Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 MECANICA 7
1.1 Noţiuni fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1.1 Cinematica punctului material . . . . . . . . 7
1.1.2 Principiile mecanicii clasice. Legi de conser-
vare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.1.3 Mişcarea oscilatorie . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.4 Unde mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.1.5 Mecanic¼ a analitic¼a . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.6 Elemente de mecanic¼ a relativist¼ a. . . . . . . 14
1.2 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.2.1 Cinematica punctului material . . . . . . . . 15
1.2.2 Principiile mecanicii clasice.Legi de conser-
vare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.2.3 Mişcarea oscilatorie . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.2.4 Unde mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
1.2.5 Mecanic¼ a analitic¼a . . . . . . . . . . . . . . . 26
3
4
2 TERMODINAMICA 83
2.1 Noţiuni fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
2.1.1 Energia intern¼ a şi formele schimbului de en-
ergie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
2.1.2 Principiul I al termodinamicii . . . . . . . . . 84
2.1.3 Principiul II al termodinaicii . . . . . . . . . 86
2.2 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
2.2.1 Energia intern¼ a şi formele schimbului de en-
ergie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
2.2.2 Principiul I al termodinamicii . . . . . . . . . 90
2.2.3 Principiul II al termodinamicii . . . . . . . . 93
2.2.4 Transform¼ ari de faz¼ a . . . . . . . . . . . . . . 95
2.3 SOLUŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
2.3.1 Energia intern¼ a şi formele schimbului de en-
ergie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
2.3.2 Principiul I al termodinamicii . . . . . . . . . 101
2.3.3 Principiul II al termodinamicii . . . . . . . . 110
2.3.4 Transform¼ ari de faz¼ a . . . . . . . . . . . . . . 118
MECANICA
d~r
~v =
dt
Acceleraţia: variaţia vitezei în unitatea de timp
d~v
~a = = ~an + ~at
dt
unde
~an este acceleraţia normal¼
a care descrie variaţia în direcţie a vec-
torului vitez¼
a
~at este acceleraţia tangenţial¼
a care descrie variaţia în modul a
vitezei
Mişcarea rectilinie uniform¼ a: este mişcarea pentru care ~v = ct:
7
8
Legea de mişcare:
x = x0 + vt;
dac¼
a mişcarea are loc de-a lungul axei Ox.
Mişcarea rectilinie uniform variat¼ a: este mişcarea pentru care
~a = ct:
Legea vitezei:
v = v + at
Legea de mişcare:
a
x = x0 + v0 t + t2 ;
2
dac¼
a mişcarea are loc de-a lungul axei Ox
Relaţia lui Galilei:
= 0 + !t
v = !R
Acceleraţia normal¼a:
v2
an = = !2R
R
9
F~ = m~a
p~ = m~v
L= Ep
E = Ec + Ep
F~ = k~x
x = A cos(!t + '0 )
v= A! sin(!t + '0 )
11
a= A! 2 cos(!t + '0 )
a a oscilatorului armonic:
Energia cinetic¼
mv 2 m
Ec = = A2 ! 2 sin2 (!t + '0 )
2 2
a a oscilatorului armonic:
Energia potenţial¼
kx2 m! 2 A2
Ep = = cos2 (!t + '0 )
2 2
a a oscilatorului armonic:
Energia total¼
kA2
E = Ep + Ec =
2
Vibraţii amortizate
În cazul vitezelor mici, forţa de rezistenţ¼
a (frecare) este f = v:
Ecuaţia de mişcare a oscilatorului este:
d2 x dx
m 2
+ + kx = 0
dt dt
Se fac substituţiile:
k
2 = şi ! 20 =
m m
d2 x dx
2
+ 2 + ! 20 x = 0
dt dt
Amortizare puternic¼a !0
r1 t r2 t
x = Ae + Be
unde
q q
r1 = + 2 ! 20 şi r2 = 2 ! 20
Amortizare critic¼
a = !0
t
x = (A1 t + A2 ) e
12
Amortizare slab¼
a: !0
t
x = Ae cos (!t + 0)
q
!= ! 20 2
F = F0 cos !t
d2 x dx
m 2
+2 + kx = F0 cos !t
dt dt
sau
d2 x dx 2 F0
+ 2 + ! 0 x = cos !t
dt2 dt m
Amplitudinea mişc¼
arii este:
F0 =m
A= q
(! 20 2 )2 + 4 2!2
Rezonanţa are loc la frecvenţa
q
! R = ! 20 2 2
F0 =m
AR = p
4 2 (! 20 2)
i(kx !t)
u = Ae
Reprezentarea real¼
a a undei armonice plane:
1.1.5 Mecanic¼
a analitic¼
a
Spre deosbire de mecanica Newtonian¼ a care implic¼
a lucrul cu m¼ arimi
vectoriale, mecanica analitic¼a implic¼
a numai m¼ arimi scalare numite co-
ordonate generalizate qk şi impusurile generalizate pk corespunz¼ ataoare
coordonatelor generalizate
Dac¼ a notam cu Ec energia cinetic¼a şi cu Ep energia potenţial¼
a, funcţia
Lagrange este
L = Ec Ep
Ecuaţiile Lagrange (în cazul în care energia potenţial¼
a nu depinde de
vitezele generalizate q_k )
d @L @L
=0 (k = 1; 2; ::::; n)
dt @ q_k @qk
dqk
unde n este num¼
arul de grade de libertate al sistemului şi q_k = dt
.
Funcţia Hamilton se de…neşte ca:
X
n
H= p k qk L
k=1
H = Ec + Ep
E0 = m0 c2
Energia total¼
a a unui corp
E = Ec + m0 c2 = mc2
Impulsul unui corp
p = mv
Leg¼
atura dintre impuls şi energie
q
E = p2 c2 + m20 c4
1.5 Viteza unui glonţ pe ţeava unei puşti de vân¼ atoare variaz¼ a în timp
5 7 2
dup¼a legea v = 3 10 t 5 10 t m/s: Ştiind c¼ a acceleraţia glonţului în
momentul în care p¼ ar¼ aseşte ţeava este egal¼
a cu zero, s¼
a se scrie expresia
acceleraţiei corpului şi s¼
a se calculeze:
a) timpul dup¼ a care glonţul iese din puşc¼ a
b) cât de lung¼ a este ţeava armei
1.6 Apa unui râu curge uniform cu viteza de 1,5 m/s iar distanţa
dintre maluri este L = 80 m. Un înot¼ ator trebuie s¼
a duc¼
a un pachet de
pe un mal pe cel¼ alalt al râului înotând cu o vitez¼
a de 3 m/s.
a) în ce directie trebuie s¼a înainteze înot¼atorul pentru a sta cât mai
putin timp în ap¼ a?
b) la ce distanţ¼
a în josul râului va ajunge?
c) în ce direcţie ar trebui s¼a se deplaseze înot¼
atorul astfel încât de-
plasarea în josul râului s¼a …e nul¼a?
2 1022
F = N
r2
S¼
a se determine lucrul mecanic efectuat de Soare cînd corpul se apropie
de Soare de la distanţa r1 = 3 1011 m la distanţa r2 = 2; 5 1011 m.
A
Ep =
r
S¼
a se calculeze forţa radial¼
a care acţioneaz¼
a între cele dou¼
a particule.
1.34 Dou¼ a particule, una cu masa m1 cu viteza vi1 şi alta cu masa
m2 cu viteza vi2 se ciocnesc. Ştiind c¼ a ciocnirea este una central¼
a şi
c¼
a vitezele sunt pe aceiaşi direcţie s¼
a se determine vitezele celor dou¼a
particule dup¼a ciocnire.
1.35 Într-un reactor nuclear, neutronii sunt produşi când un atom
sufer¼ a un proces de …siune. Aceşti neutroni se deplaseaz¼ a cu 107 m/s
3
şi trebuie încetiniţi pân¼a la 10 m/s înainte de aproduce un alt act de
…siune. Ei sunt încetiniţi cu ajutorul unui material (lichid sau solid)
numit moderator. S¼ a se arate c¼
a neutronii pot s¼
a-şi piard¼
a energia prin
ciocniri elastice cu atomii moderatorului. S¼ a se calculeze fracţia din
energia cinetic¼a iniţial¼
a a neutronului pierdut¼a de acesta prin ciocnire.
Care este aceast¼ a fracţie atunci când moderatorul este apa grea. Dar
în cazul c¼a moderatorul este carbonul. Consider¼ am ciocnirele elastice şi
centrale.
1.48 S¼a se scrie ecuaţia unei oscilaţii armonice dac¼ a se cunosc vitezele
2 2
v1 = 3 10 m/s şi v2 = 5 10 m/s corespunz¼ atoare elongaţiilor
2 2
x1 = 6 10 m şi x2 = 4 10 m dac¼ a se cunoaşte faza la momentul
iniţial ' = 4 : Care este acceleraţia maxim¼ a a oscilatorului?
x = 25 cos 10t
1.53 Un corp se mişc¼a într-un câmp potenţial în care acesta are en-
ergia potenţial¼
a V (x) care are valoarea minim¼ a la coordonata x = 0:
S¼
a se arate c¼a mişcarea particulei în jurul poziţei de echilibru este una
oscilatorie.
