea la un loc este
55?
115. Gelu are într- o cutie 14 buline albastre mici, 12 buline roşii mari şi
13 buline albe mici. Câte buline sunt în total în cutie ? Câte dintre buline
sunt mici ?
116. Un joc conţine: 24 de bile roşii, albe cu 13 mai puţine decât roşii,
albastre cu 14 mai puţine decât roşii, negre cât roşii şi albastre împreună.
Câte bile are jocul în total ?
117. într-un autobuz se află pe scaune 41 de călători. La prima staţie urcă
8 călăfori şi nu coboară nici unul. Rămân astfel şi călători în picioare. La
staţia următoare după ce coboară 7 şi urcă 6 sunt atâţia călători câte locuri
are autobuzul pe scaune. Câte locuri are autobuzul pe scaune ?
118. în parcul din faţa blocului au fost plantaţi 25 de plopi şi cu 13 mai
puţin sălcii. Câţi copaci au fost plantaţi în total ?
TEST
Nota acordată
Fig. 1.31
*< 5. Desenaţi segmente de dreaptă mai mici de 10 cm, dar mai mari de 2
cm în poziţii diferite.
6 . Măsuraţi lungimea următoarelor rechizite şcolare şi scrieţi rezultatul
* măsurătorii în centimetri:
stiloul = EDO cm creionul = □ □ cm caietul = □ □ cm
penarul = lX 1cm radiera = □ □ cm cartea = □ □ cm
Comparaţi lungimea stiloului cu cea a creionului şi scrieţi care dintre ele
este mai lung şi cu cât.
V 7. Pasul unei fetiţe este de 40 cm, iar pasul mamei acesteia este de 65 cm.
Cine are pasul mai scurt şi cu cât ?
8 . Dan are înălţimea de 98 cm. Faţă de Dan, Cornel este cu 2 cm mai
t scund, iar Gigei cu 1 cm mai înalt. Cine este cel mai scund şi cine estetei
mai înalt ?
Pentru confecţionarea unui cearşaf de pat s-au folosit 3 m de pânză,
pentru unul de plapumă cu 1 m mai mult, iar pentru o faţă de pernă 1 m
de pânză. Câţi metri de pânză s-au folosit în total ?
10. Un bloc are înălţimea de 13 m, iar altul este cu 16 m mai înalt. Care
bloc este mai înalt ? Cât este înălţimea celui de-al doilea bloc ?
11. Un turist a avut de parcurs 88 km în trei zile. în prima zi a parcurs
23 km, în a doua zi cu 12 km mai mult. Câţi km a parcurs în a treia zi ?
*12. Doi biciclişti au pornit unul spre celălalt din două localităţi diferite.
După ce primul a parcurs 21 km, iar celălalt cu 10 km mai puţin, a mai
rămas între ei o distanţă de 25 km. Care este distanţa dintre cele două
localităţi ?
X 13. Din cei 89 m de pânză dintr-un magazin s-au vândut dimineaţa 24 m,
iar după amiaza cu 21 m mai mult. Câţi metri de pânză au mai rămas ?
X' 14. La un magazin s-au vândut: în prima zi 23 m de pânză, a doua zi cu
12 m mai puţin, iar în a treia zi cât în primele zile la un loc.
Câţi metri s-au vândut în a treia zi ? Câţi metri de pânză s-au vândut în
total, în cele trei zile ?
X15. Un cupon de pânză avea lungimea de 49 m. Câţi metri au mai rămas,
dacă s-au vândut pe rând 12 m, 10 m, 1 4 m ş i3 m ?
7-16. într-o sticlă încap 2 litri de apă, într-o damigeană încap 3 litri de apă,
iar în altă damigeană cu 5 litri mai mult decât în sticlă. în care dintre vase
încap mai mulţi litri de apă şi în care mai puţini ?
. 17. într-un bidon sunt 21 litri de lapte, iar în altul sunt 36 litri de lapte. în
care bidon sunt mai mulţi litri şi cu cât. Câţi litri de lapte sunt în cele
două bidoane ?
18. La cantina unui spital s-au adus dimineaţa 43 litri de lapte, iar după
amiază 54 litri de lapte. Ştiind că au rămas 16 litri de lapte, aflaţi câţi litri
s-au consumat.
19. într-o damigeană erau 8 litri de ţuică. S-au consumat 5 litri pentru
vişinată. Câţi litri s-au mai adăugatydacă acum sunt în damigeană 10 litri?
20. într- un vas erau 44 litri de ulei, în altul cu 4 mai mult. Din primul vas
s-au vândut 33 litri, iar din al doilea cu 11 litri mai puţin. Câţi litri au mai
rămas în fiecare din cele două vase ?
21. Cum putem măsura 7 litri de apă, având unvas plin de 10litrişi două
vase goale: unul de 3 litri şi altul de 5 litri.
22. Emilia cântăreşte 27 kg, iar fratele ei,Valentin, cu 6 kg mai puţin.
Cine cântăreşte mai mult ?
23. Antrenată în acţiunea de strângere a plantelor medicinale, grupa de
fete a unei clase a strâns 23 kg de muşeţel, iar flori de tei cu 21 kg mai
mult decât muşeţel. Grupa de băieţi a strâns 34 kg de muşeţel, iar tei cu
20 kg mai mult. Care grupă a strâns, în total, mai multe plante medicinale
şi cu cât ?
24. într-un coş erau 58 kg de mere, iar în altul cu 25 kg mai puţin. Din
primul coş s-au consumat 37 kg, iar din al doilea cu 6 kg mai puţin. Câte
kg de mere au mai rămas în total în ambele coşuri ?
25. într-o ladă erau 38 kg de cireşe, iar în a doua ladă cu 11 kg mai mult
decât în prima. Pentru a servi la masa unei cantine şcolare, s-au consumat
din prima ladă 24 kg, iar din a doua Iadă 18 kg. Ce cantitate de cireşe a
rămas în amândouă lăzile ?
26. O gospodină a cumpărat de la piaţă 1‘0 kg roşii, 1 2 kg cartofi şi 7 kg
Ceapă. Pentru a completa problema, formulaţi o întrebare-^hapoi rezolvaţi
problema.
27. Dintr-o lădiţă cu lămâi s-au vândut 2 kg, iar din alta 3 kg. Câte
kilograme de lămâi au fost în fiecare lădiţă, dacă acum ele conţin fiecare
câte 6 kg de lămâi ?
28. Intr-o ladă erau 33 kg de mere, iar în alta cu 11 kg de mere mai mult.
Câte kg de mere erau în total în cele două lăzi ?
29. O gospodină a cumpărat 22 kg de mere, 12 kg de pere, iar prune cât
mere şi pere la un loc. Ce cantitate de fructe a cumpărat gospodina în
total ? .
30. în vacanţă Ionuţ s-a sculat la ora 9, Adina la ora 11, iar Vlad la ora 8 .
Cine s-a sculat cel mai devreme ? Dar cel mai târziu ?
31. Spectacolul de păpuşi începe la ora 11 fix. Maria a ajuns la ora 10 şi
30 de minute, Ileana la ora 11, Dana la ora 11 şi 30 de minute, iar Gina la
ora 10 şi 45 de minute. Cine a întârziat şi cine a ajuns la timp ?
32. Completaţi următorul tabel:
Nota acordată
CAPITOLUL I
ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUM ERELOR NATURALE
ÎN CONCENTRUL 0 -1 0 0
CU TRECERE PESTE ORDIN
'WlUAtlO*/
?
Termen 88 45 37 26 27 48 69 78 59
Termen 5 8 9 6 7 8 2 4 3
Sumă
— 1 - 2 = 4 5 + + 3 =
X; ; .
+ + + + + — +
1 +. + = ' + 4 _ =
= || = •
10 - + 8 = 9 10 - 10 + 0
61. Aflaţi un număr cu 48 mai mare decât diferenţa numerelor 81 şi 57.
62. Care sunt numerele cu 27 mai mari decât: 59, 36, 45, 27 şi 68 ?
63. Care sunt numerele care adunate cu 68 dau sume mai mici decât 74?
64. Se dau numerele 41 şi 37. Calculaţi suma dintre suma şi diferenţa lor.
65. Măriţi numerele 27 şi 15 cu 18 şi calculaţi suma numerelor astfel
obţinute. Aflaţi un număr cu 36 mai mic decât suma obţinută.
66 . Calculaţi suma dintre diferenţa numerelor 42 şi 29 şi suma numerelor
27 şi 19.
67. Cu cât este mai mică diferenţa numerelor 32 şi 18 faţă de suma
numerelor 32 şi 36?
68 . Ce numere putem aduna cu 27 pentru a obţine numere mai mari decât
47 şi mai mici decât 53?
69. Calculaţi suma,apoi diferenţa numerelor 62 şi 29. Cu cât este mai
mare suma decât diferenţa acestor numere ?
70. Din suma numerelor 37 şi 19 scădeţi diferenţa lor.
71. Din ce numere naturale trebuie scăzut 49, pentru a obţine diferenţe
cuprinse între 31 şi 37?
72. Calculaţi suma a trei termeni, ştiind că primul este 27, al doilea este
cu 9 mai mic, iar al treilea cât primii doi la un loc.
73. Găsiţi numărul care este cu 29 mai mare decât diferenţa numerelor 81
şi 64.
74. Scrieţi sub forma unei sume de trei termeni numărul 92.
75. Care numere de două cifre, având cifra unităţilor identică cu cifra
zecilor dau prin adunare cel mai mare număr de două cifre ?
76. Suma a trei numere este 82. Suma primelor două este 47. Care este al
treilea număr ?
77. Aflaţi numerele naturale formate din zeci şi unităţi care au cifra
zecilor 4, astfel încât suma lor să fie 91.
78. Suma a trei numere este 82. Ştiind că I + II = 45 şi II + HI = 53, să se
afle numerele.
79. Suma a trei numere este 84. Primul număr este 38, al doilea este cu
19 mai mic decât primul. Să se afle al doilea şi al treilea număr.
80. Suma a trei numere este 91. Primul număr este 27. Al doilea este cu 8
mai mare decât primul. Să se afle al treilea număr.
81. Suma a trei numere este 85. Suma primelor două este 67. Cel de-al
doilea număr este cu 23 mai mare decât al treilea. Aflaţi cele trei numere.
82. Suma a trei numere este 92. Primul număr este cu 9 mai mic decât al
doilea, iar suma ultimelor două numere este 65. Aflaţi cele trei numere.v
83. Suma a trei termeni este 91. Primii doi termeni au suma 45. Cel de-al
treilea termen este cu 28 mai mare decât al doilea. Aflaţi fiecare termen al
sumei.
84. Aflaţi diferenţa dintre cel mai mare număr de două cifre care are cifra
unităţilor cea mai mică şi cel mai mic număr de două cifre care are cifra
unităţilor cea mai mare.
85. Un gospodar are în curte găini, raţe şi gâşte, în total 83 de păsări. Se
ştie că numărul găinilor şi al raţelor este 55, iar al raţelor şi gâştelor 4 5 .
Să se afle câte păsări de fiecare fel are gospodarul.
86 . Pe o şosea s-au plantat într-o zi 25 de nuci, 18 plopi, iar stejari cu 9
mai puţin decât nuci şi plopi la un loc. Câţi pomi s-au plantat în total ?
87. Un gospodar are în curtea sa 23 de raţe, găini cu 18 mai multe decât
raţe, iar curci cu 28 mai puţine decât raţe şi găini la un loc. Câte păsări
are gospodarul, în total ?
88 . Cei 6 membri ai unei familii au servit ca desert, la masa de prânz,
câte 4 piersici fiecare. Câte piersici au consumat membrii acestei familii ?
89. Un elev a colecţionat pentru insectarul şcolii 42 de insecte (gândăcei
şi fluturi), iar altul cu 16 insecte mai puţin. Câţi gândăcei au colecţionat
împreună dacă fluturii au fost 19 ?
90. Un elev a colecţionat pentru albumul clasei 36 de ilustrate cu imagini
din ţară. Un alt elev a colecţionat cu 17 ilustrate mai puţin.
a) Formulaţi o întrebare astfel încât problema să se rezolve printr-o
singură operaţie.
b) Formulaţi o întrebare astfel încât problema să se rezolve prin două
operaţii.
c) Adăugaţi o necunoscută problemei, dar să nu fie nevoie de o nouă dată
numerică.
TEST
1. Efectuaţi: 1. Efectuaţi:
5+8= 1 7 -0 = 4 + 7= 1 1 -0 =
7+6= 2 4 -9 = 9 + 5= 3 2 -8 =
10 + 2 = 4 5 -7 = 10+8= 6 3 -9 =
2. Efectuaţi şi faceţi proba: 2. Efectuaţi şi faceţi proba:
25 + 39= 3 6 -2 2 = 34 + 27= 53 - 12 =
3. Completaţi căsuţele libere cu 3. Completaţi căsuţele libere cu
numere astfel încât să fie adevărate numere astfel încât să fie adevărate
relaţiile: relaţiile:
34 + 0 = 32 + 45; 47 + □ = 43 + 26;
7 4 - 0 = 16 + 39. 81 - □ = 18 + 48.
4. Aflaţi care dintre scrierile de mai 4. Aflaţi care dintre scrierile de mai
jos este adevărată şi care este falsă, jos este adevărată şi care este falsă,
dacă a = 24: dacă 6 = 18:
a + 37 > 71; b + 45 >62;
82 - a < 64. 73 - 6 < 51.
5. Mihai are 53 de ilustrate. Dacă 5. Adriana are 32 de caramele.
Victor ar mai primi 8 ilustrate, el ar Dacă Viorica ar mai primi 4, ea ar
avea cu 5 mai puţine decât Mihai. avea cu 6 caramele mai puţine
Câte ilustrate are Victor ? decât Adriana. Câte caramele are
Viorica ?
Nota acordată
15. Fiind dat numărul 142, scrieţi-1 în patru moduri ca diferenţă a două
numere de trei cifre fiecare.
16. înlocuiţi steluţele cu numerele corespunzătoare, presupunând că
scăderea se face fără împrumut la cifra zecilor şi a sutelor:
**3 g** _ **5 — *4* — *** —
Fig. H.l
53. Suma a trei termeni este 894. Primul termen este cu 111 mai mic
decât al doilea, iar suma ultimilor doi termeni este 776. Aflaţi fiecare
termen.
54. O gospodină a cumpărat pentru iarnă 798 kg de legume: cartofi, ceapă
şi varză. Cantitatea de varză şi cea de ceapă reprezintă 377 kg, iar cea de
ceapă şi cea de cartofi este de 566 kg. Aflaţi câte kg de cartofi, câte kg de
ceapă şi câte kg de varză a cumpărat gospodina.
55. O carte are 967 de pagini. Un elev a citit în primele 2 zile 321 de
pagini, iar în următoarele 3 zile cu 127 de pagini mai mult. Câte pagini
mai are de citit ?
56. Diferenţa a două numere este 123. Ştiind că scăzătoruleste cu 232
mai mare decât diferenţa, să se afle descăzutul.
57. Din care numere naturale trebuie scăzut 234, pentru a obţine diferenţe
cuprinse între 342 si 346 ?
58. Unui termen al unei sume i se adaugă 210. Dacă i se mai adaugă încă
324 se obţine suma 769. Aflaţi termenul necunoscut.
59. Suma a trei numere este 987. Primii doi termeni au suma 754. Al
doilea termen este cu 211 mai mare decât al treilea. Aflaţi fiecare termen.
60. Suma a trei termeni este 888. Primul este 321, al doilea este cu 122
mai mare decât primul. Aflaţi al treilea termen.
61. Diferenţa a două numere este 324. Ştiind că scăzătoruleste cu 116
mai mic decât diferenţa, aflaţi descăzutul.
62. Suma a trei numere este 679. Suma primelor două este 356, iar a
ultimelor două este 444. Care sunt numerele ?
63. Diferenţa numerelor 785 şi 212 este cu 225 mai mică decât al treilea
număr. Aflaţi numărul al treilea.
64. Suma a trei termeni este 969. Primul termen este 236, al doilea este
cu 123 mai mic decât primul. Să se afle al treilea termen.
TEST
1. Calculaţi următoarele sume, 1. Calculaţi următoarele sume,
folosind descompunerea numerelor folosind descompunerea numerelor
în sute, zeci şi unităţi: în sute, zeci şi unităţi:
652 + 234; 173 + 328. 543 + 234 ; 324 + 637.
2. Efectuaţi scăderile următoare, 2. Efectuaţi scăderile următoare,
scrieţi-le proba şi apoi comparaţi scrieţi-le proba şi apoi comparaţi
diferenţele obţinute: diferenţele obţinute:
9 7 8 -4 3 2 ; 7 3 2 -6 2 8 ; 521 - 136. 875 -2 3 4 ; 6 3 4 -5 2 7 ; 423 -2 7 5 .
3. Aflaţi valoarea lui a din 3. Aflaţi valoarea lui a din
următoarele egalităţi: următoarele egalităţi:
125 + 341 +a = 579; 132 + 411 + a = 852;
356 - a + 232 = 387. 201 +453 - a = 342.
4. Scrieţi numerele care lipsesc: 4. Scrieţi numerele care lipsesc:
98, 86, □ , □ , 50. 58, □ , □ , 22, 10.
5. Maria are 530 de lei. Dacă sora 5. Dan are 341 de timbre. Dacă
sa Ileana i-ar da 200 de lei din banii prietenul său Vasile i-ar da 25
ei, cele două surori ar avea sume dintre timbrele sale, cei doi băieţi
egale. Câţi lei are Ileana ? ar avea acelaşi număr de timbre.
Câte timbre are Vasile?
6. într-o tabără trebuie să sosească 6. Dan are în bibliotecă 479 de
798 de elevi. Dimineaţa au sosit cărţi. Dacă 332 le-a primit de la
264, la prânz cu 135 mai puţini, iar părinţi, iar de la bunici cu 208 mai
seara restul. Câţi elevi au sosit puţine, câte cărţi a primit de la
seara? fratele său?
Nota acordată
1. Aflaţi Drodusele:
7 x 8 ='’ 4x6 = t ; 6x8 = 9x0= 3x8=
9x8 = 7x5 = 3x9= 8x8= 6x4=
6x5 = 9 x 9 = ?! 5x8= 7x7= 9x5=0
7x6 = 3 x 6 = I' 0x6= 6x6= 7 x 3 = 1 ,!
2. Calculaţi:
9 x 4 + 223 = 9 x 6 - 27 = 7 | 49 + (6 x 6) = 6xl+3x9—
6 x 4 + 842 = 8 x 6 - 39 = - 85 - (7 x 8) = 8x3+6x4=
9 x 3 + 151 = 9x8-56= 8 1 + (9 x 2 ) = 7x5+9x3=
6 x 8 + 241 = 7 x 8 - 37 = 92 - (6 x 8) = 4 x 7 + 3 x2 =
Calculaţi:
9 x 9 —6 x 8 = 2 x 2 x 9 - 18 = 92 - (6 x 1 x 8) =
7x6-3x9= 1 x 4 x 7 + 28 = 81 - (3 x 0 x 6 ) =
6 x 8 —7 x 7 = 3x3x8-58 = 73 - (2 x 3 x 8) =
9x8-7x0= 2 x 5 x 0 +40 = 64 —(2 x 4 x 6) =
Calculaţi:
(6 x 8) - (9 x 3) = 9x4+6x8= 6x8+0x9=
(9 x 9) - (6 x 8) = 8 x 7 + 3 x 9 = 7x9-6x8=
(6 x 9) - (4 x 7) = 7x7+4x9= 8x8-7x7=
(8 x 8) - (7 x 7) = 8x7+3x0= 9x9-0x7=
5. Completaţi tabelele următoare:
a 6 9 8 6 9 7 6
b 8 7 4 3 5 7 9
ax b 3 j // ¿1
•t ^. 49
a 6 9 6 9 8 6 9 7
b 8 8 8 6 4 7 5 7
c 27 29 39 29 18 47 38 27
a xb + c
a 6 9 6 9 9 6 9 4 8
b 6 8 8 9 4 7 5 7 8
c 27 49 39 29 18 27 38 19 37
a xb - C
4 X = 32 X
6 =
X X : + X , X .+
X 2 3 X = 12
= = = = :1 = =
+ 48 + = 36
47/ Suma a trei numere x, y şi z este 82. Se ştie că x este 9, iar y este de 3
ori mai mare decât x. Să se afle al treilea număr.
Ce număr trebuie scăzut din 81 pentru a obţine triplul lui 9?
Scrieţi numerele 90, 64, 81 şi 48 ca produse de trei factori.
50. Se dau numerele 2, 3, 4, 5, 6, 7. Calculaţi suma dintre produsul
numerelor pare şi suma numerelor impare.
51. Radu are 9 timbre. Vlad are de 8 ori mai multe. Câte timbre au
împreună ?
52. Un elev citeşte o carte în trei zile. în prima zi citeşte 3 pagini. în
următoarele două zile triplul numărului de pagini citite în ziua
precedentă, iar în a patra zi 9 pagini. Câte pagini are cartea?'
53. Care este lungimea gardului necesar împrejmuirii unui părculeţ în
formă de pătrat cu latura de 10 m ?
54. Ion are 4 ani. Mama sa este de 7 ori mai în vârstă decât Ion, iar tatăl
său de 8 ori. Cu câţi ani este mai tânără mama decât tatăl baiatului ?
55. Suma a trei temeni (a, b, c) este de 82. Se ştie că: a este 9, b este de 4
ori mai mare decât a. Să se afle al treilea număr.
