Știința materialelor Fişă de laborator nr.

6a

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA: I.M.E.
SPECIALIZĂRI: Automatică – zi + IFR ; Calculatoare - zi
DISCIPLINA: Ştiința materialelor

Student: ………………………………….. grupa: ………..

FIŞA DE LABORATOR NR. 6a

Tema: Structuri si caracteristici ale materialelor conductoare şi ale materialelor electroizolante

1. Structuri si caracteristici ale materialelor conductoare

(clasificări, factori care influenţează proprietăţile)
1. după tipul purtătorilor elementari de sarcină electrică care asigură conducţia electrică:
 materiale conductoare cu conducţie electronică: conducţia este asigurată de electroni;
materiale specifice: metale, grafit.
 materiale conductoare cu conducţie ionică: conducţia este asigurată de ioni;
materiale specifice: electroliţii

2. după starea de agregare a materialului conductor:

 materiale conductoare solide: metale, etc.
 materiale conductoare lichide: electroliţii, mercurul.
 materiale conductoare gazoase: plasma.

3. după funcţiile pe care le pot îndeplini:

 materiale conductoare de conducţie a curentului electric: au rezistivitate electrică neglijabilă;
 materiale conductoare de control şi limitare a curentului electric: au rezistivitate electrică
controlabilă tehnologic, independentă de factorii de mediu.
 materiale conductoare de conectare/deconectare a curentului electric
 materiale conductoare de traductor termoelectric (termocuplu).
 materiale conductoare de memorare logică: au rezistivitate de volum dependentă de valoarea
intensităţii câmpului magnetic. Sunt realizate pentru realizarea unor memorii logice foarte rapide.

Factori care influenţează proprietăţile materialelor conductoare:

- temperatura;
- impuritățile;
- starea de agregare;

- prelucrările mecanice si tratamentele termice.

1
Știința materialelor Fişă de laborator nr.6a

CARACTERISTICI MATERIALE CONDUCTOARE

Tabelul 1.1 Principalele caracteristici ale cuprului
Unitatea Valori
Denumirea caracteristicii de
Cupru recopt Cupru ecruisat
măsură
Densitatea kg/m3 8950
o
Temperatura de topire C 1083
Rezistenţa la rupere Rm N/mm2 200…250 400…490
Alungirea procentuală după rupere A % 50…30 4…2
Duritatea Brinell HB 40…50 80…120
Modulul de elasticitate E N/mm2 122000 126000
Rezistivitatea electrică  la 20 oC m 17,241·109 17,7·109
Coeficientul de temperatură al rezistivităţi  K1 3,39·103
Conductivitatea termică la 20 oC W/mK 3,9398
Coeficientul de dilatare liniară  K1 1,77·106
o
Temperatura de recoacere de recristalizare C 400…700

Fig. 1.1. Influenţa impurităţilor asupra conductibilităţii cuprului pur

Tabelul 1.2. Principalele caracteristici ale unor alame

Aliajul
Unitatea de
Caracteristica CuZn10 …
măsură CuZn 30 CuZn39Pb2
CuZn20
Densitatea kg/m3 8800 … 8670 8530 8440
Rezistenţa la rupere Rm
- în stare recoaptă N/mm2 250…300 250…300 370…450
- în stare ecruisată 350…700 500…680 510…630
Alungirea la rupere A
- în stare recoaptă % 48…35 40…60 25
- în stare ecruisată 25…3 10…5 5
o
Temperatura de recoacere C 425…700 425…700 425…600
Rezistivitatea la 20 o C m 39·109…54·109 62·109 64·109
Conductivitatea termică W/mK 188…138 121 117
Coeficientul de dilatare liniară
K-1 182…191 199 -
t . 107

2
Știința materialelor Fişă de laborator nr.6a

Fig. 1.2. Aliaj CuZn10 (alama tombac) după recoacere Fig 1.3. Aliaj CuZn40 în stare turnată. (alama cu
de omogenizare (solutie solidă cu macle) structură bifazică)