24
1.57 O surs¼
a a‡at¼
a într-un mediu elastic unidimensional oscileaz¼
a
dup¼
a legea
y = 0; 5 sin 100 t m
Lungimea de und¼ a a undelor longitudinale emise este = 20 m.
a) Dup¼ a cât timp va începe s¼ a oscileze un punct a‡at la distanţa
x1 = 8 m faţ¼a de surs¼ a?
b) Ce defazaj exist¼ a între oscilaţia punctului a‡at la distanţa x1 faţ¼
a
de surs¼
a şi oscilaţia sursei?
c) La ce distanţ¼ a se a‡a¼ dou¼a puncte ale c¼aror oscilaţii sunt defazate
cu =3?
a) Ştiind c¼
a în atmosfera uscat¼a temperatura scade cu 1 C la …ecare
150 m altitudine şi c¼a aceast¼
a sc¼
adere este uniform¼ a pân¼
a la 9000 m, s¼
a
se calculeze timpul necesar zgomotului produs de un avion care zboar¼ a la
9000 m altitudine pentru a ajunge la sol într-o zi senin¼
a când temperatura
atmosferic¼ a este de 30 C.
b) S¼a se compare acest rezultat cu cel obţinut în cazul în care nu
apare o variaţie a temperaturii pe vertical¼
a.
1.2.5 Mecanic¼
a analitic¼
a
arate c¼
a în cazul unor deplas¼
ari mici, pendulul …zic efectueaz¼
a o mişcare
armonic¼a simpl¼a.
x = a ( + a sin )
y = a (1 cos )
unde 2[ ; ]
1 1
H = p2 + ! 2 q 2
2 2
S¼
a se scrie ecuaţiile Hamilton şi s¼
a se g¼aseasc¼
a soluţia general¼
a pentru
acestea.
Q2 = 2E 2 (1 cos2 )=c2
unde E este enegia iniţial¼
a a electronului în sistemul laboratorului. În
ce condiţii este valabil¼
a aceast¼
a aproximaţie?
30
1.3 SOLUŢII
1.3.1 Cinematica punctului material
1.1 Consider¼ am momentul iniţial al mişc¼arii (t0 = 0; x(0) = 0); mo-
mentul în care motociclistul trece pe lâng¼a echipajul de poliţie şi not¼
am
cu x(ti ) coordonata de poziţie în momentul întâlnirii ti (Fig.1.2).
Legile de mişcare pentru cele dou¼a mobile sunt:
a) pentru motociclist (mişcare rectilinie uniform¼ a)
x1 (t) = vm t
v02
d2 =
2a
Prin urmare distanţa parcurs¼ a de maşin¼ a de când şoferul observ¼
a
obstacolul şi pân¼
a când maşina se opreşte este:
v02
d = d1 + d2 = v0 tr
2a
1.4. Din de…niţia acceleraţiei obţinem:
Z v0 =2 Z v0 v0
1 1 1 1
t= dv = 2
dv = = 0; 17 s
v0 a v0 =2 3v 3v v0 =2 3v0
3 105 3
ta = =3 10 s = 3 ms
108
32
Cum v = dx dt
; prin integrare obţinem distanţa pe care a fost accelerat
glonţul (adic¼
a lungimea ţevii)
Z ta 2 3 ta
5 7 2 5t 7t
x= 3 10 t 5 10 t dt = 3 10 5 10 = 0; 9 m
0 2 3 0
x = va t = 1; 5 53; 3 = 79; 95 m
x = v0 t
1=3
64v04
xi = = 18; 56 m
g2
şi p p
yi = 16x = 16 18; 56 = 17; 23 m
1.8 În Fig. 1.6 este reprezentat¼
a viteza în funcţie de timp
34
Distanţa total¼
a parcurs¼
a de autoturism este
d = d1 + d2 + d3
t21
d1 = a1 = 200 m
2
d2 este distanţa parcurs¼
a cu viteza constant¼
a (urm¼
atoarele 2 minute)
d2 = vt2 = 2400 m
t23
d3 = vt3 a3 = 400 m
2
Prin urmare viteza medie este:
d 3000
vm = = = 16; 67 m/s
t1 + t2 + t3 180
1.9 Pe direcţia orizontal¼
a mişcarea jetului este una uniform¼
a
35
x = (v0 cos ) t
gt2
y = (v0 sin ) t
2
Astfel jetul de ap¼
a atinge peretele dup¼
a timpul
d
ti =
v0 cos
2v0 sin
Pentru ca jetul s¼
a ating¼
a peretele este necesar y > 0; adic¼
at< g
Jetul atinge peretele în punctul:
gt2i gd2
y = (v0 sin ) ti = dv02 tg
2 2v02 cos2
v0 sin
tu = = 15 s
g
36
F = mg
de unde rezult¼
a acceleraţia de frânare:
F
a= =g
m
Utiliz¼
am relaţia Galilei
0 = vi2 2as
şe obţine:
vi2 v2 4
s= = i = = 20 m
2a 2g 0; 2
gt = g sin
37
vx = vB cos
vy = vB sin
t = tAB + tBC = 6; 04 s
Distanţa faţ¼
a de mal a locului în care maşina intr¼
a în ap¼
a este:
L= EC
rezult¼
a:
L EC m
P = = = (2v0 )2 v02
t t 2 t
Prin urmare, timpul în care viteza creşte de dou¼
a ori este
m
t= (2v0 )2 v02 = 9 s
2P
Pe de alt¼
a parte, puterea se mai poate scrie şi sub forma
P = F v = 2F v0
d2 x 2
ax = = 10 ms
dt2 t=2
39
d2 y 2
ay = = 36 ms
dt2 t=2
şi acceleraţia rezultant¼
a este:
q
2
a = a2x + a2y = 37; 36 ms
iar forţa
F = ma = 11; 21 kN
1.15 Puterea consumat¼
a de biciclist se poate scrie sub forma
P = F v = av 2
d = v0 t
şi mişcare uniform accelerat¼
a pe Oy (axa vertical¼
a îndreptat¼
a în jos)
g
y = t2
2
Prin urmare timpul de c¼
adere se obţine când punem condiţia y = h.
Se obţine: s
2h
t= = 0; 4 s
g
Astfel viteza cu care a c¼
azut halba de pe mas¼
a este
d
v0 = = 3 m/s
t
1.19 Puterea dezvoltat¼
a de inim¼
a este
L mgh V gh
P = = = = 1; 473 W
t t t
1.20 Deoarece forţa de atracţie care acţioneaz¼
a aupra asteroidului
este egal¼
a cu
m a Mp
F =K
r2
41
energia potenţial¼
a a asteroidului în câmpul gravitaţional al P¼
amântului
este: Z
m a Mp m a Mp
Ep = K 2
dr = K
r r
Când asteroidul se a‡a¼ la distanţa d faţ¼
a de P¼
amânt, aceasta are
valoarea
Kma Mp
Ep = = 2:8 1017 J
d
Energia cinetic¼
a a asteroidul este
ma v 2
Ec = = 1:9 1018 J
2
Prin urmare energia total¼
a eliberat¼
a la impactul cu solul ar …
Ea = Ec + Ep = 2; 2 1018 J
Num¼ arul de bombe atomice care ar echivala cu aceast¼
a emisie de
energie este
Ea 2; 219 1018
n= = = 35222
Eb 6; 3 1013
1.21 Notând cu Pc puterea caloric¼
a a combustibilului şi cu V con-
sumul de combustibil la 100 km atunci energia dezvoltat¼
a prin arderea
combustibilului este:
Pc V d
Ea =
100
unde d este distanţa parcurs¼
a de automobil în km. Energia utilizat¼
a de
automobil doar pentru tracţiune este
Pc V d
E = f Ea = f
100
unde f = 0; 1 este fracţia efectiv utilizat¼
a din energia obţinut¼
a prin ardere
la deplasarea automobilului. timpul în care are loc deplasarea este:
d 103
t=
v
unde d este exprimat în m iar viteza în m/s.
42
E f Pc V v
P = =
t 105
Deoarece puterea poate … exprimat¼
a şi ca
P = Fv
rezult¼
a c¼
a forţa de tracţiune este
P f PC V
F = =
v 105
Forţa de tracţiune a motorului pe benzin¼
a este:
f PCb Vb 0; 1 36 106 6
Fb = 5
= = 216 N
10 105
Forţa de tracţiune în cazul motorului cu motorin¼
a este:
1.22
Z r2 Z r2
22 dr 1 1
L= F dr = 2 10 =2 1022 = 1; 3 1010 J
r1 r1 r2 r1 r2
mv 2
L = Fd = 0
2
Atunci: r
r
2F d 30
v= = = 2; 5 m/s
m 5
1.24 Lucrul mecanic efectuat de rezultanta forţelor care acţioneaz¼
a
asupra corpului este:
L = (F mg) d
43
Aplic¼
am teorema variaţiei energiei cinetice
mv 2
L= 0
2
Rezult¼a:
r r
2 (F mg) d 2 (12 0; 15 5 9; 8) 10
v= = = 4; 31 m/s
m 5
1.25 Se utilizeaz¼
a legea variaţiei energiei cinetice:
kx2 mv 2
L= = 0
2 2
Rezult¼
a r r
k 103
v= x= 0; 02 = 0; 447 m/s
m 2
1.26
mv 2 m vx2 + vy2
Ec = = 60J
2 2
unde am ţinut cont c¼
a vx = 6 m/s şi vy = 2 m/s.
1.27 Lucrul mecanic este egal cu variaţia energiei cinetice
2 2 2 2
mv22 mv12 m v2x + v2y m v1x + v1y
L= = = 300 J
2 2 2
unde am şinut cont c¼a v1x = 6 m/s, v1y = 2 m/s, v2x = 8 m/s şi
v2y = 4 m/s.