56. Suma a patru numere este 100. Primul număr este 9, al doilea este de
3 ori mai mare decât primul, iar al treilea este de 6 ori mai mare decât
primul. Să se afle al patrulea număr.
57. Doi alergători efectuează exerciţii de antrenament: unul înconjură de
7 ori o pistă de alergare lungă de 4 km, iar altul de 9 ori aceeaşi pistă. Cu
câţi kilometri a alergat mai puţin unul decât celălalt ?
58. Câte picioare au 6 lupi şi 8 vulpi? Dar 8 iepuri şi 8 curcani?
59. într-o grădină s-au plantat 8 rânduri având câte 9 pomi fiecare şi 3
rânduri având câte 8 pomi fiecare. Câţi pomi s-au plantat în grădină?
60. Ana are de citit o carte ce conţine 92 de pagini. Ea citeşte în cursul
unei săptămâni câte 9 pagini pe zi. Câte pagini i-au mai rămas de citit
pentru săptămâna următoare?
61. Trei elevi se iau la întrecere în rezolvarea unor probleme. Primul
rezolvă 8 probleme, al doilea de 3 ori mai multe decât primul, iar al
treilea cu 5 mai puţine decât al doilea. Câte probleme au rezolvat în total ?
62. Compuneţi o problemă după exerciţiul: 7 + 9 x 7 - 2 5 = ?
63. în triunghiul A din figura D.2 există o legătură între numerele 6, 4, 3
şi 8. După ce aţi stabilit această legătură, găsiţi numărul ce trebuie scris în
fiecare dintre pătratele din interiorul triunghiurilor B, C, D, E.
Fig. II.2
TEST
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
2 x 3 x 1 ; 4 x 0 x 2 ; 12x2x3. 5x1x4; 3x6x4; 9x2x0.
2. Aflaţi numerele necunoscute: 2. Aflaţi numerele necunoscute:
x x 6 = 48 ; 4 xy = 36. jcx5 = 4 5 ; 8 xy = 42.
3. Găsiţi toate numerele care 3. Găsiţi toate numerele care
înmulţite cu 4 dau produsul cuprins înmulţite cu 6 dau produsul cuprins
între 20 şi 40. între 10 şi 30.
4. Mihai are 8 timbre, iar Răzvan 4. Maria are 6 bomboane, iar
de 5 ori mai multe. Câte timbre au Rodica de 7 ori mai multe. Câte
împreună? bomboane au împreună ?
5. Suma a trei numere este 61. Se 5. Suma a trei numere este 72. Se
ştie că primul este 4, iar al doilea ştie că primul este 9, iar al doilea
de 7 ori mai mare decât primul. Să de 3 ori mai mare decât primul. Să
se afle al treilea număr. se afle al treilea număr.
6. Compuneţi o problemă după 6. Compuneţi o problemă după
exerciţiul: exerciţiul:
8 + 6x8-23 = ? 5 + 4x7+10 = ?
Nota acordată
Punctajul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul
acordat 1 2 3 4 5 6
din oficiu
1 1 1 2 1 2 2
CAPITOLUL IV
ÎM PĂRŢIREA UNUI NUM ĂR NATURAL DE DOUĂ CIFRE
LA UN NUM ĂR NATURAL DE O CIFRĂ
36 : a a 54 : a 18 : a
o
o
4 1 .
6
17. Care este numărul la care se împart exact următoarele numere:12, 18,
24, 27, 21, 15, 30 ? Scrieţi catul împărţirii în fiecare caz.
18. Aflaţi câtul dintre suma (54 + 27) şi diferenţa (72 - 63).
19. La o împărţire împărţitorul este 3, iar câtul este de 2 orimaimare
decât împărţitorul. Care este deîmpărţitul ?
Aflaţi jumătatea numerelor: 6, 18, 12, 14, 20, 8, 4.
Aflaţi sfertul produselor următoarelor perechi de numere:
2 şi 8 5 şi 8 4 şi 3 3 şi 8
6 şi 6 4 şi 8 4 şi 4 4 şi 10
Micşoraţi de 6 ori numerele: 42, 12, 30, 48, 36, 54, 24.
Scrieţi primele şase numere din şirul numerelor naturale care se
împart exact la 7.
24. Reconstituiţi împărţirea: ab : c = c. (Numărul ab se numeşte pătratul
numărului c.) Scrieţi toate posibilităţile. Ce puteţi spune despre numerele:
9 ,1 6 ,2 5 ?
25. Completaţi şirul următor cu numerele potrivite: 64, 49, 36,...
26. Care este numărul de două cifre al cărui sfert este cel mai mic număr
de o cifră? Dar cel al cărui sfert este cel mai mare număr de o cifră?
27. Găsiţi toate numerele care împărţite la 8 dau câtul diferit de 0, dar
mai mic decât 5.
28. Aflaţi numerele naturale care împărţite la 6 dau câtul 9 şi restul mai
mic decât 3.
29. Un număr este cu 27 mai mare decât câtul numerelor 72 şi 8. Aflaţi
acel număr.
30. Dacă unui număr îi adăugăm dublul şi triplul său, obţinem 54. Care
este numărul ?
31. La o împărţire, împărţitorul este de două ori mai mic decât câtul 4, iar
restul este 3. Aflaţi deîmpărţitul.
32. Găsiţi perechi de numere naturale (a, b) cu a > b, a şi b numere de o
singură cifră pentru care a : b < 4.
33. Găsiţi numere de două cifre care să se împartă exact la produsul
cifrelor.
34. Găsiţi perechile de numere (o, b) cu a > b, astfel încât produsul lor
(ia x b) să se împartă exact la câtul lor (a : b).
35. Aflaţi valorile lui a, b şi c astfel încât:
3<a :6< 8 ; 5<b:9<9; l<12:c<6.
36. Din numerele de mai jos, subliniaţi cu o linie pe acelea care se împart
exact la 6 şi cu două linii pe acelea care se împart exact la 9:
12,1 8 ,2 7 ,3 6 ,4 5 ,5 4 ,6 3 ,8 1 .
37. Aflaţi cel mai mic număr de două cifre, care împărţit la un număr de o
singură cifră dă restul 2.
38. Găsiţi toate numerele naturale x care verifică inegalitatea:
x - x - x < 30.
39. Care este descăzutul, dacă scăzătorul este de trei ori mai mare decât
câtul numerelor 56 şi 7, iar diferenţa este cu 39 mai mare decât scăză
torul?
40. Găsiţi perechi de numere naturale ale căror câturi să fie egale cu
acelaşi număr natural dat.
Exemplu pentru câtul 2:
2 : 1 = 4 : 2 —6 : 3 = 8 : 4 , deci perechile sunt de forma (2a, a).
41. Găsiţi perechi de numere pentru care: a : b = 2.
42. Găsiţi perechi de numere al căror cât să fie 7, iar restul 0.
43. Găsiţi numere de două cifre care să se împartă exact la câtul dintre
cifra zecilor şi cifra unităţilor.
44. Aflaţi jumătăţile şi apoi sferturile numerelor: 24, 12, 16, 20.
45. Adunaţi două jumătăţi din numărul 10 cu un sfert din numărul 20.
Micşoraţi suma obţinută de trei ori, apoi rezultatul astfel obţinut
micşoraţi-1 cu 3. Ce număr aţi obţinut ?
46. Care numere sunt:
- de 6 ori mai mici decât: 12, 24, 18, 42 ;
- de 7 ori mai mari decât: 1, 3, 5, 9 ?
47. Se dau numerele 8 şi 24.
De câte ori se poate lua 8 din 24 ?
De câte ori este 24 mai mare decât 8 ?
De câte ori se cuprinde 8 în 24 ?
De câte ori este 8 mai mic decât 24 ?
Cu cât este mai mare 24 decât 8 ?
Cu cât este mai mic 8 decât 24 ?
48. Ştiind că numerele a, b, c, d sunt de 6 ori mai mici decât numerele:
42, 54, 48 şi 24, aflaţi:
a) numerele a, b, c, d ;
b) suma acestor numere.
49. Dacă măriţi un număr de 2 ori, iar altul îl micşoraţi de 2 ori, ele devin
egale. Aflaţi acele numere, ştiind că suma lor este 50.
50. Câtul a două numere este 8. Unul dintre termeni este de 7 ori mai mic
decât 56. Aflaţi celălalt termen. Atenţie!
51. Ce numere naturale împărţite la 7 daucâtul 8 şi restul mai mic decât 6 ?
52. Dacă mărim jumătatea unui număr de 5 ori, obţinem 45. Aflaţi
numărul.
53. La o împărţire, împărţitorul este 4, iar câtul este de două ori mai mare
decât împărţitorul. Care este deîmpărţitul ?
54. La o împărţire, deîmpărţitul este 36, iar câtul este de 4 ori mai mic
decât împărţitorul. Care este împărţitorul ?
55. Ce număr se obţine, dacă se adună un sfert din numărul 36 cu două
jumătăţi din numărul 18, iar rezultatul obţinut se împarte la 9?
56. Determinaţi număruly din egalităţile:
a)6x8 + 4x8=10y; b) 81 : 9 + 3 x 9 = 4y.
57. Completaţi căsuţele libere din tabelele următoare cu numere care fac
posibile operaţiile indicate:
72 8 l = 8
: : §1 :
1 1
■II . - = =
i
1 3 1
• = 2
X = 36
x X ;
X
2 2 9 1
— i
=
«. = •• = III =
1 X 4 =
9 X 2 = 8 ; 2 =
1 X x : X
= 1 X =
= = = = = =
X 6 = : 1 = 16
TEST
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
36 : 4; 2 : 2; 54 : 6; O : 10; 50: 10. 42 : 7; 8 : 8; 63 : 9; 0 : 5; 80 : 10.
2. Aflaţi împărţitorul dacă: 2. Aflaţi împărţitorul dacă:
a) deîmpărţitul este 72 şi câtul 9; a) deîmpărţitul este 24 şi câtul 3;
b) deîmpărţitul este 27 şi câtul 3. b) deîmpărţitul este 54 şi câtul 6.
3. Fără a face calculele, scrieţi care 3. Fără a face calculele, scrieţi care
număr este mai mare: număr este mai mare:
a) 24 : 3; 24 : 6; 24 :4; a) 30 : 10; 30 : 3; 30 : 6 ;
b) 40 : 5; 40 : 10; 40 : 8. b) 12 : 6; 12 : 1; 12 : 4.
4. Care număr este mai mic: 4. Care număr este mai mic:
a) un sfert din 16 sau o jumătate a) un sfert din 40 sau o jumătate
din 10; din 14;
b) o jumătate din 18 sau un sfert b) o jumătate din 16 sau un sfert
din 36. din 28.
5. Găsiţi numărul necunoscut: 5. Găsiţi numărul necunoscut:
a : (36 : 4) = 8 ; a : (56 : 7) = 9 ;
42 : (49 : b) = 6. 63 : (27 : b) = 7.
6. Găsiţi toate numerele care 6. Găsiţi toate numerele care
împărţite la 5 dau câţul cuprins împărţite la 8 dau câtul cuprins
între 2 şi 6. între 4 şi 8.
7. Aflaţi deîmpărţitul, ştiind că 7. Aflaţi deîmpărţitul, ştiind că
împărţitorul este egal cu produsul împărţitorul este egal cu produsul
numerelor 2 şi 4, iar câtul este 9. numerelor 1 şi 7, iar câtul este 6.
Nota acordată
Punctaj Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect Subiect
din 1 2 3 4 5 6 7
oficiu
1 1 1 2 1 2 1 1
CAPITOLUL V
NUM ERE NATURALE M AI M ICI SAU EGALE CU 1000
Nota acordată
1. Calculaţi:
( 1 6 - 8 ) x (27 : 3) = 6 4 - (81 9) = (6 x 8) +(9 x 3)=
(5 1 - 9 ) : (12 - 5)= 36 + (63 7) = (9 x 9) - ( 6 x 7 ) =
(54 : 9) x (72 : 9) = 81 - (42 7) = (9 x 8) (4 5 :5 ) =
(63 : 9 ) x (86 - 78) = 39 + (56 8) = (81 :9) + (6 x 9) =
(81 : 9) + (63 : 7) - 11 = (21--13) : (32 - 28) =
(42: 7) + 42 - (32 4) = 72 : (45: 5) x 3 =
o + 24 o -4 ox8 a o :2 (o + 2): 2
32
80
4
__ 5
4
Fig. II. 3
33. Aflaţi suma a + b + c, ştiind că: a = 10; b este de 3 ori mai mare
decât a; c este de două ori mai mic decât a.
34. Completaţi căsuţele libere cu cifrele care fac posibile operaţiile
indicate (fig. II.4):
27 45 16 -48
\ A V'/\ /
w ' \ / v /
n
/ \ x7 \ =
/ V \ \
Fig. II.4
35. Găsiţi valorile Iui a şi b din desenele următoare (fig. II.5):
Fig. II. 5
36. Determinaţi pe x şi y din figura II.6 :
Fig. II.6
37. Calculaţi valorile lui x şi y:
42: (6 + x ) = y ; (y x 8) : 5 = 9 rest 3.
Indicaţie. Deîmpărţitul = câtul x împărţitorul + restul.
38. într-o clasă sunt cu 6 fete mai mult decât băieţi. Ştiind că în acea
clasă sunt 24 de elevi, să se afle câte fete şi câţi băieţi sunt ?
39. Un grup de 55 de tineri a plecat într-o excursie la Soveja. Ei s-au
deplasat cu 10 motociclete şi câteva autoturisme. Cu fiecare motocicletă
au călătorit câte 2 tineri şi cu fiecare autoturism câte 5 tineri. Găsiţi
numărul autoturismelor.
40. La ora de educaţie fizică au participat 25 de elevi. în timpul orei, ei au
participat la un joc cu mingea grupându-se câte 3. Fiecare grupă de 3
elevi a primit câte o minge. Ştiind că 4 elevi au rămas în afara jocului, să
se afle câte mingi au fost folosite la joc.
41. în 5 coşuleţe se află 30 de portocale, în fiecare coşuleţ fiind acelaşi
număr de portocale. Dintr-un coşuleţ s-au consumat 4 portocale. Câte
portocale pot fi în 3 coşuleţe luate la întâmplare ?
42. După ce a citit 18 pagini dintr-o carte, un elev constată că i-au rămas
de citit de 3 ori mai puţine pagini decât numărul total al paginilor cărţii.
Câte pagini are cartea ?
43. Suma a trei numere consecutive este 33. Să se afle numerele.
44. Suma a trei numere este 42. Fiecare din ele este cu 2 mai mare decât
cel din faţa lui. Să se afle numerele.
45. Aflaţi trei numere consecutive care prin însumare dau numărul 18.
46. Suma a trei numere naturale este 70. Fiecare număr este de două ori
mai mare decât cel din faţa lui. Să se afle numerele.
47. Dacă mărim un număr cu 7, iar alt număr îl micşorăm cu 7, ele devin
egale. Suma lor este 20. Să se afle numerele.
48. Suma a patru numere este 43. Dacă din fiecare se scade acelaşi număr
se obţin numerele: 7, 2, 9, 13. Care sunt numerele ?
49. Câtul a două numere este 6, iar restul împărţirii lor este 4. Ştiind că
diferenţa dintre ele este 29, să se afle numerele.
50. Se dau numerele x şi y. Se ştie că y este de 4 ori mai mic ctecât x. Să
se afle numerele, ştiind că suma lor este 50.
51. Suma a două numere este 36. Să se afle numerele, ştiind că primul
este de 3 ori mai mare decât al doilea.
52. De ziua sa de naştere Mihai a adus la şcoală caramele, bomboane de
ciocolată şi jeleuri. Fiecare coleg al său îşi poate alege 3 dulciuri de
acelaşi fel sau nu. Găsiţi toate posibilităţile de alegere a dulciurilor.
53. Formulaţi enunţuri de probleme pentru flecare din întrebările de mai
jos:
- De câte ori este mai mare ?
- De câte ori este mai mic ?
- Cu cât este mai mare produsul decât câtul ?
- Cât este produsul ?
- De câte ori este mai mare primul decât al doilea ?
- Cât trebuie să-i luăm primului şi să-i adăugăm celui de-al doilea,
pentru a deveni egale ?
54. Menţionând corect noţiunile corespunzătoare frazelor de mai jos,
descoperiţi pe verticala AB nota ce o puteţi obţine pentru dezlegarea
jocului.
1) Nu are valoare în şirul numerelor naturale.
2) Primul termen al unei împărţiri care urmează să fie împărţit la celălalt.
3) Ne spune de câte ori se cuprinde al doilea termen al unei împărţiri în
primul.
4) Numerele pe care le adunăm.
A
2
1
r3
4
B
55. într-o clasă se formează 2 echipe, una cu 3 copii şi cealaltă cu 5 copii.
Dacă fiecare dintre copiii unei grupe propune câte un exerciţiu pentru
fiecare dintre copiii celeilalte grupe, câte exerciţii vor fi propuse în total ?
TEST
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
250 - 5 x18 :2 + 138 x2. 400 : 8 : 2 + 425 : 5 - 630 : 9.
2. Comparaţi următoarele numere 2. Comparaţi următoarele numere
două câte două şi apoi aşezaţi-le în două câte două şi apoi aşezaţi-le în
ordine crescătoare: ordine crescătoare:
A = sfertul lui 24; B = triplul lui 6; A = jumătatea lui 18; B = triplul lui
C = numărul cu 8 mai mic decât 7; C = numărul cu 6 mai mic decât
19; D = numărul cu 4 mai mare dublul lui 10; D = numărul cu 9
decât dublul lui 7. mai mare decât 17.
3. Determinaţi valorile lui a astfel 3. Determinaţi valorile lui a astfel
încât: încât:
21 < 2 x 9 + a < 24. 17 < 3 x 5 + a <20.
4. Desenaţi o schemă corespunză 4. Desenaţi o schemă corespunză
toare exerciţiului: toare exerciţiului:
6 9 - 2 1 : x + 5 = 11 25 + 13 \ x - 2 = A
şi apoi aflaţi-1 pe x. şi apoi aflaţi-1 pe x.
5. în 4 coşuleţe se află 32 de mere, 5. în 4 coşuleţe se află 24 de pere,
în fiecare coşuleţ fiind acelaşi în fiecare coşuleţ fiind acelaşi
număr de mere. Dintr-un coşuleţ, număr de pere. Dintr-un coşuleţ,
Dan a luat 3 mere. Câte mere pot fi Maria a luat 2 pere. Câte pere pot fi
în două coşuleţe luate la întâm în două coşuleţe luate la întâm
plare? plare?
Nota acordată
6) 8)
Fig. H.7
2. Care cifre cuprinse între 0 şi 10 au forma unor linii curbe ?
3. Desenaţi:
- linii frânte;
- linii curbe;
- linii frânte şi curbe;
- linii drepte.
4. Scrieţi toate segmentele de dreaptă existente în desenul din figura II.8.
Fig. II.8
5. în figura II.9 sunt prezentate mai multe segmente de dreaptă de diferite
lungimi. Priviţi-le cu atenţie şi fară să le măsuraţi încercaţi să stabiliţi:
a) Care segmente de dreaptă au lungimea egală cu lungimea
segmentului 1?
b) Dar cu lungimea segmentului 2?
c) Câte segmente de dreaptă au lungimea egală cu cea a
segmentului 3?
Verificaţi afirmaţiile făcute măsurând apoi segmentele.
6. Desenaţi folosind creioane colorate:
a) linii drepte, linii frânte, linii curbe;
b) segmente de dreaptă în poziţiile: orizontală, verticală şi oblică.
c) 3 grupe a câte 2 segmente fiecare, segmentele din fiecare grupă având
aceeaşi lungime.
7. Observaţi desenele din figura 11.10 şi scrieţi denumirea fiecărei linii:
a) b) c) d)
Fig. II. 10
8. Priviţi desenle din figura II. 11.
B D
^ Fig. 11.11
a) Din câte segmente este alcătuit fiecare dintre desene?
b) Ce asemănări şi ce deosebiri există între cele patru desene?
9. Priviţi şirul de elemente din figura 11.12 şi completaţi-1 cu încă 4
elemente:
Fig. 11.12
10. Desenaţi pe caiet un şir de elemente care să respecte o regulă stabilită
de voi.
11. Desenaţi pe caiet figurile plane din desenul 11.13 şi scrieţi sub fiecare
denumirea. Care dintre figuri au acelaşi număr de laturi ? Prin ce se
deosebesc figurile c) şi h) de celelalte figuri ?
a)
Ao b) c) d) e) f) g) h)
Fig. 11.13
12. Scrieţi în dreptul săgeţilor câte figuri din fiecare fel sunt în desenul
11.14.
O A—... O
A o —
>. . .
Fig. 11.14
13. Completaţi şirul de elemente din figura 11.15 cu încă 3 elemente.
Fig. 11.15
14. Mihai avea 14 beţişoare. El dorea să-şi construiască 2 pătrate punând
pe fiecare latură câte 2 beţişoare. De câte beţişoare mai avea nevoie?
15. Câte triunghiuri şi câte pătrate conţin desenele din figura 11.16
Fig. 11.16
16. a) în desenul din figura 11.17, numerotaţi astfel: cu 1 dreptunghiurile
care sunt în interiorul cercului; cu 2 dreptunghiurile care sunt în
exteriorul cercului, dar în interiorul pătratului; cu 3 dreptunghiurile care
sunt în exteriorul pătratului,
b) Câte figuri sunt în
exteriorul cercului şi în
interiorul pătratului? Câte
triunghiuri sunt în interiorul
pătratului?
Fig. 11.17
17. Realizaţi desene prin care ştergând de fiecare
dată desenului din figura 11.18 câte două segmente
de dreaptă, să rămână câte două triunghiuri.