Fig. 1.4. Structura la ta a bronzurilor monofazice 

a – după turnare; b – după deformare plastică şi recoacere

Tabelul 1.3. Principalele caracteristici ale aluminiului

Valori
Unitatea de
Denumirea caracteristicii Al 99,6 Al 99,6 Al 99,6
măsură turnat
recopt ecruisat
Densitatea kg/m3 2700 2700 2560
o
Temperatura de topire C 660
Rezistenţa la rupere Rm N/mm2 70…110 150…250 90…120
Alungirea după rupere A % 30…45 2…8 13…25
Duritatea Brinell HB 15…25 35…70 24…32
Modulul de elasticitate E N/mm2 6200 7200 -
Rezistivitatea electrică  la 20 oC m 28·109
Coeficientul de temperatură al rezistivităţi  K1 4,0·103
Conductivitatea termică la 20 oC W/mK 217
Coeficientul de dilatare liniară  K1 23,9·106
o
Temperatura de recoacere de recristalizare C 200…450

Tabelul 1.4. Compoziţia chimică şi caracteristicile principale ale unor aliaje rezistive
Coeficient
Rezistivitatea t.t.e.m
Aliajul Compoziţia, % (t)106,
la 20 C, m
o
faţă de Cu , V/K
K-1
Cu Mn Ni Fe Al Zn
86 12 2 0,43 5,5 0,6
Manganine 84 13 3 0,50 - 0,2
33 67 1,88 0 1,0
10 60 30 2,05 100 0
Constantan 60 40 0,50 1,0 42
Nichelina 54 26 20 0,43 2,3 25
Argentan 60 17 23 0,30 3,5 15

3
 Știința materialelor Fişă de laborator nr.6a

2. Structuri si proprietăţi ale materialelor electroizolante

(definirea materialelor electroizolante, clasificări, factori care influenţează proprietăţile)
Materiale electroizoloante  rezistivitate electrică r >106 Wm.
Principalele proprietăţi:
- rezistivitate electrică şi rigiditate dielectrică mari;
- rezistenţă mare la acţiunea agenţilor chimici;
- caracteristici mecanice ridicate (rezistenţă mecanică suficientă şi tenacitate);
- menţinerea în timp a caracteristicilor (îmbătrânire lentă);
- prelucrabilitate bună şi cost redus;
Clasificări:
Clasificare CEI ( Comisia Internaţională pentru Electrotehnică)

După stabilitatea termică; capacitatea de a rezista timp îndelungat la o temperatură dată;

în funcţie de temperatura limită, materialele au fost clasificate în clase termice (STAS 6247-87):

După natura chimică;

Organice
- Substanţe micromoleculare; (cerurile naturale şi sintetice):
- Substanţe macromoleculare (răşinile naturale şi răşinile sintetice (polimeri))
Anorganice
- roci naturale (mica, marmura)
- sticle şi ceramice