1.28 Lucrul mecanic se calculeaz¼a pornind de la legea variaţiei en-
ergiei cinetice
mv 2
L= 0
2
Puterea medie este
L mv 2
P = = =2W
t 2t
1.29 Lucrul mecanic efectuat de forţa de interacţie repulsiv¼
a este
Z r2 13 7
L= F0 2 dr
r1 r r
44
" #
12 12 6 6
1 1 1 1
L = F0 +
6 r1 6 r2 7 r2 7 r1
21
= 3; 2 10 J
dEp A
F = =
dr r2
1.31 Viteza corpului se calculeaz¼
a cu expresia
dx
= 1 + 2t2 = 51 m/s
v=
dt
Atunci energia cinetic¼
a este
2 2
mv 2 (1 + 2t2 ) (1 + 2 52 )
Ec = = =4 = 5202 J
2 2 2
b) Acceleraţia corpului este a :
dv
= 4t = 20 m/s2
a=
dt
c) Puterea la momentul t = 5 s este
P = F v = mav = 4 20 51 = 4080 W
d) Lucrul mecanic este
Z t2 Z t2 Z t2
L= P dt = mavdt = m (4t) 1 + 2t2 dt
t1 t1 t1
Z 2 2
3 t2 t4
L=m 4 t + 2t dt = 4m + = 160 J
0 2 2 0
p (2 + 20) 1500
F = = = 1; 65 105 N
t 0; 2
45
m1 v1 = (m1 + m2 ) v
rezult¼
a viteza ansamblului format din blocul de lemn şi proiectil
m1 v1
v=
m1 + m2
Aplic¼am legea de conservare a energiei pentru a obţine în¼
aţimea la
care se ridic¼
a blocul de lemn
(m1 + m2 ) v 2
= (m1 + m2 ) gh
2
Rezult¼
a p
v= 2gh
Astfel p
m1 v1
= 2gh
m1 + m2
şi viteza iniţial¼
a a glontelui este
m1 + m2 p
v1 = 2gh
m1
1.34 Se consider¼ a vitezele orientate de-a lungul axei Ox. Dac¼ a sensul
vitezei este în sensul pozitiv al axei, viteza va … considerat¼ a pozitiv¼
a şi
dac¼a sensul vitezei este în sensul negativ al axei, viteza va … considerat¼ a
negativ¼a. Not¼am vitezele dup¼ a ciocnire vf 1 şi vf 2 : Legile de conservare a
impulsului şi energiei sunt:
m1 vi1 + m2 vi2 = m1 vf 1 + m2 vf 2
1 2 1 2 1 1
m1 vi1 + m2 vi2 = m1 vf22 + m2 vf22
2 2 2 2
Cele dou¼
a relaţii se scriu:
m1 vf21 2
vi1 = m2 vf22 2
vi2
Prin împ¼
arţire rezult¼
a:
vf 1 + vi1 = vf 2 + vi2
46
m1 vi1 + m2 vi2
vf 1 = 2 vi1
m1 + m2
m1 vi1 + m2 vi2
vf 2 = 2
m1 + m2
1.35 Consider¼ am nucleul cu care se cicneşte neutronul în repaus
(vf 2 = 0). Utiliz¼
am relaţiile din problema anterior¼
a astfel c¼
a viteza …nal¼
a
a neutronului dup¼ a ciocnire este:
m1 m2
vf 1 = vi1
m1 + m2
Energia cinetic¼
a a neutronului dup¼
a ciocnire este:
2 2
m1 m1 m2 2 m1 m2
Ecf 1 = vi1 = Eci1
2 m1 + m2 m1 + m2
4m1 m2
fc = 1 fr =
(m1 + m2 )2
fc = 0; 89
Dac¼
a moderatorul este carbonul care are m2 = 12m1
fc = 0; 284
47
T = tu + tc
Fe = F1 + F2 = k1 x k2 x
Dar cum pentru întreg ansamblul putem scrie
Fe = kp x
rezult¼
a c¼
a
kp = k1 + k2
48
x = x1 + x2
x = A cos(!t + ')
kA22 4kA21
E2 = = = 4E1
2 2
1.42 Viteza oscilatorului variaz¼
a în timp dup¼
a legea
rezult¼
a: p
ln n = t1
şi decrementul logaritmic este:
p
ln n t1
= T = T unde T = p
t1 ln n
Cum
k
! 2 = ! 20 2
= 2
;
m
rezult¼
a
4 2
k = m !2 + 2
=m + 2
:
T2
Ţinând cont de relaţia care exprim¼
a perioada T, se poate exprima
constanta elastic¼
a a resortului
" p 2 #
2 ln n
k= + 2
t1
unde q
2
!= = ! 20 2
T
şi r
k
!0 =
m
Amplitudinea în timpul mişc¼
arii oscilatorii scade exponenţial în timp:
t
A = A0 e
deci
! 0 ln n
=p
4 2 s2 + ln2 n
şi p
ln n 4 2 s2 + ln2 n
T = =
s s! 0
De aici se obţine decrementul logaritmic
ln n
= T =
s
1.46 Frecvenţa oscilatorului este:
q
1
= ! 20 2
2
unde ! 0 este frecvenţa de oscilaţie armonic¼
a adic¼
a:
k 2; 05 103
! 20 = = = 193; 4 rad2 /s2
m 10; 6
Dup¼
a efectuarea unei oscilaţi complete, raportul amplitudinilor va …
A1 T = 3=2;16
=e =e =e = 0; 25
A0
Ef A2f 2 t
= 2 =e
Ei Ai
53
x = A cos(!t + ');
iar a vitezei
v= A! sin(!t + ')
Deoarece cos2 (!t + ') + sin2 (!t + ') = 1 se obţine o relaţie între
amplitudine şi vitez¼
a independent¼
a de timp:
x 2 v 2
+ =1
A A!
Astfel se obţine un sistem de ecuaţii
x21 ! 2 + v12 = ! 2 A2
x22 ! 2 + v22 = ! 2 A2
de unde se poate determina
v12 v22
!2 = = 0; 8
x22 x21
şi s
v12 x22 v22 x21 2
A= = 7; 5 10 m
v12 v22
54
x = R cos
Viteza unghiular¼
a în cazul mişc¼
arii circulare uniforme este
d
!=
dt
iar este
= !t + 0
unde 0 reprezint¼
a faza iniţial¼
a a mişc¼
arii. Atunci:
x0 1; 5 1
cos 0 = = =
R 3 2
adic¼
a 0= :
3
Se obţine astfel, pentru proiecţia pe axa Ox a vectorului de poziţie
expresia:
x = R cos !t +
3
O discuţie similar¼
a se poate face şi în cazul proiecţiei mişc¼
arii pe axa
Oy: În concluzie proiecţia mişc¼
arii circulare uniforme pe una din axele
55
v = R! sin !t +
3
a= R! 2 cos !t +
3
1.50 Utilizând reprezentarea fazorial¼ a a ocilaţiilor (Fig.1.13), ampli-
tudinea rezultant¼
a a oscilaţiilor paralele cu aceeaşi frecvenţ¼a este:
x = A cos !t
mv 2 m! 2 A2
Ec = = sin2 !t
2 2
kx2 m! 2 A2
Ep = = cos2 !t
2 2
Punem condiţia ca Ec = 2Ep şi obţinem
sin2 !t = 2 cos2 !t
Atunci p
tg!t = 2
de unde
1 p 1 p
t= arctan 2 = arctan 2 = 0; 095 s
! 10
1.52 Dac¼
a corpul este deplasat cu 20 cm, atunci amplitudinea mişc¼
arii
este A = 20 cm. Din ecuaţia de conservare a energiei
1 2 1 2 1 2
mv + kx = kA
2 2 2
rezult¼
a: r
mv 2
x= A2
k
Dar ! 2 = k=m = 4 2 =T 2 şi
r s
T 2v2 (0; 8)2
x = A2 = (0; 2)2 = 0; 154 m = 15; 4 cm
4 2 4 2
Dezvolt¼
am expresia energiei potenţiale în jurul punctului x = 0 şi
reţinem doar primiii doi termeni.
dV 1 d2 V
V = V (0) + x+ x2 + :::::
dx x=0 2 dx2 x=0
şi
dV d2 V
F = = x
dx dx2 x=0
Se observ¼a c¼
a forţa care acţioneaz¼
a asupra corpului este una de tip
elastic iar constanta elastic¼
a este
d2 V
k=
dx2 x=0
Lungimea de und¼
a este
2
= = 16 m
k
iar perioada este
2
T == 0; 5 s
4
prin urmare viteza de propagare a undei este
v= = 32 m/s
T
1.57 a) Din ecuaţia de oscilaţie a sursei rezult¼
a c¼
a ! = 100 rad/s
de unde se obţine:
2
T = = 2 10 2 s
100
Viteza de propagare a undei este:
v= = 103 m/s
T
Timpul dup¼ a care punctul aflat la distanţa x1 începe s¼
a oscileze se
poate calcula uşor cunoscând viteza:
x1 8 3
t= = 3 =8 10 s
v 10
59
x1 x1 8
' = 's 'p = 100 t 100 t = 100 =
v v 10
c) Se consider¼
a defazajul dintre dou¼
a puncte aflate la distanţa x
unul de altul
x2 x1 100 (x1 x2 )
' = 100 t 100 t =
v v v
Atunci:
v '
x = (x1 x2 ) = = 3; 3 m
100
1.58 Distanţa dintre observator şi fulger se poate scrie atât în funcţie
de viteza sunetului cât şi în funcţie de viteza luminii
d = vs (t + t)
d = = ct
9000
Tf = 30o 1o = 30o
150
Dup¼ a cum se observ¼ a din datele problemei, temperatura variaz¼
a liniar
cu în¼
alţimea şi prin urmare putem calcula viteza medie a sunetului folosind
doar valorile iniţial¼a şi …nal¼a ale acesteia.