Fig. 11.18
18. Denumiţi formele următoarelor obiecte (fig. 11.19.):
m E
a) b) c) d) e)
Fig. 11.19
Câte pătrate se văd în figura d) ?
19. Scrieţi câteva dintre obiectele pe care le cunoaşteţi şi care au formă
de: a) cub; b) prismă; c) piramidă; d) sferă; e) cilindru; f) con.
20. în desenele din figura 11.20, scrieţi cifrele astfel:
1 sub con ; 4 sub sferă ;
2 sub cub ; 5 sub piramidă ;
3 sub cilindru ; 6 sub prismă.
Fig. 11.20
21. Ce formă au următoarele obiecte:
a) o carte ; d) un cort decampanie ;
b) o pâlnie ; e) un pahar ;
c) un cornet; f) un balon ?
22. Ce formă are clasa voastră? Ce figuri geometricereprezintă pereţii
laterali? Dar duşumeaua şi tavanul ?
23. Dan vrea să-şi construiască un cub din beţe de chibrit. Dacă foloseşte
pentru fiecare muchie un băţ, de câte beţe are nevoie ?
TEST
a) b)
Fig. 11.22 Fig. H.24
7. Desenaţi 4 dintre figurile şi 7. Desenaţi 4 dintre figurile şi
corpurile geometrice învăţate. Din corpurile geometrice învăţate. Din
acestea una să fie paralelipiped. acestea una să fie piramidă.
Nota acordată
A Fig. 11.25 E
2. Ion are de parcurs de acasă până la scoală traseul din figura 11.26:
Nota acordată
CAPITOLUL I
ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUM ERELOR NATURALE ÎN
CONCENTRUL 100 - 1000 CU TRECERE PESTE ORDIN
TEST
1. Efectuaţi următoarele calcule şi 1. Efectuaţi următoarele calcule şi
apoi scrieţi proba pentru fiecare: apoi scrieţi proba pentru fiecare:
345 + 623; 741 - 154. 427 + 285; 6 7 2 -3 8 4 .
2. Scrieţi următoarele 3 numere în 2. Scrieţi următoarele 3 numere în
şirul: 150, 142, 134, ... şirul: 177, 171, 165, ...
3. Puneţi în locul steluţelor cifrele 3. Puneţi în locul steluţelor cifrele
care se potrivesc: care se potrivesc:
3** + *8* — 4** + *6* —
*24 2*6 *51 3*4
980 695 820 578
4. Descompuneţi numărul' 674 într- 4. Descompuneţi numărul 736 într-
o sumă de doi termeni dintre care o sumă de doi termeni dintre'care
unul să fie cu 7 mai mic decât 432. unul să fie cu 5mai mare decât 378.
5. Aflaţi termenul necunoscut din 5. Aflaţi termenul necunoscut din
relaţia: relaţia:
/a 238 + a = 342+ 189. 643 - a = 137 + 285.
6/ într-o excursie trebuiau să 6. într-o excursie trebuiau să
participe 345 de fete, iar băieţi cu participe 432 de băieţi, iar fete cu
178 mai mulţi. Au lipsit 37 de fete 168 mai puţine. Au lipsit 39 de fete
şi 29 de băieţi. Câţi copii au plecat şi 25 de băieţi. Câţi copii au plecat
în excursie? în excursie?
Faceţi calculul în două moduri. Faceţi calculul în două moduri.
Nota acordată
1. Calculaţi:
12x15= 23x41= 71x12 =
11 x 18= 37x25 = 54x 17 =
2. Fără a face calculele, scrieţi în ordine descrescătoare numerele:
a) 14x11 ; 14 x 65 ; 14 x 36 ; 14 x 42 ; 14x51 ;
b) 22 x (12 + 16); 22 x (8 +16); 22 x (9 + 10 + 6 ); 22 x (16 - 16).
3. Scrieţi numerele: 121, 144, 169, 196 ca produsul a două numere egale.
Folosiţi ca indiciu ultima cifră a fiecărui număr.
4. Scrieţi în ordine operaţiile pe care trebuie să le efectuaţi, pentru a
calcula rapid:
1 5 x 8 + 1 5 x 2 ; 1 8 x 2 1 - 1 8 x 1 1 ; 49 x (129 - 21 + 32) x 0.
5. Scrieţi în ordine crescătoare primele trei numere cele mai apropiate de
1000, fără a efectua înmulţirile:
A = 12 x 48 ; B = 12 x 50 ; C = 15 x 48 ; D = 15 x 60 ; E = 15 x 50.
Justificaţi răspunsul, comparând factorii produselor.
6. Completaţi căsuţele libere:
17 x 12 + 17x25 + 17x9 = D x ( □ + □ + □ ) ;
35 x 28 - 35 x 16 + 35 x 11 = □ x ( □ - □ + □ ) ;
23 x (41 - 20 + 15) = □ x □ - □ x □ + □ x □.
7. Efectuaţi înmulţirile:
31 x 45 x 61 x 52 x
24 16 13 ' 18
8. Reconstituiţi înmulţirile:
27 x *7 x 3* x
*5 \* îi
9** 2*9 7*4
9. înlocuiţi pe x cu cel mai mic număr natural pentru care următoarele
inegalităţi sunt adevărate:
13 x 15 < x ; 32 x 19 > x ;
/ 21 x 18 <x ; 47 x 16 >x.
10. Mihai şi-a aranjat timbrele într-un clasor astfel: pe primele 15 rânduri
a pus câte 12 timbre pe fiecare, iar pe următoarele 11 rânduri a pus câte
14 timbre pe fiecare. Câte timbre are Mihai ?
11. înmulţiţi cel mai mic număr de două cifre care arecifraunităţilor
număr par cu un număr formatdin două cifre a căror sumăeste 6. Câte
posibilităţi există ?
12. Determinaţi valorile lui x pentru care:
550 < 3 0 -x < 900.
13. Aflaţi produsul dintre cel mai mic număr de două cifre având suma
cifrelor 4 şi cel mai mare număr de două cifre având suma cifrelor şase.
14. Formulaţi o problemă după următorul exerciţiu:
’ 38 x 1 6 -2 3 -1 2 = ?
TEST
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
1 7 x 4 ; 18x21 + 1 8 x24; 1 4 x 8 ; 32x 17 + 32x 12;
18x6 —3 x 1 8 ; 1 7 x 6 -4 x 1 7 ;
31 x 8 - 8 x 15 + 12x8. 4 4 x 6 - 6 x 18+ 14x8.
2. Scrieţi numărul 72 ca produsul a 2. Scrieţi numărul 64 ca produsul a
două numere, dintre care unul să două numere, dintre care unul să
fie de două cifre. fie de două cifre.
3. Calculaţi valoarea termenilor 3. Calculaţi valoarea termenilor
necunoscuţi: necunoscuţi:
137x3 + a= 137x5 ; 152 x 4 + a = 152 x 6 ;
b - 4 x 142 = 142 x3 ; b - 3 x 175 = 175 x2 ;
25 xc - 36 x25 = 2 x25. 18 x c - 18x 12 = 18 x 15.
4. Comparaţi următoarele numere, 4. Comparaţi următoarele numere,
fără a face calculele: fără a face calculele:
342 x 8 şi 5 x 342 ; 7x231 şi 231 x9 ;
5 7 2 - 3 x 112 şi 5 7 2 - 5 x 112. 3 x 115 +474 şi 474 + 5 x 115.
Justificaţi răspunsul. Justificaţi răspunsul.
5. Se dă relaţia: 5. Se dă relaţia:
136 < 1 3 6 -x < 680. 124 < 124-x< 744.
Scrieţi care dintre următoarele Scrieţi care dintre următoarele
afirmaţii sunt adevărate şi care sunt afirmaţii sunt adevărate şi care sunt
false: false:
a) x poate fi orice număr natural a) x poate fi orice număr natural
mai mic decât 7 ; mai mic decât 8 ;
b) x este un număr natural ce nu b) x = 1, 2, 3 ;
poate depăşi pe 4 ; c) x este un număr natural mai
c) x = 5. mare decât 1 şi mai mic decât 7.
Nota acordată
:8 +15
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
74 : 3 ; 84 : 4 ; 175 : 5 ; 433 : 3. 85 : 3 ; 72 : 6 ; 645 : 7 ; 340 : 4.
2. Câtul împărţirii unui număr la 7 2. Câtul împărţirii unui număr la 6
este 12, iar restul este 5. Aflaţi este 23, iar restul este 2. Aflaţi
deîmpărţitul. deîmpărţitul.
3. Calculaţi în două moduri: 3. Calculaţi în două moduri:
(1 3 2 -6 4 ) : 4. (1 7 8 - 54) : 4.
4. Aflaţi valoarea lui x din 4. Aflaţi valoarea lui x din
egalitatea: egalitatea:
6 -x - 124 = 356. 141 + 8 -x = 862.
5. Comparaţi numerele: 5. Comparaţi numerele:
345 : 5 □ 312 : 2 ; 432 ': 2 □ 416 : 4 ;
3 6 0 :2 : 3 □ 360 :6 . 488: 8 0 4 8 8 : 4 : 2 .
6. Produsul a trei numere naturale 6. Produsul a trei numere naturale
diferite este 100. Produsul primelor diferite este 180. Produsul primelor
două este 20, iar produsul ultimelor două este 30, iar produsul ultimelor
două este 50. Aflaţi numerele. două este 60. Aflaţi numerele.
7. Ce număr adunat cu 64 dă 7. Ce număr adunat cu 32 dă
acelaşi rezultat ca în cazul acelaşi rezultat ca în cazul
înmulţirii lui cu 9 ? înmulţirii lui cu 5 ?
Nota acordată
1. Calculaţi:
7x 10= 5 x 100= 0 :1 0 = 4 3 0 :1 0 =
53 x 10= 10 0 x 2 = 2 0 :1 0 = 800:100 =
41 x 10= 100x0= 5 4 0 :1 0 = 0 :1 0 0 =
2. Calculaţi în două moduri:
(7 + 5 )-1 0 = (1 2 -3 )-1 0 = (180 + 740) : 10 =
(8 - 4 ) -1 0 = (1 7 -9 )-1 0 = (9 5 0 - 130): 10 =
3. Comparaţi următoarele numere, fără a efectua operaţiile:
(3 + 4) • 10 şi (5 + 4) ■10 ; (178 + 15) -10 şi (15+ 20)-10;
( 7 - 2 ) - 1 0 şi ( 7 - 5 ) - 1 0 ; (1 3 4 -7 8 )-1 0 şi (1 3 4 -9 4 )-1 0 .
4. Fără a efectua calculele, ordonaţi crescător numerele:
(132 + 768):100; (132 + 168):100j (32 + 68):100; (132 + 468):100 .
5. Descompuneţi numerele: 173, 215, 461, 628, într-o sumă de doi
termeni astfel încât:
a) unul dintre termeni să fie produsul lui 10 cu un număr de o cifră ;
b) unul dintre termeni să fie produsul lui 100 cu un număr de o cifră.
Există mai multe posibilităţi de descompunere? Dacă da, scrieţi 2 pentru
fiecare număr.
6. Scrieţi în căsuţe semnul de relaţie corespunzător (<, =, > ):
80 xlOD 4x2x10; 500:100D(200+200):100; 3 x2 x 10 □ X: 2 x 100;
5 xlO □ 6 x 100; 300:10 □ (17 + 15)-100; 0 x 5 x 100 □ 100 x 7 x 0.
7. Se consideră perechile de numere:
32 şi 320 ; 8 şi 800 ; 630 şi 63.; 100 şi 1.
a) Aflaţi de câte ori este mai mare sau mai mic primul număr din pereche,
faţă de cel de-al doilea.
b) Scrieţi şi voi asemenea perechi de numere.
8. O cooperativă de încălţăminte trebuie să confecţioneze 520 de perechi
de sandale în 10 zile. Ştiind că ea a confecţionat în fiecare zi cu 5 perechi
de sandale mai mult, să se afle câte perechi de sandale a confecţionat în
10 zile.
9. La un magazin s-au adus 12 lăzi cu biscuiţi a 10 kg fiecare, 100 de
cutii cu bomboane de pom a 3 kg fiecare şi 10 cutii cu bomboane
fondante a 2 kg fiecare. Ce cantitate de marfa s-a adus în total ?
10. Scrieţi vecinii cei mai apropiaţi ai numerelor:
22, 58, 498, 604,
care sunt egali cu produsul dintre 10 sau 100 şi un număr de o cifră.
11. Cu numerele:
0, 18, 30, 42, 60, 500, 70, 800, 246
alcătuiţi grupe astfel:
A = numere care nu se împart exact la 10 ;
B = numere care nu se împart exact la 100 ;
C = numere care se împart exact la 10 ;
D = numere care se împart exact la 100 ;
E = numere care se împart exact şi la 10 şi la 100.
12. Puneţi în evidenţă operaţiile inverse şi determinaţi pe x din
următoarea schemă:
xlOO : 10
13. Un număr este 700, al doilea este de 100 de ori mai mic, iar al treilea
de 10 ori mai mare decât al doilea. Aflaţi suma celor trei numere.
14. Ştiind că o bancnotă de 500 lei valorează cât 5 monede de 100 lei,
aflaţi câte monede de 100 lei se pot primii în schimbul a 10 bancnote de
500 lei.
15. Adina o împrumută pe prietena ei, Silvia, cu suma de 850 lei. Ştiind
că numărul monedelor de 50 lei este cu 2 mai mare decât al celor de 100
lei, să se afle câte monede de fiecare fel a primit Silvia.
16. Ştiind că o monedă de 20 lei valorează cât 2 monede de 10 lei, aflaţi
câte monede de 10 lei valorează 120 monede de 20 lei.
17. Dan a primit de la tatăl său suma de 450 de lei în monede de 50 lei şi
de 100 lei. Ştiind că numărul monedelor de 100 lei este cu 3 mai mic
decât cel al monedelor de 50 lei, să se afle câte monede de fiecare fel a
primit Dan.
18. Vasile îi spune unui coleg că are în buzunar 2 monede de 100 lei şi 3
bancnote de 500 lei. El însă nu are nici o bancnotă. Câţi lei are Vasile în
buzunar ?
CAPITOLUL V
EXERCIŢII ŞI PROBLEM E CU OPERAŢIILE STUDIATE.
O RDINEA EFECTUĂRII O PERAŢIILOR
1. Calculaţi:
a) 10 + 1 8 - 0 + 0 - 5 - 0 + 16 : 1 ;
b) (284 : 2 + 6 8 - 3 9 )-0 ;
c) 612 : 3 + 1 6 -1 0 -1 9 8 ;
d) 6 +(81 : 9 x 9 - 9 ) + 199 - 199-1 ;
e) 18 • 10 : 6 + (300 - 60) : 8 + 238 : 7 ;
f) [(125 x 7 - 190) : 5 - 29] : 3 x 9 + 599 ;
g) 288 + {819 : 9 + 4 • [20 + 6 • (245 : 5 - 246 : 6)]};
h) 468 + 248 : 8 - [640 : 4 + 3 ■(81 - 68 + 19)] ;
i) 898 - (605 - 235 x 2 + 168 : 3) x 2 - 189.
2. Calculaţi:
a) 250 - 5 x 1 8 :2 + 138 x 2 ;
b) 828 - 3 5 6 + 148 x 2 - 6 4 0 ;
c) 400 : 8 : 2 + 425 : 5 - 630 : 9 ;
d) (72 x 3 - 80) : 2 + 248 : 2 - (120 - 138 : 2);
e) (125 + 780 : 2) x 2 - 408 : 2
f) (425 x 2 + 308 x 2) : 2 + 139
g) (8 2 0 - 148x3 : 2 ): 2 - 139
h) (230 + 28 x 2 : 4 + 56): 1 0 0 - 2 ;
i) [(271 - 169): 2 + (280 + 120): 4] x 2.
3. Calculaţi:
A = (1 + 2 + 3 + ... + 50) - (1 + 2 + 3 + ... + 30) ;
B = (1 + 2 + 3 + ... + 100) - (50 + 51 + 52 + ... + 100).
4. Verificaţi dacă următoarele egalităţi sunt adevărate sau nu:
766 - (138 x 3 - 428 : 2) = 789 - 138 2 ;
366 - (627 : 3 - 387 : 3) + 125 = 229 + 3 x 128.
5 . C a lcu la ţi: (« 2 5 : » « ( « 0 . - 6 9 » )
V 426:3x2-179 ■
6. Să se efectueze:
a) ((18x4-
18x4-81:9):? _m .3 . b) ( 8 2 5 : S ) x ( 7 0 1 - 6 9 9 )
128 + 864 :8 - 227 ‘" ' ' '' 4 2 6 : 3 x 2 - 279
7. Se dau numerele:
0 = 4 x 8 —6 x 3 + 81 : 9 ;
6 = 36 : 6 + 42 :7 - 4 8 : 8 ;
c = 56 : 7 - 4 5 :9 + 6.
Să se calculeze:
o - 3 x6 + c ;
o + 6 :2 + 3 xc. \
8. Se dau numerele:
o = 6 x 8 + 2 x 9 + 6 x 4 şi 6 = 6 x 8 —2 x 9 —6x4.
Cu cât este mai mare suma a + 6 decât diferenţa a - b ?
9. Calculaţi valorile numerice ale literelor a, 6, c, ¿d in relaţiile:
(6 x a ) - 1 8 = 36; 32 - (7 x c ) = 4 ;
(6 x 4) + 18 = 30 ; 8 1 -(9 x < /) = 9.
10. Ştiind că a = 2, calculaţi: o x (a + 1) x (a -1 ) : (a -1).
11. Calculaţi:
^ = 8 + 0 + 5 :1 +4x0-9x0;
5 = 50 + 80 + 80 : 8 0 - 1.
12. Calculaţi câtul 6 : a, dacă:
a = (2 9 0 -2 1 8 ) : 9 + 48 - 248 : 8 ;
6 = 6 x 5 x 0 + 5 0 - 5 x 1 0 + 0 :8 .
13. Calculaţi A + B ~ C, ştiind că: ^ .^ = (7 x 8 -2 0 ): 6 + 100 : 4 - 20 ;
5 = 4 + 4 : 4 —4 ;
C = (9 + 9 x 9): 9.
14. Calculaţi câtul numerelor x şi^ :
x = (2 498 - 398): 2 + 2 939 - 1 789 ;
^ = 7 x 9 : 3 x 0 + 8 0 x 2 - 6 0 + 90x0.
15. Calculaţi: 26 x 0 + 25 : 25 x (1 294 + 2 306): 25.
16. Efectuaţi:
a) 898 - (605 - 235 • 2 + 168 : 3) x 2 - 189 ;
b) 639 : 3 + (146 x 4 - 824 : 8) x 2 - 269 ;
c) (246 + 424 : 2 : 4 - 636 : 6 - 125): 2 ;
d) 1 000 - 148x3 : 2 + 68x8 - 164;
e) (249 + 6 x 78): 3 + 246 x 3 - 587 ;
f) 92 243 - (4 6 x 100+ 25) x 10 ;
g) (89 201 - 39 x 100 - 1 301): 1 000 ;
h) (40 x 1 000 - 40 x 100): 100 - 250.
17. Aflaţi valoarea literelor din egalităţile:
a: 6 + 129 = 231 (971 - c) : 4 = 236 ; 9 x (e + 15) = 810 ;
( 6 - 387) : 7 = 135 600 + 126 x d= 852 ; 3 x ( 7 + / ) x 2 = 630 ;
4 x g - 389 = 724 : 2 - 729 : 3 ; 248 : h + 568 = 128 x 4 + 900 : 5 ;
1 000 - (126 x 2 + 906 : 6 - n ) . 2 = 807.
18. în trei zile Ionel a citit 630 de pagini dintr-o carte. în ziua a patra el a
citit'de 7 ori mai puţine pagini decât cele citite în cele 3 zile. Numărul
paginilor rămase necitite este de 9 ori mai mic decât al celor citite în cele
4 zile. Câte pagini are cartea ?
19. Pentru desfăşurarea olimpiadei de matematică au fost pregătite câte 2
coli de hârtie pentru fiecare elev participant. Dacă pentru fiecare elev s-ar
fi pregătit cu 3 coli mai mult ar mai fi fost necesare încă 360 de coli. Câţi
elevi au participat la concurs şi câte coli de hârtie au fost pregătite?
20. Să se afle două numere x şi y, ştiind că dacă mărim pe y cu 4,
produsul lor se măreşte cu 180, iar dacă mărim pe x cu 4, produsul lor se
măreşte cu 32.
21. Să se afle două numere a şi b, ştiind că dacă micşorăm pe a cu 3,
produsul lor se micşorează cu 24, iar dacă micşorăm pe b cu 3, produsul
lor se micşorează cu 72.
22. La un număr x se adună 17, rezultatul obţinut se împarte la 2, din noul
rezultat se scade 135, iar acest ultim rezultat se înmulţeşte cu 3. în final
se obţine 900. Realizaţi o schemă care pe baza operaţiilor enunţate să vă
ducă la aflarea numărului x. în aceeaşi schemă puneţi în evidenţă şi
operaţiile inverse.
23. La o expoziţie cu lucrări create de cadrele didactice au fost prezentate
875 exponate. Din acestea, a cincea parte erau lucrări publicate, un sfert
din rest erau lucrări în manuscris, iar restul mijloace audio - vizuale. Câte
exponate erau din fiecare fel ?
24. Suma numerelor naturale de o singură cifră este de 5 ori mai mică
decât suma a două numere naturale consecutive. Aflaţi numerele.
