IUBÍRE, 

iubiri, s. f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste față de o

persoană; relație de dragoste; amor, iubit1. ♦ Sentiment de afecțiune (și
admirație) pentru cineva sau ceva. – V. iubi.

 sursa: DEX '12 (2012)

 adăugată de rogue _filthy_punk

 acțiuni 

IUBÍRE, iubiri, s. f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste pentru o

persoană de sex opus; relații de dragoste; amor, iubit1. ♦ Sentiment de
afecțiune (și admirație) pentru cineva sau ceva. – V. iubi.

 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de rogue _filthy_punk

 acțiuni 

 repeat +1 definiție identică

iubire sf [At: PSALT. 235/5 / Pl: ~ri / E: iubi] 1 Afecțiune puternică pentru

cineva sau pentru ceva Si: iubit1 (1). 2 Sentiment puternic de simpatie și
admirație pentru cineva sau pentru ceva Si: iubit1 (2). 3 Atracție față de
cineva Si: iubit1 (3), (înv) iub. 4 (Îvp) Alegere a ceva Si: iubit1 (4). 5 (Înv)
Poftă. 6 (Înv) Dorință. 7 Atracție fizică pentru cineva Si: iubit1 (7),
(înv) iuboste, (îvp) iubuseță. 8 Îndrăgostire de cineva Si: iubit1 (8). 9-
10 Sentimente de dragoste (împărtășite) pentru cineva Si: iubit1 (9-
10). 11 Relație sexuală Si: iubit1 (11). 12 (Înv; îlv) A avea (pe cineva) la
~ A iubi. 13 (Înv; îe) A avea ceva la ~ A-i plăcea foarte tare. 14 (Nob; îe) A
face ~ A avea o relație sexuală.

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de LauraGellner
  

 acțiuni 

IUBÍRE, iubiri, s. f. 1. Faptul de a i u b i ;  sentiment de natură erotică pentru

o persoană de sex opus; dragoste (2), amor. În sărbătorile acelea ale
primăverii se dezvălui, o dată cu florile livezilor, și începutul iubirii
lor. SADOVEANU, O. IV 59. Sînt un vinovat nevrednic de iubirea
ei. NEGRUZZI, S. I 47. Mîndra-naltă și subțire E făcută spre
iubire. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 76. ◊ (Poetic) Iubirea mea nebună De-abia
trezită-n zori, Adună Mănunchiuri mari de flori. TOPÎRCEANU, S. A.
50. Ești iubirea mea de-ntîi Și visul meu din urmă. EMINESCU, O. I
179. 2. Sentiment puternic de simpatie și de afecțiune pentru cineva;
dragoste (1). Era ceva din duioșia și delicateța unei mame în iubirea pe
care o avea Priboianu pentru Dan. VLAHUȚĂ, O. A. III 29. Îi mulțumi și,
scoțînd din sîn... un mănunchi de flori bine mirositoare, i-l dete ca semn de
iubire fiască. ISPIRESCU, L. 39. N-avem oști, dară iubirea de moșie e un
zid Care nu se înfiorează de-a ta spaimă, Baiazid! EMINESCU, O. I 147.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

IUBÍRE ~i f. 1) v. A IUBI și A SE IUBI. 2) Sentiment de afecțiune față de o

persoană de sex opus; dragoste; amor. 3) Atașament sufletesc (simpatie,
prietenie, afecțiune) puternic față de cineva sau ceva. /v. a iubi

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

iubire f. amor.

 sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

 
  adăugată de blaurb.

 acțiuni 

ĭubíre f. Acțiunea de a ĭubi, amor, dragoste. Ĭubire de țară, patriotizm.

 sursa: Scriban (1939)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

IUBÍ, iubesc, vb. IV. 1. Tranz. A fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune

pentru o persoană (de sex opus). ♦ Refl. recipr. A avea sentimente de
dragoste unul față de celălalt; spec. a avea relații sexuale cu o persoană
(de sex opus). 2. Tranz. A avea afecțiune deosebită față de cineva sau
ceva. 3. Tranz. A-i plăcea să... – Din sl. ljubiti.