Timpul în care sunetul parcurge distanţa de 9000 m între avion şi sol
este
d 9000
t= = = 27; 15 s
vm 331; 5
În cazul în care nu se ia în calcul variaţia vitezei cu temperatura, se
obţine
d 9000
t0 = = = 25; 74 s
v 331; 5 + 0; 607 30
1.60 Nivelul sonor se de…neşte prin
I
= 10 lg
I0
12
unde I0 este intensitatea de prag a sunetului I0 = 10 W/m2 şi
70
I = I0 10 10 = 10 12
10 10 = 10 5
W/m2
1.61 Intensitatea sunetului la distanţa r de surs¼
a este:
P
I=
4 r2
Pe de alt¼
a parte, ea poate … exprimat¼
a şi în funcţie de nivelul sonor
12
I = 10 10
Egalând cele dou¼
a relaţii se obţine:
P
= r2 10 =10 12 = 9
4
Intensitatea radiaţiei când nivelul sonor este de 100 dB este I =
10 2 W/m şi corespunde unei distanţe
r r
P 9
r= = = 30 m
4 I 10 2
1.62 Intensitatea radiaţiei este invers proporţional¼a cu p¼
atratul dis-
tanţei dintre sursa sonor¼a şi observator deci putem calcula distanţele de
la sursa sonor¼ a la …ecare dintre cei doi ascult¼
atori (Fig. 1.15)
r
P
r1 =
4 I1
r
P
r2 =
4 I2
61
Intensit¼
aţile sunetului pot … scrise sub forma
1
I1 = 10 10 12
= 10 6
W/m2
2 12
I2 = 10 10 = 10 4
W/m2
şi r
P d
= = 0; 1
4 p1 + p1
I1 I2
Atunci:
r r
P 1
r1 = = 0; 1 6
= 100 m
4 I1 10
r r
P 1
r2 = = 0; 1 3
= 10 m
4 I2 10
0 (c + v)t c+v (c + v) v
= = = = 1+
t cT c
Dac¼a observatorul se dep¼
arteaz¼
a de surs¼
a cu viteza v el va recepţiona
(c v) t= unde în timpul t. Frecvenţa receptionat¼a de observator va fi:
0 (c v)t c v (c v) v
= = = = 1
t cT c
Putem astfel s¼
a exprim¼am frecvenţa receptionat¼
a de observatorul care
se apropie sau se dep¼arteaz¼
a de surs¼
a astfel:
0 v
= 1
c
unde semnul + corespunde cazului când observatorul se apropie de surs¼ a
iar semnul corespunde cazului când observatorul se dep¼ arteaz¼
a de
surs¼
a. Acesta este efectul Doppler.
1.65 Deoarece viteza de propagare a sunetului depinde numai de pro-
priet¼
aţile mediului, în timpul unei oscilaţii unda se va propaga înainte cu
distanţa . Dar în timpul unei perioade şi sursa se deplaseaz¼ a în sensul
de deplasare al undei cu vT , unde T este perioada. Atunci lungimea de
und¼a va fi:
0
= T = cT T = (c )T
Frecvenţa perceput¼
a de observator va fi:
0 c c
= 0 =
c
Dac¼
a sursa se dep¼arteaz¼
a de observator cu viteza v lungimea de und¼
a
va fi:
0
= + T = cT + T = (c + ) T
iar frecvenţa perceput¼
a de observator va fi:
0 c c
= 0 = v
c+
63
A = 0; 25 m
! = 0; 30 rad/s
2 2
T = = = 20; 944 s
! 0; 3
k = 40 m 1
2 2
= = = 0; 157 m
k 40
0; 157 3
v= = = 7; 49 10 m
T 20; 944
1.68 Frecvenţa sunetului produs de coard¼
a este
s
T m
v= unde =
l
r
Tl
v=
m
64
şi
v2m 25 0; 06
T = = = 0; 25 N
l 6
1.69 Viteza de propagare a undei este:
s
T
u=
Cum
!=2
Puterea
s
1 2 2 1 T
P = ! A u= (4 )2 A2 = 511; 16 W
2 2
Distanţa parcurs¼
a de unda Rayleigh
R 6370
l2 = = = 5003 km
4 4
Timpul de propagare al undei Rayleigh este:
l2 5003
t2 = = = 1111:8 s
v2 4:5
Prin urmare, diferenţa de timp dintre cele dou¼
a unde este
1.3.5 Mecanic¼
a analitic¼
a
1.72 Deoarece mişcarea pendului are loc în plan vertical (Fig. 1.16),
consider¼
am c¼a planul respectiv este Oyz (x = 0). În plus exist¼
a şi relaţia
2 2 2
de leg¼
atur¼
a x + y = l , unde l este lungimea pendului. Astfel num¼ arul
de grade de libertate este 1. Se alege coordonata generalizat¼ a ca …ind
unghiul care este format de pendul cu axa Oz (axa vertical¼ a). Atunci
z = l cos z_ = l(sin ) _
y = l sin y_ = l(cos ) _
Energia cinetic¼
a a pendului este
my_ 2 mz_ 2 1
Ec = + = ml2 _ 2
2 2 2
Energia potenţial¼
a este:
Ep = mgl cos
d @L @L
L= =0
dt @_ @
@L d @L
= ml2 _ = ml2 •
@_ dt @ _
@L
= mgl sin
@
Rezult¼
a
l• + g sin = 0
În cazul micilor oscilaţii consider¼
am aproximarea sin : Atunci
ecuaţia devine:
l• + g = 0
sau
•+ g =0
l
Aceasta este ecuaţia unui oscilator plan. Soluţia general¼
a este
= 0 cos (!t + 0)
unde
g
!2 =
l
67
= 0 cos !t
1.73 Consider¼
am c¼
a mişcarea oscilatorie are loc pe axa Ox şi în acest
caz coordonata generalizat¼
a este chiar coordonata x. Energia cinetic¼ a
este:
m 2
Ec = x_
2
Energia potenţial¼
a
1
Ep = kx2
2
Funcţia lui Lagrange este:
m 2 1 2
L= x_ + kx
2 2
Ecuaţia Lagrange este:
d @L @L
=0
dt @ x_ @x
unde
@L d @L
= mx_ şi = m•
x
@ x_ dt @ x_
@L
= kx
@x
Astfel se obţine ecuaţia:
m•
x + lx = 0
a c¼
arei soluţie general¼
a este:
x = x0 cos (!t + 0)
68
unde r
2 k
!= =
T m
Perioada mişc¼
arii oscilatorii este:
r
m
T =2
k
F~ (r) = F (r)~r
Mişcarea are loc într-un plan. Astfel, prin derivarea egalit¼ aţii ~l = ~r p~
rezult¼
a:
d~l d~r d~p
= p~ + ~r = ~v m~v + ~r F~ (r) = 0
dt dt dt
ceea ce arat¼a c¼ a momentul cinetic se conserv¼ a. Rezult¼
a c¼
a ~r se afl¼ a într-
un plan care este perpendicular pe ~l. Mişcarea se face într-un plan şi
exist¼
a doar dou¼ a grade de libertate. Se aleg coordonatele polare r şi ca
fiind coordonatele generalizate. Centrul O al sistemului de coordonate
se consider¼a nucleul cu sarcina Ze. Atunci
x = r cos
y = r sin
x_ = r_ cos r _ sin
y_ = r_ sin + r _ cos
Energia cinetic¼
a este:
m 2 m 2
Ec = x_ + y_ 2 = r_ + r2 _ 2
2 2
Energia potenţial¼
a se determin¼
a pornind de la faptul c¼
a forţele elec-
trostatice sunt conservative. Deoarece
Ze2
dEp = F dr = dr
4 "0 r 2
69
m 2 Ze2
L = Ec Ep = r_ + r2 _ 2 +
2 4 "0 r
Ecuaţiile de mişcare sunt:
d @L @L
=0
dt @_ @
şi
d @L @L
=0
dt @ r_ @r
Pentru a determina forma concret¼
a a acestor ecuaţii se va calcula
fiecare termen în parte.