25. Patru copii au fiecare câte o sumă de bani. După ce primul cheltuieşte
380 lei, al doilea un sfert din suma cheltuită de primul, al treilea cu 175
de lei mai .puţin decât primul, iar al patrulea dublul sumei cheltuite de al
doilea, fiecare rămâne cu o sumă de bani echivalentă cu suma totală
cheltuită de ultimii trei. Câţi lei a avut fiecare ?
26. Cătălin a citit în vacanţa de primăvară o carte cu poveşti care avea
248 de pagini. In prima zi a citit atâtea pagini câte ar avea cartea dacă s-ar
înlătura ultima cifră. In a doua zi a citit de 2 ori mai multe decât în prima
zi, iar în a treia zi a citit de 3 ori mai puţine decât în a doua zi. In a patra
zi a citit 28 de pagini, restul de pagini citindu-le în următoarele 4 zile.
Câte pagini a citit Cătălin în fiecare zi ?
27. Enunţaţi o problemă care să se rezolve după următorul exerciţiu:
475 : 5 x 2 + 690 - 124 = .
TEST
1. Calculaţi: 1. Calculaţi:
174: 3 + 84-5 - (2 6 + 58)-5. 192 : 3 + (37 + 65)- 4 - 102-4.
2. Ştiind că: 2. Ştiind că:
a= 123-9 + 125 : 5 ; a = 241 - 2 + 126 : 3 ;
6 = 108-3 + 99 : 9, 6 = 1 0 1 -3 + 8 8 : 1 , *
să se calculeze a + b şi a - b. să se calculeze a + b şi a - b.
3. Se dau numerele 18 şi 9. Aflaţi 3. Se dau numerele 6 şi 18. Aflaţi
câtul dintre suma şi diferenţa câtul dintre suma şi diferenţa
acestor numere. acestor numere.
4. Un număr îl înmulţim cu 3. 4. Un număr îl înmulţim cu 4.
Rezultatul îl micşorăm de 2 ori. Rezultatul îl micşorăm de 3 ori.
Noul rezultat îl înmulţim cu 4 şi Noul rezultat îl dublăm şi obţinem
obţinem 72. Aflaţi numărul. 48.Aflaţi numărul.
5. Andrei are de 4 ori mai mulţi lei 5. Maria are de 3 ori mai mulţi bani
decât Dan. Dacă Andrei ar avea cu decât Ana. Dacă Maria ar avea cu
280 lei mai mult, atunci el ar avea 345 lei mai mult, atunci ea ar avea
840 lei. Câţi lei are Dan? 873 lei. Câţi lei are Ana?
Nota acordată
Fig. III. 3
6. Trasaţi o dreaptă MN. Câte paralele situate la distanţa de 2 cm de ea
credeţi că puteţi trasa?
7. Care cifre cuprinse între 0 şi 10 au forma unor linii curbe?
8. Care litere mari de tipar din alfabetul limbii române au forma unor:
a) linii frânte ;
b) linii curbe deschise ;
c) linii curbe închise ?
9. Fără a le măsura, comparaţi segmentele de dreaptă care pot fi
identificate în desenul din figura III.4.
A ' C D B
i-------------------------------------- 1---------------1-------------------------------------------------------------------------- 1
Fig. III.4
10. Se consideră patru segmente de dreaptă: AB cu lungimea de 3 cm, CD
cu lungimea de 25 mm, EF cu lungimea de 29 mm şi MN cu lungimea de
2 dm. Scrieţi segmentele în ordinea lungimii lor.
11. Să se determine lungimea segmentelor AB, BC şi CD, ştiind că:
a) AB şi BC au aceeaşi lungime ; b) AB + BC + CD = 75 mm ;
c) CD este de două ori mai mic decât AB. A_________________ B
12. în figura III.5, AB şi CD au lungimi
egale, la fel ¿i segmentele BC şi AB. în
cazul când BC are 9 cm, iar AB este cu __________________
8 cm mai mare, calculaţi: D C
AB + BC + CD + AD. Fig. III.5
13. Un biciclist are de parcurs drumul AF
(fig.III.6). Câţi kilometri are lungimea acestui drum, dacă: AB = 6 km,
BC = 4 km, CD = 5 km, DE = 7 km, EF = 8 km.
B C E
Fi?. III.7
a) Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc aceste linii ?
b) Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false:
- fiecare dintre liniile date este formată din cel puţin 3 segmente ;
- fiecare dintre liniile date este închisă ;
- toate liniile sunt deschise ;
- fiecare dintre linii conţine cel puţin un segment oblic ;
- fiecare dintre linii conţine cel mult un segment vertical;
- fiecare dintre linii conţine cel puţin un segment orizontal.
15. Scrieţi figurile geometrice formate din câte trei linii frânte închise
care pot fi puse în evidenţă în desenul din figura III.8.
Fig. III.8
16. Se dă linia frântă închisă ABC din
figura D3.9, unde: AB = 12 cm, BC este
’ mai mic decât AB cu 3 cm, AC este mai
C mare decât AB cu 4 cm. Aflaţi suma
Fig. III.9 lungimilor segmentelor.
17. O linie -frântă este formată de trei
segmente. Nu ştim lungimile acestor segmente, dar aceste lungimi
exprimate în cm sunt numere naturale. Lungimea totală a liniei fiind de
15 cm, aflaţi lungimile segmentelor dacă:
a) toate au aceeaşi lungime ;
b) unul dintre segmente măsoară 6 cm.
în care dintre cazuri există mai multe soluţii ?
Unghiul
Fig. III. 11
10. Care unghiuri din figura III. 12 sunt: a) ascuţite ; b) obtuze ; c)drepte ?
B C
F E
Fig. ffl.12
11.Notaţi cu cifre toate unghiurile ce pot fi puse în
evidenţă în figura 111.13 şi scrieţi în casetă numărul
lor._____________________
numărul de.. unghiuri = Fig.III. 13
Triunghiul
a)
Fig. III. 15
5. Identificaţi triunghiurile care pot fi puse în evidenţă în figura III. 16:
A B A B
D C D
Fig. III. 16 Fig. III. 17
6. în figura III. 17 ştergeţi două segmente astfel încât să rămână două
triunghiuri. Câte posibilităţi există ? Desenaţi de fiecare dată figura
rămasă.
7. Numiţi perechile de triunghiuri din
figura III. 18 care au câte un unghi comun.
Fig. III. 18 B
8. Perimetrul unui triunghi ABC este egal cu 324 cm. Lungimea laturii
AB este de 85 cm, iar cea a laturii BC este cu 20 cm mai mare. Să se afle
lungimea laturii AC.
9. Un pieton are de străbătut un traseu în formă de triunghi. Se ştie că
distanţa de la A la B este egală cu distanţa de la A la C, iar distanţa BC
este cu 200 m mai mică decât AB. Distanţa ABCA este egală cu 1 000 m.
Desenaţi traseul şi aflaţi distanţa AB.
B 4. Vreţi să construiţi
din figura 111.25 în care latura AB are de 3 ori
lungimea laturii AD ? Dacă latura AD are
D C lungimea unui băţ de chibrit, de câte beţe de
Fig. III.25 chibrituri aveţi nevoie pentru a-1 construi ?
5. Decupaţi dintr-o bucată de hârtie un paralelogram, îndoiţi-1 şi spuneţi
dacă aţi găsit sau nu vreo axă de simetrie.
6. Desenaţi un paralelogram care să aibă lungimea unei laturi de 6 cm, iar
a celeilalte cu 2 cm mai puţin. Calculaţi perimetrul acestui paralelogram.
7. Câte paralelograme sunt în desenul din figura III.26 ?
8. Un teren de forma unui paralelogram are
perimetrul egal cu 1 000 m. Ştiind că o latură
este triplul celeilalte, aflaţi laturile paralelo
gramului.
Dreptunghiul
D C
Fig. III.27 Fig. IE.28
2. Daţi exemple de obiecte pe care le-aţi întâlnit în jurul vostru, ale căror
suprafeţe sunt dreptunghiuri. Desenaţi câteva dintre ele.
3. Tăiaţi un dreptunghi dintr-o foaie de hârtie şi îndoiţi-1 după dreapta EF
(fig. HI.28). Ce puteţi spune despre această dreaptă ? Mai există şi alta cu
această proprietate ?
4. a) Construiţi un dreptunghi care să aibă lungimea de 10 cm şi lăţimea
jumătate din lungime.
b) Construiţi un alt dreptunghi care să aibă aceeaşi lungime cu primul şi
lăţimea mai mare cu 2 cm decât a primului.
5. Enumeraţi dreptunghiurile care pot fi puse în evidenţă în figura 111.29.
A B C ' D___________E
K
L M N
J 1 H G
Fig. 111.29
6. O parcelă în formă de dreptunghi are lungimea egală cu 34 m, iar
lăţimea cu 1 200 cm mai mică. Să se afle lungimea gardului necesar
imprejmuirii parcelei.
7. Un teren dreptunghiular are perimetrul de 4 000 cm. Să se afle
dimensiunile acestuia, ştiind că lungimea este cu 4 m mai mare decât
lăţimea.
8. Aflaţi dimensiunile unui dreptunghi care are perimetrul de 4 728 m,
ştiind că lungimea lui este de 2 ori mai mare decât lăţimea.
9. Ce dimensiuni (măsurate în cm) poate avea un dreptunghi al cărui
perimetru este de 24 cm ?
10. Diferenţa dintre lungimea şi lăţimea unui dreptunghi este de 20 m, iar
perimetrul acestuia este de 1 100 m. Să se afle dimensiunile dreptun
ghiului.
11. O construcţie de formă dreptunghiulară are perimetrul de 114 m.
Lungimea construcţiei este de două ori mai mare decât lăţimea. La 14 m
de pereţii casei se construieşte un gard care înconjură construcţia.
Calculaţi lungimea gardului. (Realizaţi un desen pentru a rezolva
problema.)
12. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată şi care este falsă ?
a) Dreptunghiul este un poligon.
b) Dreptunghiul are cel mult cinci laturi.
c) Dreptunghiul are toate unghiurile drepte.
d) Dreptunghiul este un paralelogram cu un unghi drept.
e) Dreptunghiul are toate laturile egale.
f) Dreptunghiul are două axe de simetrie.
Pătratul
1. Desenaţi un pătrat. Notaţi-1. Numiţi laturile şi unghiurile lui. Ce ştiţi
despre lungimile laturilor ? Dar despre unghiuri ?
2. Se consideră poligoanele din figura 111.30. Care dmtre ele este pătrat ?
b c d e f.
Fig. III.30
3. împăturiţi un pătrat de hârtie astfel ca atunci când
îl desfaceţi să apară dungile indicate în figura III.31.
Câte pătrate obţineţi ? Dar triunghiuri ?
4. Avem două pătrate: unul cu lungimea laturii
de 300 cm, iar altul cu lungimea laturii de 3 m.
Fig. III.31 Care dintre ele este mai mare ?
5. Luaţi; o bucată de hârtie cu lungimea de 23 cm şi lăţimea de 4 cm. Câte
A E B pătrate cu latura de 4 cm puteţi decupa ?
6. Desenaţi pătratul ABCD din figura 111.32.
îndoiţi-1 după dreapta EF. Ce este EF pentru pătrat ?
D F C Puteţi să-l îndoiţi astfel încât să mai găsiţi şi alte axe
Fig. 111.32 de simetrie ? Dacă da, desenaţi-le.
7. Intrând în bucătărie, o gospodină observă că s-au desprins nişte plăci
de faianţă de pe un perete (fig. IH.33). Câte plăci s-au desprins ?
Completaţi desenul. '
Fig. 111.33
8. Calculaţi perimetrul unui pătrat cu latura de 19 cm.
9. Calculaţi latura unui pătrat al cărui perimetru este de 72 m.
10. Lungimea totală a gardului a două grădini în formă de pătrat măsoară
288 m. Ştiind că perimetrul primei grădini reprezintă jumătate din
perimetrul celei de a doua, să se afle latura fiecărui pătrat.
11.Pe o masă în formă de pătrat cu latura de 150 cm se aşază o faţă de
masă care coboară de pe masă cu 30 cm. Ce lungime au franjurii care se
găsesc ataşaţi de jur împrejurul feţei de masă ? Realizaţi un desen pentru
a rezolva problema.
Probleme recapitulative
A F C E B
Fig. 111.36 Fig. HI.37
3. Completaţi şirul de mai jos cu 3. Completaţi şirul de mai jos cu
încă 3 elemente: încă 3 elemente:
TEST
Nota acordată
Adunarea şi scăderea
1. Calculaţi:
1 279 + 6 269 + 13 796 + 763 925 +
385 12 688 189 245 209 768
+ 12 580 -3 1 0 144
înmulţirea şi împărţirea
1. Aflaţi rezultatul următoarelor înmulţiri:
789 x 15 = 4 123 x 59 = 23 458x23 =
956 x 89 = 8 945 x 63 = 51 645 x 12 =
132x93 = 6 214x75 = 35 718 x 18 =
576x32= 3 598x24 = 63 214x 15 =
2. Efectuaţi împărţirile:
7 4 3 8 :2 = 6 3 8 4 :7 = 39 3 1 2 :9 = 984 672 : 8 =
9 330 : 3 = 6 480 : 8 = 74 025 : 5 = 375 824 : 4 =
2 4 1 6 :4 = 6 3 2 5 :5 = 52 3 3 2 :6 = 820 611 : 3 =
3. Efectuaţi următoarele operaţii:
a) 9 9 x 1 0 = 629 x 100 = 29 x 1 000 =
lOOx 10 = 1 000 x 100 = 324 x 1 000 =
627 x 10 = 7 040 x 100 = 624 x 1 000 =
1 425 x 10 = 3 295 x 100 = 873 x 1 000 =
b) 25 400 : 10 = 4 000 : 100 - 4 000 : 1 000 ■
3 000 : 10 67 501) ;100 - 10<S Ouo | ooo
¡07 000 : 10 - 800 000 : 100 900 000 : 1 000
900 000 : 10 - 209 000 : 100 = 876 000 : 1 000 =
4. Calculaţi:
(2 468 + 8 532): 1 000 = 100 x (297 + 2 589) =
1 000 x (921 - 178) = (8 278 - 7 999) x 1 000 =
(12 948 - 948); 1 000 = 10 000 - 100 x 98 + 10 x 293 =
(125 426 + 27 574) : 1 000 = 750 000 : 1 000 + 36 000 : 100 =
5. Găsiţi un număr de 10 ori, de 100 de ori şi de 1 000 de ori mai mare
decât 540.
6. Scrieţi numerele 2 420, 67 290, 10 840, 570 300, 488 000, 900 000 ca
un produs de doi factori, dintre care unul să se termine în cifra 0, iar
celălalt să nu se termine cu cifra 0.
7. Un număr este 8 000, al doilea este de 10 ori mai mic decât primul, iar
al treilea de 100 de ori mai mare decât suma primelor două. Care sunt
ultimele două numere?
8. Petrică are nevoie de 40 000 lei pentru a-şi cumpără cărţi şi caiete.
Dacă el economiseşte 1 000 lei pe săptămână, în câte luni va economisi
suma necesară?
9. Ionel are de primit de la colegul său suma de 1 000 lei. Dacă acesta i-ar
restitui banii în monede de: a) 20 lei; b) 50 lei; c) 100 lei, câte monede
i-ar da în fiecare caz?
10. Suma de 50 000 lei se plăteşte astfel: a) în bancnote de 1 000 lei; b) în
bancnote de 5 000 lei; c) în bancnote de 10 000 lei. Câte bancnote sunt
necesare în fiecare caz?
11. O sumă a fost plătită cu 11 bancnote de 1 000 lei şi 90 monede de
100 lei. Poate fi plătită această sumă în bancnote de 1 000 lei? Câte ar fi
necesare?
12. în cursul unei zile de la o moară au plecat spre fabricile de pâine din
judeţ 1 000 de saci cu faină a 75 kg fiecare şi 1 000 de saci cu făină cu
câte 45 kg fiecare. Câte autocamioane au fost necesare,dacă autocamionul
transportă câte 10 t ?
13. La un centru de librării s-au adus 24 000 coli de scris, iar coli cu foaie
velină de 100 de ori mai puţine. Care este numărul colilor aduse?
14. Din vânzarea unor produse răcoritoare, la un chioşc s-au încasat într-o
zi: 100. monede de 20 lei, 1 240 monede de 100 iei şi 30 bancnote de
1 000 lei. Ce sumă s-a încasat din vânzarea produselor răcoritoare în acea
zi?
15. La sfârşitul unei ziie, patronul unei firme a depus la bancă 100
monede de 100 lei, 1 000 monede de 50 lei 100 bancnote de 5 000 lei şi
300 bancnote de 1 000 lei. Ce sumă a depus ia bancă ?
16. Bunicul merge la CEC pentru a-şi depune banii obţinuţi din vânzarea
unor cereale. Ce sumă se va afla înscrisă pe carnetul său de CEC, dacă
depune 10 bancnote de 5000 lei, 100 bancnote de 1 000 lei şi 100
bancnote de 500 lei, iar pe carnetul său se mai afla suma de 90 000 lei?
17. în vacanţa de vară au plecat dintr-un judeţ în excursie la munte 293
preşcolari, şcolari de 100 de ori mai mult, iar studenţi de 10 ori mai puţin
decât şcolari. Care este numărul tinerilor care au plecat la munte în
vacanţa de vară?
18. Cele 120 000 pâini pe care le produce zilnic o fabrică sunt distribuite
în mod egal la 10 centre de desfacere, în lăzi de câte 10 bucăţi fiecare.
Câte lăzi primeşte fiecare centru?
19. Producţia zilnică a unei echipe de muncitori dintr-o fabrică era de
30 000 de piese pe zi, iar numărul muncitorilor era de 300. Introducându-
se un utilaj modem, producţia a crescut de 10 ori, iar numărul
muncitorilor s-a micşorat de 100 de ori cei disponibili fiind redistribuiţi
în alte secţii din fabrică. ' ,
a) Caculaţi care era norma zilnică la început în echipă.
b) Cu cât s-a mărit norma după tehnologizare?
20. Care număr are proprietatea că jumătatea lui este egală cu dublul lui ?
21. Fără a efectua înmulţirea aflaţi cifra unităţilor numărului:
623-628-839.
22. Numărul natural n are cifra unităţilor 7. Aflaţi cifra unităţilor
numărului 8« + 5.
23. Numărul 11 223 se împarte exact la 9. Câte numere diferite de acesta
se pot forma cu cifrele lui având două cifre de 1 alăturate, două cifre de 2
alăturate şi o singură cifră de 3. Verificaţi dacă şi ele se împart exact la 9.
TEST
1. Scrieţi numerele naturale 1. Scrieţi numerele naturale
cuprinse între: cuprinse între:
1 752 şi 1 757; 23 529 şi 23 534; 3 144 şi 3 149; 52 239 şi 52 244 ;
869 198 şi 869 204. 989 598 şi 989 603.
2. Se dau cifrele: 2, 5, 0, 9, 7. 2. Se dau cifrele: 4, 3, 8, 0, 6.
Scrieţi cel mai mare şi cel mai mic Scrieţi cel mai mare şi cel mai mic
număr ce se pot forma cu aceste număr ce se pot forma cu aceste
cifre. . cifre.
3. Efectuaţi următoarele calcule: 3. Efectuaţi următoarele calcule:
. 79 285 + 634 124 - 68 357+ 723 521 -
1586 293 385 2 865 435 846
Nota acordată
Punctajul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Nota
acordat 1 2 3 4 5
din oficiu
1 2 1,5 1,5 2 2 10
Clasa a patra
CAPITOLUL I
NUM ERE NATURALE
Cifrele romane
1. Scrieţi cu cifre romane:
- anul naşterii voastre ;
- anul în care ne aflăm ;
- numerele de la 100 la 150 ;
- secolele de la unu la douăzeci.
2. Scrieţi cele 7 cifre romane şi calculaţi suma lor.
3. Scrieţi cu cifre romane următoarele numere:
105, 284, 368, 599, 980, 1245, 20321, 7928.
4. Scrieţi cu cifre romane următorii ani:
1850 - anul în care s-a născut Mihai Eminescu ;
1893 - anul în care s-a născut Ion Creanga ;
1880 - anul în care s-a născut Mihail Sadoveanu ;
101 - anul în care a început primul război daco-roman ;
1386 - anul în care s-a urcat pe tron Mircea cel Bătrân ;
1457 - anul în care a urcat pe tronul Moldovei Ştefan cel Mare ;
1593 - anul în care a urcat pe tronul Ţării Româneşti Mihai Viteazul;
1859 - anul în care a avut loc unirea Ţărilor Române ;
1821 - anul în care a avut loc revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu ;
1877 - anul în care a avut loc războiul pentru independenţă ;
1918 - anul făuririi statului unitar român.
5. Scrieţi cu cifre arabe următoarele numere:
LX ; DIC ; XIV ; XXXVII ; MCMXVO ; MCMLX ; XCIV ;
MCMXVI ; MCMXLV ; CXCIX ; MDIII ; MMCCCXX ;
MCDXC ; MMCMXLI; MC ML ; X X V II; MCDXLIX ; MMMIX.
6. Aşezaţi în ordine crescătoare următoarele numere:
XXV ; MDC ; LXVm ; MCMXCI ; MCMXLV ; MDCCCLV ;
MMC ; DCCCVI; MCMLX ; MCMXVIII.