 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de valeriu

 acțiuni 

ibi v vz iubi corectată

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

ighi v vz iubi

 sursa: MDA2 (2010)

 
  adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

iubi [At: COD. VOR.
112/4 / V: ibi / Pzi: ~besc, (înv) ibesc / E: vsl любити] 1-2 vt (Îoc a urî) A
simți pentru cineva sau ceva (o mare) afecțiune. 3-4 vt (Îoc a urî) A avea
pentru cineva sau pentru ceva (o mare) simpatie și
admirație. 5 vt (Și, înv, îlv a ~ mai mult (sau mai bine, mai vârtos)
să... ori a mai ~) A prefera. 6 vt (Înv) A alege. 7 vt (Înv) A pofti. 8 vt (Înv) A
dori ceva. 9 vt(a) A avea o mare atracție fizică pentru cineva. 10-11 vtrr A
avea sentimente de dragoste (unul pentru celălalt). 12-13 vtrr A avea relații
sexuale (unul cu altul).

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

IUBÍ, iubesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A fi îndrăgostit, a simți o mare

afecțiune pentru o persoană de sex opus. ♦ Refl. recipr. A avea relații
sexuale cu o persoană de sex opus. 2. Tranz. și refl. recipr. A ține extrem
de mult la cineva sau la ceva. 3. Tranz. A-i plăcea să... – Din sl. ljubiti.

 sursa: DEX '98 (1998)

 adăugată de cata

 acțiuni 

IUBÍ, iubesc, vb. IV. T r a n z .  1. A simți dragoste pentru o persoană de sex

opus, a fi îndrăgostit de cineva; a avea relații de dragoste cu cineva. Oh, tu
știi de bună seamă Că din suflet îl iubesc, Și tu știi că pătimesc Pentru
Sandru, dragă mamă. COȘBUC, P. II 211. Te iubeam cu ochi
păgîni. EMINESCU, O. I 192. Mult, ah! mult în viață eu te-am iubit pe
tine. ALECSANDRI, P. A. 63. ◊ A b s o l .  Pîn-eram de nu iubeam, Unde mă
culcam, dormeam; Dar acum, de cînd iubesc, Nu pot să mă
odihnesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 12. ◊ R e f l .   r e c i p r o c .  S-au dat a se
iubi încă mai cu duioșie. SBIERA, P. 239. Hai, mîndro, să ne iubim, C-
amîndoi ne potrivim, Și la ochi și la sprîncene, Ca doi porumbași la
pene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 49. 2. A nutri un sentiment puternic de
afecțiune (uneori și de admirație) pentru cineva; a ține foarte mult la cineva
sau la ceva, a îndrăgi. A-și iubi patria. ▭ Nu ți-ai iubit poporul, maiestate!
Sau nu l-ai înțeles – și e tot una. VLAHUȚĂ, O. A. 38. În tine iubesc lumea,
prezent și viitor. ALECSANDRI, T. II 106. Obștea ne-a trimis... să-ți
spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește. NEGRUZZI, S. I
139. 3. (Învechit; urmat de un verb la conjunctiv sau la infinitiv) A-i plăcea
să... Judecători ce nu iubesc a li cînta cucul din față. CREANGĂ, A.
150. De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceea, băbacă, te-aș
ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. În
copilărie iubeam să mă opresc Pe murii mănăstirii. ALEXANDRESCU, M.
10.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

A SE IUBÍ mă ~ésc intranz. A avea relații de dragoste (cu cineva); a se

drăgosti. /<sl. ljubiti

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

A IUBÍ ~ésc tranz. 1) (persoane de sex opus) A trata cu sentimente de

dragoste. 2) A trata cu un deosebit atașament sufletesc. A-și ~ țara. A-și ~
mama. /<sl. ljubiti

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 
  acțiuni 

iubì v. 1. a avea inclinațiune pentru cineva; 2. a simți plăcere, a avea gust

pentru ceva. [Slav. LĬUBITI].

 sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni 

ĭubésc v. tr. (vechĭ lĭubesc, ca în Ps. S. 118, 140, d. vsl. lĭubiti, rudă cu

lat. libére, a-țĭ plăcea să, și germ. lieben, a ĭubi. V. libov, ibovnic). Simt
afecțiune, amiciție, gust, inclinațiune pentru cineva saŭ ceva, mĭ-e drag, îmĭ
place: Romeo o ĭubea pe Julieta, părințiĭ ĭubesc copiiĭ, soldatu ĭubește
patria, învățațiĭ ĭubesc știința. – Fam. e maĭ uzitat mĭ-e drag și îmĭ place.

 sursa: Scriban (1939)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iubíre s. f., g.-d. art. iubírii; pl. iubíri

 sursa: DOOM 2 (2005)

 adăugată de raduborza

 acțiuni 

iubíre s. f., g.-d. art. iubírii; pl.