@L d @L
= mr2 _ ; = mr2 • + 2mr_ _ r
@_ dt @_
Deoarece L nu depinde explicit de
@L
=0
@
Atunci:
mr2 • + 2mr_ _ r = 0
Prin integrarea acestei relaţii se obţine:
Ze2
m•
r mr _ 2 + =0
4 0 r2
Aceast¼a ecuaţie poate fi scris¼
a doar în funcţie de r. Pentru aceasta
se ţine cont de relaţia care exprim¼a momentul cinetic. Rezult¼ a:
l2 Ze2
m•r + =0
mr3 4 "0 r2
1.75 Se alege drept coordonata generalizat¼
a parametrul . Atunci:
x_ = a _ (1 + cos )
y_ = a _ sin
Energia cinetic¼
a este:
m 2
Ec = x_ + y_ 2 = ma2 _ 2 (1 + cos )
2
iar energia potenţial¼
a:
sau
L = 2ma2 _ 2 cos2 2mga sin2
2 2
Se efectueaz¼
a schimbarea de variabil¼
a:
_
z = sin şi z_ = cos
2 2 2
71
@L d @L
= 16a2 mz_ = 16a2 m•
z
@ z_ dt @ z_
@L
= 4mgaz
@z
Atunci forma ecuaţiei de mişcare devine:
4a•
z + gz = 0
Ecuaţia obţinut¼
a este o ecuaţie diferenţial¼apomogen¼
a de ordinul al
doilea. Soluţiile ecuaţiei caracteristice sunt i g=4a. Soluţia ecuaţiei
de mişcare se poate pune sub forma:
r r
g g
z = a1 sin t + b1 cos t
4a 4a
rezult¼
a: r
0 g
= 2 arcsin sin cos t
2 4a
1 = x1 l0
2 = x2 2l0
Energiile cinetic¼
a şi potenţial¼
a se scriu astfel:
m1 _ 21 m2 _ 22
Ec = +
2 2
k1 2 k2 2
Ep = 1 + ( 2 1)
2 2
Funcţia lui Lagrange este:
m1 _ 21 m2 _ 22 k1 2 k2 2
L= + ( 1)
2 2 2 1 2 2
Ecuaţiile de mişcare sunt determinate dac¼
a se rezolv¼a ecuaţiile La-
grange:
d @L @L
=0
dt @ _1 @ 1
d @L @L
=0
dt @ _2 @ 2
Acestea devin:
m 1 • 1 + k1 1 k2 ( 2 1) =0
73
m 2 • 2 + k2 ( 2 1) =0
Pentru rezolvarea acestui sistem de ecuaţii diferenţiale se aleg 1 şi
2 de forma:
1 = A1 sin(!t + )
2 = A2 sin(!t + )
k1 + k2 m 1 ! 2 A1 k 2 A2 = 0
k 2 A1 + k 2 m 2 ! 2 A2 = 0
Sistemul este compatibil dac¼
a determinantul s¼
au este nul.
k 1 + k2 m1 ! 2 k2
=0
k2 (k2 m2 ! 2 )
Se obţine astfel ecuaţia bip¼
atrat¼
a:
m1 m2 ! 4 [(m1 + m2 ) k2 + m2 k1 ] ! 2 + k1 k2 = 0
A1 = A
p
1+ 5
A2 = A
2
unde A este o constant¼
a.
În cazul când ! = ! 2 soluţiile sistemului algeric sunt:
A1 = B
p
1 5
A2 = B
2
74
x = r cos !t
y = r sin !t
x_ = r_ cos !t r! sin !t
y_ = r_ sin !t + r! cos !t
Energia cinetic¼
a este:
m 2 m 2
Ec = x_ + y_ 2 = r_ + r2 ! 2
2 2
Energia potenţial¼
a este doar de natur¼a gravitaţional¼
a:
d @L @L
=0
dt @ r_ @r
@L d @L
= mr_ = m•
r
@ r_ dt @ r_
@L
= mr! 2 + mg sin !t
@r
75
r• !2r g sin !t = 0
r• !2r = 0
!t
r = Ae + Be!t
unde A şi B sunt constante.
Pentru ecuaţia neomogen¼ a se consider¼
a o soluţie de forma:
r = a sin !t
!t g
r = Ae + Be!t sin !t
2! 2
Viteza corpului este:
!t g
r(t)
_ = !Ae + !Be!t cos !t
2!
76
A+B =0
g
!A + !B =0
2!
Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaţii se obţine:
g
A= B=
4! 2
Atunci ecuaţia de mişcare este:
g
r= e!t e !t 2 sin !t
4! 2
1.78 Exprim¼
am coordonatele carteziene în funcţie de coordoantele
polare:
x_ = r_ cos r _ sin
y_ = r_ sin + r _ cos
Viteza particulei este
v 2 = x_ 2 + y_ 2 = r_ 2 + r2 _ 2
Energia cinetic¼
a este:
1
Ec = m r_ 2 + r2 _ 2
2
Funcţia Lagrange este:
1
L = EC Ep (r) = m r_ 2 + r2 _ 2 Ep (r)
2
Impulsurile generalizate sunt:
@L
pr = = mr_
@r
77
@L
p = = mr2 _
@
Funcţia Hamilton este:
1
H = Ec + Ep (r) = m r_ 2 + r2 _ 2 + Ep (r)
2
Dearece r _ = r! = vt este viteza tangenţial¼ a m¼ arimea p = mrvt
este momentul cinetic al particulei.
Vitezele generalizate r_ şi _ se pot scrie funcţie de impulsurile gener-
alizate astfel:
pr p
r_ = şi _ =
m mr2
Atunci funcţia Hamilton se scrie în funcţie de impusurile generalizate
astfel:
p2r p2
H= + + Ep (r)
2m 2mr2
Ecuaţia Hamilton
@H
p_ =
@
duce în acest caz la
p_ = 0
adic¼
a p = ct: Aceasta înseamn¼ a c¼
a momentul cinetic al particulei se
conserv¼
a.
1.79 Ecuaţiile Hamilton sunt
@H
= q_ = p
@p
@H
= p_ = ! 2 q
@q
Derivînd în raport cu timpul prima ecuaţie Hamilton se obţine:
q• = p_ = !2q
78
q = A cos (!t + 0)
p= !A sin (!t + 0)
De aici rezult¼
a
şi r
v v 2
1 = 1=3
c c
de unde v=c = 0; 357: Astfel viteza sistemului S 0 faţ¼
a de S este v =
0; 357 c = 1; 071 108 m/s
1.81 Timpul de viaţ¼
a al miuonului în sistemul laboratorului este
t0 2; 2 106 6
t= q =q = 2; 54 10 s
v 2 2
1 c
1 (0; 5)
Spaţiul parcurs de acesta este
d = vt = 0; 5 3 108 2; 54 10 6
= 381 m
1.82 Energia de repaus a electronului este
E0 = m0 c2 = 9; 1 10 31
9 1016 = 81; 9 10 15
J
Exprimat¼
a în eV, devine
79
81; 9 10 15
E0 = = 0; 511 106 eV = 0; 511 MeV
1; 6 10 19
1.83 Lungimea barei în timpul mişc¼
arii devine
1=2
v2
L = L0 = 1 L0 = 0; 6L0
c2
deci bara se va scurta cu
L = L0 L = 0; 4L0
2 1=2 = 750
(1 )
şi
= 0; 99 de unde v = 0; 99 c
1.85 Masa de mişcare a omului este:
m = m0
atunci:
= m=m0 = 1; 01
şi
2
=( 1)1=2 = = 0; 14 v = 0; 14 c
1.86 a) Masa de mişcare a miuonului este:
m = m0
80
unde
= =3
0
şi
m = 621me
b) Energia cinetic¼
a este
tg = sin v = c (cos c= v ) = 1= c
tg = tg( )= tg = 1= c c
sau
81
tg = 1= c c
de unde
2
tg = sin = c (cos c= ) = 1= c c (1 + 1= )
Cum
= (m2 m2 )=(m2 + m2 )
se obţine
tg = (m2 m2 )=2 2
c cm
2
E = E0 + T
unde
c2 p02 = E 02 M 2 c4
c2 p2 = T 2 + 2T mc2
p= M c
82
= 1=(1 )1=2
Ţinând cont de mc2 E; se obţine relaţia cerut¼
a.
1.89 Din condiţia ca energia cinetic¼a s¼
a …e egal¼ a cu energia sa de
repaus, rezult¼
a
( 1)mc2 = mc2
de unde = 2: Deci
p
= (1 1= 2 )1=2 = 3=2
Cum
pe = m c;
atunci p
cpe = mc2 = 3mc2
şi p
p = pe = 3E0 MeV/c
1.90. Fie cuadrivectorii P~i (Ei =c; p~i ) şi P~f (Ef =c; p~f ) unde p~i şi p~f
sunt implusul iniţial, respectiv …nal al electronului. Ridicând la p¼ atrat
diferenţa dintre cele dou¼a valori obţinem
2Ei Ef
Q2 = (P~i P~f )2 = 2m2 c2 + 2P~i P~f
c2
Cum Ei = Ef = E şi pi = pf = E=c şi neglijând masa electronului,
obţinem
Q2 = 2E 2 (1 cos )=c2
Capitolul 2
TERMODINAMICA
Q = C T = mc T = C T
83
84
Formularea matematica1 :
U =Q L
dU = Q L
1
În aceast¼
a formulare am considerat L>0 atunci când sistemul efectueaz¼
a lucru
mecanic asupra mediului exterior (gazul se dilat¼
a).
85
Coe…cienţii calorici
Capacitatea caloric¼
a la volum constant
Q @U
CV = =
dT V @T V
Capacitatea caloric¼
a la presiune constant¼
a
Q
Cp =
dT p
C¼ a (T = ct:)
aldura latent¼
Q @U
= = +p
dV T @V T
@U @V
Cp CV = +p
@V T @T p
Transferul de c¼
aldur¼
a între corpuri
Conducţia termic¼ a. Transferul de energie (c¼ aldur¼a) se realizeaz¼
a
la scar¼
a microscopic¼ a prin ciocnirile dintre particulele cu energie cinetic¼
a
mai mare (la nivel macroscopic temperatura este mai mare) şi particulele
cu energie cinetic¼ a mai mic¼ a (la nivel macroscopic temperatura este mai
mic¼a). Densitatea ‡uxului de energie, j (energia ce trece prin unitatea
de suprafaţ¼a în unitatea de timp), în cazul c¼ a transferul are loc dup¼ ao
singur¼a direcţie, are expresia:
dT
j= k
dx
unde k este coe…cientul de transfer termic al c¼
aldurii.