TEST
Nota acordată
Adunarea şi scăderea
1. Efectuaţi adunările:
2 345 + 29 386+ 3 486+ 129 386 +
789 429 688 985 68 888
12 506 86 936 68 796 898 645
8 405 989 435 9 896 76 986
înmulţirea şi împărţirea
8. Ce număr trebuie scăzut din 27 721 pentru a obţine dublul lui 8 429 ?
9. Pe un pod trec în medie pe zi 650 de maşini, 48 de biciclete şi 86 de
pietoni. într-o săptămână, câte maşini, câţi pietoni şi câţi biciclişti trec pe
pod ?
10. Calculaţi produsul dintre cel mai mare număr de trei cifre şi cel mai
mare număr de două cifre.
11. în câte zerouri se termină produsul numerelor:
1x2x3x4x5x...x49x50 ?
12. Diferenţa a două numere este 6 292. Aflaţi numerele, ştiind că unul
din ele este de 23 de ori mai mic decât celălalt.
13. Un număr adunat cu jumătatea lui ne dă suma 3 867. Care este
numărul ?
14. Câtul a două numere este 7, restul 19, iar diferenţa lor este .12 073.
Aflaţi numerele.
15. Dacă adunăm un număr cu dublul şi triplul său obţinem 25 290. Care
este numărul ?
16. Media aritmetică a 4 numere pare consecutive este 1 195. Care sunt
numerele ?
17. Mărind jumătatea unui număr de trei ori obţinem 21 729. Aflaţi
numărul.
18. Triplul unui număr este cu 2 498 mai mare decât numărul iniţial.
Aflaţi acest număr.
19. Suma a două numere este 4 744, iar diferenţa lor este 2 248. Aflaţi
numerele.
20. Suma a trei numere este 5 472. Ştiind că primele două sunt egale, iar
al treilea este de două ori mai mare decât suma primelor două, aflaţi
aceste numere.
21. Suma a trei numere este 29 700. Al doilea este de trei ori mai mic
decât primul şi de două ori mai mare decât al treilea. Aflaţi numerele.
22. Pe ambele părţi ale unei şosele lungă de 12 km se plantează la
distanţe egale pomi. Distanţa dintre al doilea şi al cincilea pom este de
150 m. Câţi pomi sunt necesari ? .
23. Dintr-o livadă s-au strâns 10 151 kg de cireşe, vişine şi caise.
Cantitatea de cireşe strânsă este egală cu cantitatea de vişine, iar caise
s-au strâns cu 2 188 kg mai puţin decât cireşe. Câte kg s-au strâns din
fiecare fel de fructe ?
24. Aflaţi două numere, ştiind că suma dintre dublul primului număr şi al
doilea număr este 4 841, iar suma dintre primul număr şi dublul celui de
al doilea este 5 938.
25. Pasul unei fetiţe este de 50 cm. Dacă de acasă şi până la şcoală are
375 m, câţi paşi face zilnic această fetiţă dus întors ?
TEST
1. Efectuaţi următoarele calcule: 1. Efectuaţi următoarele calcule:
1 345 786+ 23 145 653 - 14 328 758 + 42 236 128 -
278 537 l 287 975 369 468 6 457 239
Nota acordată
b ) — •— • — •
3 ’ 27 ’ 45 ’ 13 ’ 68 ’ 138 ’ 248 ’ 59-’ 30 ’
1 8 ’ 1 8 ’ 1 8 ’ 1 8 ’ 1 8 ’ 1 8 ’ 1 8 ’ 18 ’
d) 3 .24 15 7 99 65 103
1 0 3 ’ 1 0 3 ’ 1 0 3 ’ 1 0 3 ’ 1 0 3 ’ 1 0 3 ’ 103'
4. Priviţi figura IV. 1, scrieţi fracţiile corespunzătoare segmentelor: OA,
OB, OC, OD, OE, OM şi apoi aşezaţi-le în ordine descrescătoare:
•— 1----------------------------------------------- 1---1---------1---------1---------1--------
O A B C D E M
5. Comparaţi perechile de fracţii, punând între ele unul dintre semnele:
>,=%<•
, 3 . 4 7 . 5 21 . 21 4 . 3 6 75 . 3
a) - şi — ; —şi - ; — şi — ; — şi — ; — şi —;
6 6 8 * 8 5 28 36 36 75 3
, , 7 . 7 8 . 8 3 . 3 89 . 59 486 . 132248 .20
b) — şi — ; - şi — ; - şi — ; — şi — ;— şi— ; ------şi •— .
' 9 * 4 5 12 8 24 100 100 245 V 245 288 * 288
6. Calculaţi:
a) “ din: 24 dam ; 860 dam ; 380 1; 3248 km ; 62 500 q şi 1 008 480 le i;
c) ^din: 27 981 ; 495 729 ; 333 630 ; 2 486 700 ; 7 074 963.
7. Comparaţi perechile de fracţii, folosind reprezentări potrivite:
1 .1 1 .1 1 .1 1 .1
a) - şi - ;- şi — ; - şi — ; — şi - ;
5 7 3 96 4 2 8
. U 1 . 2 4 . 6 1 . 1 5 . 10
b) - şi — ; - şi - ; — ş i ---- ; - şi — .
2 * 10 6 * 4 10 100 5 ? 10
8. Scrieţi în ordine descrescătoare fracţiile:
, 2 2 2 2 2 2 ,, 7 1 9 3 20 5
a) —; —; — ; b) — ; — ; — ; — ;— ; — .
4 2 10 3 7 1 18 18 18 18 18 18
9. Folosind numerele 1, 2, 4, 6, 8 scrieţi:
a) toate fracţiile subunitare posibile ;
b) toate fracţiile echiunitare posibile ;
c) toate fracţiile supraunitare posibile.
10. Scrieţi sub formă de fracţii ordinare:
a) durata unei luni faţă de durata unui an ;
b) durata unei zile faţă de durata unui an bisect;
c) durata unei zile faţă de durata unei săptămâni;
d) durata unui minut faţă de durata unei ore.
11. Găsiţi un procedeu logic pentru continuarea următoarelor succesiuni
de fracţii:
. 2 3 4, 13.11.
4 ’ 6 ’ 8 ’ "' 1 7 ’ 1 6 ’ 15 ’ *"
12. Aflaţi cea mai mică şi cea mai mare fracţie de forma , unde a
4a2
este o cifră, a * 0.
13. Aflaţi cea mai mare fracţie subunitară de forma: .
95a
f\nh
14. Aflaţi cea maî mică fracţie supraunitară de forma: = .
645
15. Intr-un vas se află 7/9 din capacitatea sa. Se scoate 2/9 din conţinut şi
mai rămân 25 1. Care este capacitatea vasului ?
16. Un teren agricol a fost semănat cu grâu. în prima zi s-a arat 2/6 din
suprafaţă, în a doua zi 3/6 din suprafaţă, iar în a treia zi restul de 14 ha.
Care era suprafaţa terenului ?
17. La sfârşitul unui an şcolar 360 elevi dintr-o şcoală au fost premiaţi
pentru rezultate deosebite la învăţătură şi purtare, o optime au primit
menţiuni, iar patru optimi nu s-au evidenţiat prin rezultate deosebite.
Care era numărul elevilor din acea şcoală ?
18. Pentru împădurirea unui teren s-au plantat 2 048 puieţi: 2/8 au fost
stejari, iar restul în mod egal carpeni şi frasini. Câţi puieţi de stejar,
carpen şi frasin s-au plantat ?
19. Un elev şi-a propus să citească în cursul unei zile de vacanţă o carte
ce conţinea 288 de pagini. Până la prânz el a citi 5/9 din numărul
paginilor. Câte pagini i-au mai rămas de citit ?
20. Pentru fabricarea dulceţii de caise, 2/10 din cantitatea de fructe se
pierde. Câte kilograme de caise sunt necesare pentru a avea 24 kg de
fructe pentru dulceaţă (fără sâmburi).
21. Făina reprezintă 4/5 din grâul care s-a măcinat. Cât grâu este necesar
pentru a obţine 40 kg de faină ?
22. într-o clasă sunt 8 elevi fruntaşi la învăţătură, ceea ce reprezintă 1/3
din elevii clasei. Câţi elevi sunt în acea clasă ?
23. Un automobil a parcurs 3/8 din tot drumul şi i-au mai rămas 30 km
până la jumătatea drumului. Cât era de lung drumul ?
24. Din livada bunicului s-au cules 216 kg prune, iar gutui o cantitate de
două ori mai mare. 2/6 din cantitatea de fructe a fost folosită pentru
pregătirea compotului, 1/6 din rest pentru dulceaţă, iar restul fructelor au
fost depozitate pentru a fi consumate în timpul iernii. Ce cantitate de
fructe a fost rezervată pentru a fi consumată în timpul iernii ?
25. După ce a parcurs 3/5 din drumul pe care-1 avea de parcurs, unui
biciclist i-au mai rămas cu 15 km mai puţin decât ceea ce parcursese. Câţi
kilometri avea tot drumul ?
26. Un grup de elevi a plecat în excursie prin ţară. Ei aveau de parcurs în
trei zile 774 km. în prima zi ei au parcurs 3/9 din distanţă, a doua zi 3/6
din rest, iar distanţa rămasă a fost parcursă în a treia zi. Câţi kilometri au
parcurs elevii în fiecare din cele trei zile ?
27. La un magazin alimentar s-au vândut într-o zi 3/5 din întreaga
cantitate de zahăr existentă, iar a doua zi 3/5 din rest şi au mai rămas 148
kg de zahăr. Ce cantitate de zahăr a existat în magazin ?
28. Un autocar are de străbătut distanţa Tecuci - Istambul. După ce a
străbătut 384 km constată că mai are 1/10 până la jumătatea diurnului.
Care este distanţa dintre Tecuci şi Istambul ?
29. Aflaţi un număr natural, ştiind că suma dintre număr şi 3/4 din el este
210 .
30. Cumpărând lozuri în plic, Valentin constată că a cheltuit cu 1/10 mai
mult decât jumătatea sumei pe care o avea. Să se afle câţi lei a avut, ştiind
că i-au mai rămas 8 100 lei.
31. O familie şi-a împărţit venitul său dintr-o lună astfel: 4/8 pentru
hrană, 1/8 pentru chirie şi telefon, 2/8 pentru îmbrăcăminte, iar restul de
150 000 lei i-a depus la CEC. Care era venitul lunar al acelei familii ?
Cum şi-a planificat cheltuiala ?
32. Un călător parcurge un drum în trei etape astfel: în prima zi parcurge
1/4 din drum, în a doua zi parcurge 1/3 din drumul rămas, iar în a treia zi
parcurge 20 km. Care este lungimea drumului parcurs ?
33. Cu 3/5 din banii pe care îi are, un elev îşi cumpără o minge de fotbal,
iar cu 1/6 din rest îşi cumpără 2 ciocolate a 2 500 lei fiecare. Câţi lei a
avut în total ?
34. Suma a două numere este 240. Dacă luăm 1/5 din primul număr şi o
adăugăm la al doilea număr, ele devin egale. Care sunt aceste numere ?
35. Intr-un siloz al unei ferme agricole se află o cantitate de cartofi. într-o
lună s-au scos 2/5 din toată cantitatea şi încă 400 q, cega ce reprezintă
jumătate din toată cantitatea. Ce cantitate de cartofi se afla la început în
acel siloz ?
36. In rezervorul unui automobil se aflau 5/8 din capacitatea lui. După ce
a parcurs 300 km, consumând 8 1 la 100 km, în rezervor se mai aflau 2/8
din capacitatea lui. Aflaţi capacitatea rezervorului.
TEST
1. Reprezentaţi pe aceeaşi dreaptă, 1. Reprezentaţi pe aceeaşi dreaptă,
considerând un punct de plecare O, considerând un punct de plecare O,
segmentele corespunzătoare urmă segmentele corespunzătoare urmă
toarelor fracţii: toarelor fracţii:
1 2 5 68 1 3 4 5/7
8 8 ’ 8 ’ 8’ 8 7 7 7 7 7
2. Scrieţi 4 fracţii egale cu fracţia 2. Scrieţi 4 fracţii egale cu fracţia
J_
3 ' 4'
3. Exprimaţi întregul prin 3 fracţii 3. Exprimaţi întregul prin 3 fracţii
echiunitare. Scrieţi 2 fracţii subuni- echiunitare. Scrieţi 3 fracţii subuni-
tare şi 4 fracţii supraunitare. tare şi 3 fracţii supraunitare.
4. Comparaţi următoarele perechi 4. Comparaţi următoarele perechi
de fracţii, folosind reprezentări po de fracţii, folosind reprezentări po
trivite: trivite:
. 2 .4 1 .3 '2 . 3 1 . 2
a) - şi - ; - şi a) - şi - - şi -
5 5 4 4 3 3 5 * 5
. 3 .3 .. 2 .2 1 .1
b) — şi — — şi — b) —şi —; —şi —
2 4 6 5 ' 6 * 4 5 3
5. Calculaţi: 5. Calculaţi:
14 _2_ 7 _ 4 . 4_ 1_ _9___6_ .
19 + 19 8 8 ’ 15 + 15 10 10 ’
ota acordată
Punctajul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul
acordat 1 2 3 4 5 6
din oficiu
1 1 1 1 2 1 3
CAPITOLUL IV
ELEM ENTE DE GEOM ETRIE
Fig. IV.3
Fig. IV.4
a) b)
Fig. IV.6
9. Identificaţi trapezele din figura IV.7.
>C
axa axa
axa axa
Fig. IV.9
12. Completaţi desenele din figura IV. 10 cunoscând axa de simetrie şi
una din părţi.
Fig. IV. 10
13. Desenaţi paralelogramele care pot avea perimetrul egal cu 14 cm.
Măsuraţi în centimetri dimensiunile acestora.
14. Realizaţi un desen prin care să arătaţi cum puteţi împărţi un
dreptunghi în patru părţi egale.
15. Din câte pătrate identice puteţi construi unul mai mare ? Daţi 3
exemple şi faceţi desenele corespunzătoare.
16. Perimetrul paralelogramului ABCD din
figura IV. 11 este de 64 cm, iar perimetrul
• triunghiului ADB este de 43 cm. Să se afle
lungimea segmentului DB.
17. O parcelă în formă de dreptunghi are
lungimea egală cu 24 metri, iar lăţimea cu 14 metri mai mică decât
lungimea. Să se afle lungimea gardului necesar împrejmuirii parcelei.
18. Un dreptunghi are lungimea cât două lăţimi. Perimetrul
dreptunghiului este de 606 m. Care este perimetrul unui alt dreptunghi,
care ar fi format din trei pătrate cu latura egală cu lăţimea dreptunghiului
dat.
19. Un teren în formă de dreptunghi se prelungeşte cu un alt teren în
formă de pătrat a cărui latură este egală cu lăţimea dreptunghiului. Ştiind
că lungimea dreptunghiului este de 130 dm, iar lăţimea cu 3 m mai mică,
să se afle perimetrul dreptunghiului nou format.
20. Aflaţi perimetrul unui pătrat cu latura de:
a) 234 m ; b) 140 dam ; c) 2 325 cm.
21. Perimetrul unui pătrat este de 2 916 m. Ce lungime are latura
acestuia?
22. Un teren de joacă pentru copii are forma unui pătrat cu latura de 7
dam. Pe margini, din 5 în 5 m s-au plantat stejari. Câţi puieţi au fost
necesari ?
23. Latura unui romb este cu 2 cm mai mică decât lăţimea unui
dreptunghi al cărui perimetru este de 48 cm. Ştiind că lăţimea
dreptunghiului este din lungimea lui, aflaţi latura rombului şi apoi
desenaţi-1.
24. Latura unui romb este jumătate din latura unui pătrat cu perimetrul de
200 cm. Aflaţi perimetrul rombului-.
25. Laturile neparalele ale unui trapez au aceeaşi lungime şi anume 4 cm.
Baza mare este de 8 cm, iar baza mică are cu 2 cm mai puţin decât baza
mare. Desenaţi trapezul şi apoi aflaţi-i perimetrul.
26. De câte ori este mai mare perimetrul unui pătrat cu latura de 18 hm
decât cel al unui pătrat cu latura de 1 800 m ?
27. Ce figuri geometrice obţineţi dacă măriţi două din laturile paralele ale
unui pătrat de trei o r i: ambele în acelaşi sens; una într-un sens şi cealaltă
în sens contrar? De câte ori se măreşte perimetrul noilor figuri ? Măriţi
apoi de trei ori două din laturile neparalele. Ce figură geometrică obţineţi?
28. De câte ori trebuie să fie mai mare lungimea unui dreptunghi decât
lăţimea lui, pentru ca perimetrul dreptunghiului să fie de 2 ori mai mare
decât perimetrul pătratului având latura egală cu lăţimea dreptunghiului ?
29. în centrul unui oraş se află un parc în formă de dreptunghi pe ale
cărui lăţimi, luate ca diametre, se află câte un semicerc. Lungimea unui
astfel de semicerc este de 57 m. Lăţimea dreptunghiului este de 25 m, iar
lungimea de 3 ori mai mare. Ce distanţă vor parcurge doi tineri care
plimbându-se înconjură parcul de 3 ori ?
30. Calculaţi perimetrul suprafeţei din figura IV. 12.
J = r2 m
d
10 m 3m
20 m 1m
Fig. IV. 12
31. Completaţi careul din pagina 181 cu noţiunile corespunzătoare enun
ţurilor de mai jos şi veţi obţine pe verticala AB tipul unei lecţii de
geometrie.
1. Este “nemărginită”.
2. Mărginită la un capăt.
3. Nu este nici orizontal, nici vertical.
4. Patrulater cu laturile de aceeaşi lungime şi unghiurile drepte.
5. Nu este nici ascuţit, nici obtuz.
6. Poligon cu trei laturi.
7. Suma lungimilor tuturor laturilor.
8. Laturile lui sunt două câte două paralele şi de lungimi egale, iar
unghiurile drepte.
9. Triunghiul cu toate laturile de aceeaşi lungime.
10. Patrulater cu două laturi paralele şi două neparalele.
11. Patrulater care are laturile două câte două paralele şi toate de aceeaşi
lungime, iar unghiurile nu sunt drepte.
12. Numărul care exprimă mărimea unei suprafeţe.
A
1
2
3
4
5
6
8
9
10
11
12
B
32. Perimetrul unui triunghi ABC (fig. IV. 13)
care are laturile AB şi AC de aceeaşi lungime
este de 18 cm. Lungimea laturii BC este cu 3
cm mai mare decât fiecare dintre lungimile g
laturilor AB şi AC. Aflaţi lungimile laturilor
triunghiului.
33. Perimetrul unui triunghi este de 18 cm. Aflaţi laturile triunghiului,
ştiind că acestea sunt trei numere pare consecutive.
34. Laturile neparalele ale unui trapez au aceeaşi lungime ca bază mică.
Dacă perimetrul trapezului este de 48 cm, iar baza mică o treime din baza
mare, aflaţi laturile trapezului şi apoi desenaţi-1.
35. Desenaţi pe o foaie de hârtie suprafeţele din figura IV. 14, decupaţi-le,
comparaţi-le prin suprapunere şi apoi spuneţi care dintre ele este mai
întinsă şi de câte ori.
A B
Fig. IV. 14
36. Desenaţi pe o foaie de hârtie pătratele din figura IV. 15, pagina 182.
Decupaţi-le şi apoi suprapuneţi pătratul C peste pătratele A şi B. Care
dintre suparafeţe este mai întinsă şi de câte ori? Ce constituie pătratul C
pentru aflarea ariei pătratelor Aş i B l
c
’ Fig. IV. 15
37. Ce arie au desenele din figura IV.16, considerând pătratelele pe care
sunt desenate ca având lungimea laturii de 1 cm ?
a b c d e
Fig. IV. 16
38. Calculaţi ariile desenelor din figura IV. 17, considerând că pătratelele
pe care sunt desenate au aria de 1 cm2 ?
Fig. IV. 17
39. Construiţi un dreptunghi având lungimea egală cu 6 cm şi lăţimea cu
4 cm. a) în câte pătrate identice având lungimea laturii egală cu un număr
naturalde centimetri poate fi împărţit dreptunghiul (efectuaţi două
desene) ? b) Stabiliţi legătura între ariile pătratelor obţinute şi aria
dreptunghiului.
40. Latura unui pătrat are lungimea de 8 cm.
Arătaţi că triunghiul ABD se suprapune peste
triunghiul DBC şi aflaţi aria triunghiului ABD (fig.
IV. 18).
41. Un triunghi cu perimetrul de 21 cm are laturile
de aceeaşi lungime. Construiţi pe una din laturile
triunghiului un pătrat şi aflaţi-i aria.
42. Perimetrul unui dreptunghi este de 40 cm. Lăţimea este cu 12 cm mai
mică decât lungimea. Aflaţi:
a) cât reprezintă lăţimea din lungime ?
b) aria dreptunghiului.
43. Aria paralelogramului din figura IV. 19 este egală cu aria unui
dreptunghi având lungimea de 20 cm şi lăţimea jumătate din lungime.
Aflaţi aria triunghiului ABC.
A n : ---------------------?B
D E F
Fig. IV. 19 Fig. IV.20
44. Aflaţi aria trapezului din figura IV.20 ale cărui laţuri AD şi BC au
aceeaşi lungime.
45. Lungimea dreptunghiului ABCD din figura IV.21. este de 8 cm, iar
lăţimea de 6 cm. Aflaţi:
a) aria triunghiului AEG ; D C
b) aria rombului. 4 cm
\
M N
p
8 cm
A 8 cm E 4 cm B
Fig. IV.21 Fig. IV.22
46. Fiind date lungimile segmentelor din figura IV.22, aflaţi ariile
suprafeţelor ce apar în desen.