4
Știința materialelor Fişă de laborator nr.6a

Fig. 1 Principalele categorii de mase plastice

Tabelul 2.1. Principalele caracteristici ale unor materiale termoplaste

Denumirea , Rm, Tv, Tc,
Simbol Observaţii
materialului kg/m3 N/mm2 o
C o
C
Polietilenă de joasă cristalinizată 40…55 % elastic,
PELD 910…940 5…16 75 115
densitate rezistentă
Polietilenă de mare cristalinizată. 60…80 % elastic
PEHD 950…965 20…40 75 130
densitate rezistentă
cristalinizată. 60…70 %
Polipropilenă PP 900…910 30…50 10 170
mai rigidă decât PE
Polistiren PS 1040…1100 20…50 85…100 125 amorf; dur şi fragil
Policlorură de vinil 175… amorf; rigid, sensibil la zgârieturi
PVC dur 1360...1400 40…60 75…105
rigid 212
Policlorură de vinil PVCP 1150...1250 compus vinilic amorf; flexibil, elastic
plastifiat
10…30 40 150
moale
Polimetacrilat de metil amorf; rigid dur şi rezistent la
PMMA 1180…1220 60…80 90…105 225
(plexiglas) zgârieturi
Policarbonat PC 1150...1250 50…70 150 230 amorf; rigid şi rezistent la şoc
Poliamida 66 (Nylon cristalinizată < 60 %; dură, rezistentă
PA 66 1120...1180 50…80 55 250
66) şi rigidă
Polioximetilena cristalinizată < 75 %; rigidă, elastică,
POM 1370...1430 60…70 50 170
(acetal) rezistentă
Polietilen teraftalat amorfă sau cristalinizată 30…40%;
PET 1320…1390 40…60 73 255
(răşină poliesterică) stabil dimensional
Politetrafluor etilena cristalinizat < 70 %; coeficient de
PTFE 2100…2250 20…40 85...125 330
(teflon) frecare redus
Poliacrilonitril compus acrilic; se trage uşor în fibre
PAN 1100...1200 50…60 107 320
(răşină acrilică)
Acrilonitril/butadien amestec de butadien-stiren (elastomer) şi
/stiren
ABS 1040…1700 20…60 125  stiren-acrilonitril (termoplast)
Acetat de celuloză modificaţie chimică a celulozei
(celuloid)
CA 1250...1350 25…50 120  (polimer natural)

5
Știința materialelor Fişă de laborator nr.6a

Tabelul 2.2. Principalele caracteristici ale unor polimeri termorigizi

Polimerul
Fenoplaste ( PF)  răşini
fenol formaldehidice
(bachelitice)
Aminoplaste (UF) - răşini
ureo- aldehidice
Melamine (MF)  răşini
melamin-formaldehidice
Răşini poliesterice
nesaturate (UP)
Răşini epoxidice (EP)
, Rm, E,
A,% Caracterizare
kg/m3 N/mm2 kN/mm2 r
* dure, fragile, culoare închisă,
higroscopice şi nerezistente la apă
1250 35…55 5,2…7,0 1,25 fierbinte; utilizate pentru piese
presate sau turnate, ca matrice
pentru materiale compozite
* dure, fragile, culoare deschisă;
utilizate ca răşini pentru presare şi
1550 35…70 7…10 0,75
laminare, adezivi, forme de
turnare etc.
* proprietăţi asemănătoare cu ale
UF, dar mai puţin sensibile la
1700 35…65 6…7  zgâriere; utilizate ca materialele
de acoperire
* dure şi fragile până la elastice în
1250 40…90 6,2…8,3 3 funcţie de gradul de reticulare;
utilizate ca răşini de presare
* dure şi fragile până la elastice,
rezistente la şoc, stabile
1200 50…70 6,5…7,5  dimensional; utilizate ca răşini de
turnare, adezivi, matrice pentru
compozite

Tabelul 2.3. Caracteristicile principale ale unor elastomeri

Rm, Temperaturi de exploatare

Elastomerul Grupa Ar, %
N/mm2 t c
, oC
i
t max , oC tmin, oC
max
Cauciuc natural (NR) 4…25 100…600 60 100 30…60
Butadien – stiren (SBR) 4…25 100…500 70 100 20…50
Cauciuc butilic (IIR) R 4…15 100…800 80 140 10…40
Cauciuc nitrilic (NBR) 4…18 100…400 70 130 10…50
Cloropren (CR) 4…20 100…500 70 130 20…50
Polietilenă clorosulfonată
4…12 100…500 80 150 20…0
(CSM)
M
Elastomeri polifluorurati
(FPM)
7…15 100…200 175 250 20…0
Cauciuc poliuretanic (EU) U 15…30 100…800 60 80 0…0
Cauciuc siliconic (Q) Q 3…10 100…400 200 275 0…0

Concluzii

Data efectuării lucrării ………………………..

Semnături
Întocmit fişa lucrării, Verificat,