Radiaţia termic¼ a: Toate obiectele înc¼ alzite radiaz¼a energie sub
form¼a de unde electromagnetice. Energia emis¼ a de unitatea de arie în
unitatea de timp poart¼a numele de putere de emisie şi este proporţional¼
a
cu T 4 :
R = e T4
86
Q
dS =
T
unde Q este c¼
aldura schimbat¼
a de sistemul a‡at la temperatura T:
Cazul proceselor ireversibile
dS = di S + de S
@U @p
=T p
@V T @T V
87
Q2 T2
=1+ =1
Q1 T1
unde Q2 este c¼
aldura cedat¼a c¼
atre sursa rece (a‡at¼
a la temperatura T2 ) iar
Q1 este cantitatea de c¼
aldur¼a primit¼
a de la sursa cald¼a (a‡at¼
a la temper-
atura T1 ). Randamentul ciclului Carnot este independent de substanţa
de lucru.
Motorul termic transfom¼ a energia termic¼ a în energie mecanic¼ a.
Randamentul unui motor termic este:
L
=
Q1
unde L este lucrul mecanic efectuat de motor iar Q 1 este c¼ aldura primit¼
a
de acesta
Observaţie:
Randamentul maxim este dat de motorul care funcţioneaz¼a dup¼a ciclul
Carnot.
Pompele de c¼ aldur¼ a sunt utilizate pentru înc¼ alzirea sau r¼
acirea
incintelor. Ele funcţioneaz¼
a pe acelaşi principiu ca şi motoare termice.
În cazul ideal, un frigider este un motor Carnot care funcţioneaz¼ a în
sens invers (consum¼a energie pentru a prelua c¼ aldura de la sursa rece).
E…cienta unui frigider ideal este
QC
=
L
2.3 S¼
a se calculeze lucrul mecanic efectuat în procesul din Fig.2.1
T3
C=k 3
S¼
a se calculeze:
a) viteza în cazul în care compresia şi rare…erea gazului sunt izoterme
b) viteza în cazul în care compresia şi rare…erea gazului sunt adiabate.
2.35 S¼
a se calculeze modi…carea entropiei a 250 g de ap¼ a înc¼
alzit¼
a
de la 20 C la 80 C. C¼ aldura speci…c¼
a a apei este c = 4185 J/kg C.
v2a
p+ (V vb) = vRT
V2
S¼
a se determine expresiile energiei interne, a entropiei şi legea trans-
form¼
arii adiabatice.
2.40 Un frigider ideal este echivalentul unui motor termic care funcţioneaz¼
a
în sens invers adic¼ a energia Qr este preluat¼ a de la sursa rece iar ener-
gia Qc este transmis¼ a sursei calde. Cunoscînd temperatura din interiorul
frigiderului Tr şi temperatura mediului ambiant Tc ;
a) s¼
a se arate c¼a lucrul mecanic primit de frigider este W = TcTrTr Qr :
b) s¼
a se arate c¼ a e…cienţa frigiderului ideal este " = TcTrTr
2.2.4 Transform¼
ari de faz¼
a
2.46 Un gram de ap¼ a se vaporizeaz¼ a izobar la presiunea atmosferic¼ a
5 3
p = 1; 013 10 Pa. Volumul apei în stare lichid¼ a este Vl = 1 cm iar
volumul apei în starea de vapori este Vv = 1671 cm3 . S¼ a se g¼
aseasc¼
a lucrul
mecanic efectuat în cursul vaporiz¼ arii şi variaţia energiei interne. Se
neglijeaz¼
a interacţia vaporilor cu aerul înconjur¼ ator. Se cunoaşte c¼aldura
6
latent¼
a de vaporizare = 2; 26 10 J/kg.
Cp = aT 3 + bT
În cazul unui mol de substanţ¼
a şi la presiunea p0 = 1 atm constantele
a şi b sunt: a = 1; 16 10 Jmol 1 K 4 şi b = 7; 14 10 4 Jmol 1 K 2 :
5
S¼
a se determine variaţia entropiei unui mol de de substanţ¼ a S când
temperatura creşte de la valoarea T1 = 1 K la valoarea T2 = 3 K.
2.3 SOLUŢII
2.3.1 Energia intern¼
a şi formele schimbului de en-
ergie
2.1 Lucrul mecanic efectuat de c¼
atre gaz este
ZVf ZVf Vf
2 V3
L= pdV = V dV = = 8; 51 107 J
3 Vi
Vi Vi
2.2
a) Reprezentarea transform¼ arilor este facut¼
a în Fig. 2.3
b) Lucrul mecanic efectuat în timpul procesului este egal cu suma
dintre lucrul mecanic în timpul comprim¼ ari izoterme (A ! B) şi lucrul
mecanic în timpul destinderii adiabatice (B ! C).
L = LAB + LBC
unde
Z V2 Z V2
dV V2
LAB = pdV = p1 V1 = p1 V1 ln = 8; 15 105 J
V1 V1 V V1
97
şi
Z ZV1
p1 V1
LBC = pdV = p1 V1 V dV = V11 V21
1
V2
6
LBC = 1; 25 10 J
LBC = 3; 43 106 J
2.3 Lucrul mecanic în procesul ABCD este egal cu aria cuprins¼ a între
gra…cul transform¼arii şi axa pe care se reprezint¼
a volumul gazului. Din
Fig. 2.2, rezult¼
a
4
L = 105 (2 4+4 1+3 + 2) = 2 106 J
2
2.4 Întrucât dilatarea containerului este nesemni…cativ¼
a în raport cu
dilatarea gazului, putem presupune transformarea suferit¼a de gaz ca …ind
izocor¼
a. Dac¼ a se consider¼
a gazul din interiorul spray-ului un gaz ideal
atunci se obţine:
p1 T1 202000 (20 + 275; 15)
p2 = = = 126 kPa = 1; 25 atm
T2 200 + 273; 15
Cum
a = p1 V1 = p2 V2
rezult¼
a:
p2 V2 p1 V1
L=
1
2.8 Pentru a determina funcţia liniar¼
a ce face leg¼
atura între presiunea
şi temperatura gazului din termometru vom rezolva sistemul
p1 = A + BT1
p2 = A + BT2
p = 150; 06 + 469; 84 T
t ( S) = a + bt ( C)
15 ( S) = a
şi
60 ( S) = a + b 100 C
Se obţine astfel dependenţa liniar¼
a
t ( S) = 15 + 0; 75t ( C)
Q = CdT
Z T2 Z T2
T3 k
Q= CdT = k 3 dT = T24 T14 = 17; 487 J
T1 T1 4 3
2.11 Variaţia de temperatur¼
a datorat¼
a absorbţiei de c¼
aldur¼
a este
Q 200
tf ti = = = 5; 19 C
mc 0; 10 385
Temperatura …nal¼
a a probei este Tf = 30; 19 C
2.12 C¼
aldura utilizat¼
a pentru …erberea unui litru de ap¼
a este
Q 3: ; 56 105
W = = = 7; 12 105 J
0; 5
Cum 1 kWh= 3600 kJ atunci costul energiei electrice consumate pen-
tru a …erbe un litru de ap¼
a este
7; 12 105
10 = 1; 98 eurocenţi
3600 1000
101
dU = Q pdV
CV dT = pdV
Cum pentru gazul ideal ecuaţia termic¼
a de stare este pV = RT ,
unde este nu¼
arul de kmoli
dV
CV dT = RT
V
Prin integrarea acestei relaţii rezult¼
a:
CV
ln T = ln V + ct:
R
Din relaţia Robert Mayer rezult¼
a:
R
CV =
1
Astfel ecuaţia transform¼
arii adibatice în temperatur¼
a şi volum este:
1
TV = ct:
pV = ct:
2.14 C¼
aldura molar¼
a la volum constant este
@U
CV = =C
@T V
Pentru calculul c¼
aldurii molare la presiune constant¼
a se utilizeaz¼
a
relaţia Rober-Mayer
102
@U
@U @V p+ @V T
Cp = CV + p + = CV + @T
@V T @T p @V p
@U a
=
@V T V2
@U RT a a RT
p+ = 2
+ 2 =
@V T V b V V V b
1 a
T = p + 2 (V b)
R V
@T 1 2a 1 a
= 3
(V b) + p+ 2
@V p RV R V
RT
Cp = CV + 1 2a 2
RV3
(V b) + R1 p + a
V2
(V b)
RT
Cp = CV + 1 2a 2
RV3
(V b) + R1 p + a
V2
(V b)
Rezult¼
a
R
Cp = CV + 2
2a b
1 RT V
1 V
2.15 Egalând energia echivalent¼
a alimentelor consumate de c¼ atre stu-
dent cu lucrul mecanic necesar ridic¼arii greut¼
aţilor la sala de forţ¼
a, se
obţine:
Q = n mgh
de unde num¼
arul de exerciţii este
Q 200 4; 184 1000
n= = = 854 exerciţii
mgh 50 2 9; 8
2.16 Cantitatea de c¼
aldur¼
a absorbit¼
a de masa de gaz este:
M
Q = CP T = (R + CV ) T = 83514 J
U = mc T
mgh = mc T
gh 9:8 50
Tb = Tv + = 10 + = 10:12 C
c 4185
2.18 Condiţia de echilibru impune ca întreaga cantitate de c¼ aldur¼
a
cedat¼a de apa mai cald¼a dar şi de vasul în care se a‡a¼ (ambele a‡ate la
temperatura Th ) s¼
a …e absorbit¼ a de apa mai rece (a‡at¼ a la temperatura
TC ) prin urmare obţinem
de unde
(mh ca + mAl cAl )Th + mC ca TC
Te =
mh ca + mAl cAl + mC ca
2.19 Cantitatea de c¼
aldur¼
a pierdut¼
a 10 minute este
pV t = ct:
V dp + pV t 1 dV = 0
Astfel în cazul c¼
a transform¼
arile sunt considerae izoterme viteza sune-
tului este: s
RT
c=
L= p0 V = p0 V0
105
U= L
U = CV T CV T0
Atunci se obţine:
CV T CV T0 = p0 V0
CV T CV T0 = RT0
Rezult¼
a:
CV + R Cp
T = T0 = = T0
CV CV
2.22 Variaţia energiei interne între dou¼a st¼
ari de pe o astfel de trans-
formare este:
U = CV (T2 T1 )
Deoarece presiunea variaz¼
a în cursul procesului lucrul mecanic se cal-
culeaz¼
a printr-o integral¼
a
Z V2 Z V2 Z V2
ct:
L= pdV = n
dV = ct: V n dV
V1 V1 V V1
106
Q = C(T2 T1 )
unde C este c¼
aldura molar¼a.