47. Compuneţi o problemă pe baza desenului din figura IV.23, a.
48. Priviţi figura IV.23, b şi deduceţi ce număr natural trebuie să fie b.
3a - 1
50. Daţi exemple de corpuri din jurul vostru care au formă de: con, cub,
cilindru, sferă.
51. De câte vergele aveţi nevoie, pentru a forma scheletul unui cub ?
52. Copiaţi tabelul următor pe caiet şi apoi completaţi-1:
Prismă cu baza
un dreptunghi
Prismă cu baza
un triunghi
Piramidă cu baza
un pătrat
Piramidă cu baza
un triunghi
53. Aria bazei unui cub este de 36 cm2. Desfăşuraţi cubul pe un plan şi
aflaţi perimetrul figurii formate.
54. Desfăşuraţi o prismă triunghiulară pe un plan.
55. Se confecţionează un cilindru dintr-un dreptunghi al cărui perimetru
este de 60 cm. Ştiind că o treime din lungimea dreptunghiului este tot atât
cât o doime din lăţimea sa, să şe afle lungimea cercului de bază pentru
cilindrul dat. Realizaţi un desen.
56. Priviţi cu atenţie cubul din figura IV.25 şi apoi notaţi muchiile
cubului pe suprafaţa desfăşurată.
D' C'
A '/ B/
D C
Fig. IV. 27
TEST
1. Desenaţi: un triunghi, un romb şi 1. Desenaţi: un dreptunghi, un cerc
un paralelogram şi apoi notaţi-le. şi un trapez şi apoi notaţi-le.
Ge asemănare şi ce deosebire există Ce asemănare şi ce deosebire există
între ele ? între ele ?
2. Trasaţi axele de simetrie ale unui 2. Trasaţi axele de simetrie ale unui
dreptunghi şi justificaţi desenul făcut. romb şi justificaţi desenul făcut.
3. a) Desenaţi: un cub, un con, o 3. a) Desenaţi: un paralelipiped, un
sferă şi o piramidă. cilindru, o piramidă şi o sferă.
b) Câte muchii şi câte feţe are b) Câte muchii şi câte feţe are para
cubul pe care l-aţi desenat ? lelipipedul pe care l-aţi desenat ?
4. Perimetrul unui pătrat este de 80 4. Perimetrul unui pătrat este de
cm. Aflaţi perimetrul unui 120 cm. Aflaţi perimetrul unui
dreptunghi care are lungimea de dreptunghi care are lungimea de
trei ori mai mare decât latura două ori mai mare decât latura
pătratului, iar lăţimea jumătate din pătratului, iar lăţimea o treime din
latura pătratului. latura pătratului.
5. Aria unui teren dreptunghiular 5. Aria unui teren dreptunghiular
este de 108 dm2. Un alt teren este de 105 dm2. Un alt teren
dreptunghiular are aceeaşi lungime dreptunghiular are aceeaşi lungime
ca primul, dar lăţimea este de 3 ori ca primul, dar lăţimea este de 3 ori
mai mare. Aflaţi aria celui de al mai mică. Aflaţi aria celui de al
doilea teren. doilea teren.
6. Aria unui pătrat este de 81 cm2. 6. Aria unui pătrat este de 64 cm2.
Aflaţi aria unui dreptunghi care are Aflaţi aria unui dreptunghi care are
lăţimea - din latura pătratului şi lăţimea din latura pătratului şi
lungimea de 7 ori mai mare decât lungimea de 9 ori mai mare decât
lăţimea. Dacă din dreptunghi se lăţimea. Dacă din dreptunghi se
confecţionează un cilindru, cât este confecţionează un cilindru, cât este
înălţimea cilindrului ? înălţimea cilindrului ?
Nota acordată
Punctajul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul
acordat 1 2 3 4 5 6
din oficiu
1 1 1 1 2 1 3
C A P IT O L U L V
M Ă SU R A R EA M Ă R IM IL O R
a b
Fig. IV.28
Câte bile mari cântăresc un kilogram? Dar bile mici ? (Se consideră că
bilele din fiecare fel au aceeaşi greutate.)
12. Dacă 13 kg de faină s-ar am bala în pungi de 2 kg şide 1 kg,câte
pungi din fiecare fel vor putea fi ?
13. Cei 40 litri de vin roşu au fost îm buteliaţi în 50 sticle: unele de 1 1,
altele de 75 cl. Câte sticle de 1 1 au fost necesare ?
14. în două bazine sunt 52 kl de apă. Câţi 1 de apă se află în fiecare bazin,
ştiind că dacă s-ar scoate din unul 80 hl de apă şi s-ar tum a în celălalt,
atunci în am bele bazine ar fi aceaşi cantitate ?
15. Dintr-un bidon cu apă s-au consum at 100 cl şi s-au adăugat 20 dl.
Acum vasul conţine 101. Câţi litri de apă existau în vas, la început ?
16. A vem trei vase având capacitatea de: 10 1, 5 1 şi 3 1. Primul este plin
cu apă, iar celelalte sunt goale. Cum putem separa 1 1 de apă folosind cele
trei vase ?
17. Doi fraţi au îm preună 48 de ani. Unul dintre ei este mai tânăr decât
celălalt cu 4 ani. Câţi ani are fiecare ?
18. O mamă are 30 de ani, iar fiica sa 8 ani. Peste câţi ani vârsta fiicei va
fi jum ătate din vârsta mamei ?
19. M am a avea 25 de ani când s-a născut fiica sa şi 29 de ani când s-a
născut fiul său. Câţi ani are acum fiecare, dacă suma vârstelor este de 66
ani ?
20. Ionel are 5 ani şi Vasile 6 ani. Câţi ani are Ionică ? Dar V asilică ?
21. U n tânăr are de sădit 16 pom i pe o alee. Pentru a sădi un pom, îi
trebuie 15 minute. El începe să planteze pom ii la ora 8. D istanţa dintre
pomi este de 5 m. La ce oră term ină de sădit pomii şi ce lungime există
între prim ul şi ultim ul pom plantat ?
22. D ouă bucăţi de panglică de aceeaşi calitate au îm preună 10 m. Prim a
bucată valorează 36 400 lei, iar a doua cu 18 200 lei mai mult decât
prim a. Câţi metri are fiecare bucată ?
23. G abriela avea cu 3 500 lei mai m ult decât Mariana. D upă ce Gabriela
face cum părături în valoare de 17 000 lei constată că suma răm asă este de
patra ori mai mică decât suma pe care o avea Mariana. Câţi lei avea
. fiecare fetiţă ?
24. Trei copii au fiecare câte o sumă de bani. D upă ce prim ul cheltuieşte
9 000 lei, al doilea de trei ori mai mult, iar al treilea cu 15 000 lei mai
puţin decât al doilea, fiecare rămâne cu o sumă de bani echivalentă cu
suma cheltuită în total de cei trei copii. Câţi lei a vut fiecare ?
25. Un elev avea 6 000 lei. El dorea să-şi cumpere o carte, dar nu-i
ajungeau banii. Colegul lui îi îm prum ută 5 000 lei. Acum el constată că
are cu 3 500 lei mai m ult decât costul cărţii. Câţi lei a costat cartea ?
26. Doi fraţi au sume diferite de bani. Unul are suma numai în bancnote
de 5 000 lei, iar celălalt numai în bancnote de 1 000 lei, num ărul lor fiind
egal. Se ştie că suma pe care o are unul din ei este cu 32 000 lei mai mare
decât a celuilalt. Câţi lei avea fiecare ?
27. Un elev a avut de rezolvat în vacanţa de vară 89 de probleme. Pentru
fiecare problem ă rezolvată corect, tatăl i-a promis recom pensa de 400 lei,
iar pentru fiecare problem ă rezolvată greşit pierdea 500 lei. în total ei a
prim it sum a de 32 000 lei, sumă cu care şi-a plătit excursia la munte.
Câte problem e a rezolvat corect ?
28. Un tânăr a depus la CEC într-o zi 90 de bancnote: unele de 500 lei,
altele de 1000 lei. Se ştie că valoarea bancnotelor de 500 lei este egală cu
valoarea bancnotelor de 1000 lei. Ce sumă a depus la CEC ?
29. Având la dispoziţie monede de 100 lei, 50 lei şi 20 lei, cum se pot
obţine 1000 lei folosind: a) 10 monede ; b) 11 monede ; c) 12 monede ;
d) 13 monede ; e) 15 monede.
30. Jucând la loz în plic, un tânăr câştigă după n zile suma de 100 000 lei.
Se ştie că în fiecare zi el îşi dublează câştigul anterior. Câte zile a jucat
acest joc, dacă prim ul câştig a fost de 6 250 lei ?
31. Editura şi tipografia ICAR au sponsorizat elevii caisei I A din Tecuci
cu cărţi în vederea prem ierii la sfârşit de an şcolar. Calculaţi valoarea
cărţilor prim ite, ştiind că au fost trim ise 25 volum e a 5 800 lei bucata, 20
Volume a 4 400 lei, 10 volum e a 7 500 lei şi 24 reviste a 1 500 lei.
TEST
N ota acordată
METODA FIGURATIVĂ
Problemă rezolvată
Suma a trei num ere este 49. Al doilea num ăr este cu 9 mai mic
decât prim ul şi cu 5 mai mare decât al treilea. Să se afle cele trei numere.
Rezolvare:
Vom reprezenta cele trei num ere prin trei segmente de dreaptă
(fig. IV.29):
I ♦---------
n ,______
Fig. IV.29
- prim ul num ăr, fiind cel mai mare, îl vom reprezenta prin segmentul cel
m ai mare ;
- al doilea num ăr printr-un segment m ai mic (“cu 9”) decât p rim u l;
- al treilea prin alt segm ent m ai m ic (“cu 5”) decât al doilea.
Dacă prim ul şi al doilea num ăr ar fi fost egale fiecare cu al treilea
număr, sum a s-ar fi micşorat cu:
9 + 5 + 5 = 19.
1. D oi fraţi au îm preună 248 lei. Unul din ei are cu 20 lei mai m ult decât
celălalt. Câţi lei are fiecare ?
2. Să se afle num erele a şi b dacă:
3. Suma a trei num ere este 151. Prim ul este cu 16 mai mare decât al
doilea, iar al treilea este jum ătate din al doilea. Să se afle numerele.
4. Suma vârstelor a doi fraţi este 32. Diferenţa dintre vârstele lor este de 6
ani. Câţi ani are fiecare ?
5. Suma a două num ere este 145, iar diferenţa lor este 27. Să se afle
numerele.
6. Să se găsească două num ere a căror sumă să fie 425, iar unul dintre ele
să fie de 4 ori mai mare decât celălalt.
7. Doi fraţi au avut îm preună 4 500 lei. D upă ce unul a cheltuit 1 500 lei,
sumele lor au devenit egale. Câţi lei a avut fiecare ?
8. Să se afle trei numere, ştiind că suma lor este 546. Primul num ăr este
de trei ori mai mare decât al doilea, iar al treilea este cât diferenţa dintre
prim ul şi al doilea.
9. Diferenţa a două numere este 128. Dacă îm părţim prim ul num ăr la al
doilea obţinem câtul 6 şi restul 3. Să se afle numerele.
10. Suma a două num ere este 260. D acă îm părţim prim ul num ăr la al
doilea obţinem câtul 5 şi restul 2. Să se afle numerele.
11. Găsiţi două num ere care îm părţite dau câtul 4 şi restul 7 şi a căror
diferenţă este 34.
12. M ă gândesc la două numere. Dacă le îm part obţin câtul 8 şi restul 8.
Dacă le adun obţin suma 224. Care au fost numerele ?
13. Suma a trei numere este 101. Primul este 21. Câtul îm părţirii celui de
al doilea la cel de-al treilea este 3, iar restul 4. Să se afle al doilea şi al
treilea număr.
14. Câtul îm părţirii a două numere este 3, iar restul 27. Aflaţi cele două
numere, ştiind că diferenţa lor este 187.
15. Să se afle trei numere naturale x, y şi z, ştiind că îm părţind pe x la y
obţinem câtul 5 şi restul 2, îm părţind pe x la z obţinem câtul 7 şi restul 5,
ia rx + z = 53.
16. Suma a trei numere este 1 279. Să se afle numerele, ştiind că dacă
îm părţim prim ul num ăr la al doilea obţinem câtul 3 şi restul 19, iar dacă
îm părţim al treilea num ăr la al doilea obţinem câtul 2 şi restul 18.
17. Suma a trei num ere este 720. Primul număr este de 4 ori mai mare
decât al treilea, iar al doilea reprezintă diferenţa dintre prim ul şi al treilea.
Să se afle numerele.
18. Ce num ăr natural adunat cu el însuşi şi cu 241 ne dă triplul său ?
19. Suma dintre sfertul şi jum ătatea unui num ăr este 225. Să se afle
numărul.
20. Suma a două numere este 508, iar diferenţa este de două ori mai mare
decât scăzătorul. Să se afle numerele.
21. Aflaţi două numere naturale, ştiind că al doilea reprezintă jumătate
din primul, iar dacă mărim suma acestor numere de 3 ori atunci obţinem
produsul egal cu 882.
22. Diferenţa a două numere este de patru ori mai mică decât suma lor.
Să se afle numerele, ştiind că diferenţa este egală cu 28.
23. Să se afle trei numere, ştiind că primul este dublul celui de-al doilea,
al treilea este cu 45 mai mic dectâ primul, iar suma lor este 575.
24. în trei lădiţe se aflau 47 kg de struguri. în a doua lădiţă erau de două
ori mai mult decât în prima lădiţă şi cu 2 kg mai puţin decât în a treia.
Câte kilograme de struguri erau în fiecare lădiţă ?
25. Suma a trei numere impare consecutive este 303. Să se afle numerele.
26. Suma a trei numere pare consecutive este 552. Să se afle numerele.
27. Suma a trei numere consecutive este 270. Să se afle numerele.
28. Câtul împărţirii sumei a patru numere consecutive la 5 este 13, iar
restul 1. Aflaţi numerele.
29. Să se afle suma a trei numere pare consecutive ( a <b < c), ştiind că:
a + c = 84.
30. Dacă se împarte suma a patru numere consecutive la 7 se obţine câtul
27 şi restul 5. Să se afle numerele.
31. Produsul dintre suma a două numere pare consecutive şi 8 este 624.
Aflaţi numerele.
32. Să se găsească trei numere consecutive, ştiind că media lor aritmetică
adunată cu 9 este 720.
33. Trei fraţi au împreună 3 600 lei. Primul are de două ori mai mulţi lei
decât al doilea, iar al treilea cu 1 500 lei mai puţin decât primul. Câţi lei
are fiecare ?
34. Suma a trei numere este 623. Fiecare este de două ori mai mare decât
cel scris înaintea lui. Să se afle numerele.
35. La scăderea a două numere, scăzătorul este de două ori mai mic decât
diferenţa. Să se afle cele două numere, ştiind că suma lor este 552.
36. Se dau numerele a, b, c, d, e astfel încât:
- a este de trei ori mai mare decât b ;
- c este cu 6 mai mare decât b ;
- d este de trei ori mai mare decât c ;
- e este de două ori mai mic decât d.
Să se afle numerele, ştiind că c + d = 208.
37. Se dau numerele a, b, c, d, e astfel:
- a este de două ori mai mare decât b ;
- b este cu 4 mai mare decât c ;
- c este cu 10 mai mic decât d ;
- d este de două ori mai mare decât e ;
- suma dintre d şi e este 45.
Care sunt aceste numere ?
38. Mariana are o sumă de bani de patru ori mai mare decât cea a lui
Valentin. Dacă ea îi dă acestuia 14 100 lei, atunci sumele lor devin egale.
Câţi lei a avut fiecare ?
39. Vârsta tatălui este de patru ori mai mare decât vârsta fiului său. Fiul
este mai mic decât tatăl cu 24 ani. Câţi ani are fiecare ?
40. Suma a trei numere naturale este 517. Primul număr este de patru ori
mai mare decât al doilea, iar al treilea cu 4 mai mare decât primul. Să se
afle numerele.
41. Suma a trei numere este 72. După ce din fiecare scădem acelaşi
număr obţinem numerele 9, 6, 18. Care sunt numerele ?
42. Un drumeţ a mers 5 ore pe jos şi 3 ore cu bicicleta, în total 84 km.
Câţi kilometri a parcurs pe jos şi câţi kilometri a parcurs cu bicicleta,
dacă distanţa străbătută pe jos într-o oră este de trei ori mai mică decât
cea pe care a parcurs-o cu bicicleta ?
43. Fiica, mama şi bunica au împreună 108 ani. Să se afle vârsta
fiecăreia, ştiind că fiica este de şapte ori mai tânără decât bunica, iar
mama de patru ori mai în vârstă decât fiica.
44. La un magazin s-a vândut o cantitate de salam în patru zile. Cantitatea
vândută în fiecare zi reprezintă dublul cantităţii vândute în ziua
precedentă. Ştiind că în ultima zi (a patra) cantitatea vândută a fost de
120 kg, să se afle ce cantitate de salam s-a vândut în cele patru zile.
45. Mama şi cele două fiice ale sale au împreună vârsta de 70 ani. Ştiind
că vârsta mamei este dublul vârstei fiicei mai mari, iar vârsta fiicei mai
mici reprezintă un sfert din vârsta mamei, să se afle câţi ani are fiecare.
46. La o florărie s-au primit garoafe. Dimineaţa s-a vândut un sfert din
numărul garoafelor primite, iar după amiază jumătate din numărul florilor
rămase, după care mai existau în florărie 381 garoafe. Câte garoafe s-au
primit în acea zi la florărie ?
47. O bucată de cablu lungă de 621 m-este tăiată în trei bucăţi, astfel încât
prima bucată să fie cu 121 m mai mare decât a doua, iar a treia să fie cu
100 m mai mică decât a doua. Câţi m are fiecare bucată ?
48. Suma vârstelor membrilor unei familii este de 78 de ani. Vârsta
mamei este cu 5 ani mai mică decât cea a tatălui şi cu 5 ani mai mare
decât triplul vârstei fiului. Să se afle câţi ani are fiecare.
49. în clasele a IH-a A şi a d - a B sunt 57 de elevi. Dacă s-ar transfera 2
elevi din clasa a ITI-a A în clasa a Hl-a B în aceasta ar fi acum cu 1 elev
mai mult decât în a IlI-a A. Câţi elevi erau în fiecare clasă ?
50. în două grădiniţe sunt 135 de copii. Dacă din prima grădiniţă s-ar
transfera în a doua 6 copii, atunci în prima ar rămâne de două ori mai
mulţi copii decât în a doua. Câţi copii sunt în fiecare grădiniţă ?
51. Suma a cinci numere este 318. Primele patru numere sunt
consecutive, iar al cincilea este cu 28 mai mic decât primul. Să se afle
numerele.
52. Suma a trei numere este 87. Primul este de două ori mai mare decât al
doilea, iar al treilea cu 5 mai mic decât jumătatea primului. Să se afle
numerele.
53. Diferenţa a două numere este 42. Dacă le împărţim obţinem câtul 6 şi
restul 2. Să se afle numerele.
54. Suma a trei numere este 418. Să se afle numerele, ştiind că primul
este de două ori mai mare decât al treilea, iar al doilea cu 2 mai mic decât
sfertul primului.
55. Avem trei numere. Câtul dintre primul şi al doilea este 3, iar câtul
dintre al doilea şi al treilea este 2. Suma lor este 153. Să se, afle numerele.
56. Din cantitatea existentă într-un vas plin cu lichid s-a consumat un
sfert. Acum vasul cu lichid cântăreşte 240 g. Aflaţi cât cântăreşte lichidul
care încape în vas, ştiind că acesta cântăreşte de patru ori mai mult decât
vasul gol.
57. într-o curte erau oi, găini şi raţe, în total 210 picioare. Se ştie că
numărul oilor este egal cu numărul găinilor, iar cel al raţelor este cât
jumătate din numărul găinilor. Câte animale erau din fiecare fel ?
58. Media aritmetică a trei numere este 49. Să se afle numerele, ştiind că
al doilea este de trei ori mai mic decât primul şi cu 3 mai mare decât al
treilea.
59. Un ţăran are 130 de păsări: găini şi raţe. După ce vinde la piaţă un
număr dublu de găini faţă de numărul raţelor, el constată că i-au mai
rămas 25 de găini şi 15 raţe. Câte găini a avut ? Dar raţe ?
60. Trei fraţi au împreună 53 ani. Peste 5 ani fratele mijlociu va avea
aceeaşi vârstă pe care o are fratele cel mare acum, iar peste 3 ani fratele
cel mic va avea aceeaşi vârstă pe care o are acum fratele mijlociu. Câţi
ani are fiecare ?
61. Aflaţi numărul care adunat cu 198 ne dă întreitul său.
62. Dacă din triplul unui număr scădem jumătatea sa obţinem numărul
575. Să se afle numărul.
63. Dacă din dublul unui număr scădem sfertul sau obţinem 98. Care este
numărul ?
64. Un elev a avut suma de 12550 lei pe care a cheltuit-o în 3 zile. în a
doua zi a cheltuit o sumă de două ori mai mare decât în prima zi şi cu 550
lei mai puţin decât în a treia zi. Câţi lei a cheltuit în fiecare zi ?
65. în trei lăzi sunt 954 kg de cuie. în a doua ladă sunt de două ori mai
mult decât în prima, iar în a treia atâtea cuie câte sunt în total în primele
două lăzi. Câte kilograme de ctiie sunt în fiecare ladă ?
66. Suma a două numere este 247. Micşorând cu 2 unul dintre numere el
devine un sfert din celălalt. Să se afle numerele.