Conform principiului întâi: Q = U L, astfel c¼
a:
R(T2 T1 )
C(T2 T1 ) = CV (T2 T1 )
n 1
Atunci c¼
aldura molar¼
a într-un astfel de proces este:
R
C = CV
n 1
Observaţii:
a) Particularizând pe n se pot obţine diverse trasform¼ ari.
1. Pentru n = 0 rezult¼ a p =ct, astfel c¼
a se obţine transformarea
izobar¼a. Se obţine relaţia Robert- Mayer Cp = Cv + R
2. Pentru n = 1 rezult¼ a pV =const, astfel c¼
a se obţine transformarea
izoterm¼ a. În acest caz caldura molar¼ a tinde la infinit, deoarece într-o
astfel de transformare deşi sistemul schimb¼ a c¼
aldur¼
a cu mediul extern
temperatura nu se modific¼ a.
3. Pentru n = rezult¼ a pV =const; adic¼ a transformare este adia-
batic¼a. Rezult¼a C = 0. Într-o astfel de transformare sistemul nu schimb¼ a
c¼
aldur¼a cu mediul extern dar îşi modific¼ a temperatura.
107
ct:
pV = R
V
sau
P V 2 = RT = ct:
Cum n = 2 rezult¼
a
R
C = CV = CV R
2 1
2.23 C¼ aldura pe care o primeşte cantitatea de ap¼
a a‡at¼
a în centrul
cuptorului în …ecare secund¼
a este
2
0; 6
q=P S f = 600 0; 4 = 67; 86 J
2
Q = V c T = 0; 5 1 4185 80 = 167400 J
Timpul în care apa ajunge la 100 C este:
Q 167400
t= = = 2466; 8 s ' 42 min
q 67; 86
2.24 Puterea de emisie a …lamentului este
P
R= = eT 4
S
108
de unde
r r
4 P 4 2
T = = 6 8
= 3491 K
S e 0:25 10 5:67 10 0:95
2.25 Din legea Stefan Boltzmann obţinem
r r
4 R 700
T = = 4 = 333; 33K (= 60; 18 C)
5; 67 10 8
2.26 Energia emis¼
a de corpul uman în unitatea de timp este:
RS = S eT 4 = 703; 72 J/s
RS R0 S = 130; 67 J/s
Q = 130; 67 60 15 = 117; 6 kJ
TS4 4 RS2
QS = 2
RP2
4 RSP
109
Energia primit¼
a de c¼
atre P¼
amânt este
QP = TP4 4 RP2
2.29 C¼
aldura necesar¼
a pentru a ridica temperatura apei este:
Q 12555 104
t= = = 38045 s = 10; 5 ore
I S 550 6
2.30 Densitatea ‡uxului de c¼
aldur¼
a este
dT
j= k
dr
Rata cu care este emis¼
a c¼
aldura din interior este
Q dT
= j2 rL = k 2 rL = P
dt dr
dr 2k L
= dT
r P
Z r2 Z
dr 2k L T2
= dT
r1 r P T1
r2 2k L
ln = (T1 T2 )
r1 P
Astfel
110
T1 T2
P = 2 Lk
ln rr21
2.31 Puterea transferat¼
a prin prima bucat¼
a este
T T1
P1 = k 1 S
l1
Puterea transferat¼
a prin a doua bucat¼a de material este
T2 T
P2 = k 2 S
l2
Punem condiţia ca puterea transferat¼ a prin cele dou¼a buc¼aţi s¼
a …e
aceiaşi. Rezult¼
a temperatura T la interfaţa dintre cele dou¼
a straturi
k1 l2 T1 + k2 l1 T2
T =
k1 l2 + k2 l1
Rata de transfer este
S (T2 T1 )
P = k1 k2
k1 l2 + k2 l1
Cum:
U =Q L
Deoarece procesul este ciclic U = 0 şi rezult¼ a c¼
a şi L = 0. Din
formularea Thomson a principiului al II-lea rezult¼
a c¼
a sistemul nu poate
efectua lucru mecanic asupra mediului. Atunci:
L 0
111
Dac¼
a L < 0 înseamn¼ a c¼
a mediul extern efectueaz¼ a un lucru mecanic
asupra sistemului. Se consider¼a acelaşi proces ciclic izoterm parcurs în
sens invers. În cursul acestui proces lucrul mecanic efectuat de mediu
este L . Atunci:
L 0
Din cele dou¼
a relaţii de mai sus rezult¼
a L = 0.
adic¼
a
5 T V
S= R ln + ln
2 T0 V0
Temperatura …nal¼
a se determin¼
a din legea transform¼
arii generale
p0 V0 pV
=
T0 T
de unde T = 4T0 :
Înlocuind valorile numerice, obţinem variaţia entropiei
5
S = 8; 31 ln 4 + ln 2 = 34; 56 J/K
2
112
S= SS + SP
unde
Q 3000
SS = = = 0; 50 J/K
TS 6000
este variaţia de entropie a Soarelui când cedeaz¼
a cantitatea de c¼
aldur¼
a
Q, iar
Q 3000
SP = = = 10 J/K
TP 300
este variaţia de entropie a P¼
amântului care primeşte cantitatea de energie
Q.
În concluzie variaţia de entropie a sistemului P¼
amânt Soare este
Q Q
S= = 9; 50 J/K
TP TS
2.35 Cantitatea de c¼
aldur¼
a absorbit¼
a de ap¼
a este
Q = mcdT
Q mcdT
dS = =
T T
Z T2
mcdT T2 80
S= = mc ln = 0; 25 4185 ln = 1450 J/K
T1 T T1 20
m1 c (te t1 ) = m2 c (t2 te )
rezult¼
a temperatura de echilibru
m1 t1 + m2 t2 3 100
te = = = 75 C
m1 + m2 4
113
Z Te Z Te
m1 cdT m2 cdT Te Te
S= + = m1 c ln + m2 c ln
T1 T T2 T T1 T2
1.
273; 15 + 75 273; 15 + 100
S = 4185 ln +3 4185 ln = 1015; 3 J/K
273; 15 373; 15
unde
@U
= CV
@T V
@U @p
=T p
@V T @T V
1.