67. Pe două alei ale unui parc s-au plantat câte 30 de copaci pe fiecare
margine a aleii. Dintre aceştia 20 sunt tei, iar restul salcâmi şi plopi.
Numărul salcâmilor este cu 10 mai mare decât cel al plopilor. Câţi
salcâmi şi câţi plopi s-au plantat ?
68. O elevă din caisa a IV-a are de rezolvat în vacanţa de iarnă câteva
probleme. în prima săptămână ea rezolvă un sfert din numărul
problemelor, în a doua săptămână 25 de probleme, iar în a treia
săptămână cât în primele două săptămâni la un loc, terminându-le. Câte
probleme a avut de rezolvat ?
69. în două butoaie sunt 856 1 de vin. După ce din primul butoi se toarnă
în al doilea butoi 92 1, în primul mai rămân cu 60 1 mai mult decât în al
doilea. Câţi litri de vin sunt în fiecare butoi ?
70. Tatăl şi fiul au împreună 52 ani. Tatăl este de 3 ori mai în vârstă decât
fiul. Care este vârsta fiecăruia ? Peste câţi ani vârsta tatălui va fi de doua
ori mai mare decât vârsta fiului ?
71. La un magazin s-au vândut în trei zile 150 m de stofă. Dacă în prima
zi s-ar fi vândut de două ori mai mult, în a doua zi cu 6 m mai puţin, iar
în a treia zi de trei ori mai puţin, bucăţile de stofa vândute ar fi fost egale.
Câţi metri de stofa s-au vândut în fiecare zi ?
72. într-o vază erau cu două garoafe mai multe decât în alta. Dacă din
prima luăm 5 garoafe, în vază vor rămâne de două ori mai puţine decât în
cealaltă. Câte garoafe erau în fiecare vază ?
73. Doi muncitori au de efectuat împreună 240 de piese. Dacă primul ar fi
avut de efectuat de două ori mai multe, iar al doilea de cinci ori mai
multe, ei ar fi avut de efectuat 720 de piese. Câte piese a avut de efectuat
fiecare ?
74. Cantitatea de fructe dintr-un cos este de trei ori mai mare decât cea
din alt coş. După ce se vând câte 5 kg din fiecare coş, cantitatea de fructe
din primul coş devine de patru ori mai mare decât cea din celălalt coş.
Câte kilograme de fructe au existat în fiecare coş, la început ?
75. într-o cutie sunt de patru ori mai multe creioane colorate decât în alta.
Dacă din prima cutie se cot 8 Creioane colorate, în a doua se adaugă 2,
atunci în prima cutie vor fi de două ori mai multe decât în a doua. Câte
creioane colorate erau în fiecare cutie, la început ?
76. în două coşuri erau 36 mere. După ce din primul coş mănânc 6 mere
şi mai adaug 4 din al doilea, în al doilea rămân de două ori mai multe
decât în primul. Câte mere erau în fiecare coş la început ?
1. Câţi lei costă 6 prăjituri, dacă pentru 4 prăjituri s-a plătit 5 000 lei ?
2. Un elev aflat în excursie la Mărăseşti parcurge cu bicicleta 51 km în 3
ore. Mergând la fel de repede, în cât timp va parcurge 85 km ?
3. Deplasându-se pe un fluviu în amonte, un vapor parcurge distanţa de
72 km în 4 ore. Deplasându-se în aval, pe acelaşi fluviu, parcurge distanţa
de 144 km în 6 ore. Cu câţi kilometri va parcurge mai mult în timp de 5
ore, dacă s-ar deplasa în aval decât dacă s-ar deplasa în amonte ?
4. Doi fraţi Mihai şi Vasile i-au ajutat pe bunicii lor să culeagă merele din
livadă. Mihai a cules 12 kg de mere în 3 ore, iar Vasile 10 kg de mere în
2 ore. Câte kilograme de mere au cules în 4 ore, dacă şi-au păstrat fiecare
ritmul de muncă ?
5. Un muncitor are de săpat un şanţ pe care trebuie să-l termine în 7 zile.
Dacă sapă cu 2 m mai mult pe zi, termină de săpat şanţul în 5 zile. Câţi
metri de şanţ a avut de săpat ?
6. Un şcolar avea în buzunar suma de 760 lei în monede de 10 lei, 50 lei
şi 100 lei. Câte monede de fiecare fel avea, dacă numărul celor de 10 lei
este de trei ori mai mare decât al celor de 50 lei, iar al celor de 100 lei
este egal cu al celor de 10 lei ?
7. Un gospodar are hrană pentru 2 vaci şi 18 oi, timp de 30 zile.
Cantitatea zilnică de hrană necesară unei oi este de trei ori mai mică decât
cea necesară unei vaci. El vinde vacile. Câte zile îi va ajunge hrana
pentru cele 18 oi ?
8. Pentru o cantină şcolară s-au cumpărat 100 pachete cu biscuiţi. Câte
kilograme cântăresc aceste pachete, dacă 25 pachete cu biscuiţi cântăresc
cu 1600 g mai mult decât 17 pachete de biscuiţi ?
9. Doi cai şi şapte oi consumă zilnic 65 kg de nutreţ. Consumul unui cal
este cu 10 kg pe zi mai mare decât al unei oi. Câte kilograme de nutreţ
consumă zilnic un cal ? Dar o oaie ?
10. Din 50 m de mătase s-au confecţionat 4 rochii şi 10 fuste. Pentru 3
rochii s-a folosit atâta material cât pentru 5 fuste. Câţi metri de mătase
s-au întrebuinţat pentru rochii şi câţi metri pentru fuste ?
11. Un bazin se umple cu apă prin două robinete. Dacă se lasă deschis
primul robinet 2 ore şi al doilea 6 ore, în bazin vor curge 136 hl de apă.
Se ştie că în 4 ore prin primul robinet curge tot atâta apă cât curge în 5
ore prin al doilea robinet. Câţi litri de apă curg prin fiecare robinet într-o
oră ?
12. Cu banii pe care îi are o elevă ar putea cumpăra mamei cu ocazia zilei
de 8 martie 5 garoafe sau 3 trandafiri. O garoafa costă cu 1 200 lei mai
puţin decât un trandafir. Câţi lei are eleva ?
13. O gospodină a cumpărat 10 kg de prune şi 5 kg de struguri plătind în
total 20 000 lei. Câţi lei costă un kilogram de prune şi câţi lei costă un
kilogram de struguri, dacă preţul unui kilogram de prune este de trei ori
mai mic decât al unui kilogram de struguri ?
14. Un elev cumpărând două caiete şi două creioane plăteşte 7 200 lei. Să
se afle cât costă un caiet şi cât costă un creion, ştiind că un caiet este de
trei ori mai scump decât un creion.
15. Pentru recoltatul strugurilor de pe o parcelă au participat 5 persoane
timp de 6 zile. în câte zile ar fi terminat recoltatul strugurilor de pe
aceeaşi parcelă 10 persoane ? Se presupune că fiecare persoană recoltează
aceeaşi cantitate de struguri pe zi.
16. Pentru 6 cearşafuri de pat şi 12 feţe de pernă s-au folosit 54 m de
pânză. Câţi metri de pânză sunt necesari pentru 128 cearşafuri şi 38 feţe
de perne, dacă pentru fiecare cearşaf au fost necesari 5 m ?
METODA COMPARAŢIEI
Problemă rezolvată
O gospodină a cumpărat de la alimentara 4 pungi cu faină şi
pungi cu mălai cântărind 22 kg. Altă dată, la aceeaşi greutate punga din
fiecare fel, a cumpărat 4 pungi cu faină şi 5 pungi cu mălai cântărind 31
kg. Câte kilpgrame cântăreşte o pungă eu făină şi câte kilograme
cântăreşte o pungă cu mălai ?
Rezolvare:
Notăm datele problemei pe două şiruri corespunzătoare celor
două situaţii:
4 pungi cu făină............... 2 pungi cu m ălai.............. 22 kg
4 pungi cu făină............ ..5 pungi cu m ălai..............31 kg.
Se observă că şi prima şi a doua oară gospodina a cumpărat un
acelaşi număr de pungi cu faină, dar numărul pungilor cu mălaicumpă
rate a doua oară este cu
5 - 2 = 3 mai mare.
Din cauza acestor 3 pungi cu mălai cumpărate în plus a doua oară,
greutatea cumpărăturilor a crescut cu
31 kg - 22 kg = 9 kg.
Deci 3 pungi cu mălai cântăresc 9 kg, atunci o pungă va cântări:
9 kg : 3 = 3 kg.
Prima dată gospodina a cumpărat 2 pungi cu mălai care cântăresc:
2 x 3 kg = 6 kg
şi 4 pungi cu faină, în total 22 kg. Prin urmare cele 4 pungi cu faină
cântăresc:
22 kg - 6 kg = 16 kg.
Atunci o pungă cu faină cântăreşte: 16 kg : 4 = 4 kg.
Probleme care se rezolvă prin metoda comparaţiei
1. Pentru 6 linguri şi 6 furculiţe s-a plătit 30 000 lei. Altă dată, pentru 6
linguri şi 12 furculiţe de acelaşi fel s-a plătit 42 000 lei. Câţi lei costă o
lingură şi câţi lei costă o furculiţă ?
2. Dacă merge 2 ore pe jos şi 1 oră cu maşina, un călător străbate 86 km,
iar dacă va merge 2 ore pe jos şi 3 ore cu maşina, va percurge 234 km. Cu
ce viteză se deplasează mergând pe jos ? Dar cu maşina ?
3. Să se afle cât costă 1 kg de făină şi cât costă 1 1 de ulei, ştiind că: 5 kg
de făină şi 6 1 de ulei costă 42 500 lei, iar 10 kg de făină şi 6 1 de ulei
costă 75 000 lei.
4. Dacă aş cumpără 5 creioane şi 3 pixuri aş plăti 14 000 lei, iar dacă aş
cumpără 5 creioane şi 5 pixuri aş plăti 20 000 lei.
Câţi lei costă un creion? Dar un pix ?
5. Un călător a mers 3 ore cu vaporul şi 4 ore cu trenul, în total 370 km.
Altă dată a mers 3 ore cu vaporul şi 7 ore cu trenul, în total 580 km. Câţi
kilometri pe oră a parcurs cu vaporul şi câţi kilometri pe oră a parcurs cu
trenul, ştiind că de fiecare dată viteza pe oră a vaporului şi respectiv a
trenului a rămas aceeaşi.
6. 9 pungi cu faină şi 6 pungi cu zahăr cântăresc 39 kg, iar 8 pungi cu
faină şi 18 pungi cu zahăr cântăresc 60 kg. Cât cântăreşte o pungă cu
faină şi cât cântăreşte o pungă cu zahăr ?
7. Un tânăr are de străbătut un drum. El parcurge acest drum astfel: 4 ore
pe jos şi 4 ore cu bicicleta şi străbate 80 km. Ştiind că într-o oră parcurge
cu bicicleta o distanţă de 3 ori mai mare decât pe jos, câţi kilometri
parcurge pe oră cu bicicleta ? Dar pe jos ?
8. 6 saci cu fasole şi 4 saci cu grâu cântăresc 370 kg, iar 5 saci cu fasole
şi 2 saci cu grâu cântăresc 255 kg. Cât cântăreşte un sac cu fasole şi cât
cântăreşte unul cu grâu, dacă toţi sacii cu fasole, respectiv cei cu grâu
sunt la fel de încărcaţi ?
9. 4 capre şi 2 viţei au consumat într-o zi 40 kg de nutreţ. Dacă ar fi fost 3
capre şi 4 viţei ar fi consumat 50 kg de nutreţ. Câte kilograme de nutreţ a
consumat într-o zi o capră ? Dar un viţel ?
10. 5 lăzi cu struguri şi 8 lăzi cu mere au cântărit 107 kg, iar 7 lăzi cu
struguri şi 4 lăzi cu mere au cântărit 85 kg. Câte kilograme de struguri
erau într-o ladă ? Dar de mere ?
11. 3 pungi cu biscuiţi şi 5 pungi cu bomboane cântăresc 14 kg, iar 6
pungi cu biscuiţi şi 2 pungi cu bomboane cântăresc 20 kg. Câte kilograme
cântăreşte o pungă cu biscuiţi ? Dar una cu bomboane ?
12. Confecţionând 9 costume şi 5 fuste din acelaşi material se consumă
41 m de stofă, iar dacă se confecţionează 7 costume şi 10 fuste se
consumă 38 m de stofa. Câţi metri de stofă sunt necesari pentru un
costum şi câţi sunt necesari pentru o fustă ?
13. 6 motociclete şi 4 autoturisme consumă 62 1 de combustibil la 100
km, iar 7 motociclete şi 8 autoturisme consumă 99 1 de combustibil la
100 km. Câţi litri de combustibil consumă o motocicletă la 100 km ? Dar
un autoturism ?
14. Un tren a transportat 6 vagoane cu grâu şi 8 vagoane cu porumb,
greutatea cerealelor fiind de 1 220 t, iar alt tren a transport 5 vagoane cu
grâu şi 4 vagoane cu porumb, cerealele cântărind 790 t. Ce cantitate de
grâu şi ce cantitate de porumb a transportat fiecare tren, ştiind că
vagoanele cu grâu, respectiv cele cu porumb au aceeaşi capacitate.
Problemă rezolvată
Se consideră un număr notat cu n, la care se adaugă 18, rezultatul
obţinut (noi îl notăm A) se măreşte de 5 ori, produsul obţinut (noi îl
notăm cu B) se micşorează cu 10, diferenţa obţinută (o notăm cu Q se
micşorează de 13 ori, apoi acest ultim rezultat (îl notăm cu D) se măreşte
cu 90 şi se obţine 100. Care este numărul n ?
Rezolvare:
Rezolvarea unei probleme prin metoda mersului invers constă în
faptul că soluţionarea ei porneşte de la ultima dată a problemei, în cazul
nostru numărul 100, apoi citind problema de la sfârşit spre început (deci
în sens invers) se efectuează pas cu pas operaţiile menţionate.
Pasul 1. Numărul 100 reprezintă ultimul rezultat, care este egal cu
D mărit cu 90. Deci:
100 = D + 90, prin urmare D = 100 - 90 = 10.
Pasul 2. Numărul 10 este rezultatul micşorării de 13 ori a unui
rezultat notat de noi cu C. Avem:
10 = C : 13 şi atunci C = 10 x 13 = 130.
Pasul 3. Numărul 130 s-a obţinut micşorând cu 10 un număr pe
care noi l-am notat cu B, deci:
C = 130 = 5 - 10, de unde 5 = 130 + 10 = 140.
Pasul 4. Numărul 140 s-a obţinut mărind un număr, notat de noi
cu A, de 5 ori. Aşadar:
B = 140 = A x 5, deci A = 140 : 5 = 28.
Pasul 5. Numărul 28 s-a obţinut adăugând 18 la numărul n pe care
îl căutăm. Atunci:
28 = « + 18, n = 2 8 - 1 8 = 10.
Prin urmare numărul căutat este 10.
1. Problemă rezolvată
Doi pietoni pleacă unul către celălalt din două localităţi A şi B
situate la distanţa de 27 km. Pietonul care pleacă din A parcurge 4
km/oră, iar cel care pleacă din B parcurge 5 km/oră. După cât timp se
întâlnesc ?
Rezolvare:
Reprezentăm grafic distanţa dintre cele două localităţi şi vitezele
celor doi pietoni (fig. IV.30):
27 km
4 km/oră 5 km/oră
Fig IV.30
Cei doi pietoni se apropie unul de celălalt într-o oră cu:
4 km + 5 km = 9 (km).
Timpul după care recuperează toată distanţa dintre ei (deci se întâlnesc)
este: 27 : 9 = 3 (ore).
Răspunsul este deci: ei se întâlnesc după 3 ore.
2. Problemă rezolvată
Un călăreţ pleacă din oraşul A îndreptându-se către oraşul B cu
viteza de 12 km/oră. După 3 ore pleacă tot din A, în aceeaşi direcţie un
biciclist având viteza de 18 km/oră. în cât timp îl va ajunge biciclistul pe
călăreţ ? La ce distanţă de oraşul A ?
Rezolvare:
Reprezentăm în desenul din figura IV.31 datele problemei:
18 km/oră 12 km/oră
¿ = ± ---------------------------- = ± --------------,
A k------------- -------------- ' C B
36 km
Fig. IV.31
La ce distanţă de oraşul A se află călăreţul în mometul plecării
biciclistului ?
12 km x 3 = 36 (km).
Cu câţi kilometri se micşorează distanţa dintre ei într-o oră ?
18 km - 12 km = 6 km.
Câte ore sunt necesare biciclistului, pentru a recupera distanţa existentă
între ei ?
36 : 6 = 6 (ore).
La ce distanţă de oraşul A se întâlnesc ?
1 8 -6 = 108 (km).
Răspuns: după 6 ore; la 108 km depărtare de A.
1. Doi biciclişti pornesc, în acelaşi moment, unul spre altul din două
localităţi diferite. Primul merge cu 25 km pe oră, iar al doilea cu 20 km
pe oră. După 3 ore, ei s-au întâlnit. Care este distanţa dintre cele două
localităţi ?
2. între două localităţi este o distantă de 396 km. Două autoturisme
pleacă în acelaşi moment din cele două localităţi şi merg unul spre
celălalt. Ele se întâlnesc după 3 ore de la plecare. Să se afle viteza
fiecăruia, ştiind că unul din ele are o viteză cu 8 km pe oră mai mică
decât a celuilalt.
3. Din două localităţi situate la distanţa de 30 km una de alta, pleacă în
acelaşi moment unul spre altul doi drumeţi. Unul merge cu 4 km/oră, iar
celălalt cu 6 km/oră. După câte ore se întâlnesc ?
4. Două trenuri pleacă unul spre celălalt din două localităţi diferite. Ele se
întâlnesc după 4 ore de mers, la 10 km depărtare de jumătatea distanţei
dintre cele 2 localităţi. Să se afle cu ce viteză a mers fiecare, dacă distanţa
dintre cele două localităţi este de 620 km.
5. Din localitatea A pleacă spre localitatea B un automobil care are viteza
de 60 km/oră, iar din localitatea B pleacă, în acelaşi moment, spre A un
biciclist care are viteza de 20 km/oră. Conducătorul automobilului şi
biciclistul se întâlnesc la 40 km depărtare de jumătatea distanţei. Să se
afle distanţa dintre A şi B.
6. Un automobil Dacia şi un automobil Olcit pornesc, în acelaşi moment,
unul spre celălalt din două localităţi diferite. Ele se întâlnesc după trei ore
de mers. Ştiind că automobilul Dacia are o viteză cu 10 km pe oră mai
mare decât Oltcitul şi că Dacia a parcurs mai mult cu din distanţa
parcursă de Oltcit, să se afle distanţa dintre cele două localităţi.
7. Pe un fluviu, două porturi sunt situate la o distanţă de 96 km unul de
altul. Din fiecare port porneşte la ora 9 câte un vapor mergând unul spre
celălalt. Se ştie că viteza apei este de 4 km/oră, iar viteza vapoarelor în
apă stătătoare este de 16 km/oră. Să se afle la ce ora se vor întâlni
vapoarele şi care este distanţa străbătută de fiecare ?
8. Distanţa de 396 km dintre două porturi este parcursă de un vapor care
merge în sensul curentului apei cu 44 km pe oră. La întoarcere, mergând
în sens opus curentului apei, vaporul are viteza de 36 km pe oră.
a) Cât timp i-a trebuit vaporului să parcurgă această distanţă în sensul
curentului apei ? Dar în sens opus ?
b) Care este viteza vaporului într-o apă stătătoare ?
9. Din două localităţi diferite A şi B situate la 108 km una de alta pornesc,
deodată, unul spre celălalt un biciclist (din A) cu viteza de 18 km/oră şi
un tractorist (din B) cu viteza de 36 km/oră. După câte ore de mers şi în
ce loc s-au întâlnit a doua oară, dacă au avut de efectuat traseul dus-întors
fără oprire ?
10. Lin biciclist are de parcurs un traseu lung de 90 km în 5 ore. Pe drum
face un popas de 1 oră şi pentru a ajunge la destinaţie la aceeaşi oră işi
măreşte viteza cu 6 km pe oră. După cât timp de la plecare a făcut
popasul şi la ce distanţă de punctul de plecare ?
11. Doi biciclişti pornesc, în acelaşi moment, din două localităţi diferite.
Ei propun să se întâlnească la jumătatea distanţei dintre cele două
localităţi. Primul mergând cu o viteză de 15 km pe oră ajunge la întâlnire
cu 1 oră mai târziu decât al doilea care merge cu 20 km pe oră. Care este
distanţa dintre cele două localităţi ?
12. Un automobil pleacă din oraşul A spre oraşul B cu viteza de 60
km/oră. După o oră, tot din A spre B, pleacă un alt automobil, care îl
ajunge din urmă pe primul la jumătatea distanţei dintre A şi B. Să se
determine distanţa dintre cele două oraşe, ştiind că al doilea automobil
are o viteză de două ori mai mare decât primul.
13. Dintr-o localitate pleacă un automobil cu o viteză de 60 km/oră. După
2 ore, din aceeaşi localitate, în aceeaşi direcţie, pleacă un al doilea
automobil cu o viteză de 70 km pe oră. După cât timp de la plecarea
prumului automobil, acesta este ajuns de al doilea automobil şi la ce
distanţă de localitatea de plecare ?
14. Dintr-o localitate pleacă în acelaşi sens doi biciclişti. Unul se
deplasează cu 18 km pe oră şi pleacă cu 1 oră înaintea celuilalt, care se
deplasează cu 24 km pe oră. După câte ore de mers al doilea îl ajunge din
urmă pe primul şi la ce distanţă de punctul de plecare ?
15. Un biciclist pleacă din oraşul A spre oraşul B cu viteza de 25 km/oră.
După 4 ore pleacă din A spre B un autoturism cu viteza de 75 km pe oră.
După câte ore de mers autoturismul ajunge din urmă biciclistul şi la ce
distanţă de oraşul A ?
16. Un biciclist are de parcurs distanţa de 60 km. El merge jumătate din
distanţă cu o viteză, iar cealaltă jumătate cu o altă viteză, de două ori mai
mare. Să se afle cele două viteze, ştiind că timpul necesar percurgerii
distanţei a fost de 3 ore.
17. Din localitatea A pleacă spre localitatea B un automobil. După două
ore pleacă din aceeaşi localitate (A) un alt automobil, care îl ajunge pe
primul după 4 ore, iar în B ajunge cu 1 oră mai devreme decât cel care a
plecat primul. Să se afle distanţa dintre A şi B şi timpul necesar fiecărui
automobil pentru a o străbate, ştiind că al doilea are o viteză cu 30 km pe
oră mai mare decât a primului.
18. La ora 9 pleacă, în acelaşi moment, din localitatea A spre localitatea B
un bieiclist cu viteza de 25 km pe oră şi un motociclist cu viteza de 45
km pe oră. După 2 ore, din localitatea A pleacă spre B un autoturism cu
viteza de 75 km pe oră. La ce oră ajunge autoturismul din urmă pe
biciclist şi la ce oră pe motociclist şi la ce distanţă de localitatea A ?
19. Un automobil are de parcurs distanţa dintre localităţile A şi E, trecând
prin localităţile B, C şi D. Localitatea D se află la aceeaşi distanţă faţă de
localităţile B şi E, iar C se află la jumătatea distanţei dintre B şi D. Să se
afle distanţa dintre A şi E şi timpul necesar parcurgerii acestei distanţe. Se
ştie că de la A la C sunt 175 km, iar de la B la D sunt 140 km. Viteza
automobilului este de 77 km pe oră.
20. Un automobil merge cu o viteză de 70 km/oră. El pleacă din A şi
ajunge în B cu o oră mai târziu decât altul cu care pleacă în acelaşi
moment şi care se deplasează tot de la A la B. Să se afle distanţa dintre
cele două localităţi A şi B, ştiind că al doilea merge cu o viteză de 80
km/oră.
21. Un automobil pleacă din localitatea A spre localitatea B şi merge cu
viteza de 64 km pe oră. După o oră, un alt automobil care merge cu viteza
de 80 km pe oră, pleacă tot din localitatea A spre localitatea B. Ele ajung
în acelaşi moment în localitatea B. Care este distanţa dintre cele două
localităţi ?
22. Un automobil se deplasează prin localităţi cu viteza de 50 km/oră, iar
în afara lor cu 75 km/oră. El parcurge distanţa de 400 km în 6 ore. Ce
distanţă a parcurs cu fiecare dintre viteze, presupunând că s-a deplasat
atât prin localităţi, cât şi în afara lor.
23. Dintr-o localitate pornesc, în aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens, la ora
12 un biciclist cu viteza de 20 km/oră şi un motociclist cu viteza de 40
km/oră. La ora 16 pleacă, în urma lor, un automobil care ajunge
biciclistul în momentul când acesta era cu 120 km în urma motoci-
clistului. Care era viteza automobilului ?
24. Un autoturism a parcurs distanţa, dus şi întors, dintre două localităţi
în 14 ore. La dus s-a deplasat cu viteza de 60 km/oră, iar la întors cu
viteza de 80 km/oră. Aflaţi distanţa dintre cele două localităţi.
25. Doi biciclişti au plecat deodată dintr-o localitate spre altă localitate.
Primul s-a deplasat cu viteza de 25 km/oră, iar cel de-al doilea cu 20
km/oră.. Primul a ajuns la destinaţie cu o oră înaintea celui de-al doilea.
Aflaţi distanţa dintre cele două localităţi.
26. Un tren trece prin faţa unui stâlp de telegraf în 9 secunde, iar printr-un
tunel lung de 300 m în 15 secunde. Să se găsească lungimea şi viteza
trenului.
27. Un tren pleacă din localitatea^ spre localitatea B cu viteza de 80 km
pe oră. După 1 oră pleacă tot din oraşul A spre B un alt tren. El îl ajunge
din urmă pe primul după 4 ore de mers. Care este viteza celui de-al doilea
tren şi la ce distanţă de A l-a ajuns pe primul ?
28. Un drumeţ pleacă dintr-o localitate A spre alta B la ora 7 şi se
înapoiază la ora 14. La dus a mers cu 4 km/oră, iar la întors cu 6 km/oră.
Ştiind că în localitatea B a poposit 2 ore, să se afle distanţa dintre cele
două localităţi.
29. Din două oraşe A şi B au pornit, în acelaşi timp, unul spre celălalt
două automobile. Cel care a pornit din oraşul A are viteza de 45 km/oră,
iar celălalt de 50 km/oră. Ştiind că ele se întâlnesc după 5 ore, să se afle:
a) distanţa dintre cele două oraşe ;
b) distanţa dintre automobile după 2 ore de mers.
30. Un tren cu lungimea de 50 m, intră într-un tunel lung de 1 000 m cu
viteza de 36 km/oră. Cât timp trece de la intrarea şi până la ieşirea din
tunel a trenului ?
CAPITOLUL V m
PROBLEM E DE LOGICĂ ŞI PERSPICACITATE
16 13 17 317 397 v 67
10 11 307 157. 107 227
12 127 277 257 137
15 14 347 47 37 367
O O
_
Fig. IV.32 Fig. IV.33
i_______________________
3. Aşezaţi în cele şase cerculeţe din figura IV.33 numerele 5, 6, 7, 8, 9, 10
astfel încât să obţineţi suma 24 pe fiecare din cele trei laturi.
4. Completaţi pătrăţelele din figura IV.34 cu numere formate numai din
zeci astfel încât să obţineţi suma 100 pe fiecare rând şi pe fiecare coloană.
— = 10
+ — i +
10 + 50 =
ii
= =
'
= ;
- 20 =
OO
7 9 13 14 15 16
B-
Fig. IV.37 Fig. IV.38Fig.IV.3
10. Schimbaţi locurile numerelor dîn căsuţele pătratului din figura IV.39,
astfel încât suma numerelor de pe fiecare rând şi fiecare coloană să fie 34.
11. Scrieţi numerele 6, 8, 10, 13, 14 câte unul în fiecare din cercurile
libere ale desenului din figura IV.40, astfel încât suma numerelor de pe
fiecare din cele cinci linii să fie 48.
©
Fig. IV.41
3 = 13 4 = 15
4 = 15 8 = 15
8 = 17 3 = 15
15 15 15 15 15 15
32. Reconstituiţi înmulţirile:
*8* x 125 x
*4 **
*7** 5**
**690
33. înlocuiţi literele cu cifre, astfel încât să se obţină adunări corecte.
Găsiţi cât mai multe soluţii.
I. abc + II. ANA + EI. ABC +
bea OANA AB
cgb ¡OANA A
ddd 15 755 800
34. Găsiţi numere de două cifre care sunt egale cu dublul sumei cifrelor
lor.
35. Găsiţi cel mai mic număr care împărţit pe rând la numerele 2; 3, 4, să
dea de fiecare dată restul 1.
36. Aflaţi cifrele a, b şic din adunarea: abc +
abc
c66
37. înlocuiţi literele cu cifre, astfel încât adunările să fie corecte:
I. TREI+ H. TREI +
TREI DOI
ŞASE CINCI
38. Determinaţi cifrele a şi b din egalitatea: a • a - 9 • b + 1.
39. Găsiţi perechi de numere naturale {a, b) cu a < b, pentru care:
« • 6 - 3 = 24.
40. Determinaţi perechile de numere naturale care verifică egalităţile:
(a + 4) : (b + 1) = 4 ;
(m + 2) x (n + 3) = 16.
. 41. Reconstituiţi înmulţirea: BAC x
AC
* BAC
64A
674C
42. Determinaţi toate numerele de forma: ab +ba = 99.
43. Suma a 14 numere naturale distincte este 91. Care sunt numerele ?
44. O orchestră formată din 7 instrumentişti cântă o melodie în 5 minute.
In cât timp va cânta aceeaşi melodie o orchestră alcătuită din 14
instrumentişti, respectând ritmul melodiei ?
45. Daţi literelor valori numerice astfel încât adunarea să fie corectă:
muz +
znm
aaa
46. Se pot pune 77 de bile în 12 cutii astfel încât să avem în fiecare cutie
cel puţin o bilă şi să nu existe cutii cu acelaşi număr de bile ?
47. Determinaţi valoarea lui a din egalitatea: aa \ a + 295 = 999.
48. Determinaţi cifrele a, b şi c pentru care avem: ab-ab- ccb .
49. Două dreptunghiuri au acelaşi perimetru şi anume 36. Au ele aceeaşi arie?
50. Determinaţi cifrele a şi b, a * b din egalitatea: ¿00 + ~aa x a = bbb .
51. Suma a două numere este 187. Primul număr se termină cu cifra 0. Al
doilea număr este format din primele două cifre ale primului număr scrise
în aceeaşi ordine. Găsiţi aceste numere.
52. înlocuiţi literele cu cifre astfel încât înmulţirea să fie corectă:
cba x
a
db6
53. frilocuiţiliterele cu cifre astfel încât operaţiile aritmetice să fie corecte:
a) Ş A S E - b) DOI +
TREI OPT
TREI ZECE
54. Determinaţi cifrele a, b şi c din egalitatea: aaa x b = ccc.
55. Determinaţi valorile literelor care verifică egalitatea: aaa x b = bbb.
56. înlocuiţi litera x cu cifra corespunzătoare astfel încât: 9x6 •x = Ixxx.
57. Aflaţi valorile literelor din următoarea egalitate: 74 074 •x = aaaaaa.
58. Folosind o singură dată cifrele de la 1 la 9 în locul steluţelor, faceţi ca
adunarea de mai jos să fie adevărată. Găsiţi cât mai multe soluţii:
3 4 5 6 ? ?
Fig. IV .44
65. Un inspector şcolar doreşte să viziteze şcolile A, B, C şi D din oraşul
Tecuci. El îşi propune:a) să inspecteze şcoala B înaintea şcolilor A şi C ;
b) să inspecteze şcoala C înaintea şcolii D ;
c) a treia şcoală inspectată să fie A.
Care, din următoarele răspunsuri este corect:
\ )ABCDi 2) BDCA ; 3) BACD i 4)BCAD; 5) BDAC?
RĂSPUNSURI
Clasa întâi
CAPITOLUL H
CAPITOLUL III
17) 80, 17, 71, 26, 62, 35, 53, 44. 19) 40, 51, 62, 73, 84, 95. 21) 76, 87,
98. 24) 11,22,33, 44 etc. 27) 19,91. 30) 18,98. 31) a = 0; b : 1, 2, 3,
4, 5, 6, 7, 8, 9. 36) 10, 20, 30 etc. 38) 20, 31, 42 etc.
40. 18, 81, 27, 72 etc. 44) 16, 61, 25', 5 2 , , 70. 48) 64, 75, 86, 97.
52) 15, 26, 37, 48, 59. 54) 93, 82, 71, 60. 57) 15. 59) 16, 27, 38, 49.
63) 43. 64) a) 18, 28, 3 8 ,..., 78; b) 52, 42, 32, 22, 12.
CAPITOLUL IV
CAPITOLUL V
, |
Clasa a doua
CAPITOLUL I
CAPITOLUL n
41)424. 42) 566. 43)672,673,674. 44) 695 lei, 445 lei. 46) 314,440,
229. 47) 867 kg. 48) 155 de viţei, 523 de oi, 321 de vaci. 49) 544 de
garoafe. 52) 111 + 666 + 222 = 222 + 444 + 333 = 333 + 555 + 111.
53) 118, 229, 547. 54) 421 kg de cartofi, 145 kg de ceapă, 232 kg de
varză. 55) 198 de pagini. 56)478. 57)577,578,579. 58)235. 59)310,
444,233. 60) 124. 61) 532. 62)235,121,323. 63)798. 64)620.
CAPITOLUL III
18) (4, 5); (3, 7) ; (4, 6 ); (3, 8); (5, 5). 19) 5 • 6 = 30 ; 4 • 8 = 32 ;
5 • 7 = 35 ; 4 - 9 = 36. 21) a = 3, b = 7 sau a = 4, b = 6 ; x = S ,y = 8 sau
x = 9 ,y = l. 22) d = 16, c = 4, a = 4, b = 1. 23) 1) b = 5, 45 = 9 x 5; b = 8,
48 = 6 x 8 ; 2) a = 6, 36 = 6 x 6 ; 3) c = 2, 22 = 2 x 11 ; c = 3, 33 = 3 x 11 .
25) a are valorile: 17, 18, 19, 20 ; b are valorile: 5, 6, 7, 8, 9. 26) 72.
27) (5, 3), (2, 7), (3, 4), (2, 3) etc. 28) (1, 1), (1, 2), (1, 3), ... , (1, 9),
(2, 3), (2, 4). 29) 4. 31) (4, 6), (3, 8). 32) (2, 8), (3, 8), (6, 4), (4, 9).
33) a = 1, b = 3, c = 9. 34) x are valorile: 1, 2, 3 ;y are valorile: 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7. 35) x are valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6 ;yare valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5.
40) 83. 41) 39. 42) 24. 44) 7. 45) 10, 12, 14, 16, 18. 47) 46. 48) 54.
52) 48 de pagini. 53) 40 m. 54) cu 4 ani. 55) 37. 56) 10. 57) 8 km.
58) 56 de picioare ; 48 de picioare. 59) 96 de pomi. 60) 29 de pagini.
61) 51 de probleme.
CAPITOLUL IV
32) (0, 1), (1, 1), (2, 1), (3, 1), (4, 1), (4, 2), etc. 33) 11, 12, 15,24,36.
34) (2, 1), (3, 1), (4, 1),..., (4, 2) etc. 35) a are valorile:18, 24, 30, 36, 42 ;
b are valorile: 54, 63, 72, 81 ; c are valorile: 3, 4. 37) 1 0 : 4 = 2 (rest 2).
38) 1, 2, 3. 39) 87. 41) (2, 1), (4, 2), (8, 4) etc. 42) (7, 1), (14, 2) etc.
43) 11, 33, 42, 44 etc. 49) 10, 40. 50) 1 sau 64. 51) 57, 58, 59, 60, 61.
52) 18. 53)32. 54) 12. 55)3. 56) a)y = 8 ; b)>> = 9.
CAPITOLUL V
CAPITOLUL VI
CAPITOLUL VIII
Clasa a treia
CAPITOLUL I
CAPITOLUL n
CAPITOLUL V
1) a) 26 ; b) 0 ; c) 166 ; d) 78 ; e) 94 ; f) 923 ; g) 651 ; h) 243 ; i) 327.
2) a) 481 ; b) 28 ; c) 40 ; d) 141 ; e) 826 ; f) 872 ; g) 160 ; h) 1 ; i) 302.
3) A = 810 ; B = 1300. 5) 165. 6) a) 104 ; b) 66 . 7) 14, 53. 8) Cu 12.
9) a = 9, 6 = 3, c = 4, ¿/ = 8. 10) 6 . 11) ,4 = 13, 5 = 140. 12) b : a = 0.
13) 2. 14) 22. 15) 144. 16) a) 327 ; b) 906 ; c) 34 ; d) 1158 ; e) 390 ;
f) 45 993 ; g) 84 ; h) 110. 17) a = 612, b = 1 332, c = 27, d = 2, e = 75,
/ = 98, g = 127, h = 2. 18) 800 de pagini. 19) 120 de elevi, 240 de coli.
20)x = 45,^ = 8. 21) a = 24, b - 8. 22)853. 23) 175,175,524.
24)112, 113. 25) 860 lei, 475 lei, 685 lei, 660 lei. 26) 24, 48, 16, 28, 33
de pagini.
CAPITOLUL VI
Dreapta, semidreapta, segmentul de dreaptă, linia frântă, linia curbă
6) Două drepte. 9) C D < A C < DB. 10) CD < E F < A B < MN.
11) CD =15 mm, AB = BC = 30 mm. 12) 52 cm. 13) 30 km. 16) 37 cm.
17) a) 5 cm b) celelalte două segmente pot avea lungimile: (8 cm, 1 cm),
(7 cm, 2 cm), (6 cm, 3 cm), (5 cm, 4 cm).
Triunghiul
8) 134 cm. 9) 400 cm.
Paralelogramul
4) 8 beţe. 6) 20 cm. 8) 125 m, 375 m.
Dreptunghiul
6) 112 m. 7) 8 m, 12m. 8) 788 m, 1576 m. 9) (11 m, 1 m), (10 m, 2 m),
(9 m, 3 m), (8 m, 4 m), (7 m, 5 m). 10) 285 m, 265 m. 11) 226 m.
Pătratul
5) 5 pătrate. 7) 17 plăci. 8) 76 cm. 9) 18 cm. 10) 24 m, 48 m.
11) 840 cm.
Probleme recapitulative
2) a) 25 m, 23 m ; b) 16 m, 32 m. 3) 120 m. 4) 222 m, 333 m, 111 m.
CAPITOLUL VH
7)997 000,100 699. 9) 112 231, 322 111, 612 111 etc. 10)999 333,
100 333. 12) 987 654, 876 543, 765 432, 654 321, 543 210.
13) Exemplu: 716 253. 16)x = 0, 1. 23) 10 numere. 26) 1 111. 27) a)
10 numere ; b) 9 numere.
CAPITOLUL IX
Clasa a patra
CAPITOLUL n
Adunarea şi scăderea
înmulţirea şi împărţirea
CAPITOLUL III
15) 45 litri. 16) 84 ha. 17) 960 de elevi. 18) 512 de stejari, 768 de frasini,
768 de carpeni. 19) 128 de pagini. 20) 30 kg. 21) 50 kg. 22) 24 de elevi.
23) 240 km. 24) 240 kg. 25) 75 km. 26) 258 km în fiecare zi. 27) 925 kg.
28) 960 km. 29) 120. 30) 18 000 lei. 31) 1 240 000 lei. 32) 40 km.
33) 75 000 lei. 34) 150, 90. 35) 4 000 q. 36) 64 1.
CAPITOLUL IV
CAPITOLUL V
CAPITOLUL VI
I) 3 000 lei, 2 000 lei. 2) 11 km/oră, 64 km/oră. 3) 2 500 lei, 5 000 lei.
4) 1 000 lei, 3 000 lei. 5) 30 km/oră, 70 km/oră. 6) 3 kg, 2 kg.
7) 15 km/oră, 5 km/oră. 8) 35 kg, 40 kg. 9) 6 kg, 8 kg. 10) 7 kg, 9 kg.
II) 3 kg, 1 kg. 12) 4 metri, 1 metru. 13) 5 litri, 8 litri. 14) Primul tren:
540 tone de grâu şi 680 tone de porumb; al doilea tren: 450 tone de grâu
şi 340 tone de porumb.
1) 1 500 lei, 3 000 lei. 2) 3 000 lei, 9 000 lei. 3) 40 kg. 4) a - 24, b = 8,
c = 18, d= 30. 5) a = 547, b = 20, c = 379, d= 54. 6) 1 200 lei, 3 600 lei
2 160 lei. 7) 2 240 lei, 1 120 lei. 8) 900 lei, 2 700 lei. 9) 9 000 lei,
27 000 lei, 54 000 lei. 10) 30 de găini, 15 raţe, 15 iepuri. 11) 54 de vase
de 1 litru, 18 vase de 5 litri, 9 vase de 50 litri.
Probleme care se rezolvă prin metoda falsei ipoteze
1)201. 2) a = 20, ¿>= 10, c = 700, d= 174. 3)x = 6,y = 56. 4) a = 33,
b = 82, c = A, d=9 . 5) x=782. 6)x = 676. 7) x = 9. 8)x = 51.
9)x = 756. 10)x = 2. l l ) x = 1 989. 12)x = 3. 13)x = 3. 1 4 ) x = l .
15) x = 5. 16) x = 320.17) x = 168. 18)x = 5. 19) x = 21 994.
20) x = 3. 21) a = 24. 22) a = 3. 23)« = 7. 24)x = 5.
CAPITOLUL VII
1) Da. 2) 6 + 1 + 5 = 5 + 3 + 4 = 4 + 2 + 6. 3) 5 + 9 + 10 = 10 + 8 + 6 =
= 9 + 7 + 8. 6) 1. 8) 1 + 8 + 9 + 1 6 = 2 + 7 + 1 0 + 15 = 3 + 6 + 1 1 + 14 =
= 4 + 5 + 1 2 + 13 = 9 + 7 + 1 4 + 4 - 3 4 . 9) 9 + 4 + 2 = 1+8 + 6 = 5+'3 +
+ 7 (pe rânduri); 9 + 1 + 5 = 4 + 8 + 3 = 2 + 6 + 8 (pe coloane). 12) 8, 2.
13) 10 + 5 + 3 = 2 + 9 + 7 = 6 + 4 + 8 (pe rânduri); 10 + 2 + 6 = 5 + 9 +
+ 4 = 3 + 7 + 8 (pe coloane). 17) Sunt mai multe. 18) Vezi desenul din
S O A R E E R A M
1 2 3 0 5 2 4 5 6
6 1 3 0 5 1 9 5 6
ş A S E T R /
2 6 9 4 1 3 7
2 1 6 8 1 3 4