@p R
=
@T V V b
@p
Înlocuind p şi @T V
obţinem
114
2
@U a
= 2
@V T V
2 dV
dU = CV dT + a
V2
Prin integrare se obţine:
2
a
U = CV T + const:
V
Se observ¼ a c¼
a în cazul gazului real în afara termenului CV T în
2
expresia energiei interne apare şi termenul a=V ce conţine con-
tribuţiile energiilor potenţiale de interacţie între moleculele gazului
S = CV ln T + R ln (V b) + S0
Tr 200 + 273; 15
=1 =1 = 0; 39 (39%)
Tc 500 + 273; 15
L = Qcons = 0; 39 200 = 78 J
Qr Qr
"= =
L jQc j Qr
1 1 Tr
"= jQc j
= Tc
=
1 Tr
1 Tc Tr
Qr
Tr Qr
"= =
Tc Tr L
Iar lucrul mecanic consumat este
Tc Tr 293 40
L= Q= 4 = 25; 3 J
Tr 40
2.42 Randamentul unui motor termic ideal este randamentul ciclului
Carnot
L 108
= = = 30%
Qprim 360
Utilizând acest randament putem calcula cantitatea de c¼
aldur¼
a trans-
mis¼
a sursei reci la …ecare ciclu
Se observ¼
a c¼
a rapoartele T2 =T1 şi T3 =T2 sunt cunoscute. Din trans-
a) T3 V3 1 = T4 V1 1 astfel c¼
formarea 3–4 (adiabatic¼ a:
1 1
T4 V3 V3 V2 1
= = =
T3 V2 V2 V1 "
T4 1
1
= " =
T1 "
Astfel expresia randamentului devine
1 ( 1)
=1
" 1( 1)
Q1 = N CdT1
şi
Q1 = N CdT2
Rezult¼
a
Q1 Q1
=
dT1 dT2
Cum cele dou¼
a corpuri sunt surse de c¼
aldur¼
a pentru un motor Carnot:
Q1 Q2
=
T1 T2
118
de unde obţinem
Tf Tf
ln = ln
T1 T2
adic¼
a p
Tf = T1 T2
Lucrul mecanic elementar produs de un motor Carnot este
L = Q1 + Q2 = dU1 dU2
unde dU1 şi dU2 se refer¼
a la variaţiile in…nitezimale a energiei interne
a celor dou¼a corpuri care reprezint¼a sursele de c¼aldur¼
a pentru maşina
Carnot. Din acest motiv ele sunt considerate ce semenul minus. Atunci:
L = U1 Uf + U2 Uf = U1 + U2 2Uf
sau
p p p 2
L == N C T1 + T2 2 T1 T2 = N C T1 T2
2.3.4 Transform¼
ari de faz¼
a
2.46 Lucrul mecanic efectuat la evaporare este
L = p (Vv Vi ) = 1; 013 105 (1671 1) 10 6
= 169 J
C¼
aldura necesar¼
a pentru ca acest proces s¼
a se produc¼
a este:
3
Q = m = 10 2; 26 106 = 2; 26 103 J
Variaţia energiei interne este:
U =Q L = 2260 169 = 2091J
119
Q m 0; 5 335
S= = = = 0; 613 55 J/K
T T 273
2.48 Cantitatea de c¼
aldur¼
a absorbit¼
a de substanţ¼
a este
Q = Cp dT
Q
dS = = aT 2 + b dT
T
Prin urmare variaţia de entropie este:
Z T2
a (T23 T13 )
S = aT 2 + b dT = + b (T2 T1 )
T1 3
1; 16 10 5 (27 1)
S = + 7; 14 10 4 2 = 1; 53 10 3
J/K
3
2.49 Se consider¼
a o transformare reversibil¼
a şi:
Q m
S= =
T T
2.50 Se porneşte de la relaţia care d¼a variaţia presiunii vaporilor
saturanţi funcţie de temepratur¼
a.
dp
= '
dT T (vg vl ) T vg
Atunci
dp p
=
dT T RT
de unde
dp dT
=
p R T2
120
Rezult¼
a:
p0 1 1
ln =
p R T T0
şi
R p0 8314
= ln = ln 760 = 23163 J/kg
1 1 p 4 1 1
T T0 1;2 4;2
Ff d = mz
FIZICA STATISTICA
n 2 2 1 2 2
p= mv = n mv = "c
3 3 2 3
unde n = N=V concentraţia de molecule din volumul considerat.
121
122
Interpretarea molecular¼
a a temperaturii
Temperatura este o m¼ asur¼a a gradului de agitaţie termic¼ a. Gradul de
agitaţie termic¼
a se m¼asoar¼
a prin energia cinetic¼ a medie
Teorema echipartiţiei energiei:
Fiec¼arui grad de libertate al unei molecule îi corespunde o energie
medie egal¼ a cu kB T =2:
O molecul¼ a are grade de libertate de translaţie (3) de rotaţie (2 pentru
moleculele biatomice şi 3 pentru moleculele poliatonice neliniare) şi grade
de libertate de vibraţie
Problema care se pune este aceea a determin¼ arii modului în care sunt
distribuite moleculele în spaţiu într-un câmp de forţe conservative (de
exemplu campul gravitaţional).
Num¼ arul de molecule a‡ate în câmp gravitaţional care au coordonata
de poziţie cuprins¼
a între z şi z + dz este
Probabilitatea ca o molecul¼
a s¼
a aib¼
a energia potenţial¼
a cuprins¼
a între
Ep şi Ep + dEp este
Dac¼a particulele pot ocupa doar nivele discrete de energie "1 ; "2 , ... ,
"n atunci probabilit¼
aţile cu care o molecul¼
a un nivel de energie sunt
p1 + p2 + ::: + pn = 1
Distribuţia Maxwell-Boltzmann
mv 2 =2 + mgz
dw = C exp dvx dvy dvz dz
kB T
124
3.3 SOLUŢII
3.1 Num¼
arul total de particule ale sistemului N este
N = N1 + N 2 + N 3
Energia total¼
a a sistemului este
Dup¼ a cum se observ¼ a, s-a considerat vy 2 (0; 1), deoarece prin acel
orificiu vor ieşi numai moleculele cu viteza paralel¼a cu axa Oy, dar ori-
entate în sensul pozitiv al axei (acolo unde este practicat orificiul).
Deoarece 0 1 1 0 1 1
Z 2
mvx
Z 2
mvz
@ e 2kB T dvx A = @ e 2kB T dvz A
1 1
Prin urmare
0 12 0 1
3=2 Z1 2 Z1 2
m @
mvx mvy
vy = e 2kB T
dvx A @ vy e 2kB T
dvy A
2 kB T
1 0
r !2 r
3=2
m 2 kB T kB T kB T
vy = = :
2 kB T m m 2 m
Rezult¼
a c¼
a viteza medie a moleculelor ce p¼
ar¼
asesc incinta este
r
kB T
vy =
2 m
3.3 Diferenţa dintre viteza p¼
atratic¼
a medie şi viteza cea mai probabil¼
a
este r
p p p kB T
v 2 vp = 3 2 = v
m
unde
127
" #2
m v
T = p p = 384 K
kB 3 2
3.4 Gazul …ind monoatomic molecule au doar energie cinetic¼
a. Con-
form teoremei echipartiţiei energiei:
mv 2 3
= kB T
2 2
de unde viteza medie a moleculelor
r s
3kB T 3 3000 1; 38 10 23
v= = 27
= 8650 m/s
m 1; 66 10
E(z)
f (z) = C exp
kB T
se obţine valoarea medie a energiei
R
1 R
1
E(z)
f (z)E(z)dz E(z) exp kB T
dz
1 1
hE(z)i = R
1 = R
1 =
E(z)
f (z)dz exp kB T
dz
1 1
R
1
E(z) R
1
az 2
E(z) exp kB T
dz a z 2 exp kB T
dz
1 1
hE(z)i = R
1 = R
1
E(z) az 2
exp kB T
dz exp kB T
dz
1 1
Utilizând integralele
Z1 r
z2
e dz =
1
şi
Z1 r
z2 1
z2e dz =
2
1
128
a
unde = kB T
; se obţine
a kB T
hE(z)i = =
2 2
Conform principiului echipartiţiei energiei, energia medie a unei par-
ticule cu temperatura T este kT 2
pentru …ecare grad de libertate de
translaţie. Cum în problma noastr¼ a energia depinde doar de coordonata
z, particula posed¼a doar un grad de libertate iar principiul echipartiţiei
energiei se con…rm¼a.
3.6 Viteza cea mai probabil¼ a corespunde maximului funcţiei de dis-
tribuţie dup¼a modulul vitezelor
3=2
m mv 2
f (v) = 4 v2e 2kB T
2 kB T
Se pune condiţia
df
=0
dv
care implic¼
a
3=2
m mv 2 mv 2
4 v2e 2kB T
2v =0
2 kB T kB T
Se obţine r
2kB T
vp =
m
unde
kB R
=
m
şi R este constanta universal¼
a a gazelor şi este masa molar¼
a a gazului.
Atunci viteza cea mai probabil¼a devine
s
2RT
vp =
1. r
4 m 4 1
fmax = p = p
e 2kB T e vp
3.7 Fracţiunea dn de molecule care au viteza cuprins¼
a între v + dv şi
v dv într-un gaz ideal este dat¼
a de distribuţia Maxwel:
3=2
m mv 2
dn(v) = n exp 4 v 2 dv
2 kB T 2kB T
v
Efectuam schimbarea de variabil¼ av!u= vp
unde vp este viteza cea
mai probabil¼
a obţinem distribuţia sub forma
4 u2
dn(u) = n p u2 e du
u2 1 1 3 2u
e =e 2e (u 1) =
e
Atunci:
Z 1+0:02
4 3 2u 2
f= p du = 3; 320 9 10
1 0:02 e
Se observ¼
a c¼
a diferenţa dintre cele dou¼
a rezultate este foarte mic¼
a.
3.8 Energia potenţial¼a medie a moleculelor este
R1 R1
0R
mgze mgz=kB T 0
xe x
Emediu = 1 dz = k B T R 1 dx = kB T
e mgz=kB T e x
0 0
130
unde am f¼
acut schimbarea de variabil¼
a
mgz
x=
kB T
3.9 Conform statisticii Boltzmann
n (E2 ) n0 exp [ E2 =kB T ] (E1 E2 )
= = exp
n (E1 ) n0 exp [ E1 =kB T ] kB T
19
n (E2 ) 1; 5 1; 6 10 3
= exp = 1; 9 10
n (E1 ) 1; 38 10 23 (2500 + 273; 15)
f = m! 2 r
Cum
dEp
= m! 2 r
dr
Atunci
m! 2 r2
Ep =
2
Astfel:
Ep m! 2 r2
n = n0 exp = n0 exp
kB T 2kB T
3.11 Presiunea vaporilor saturanţi funcţie de temperatur¼
a variaz¼
a
dup¼
a legea
pv = k1 exp
RTf
unde Tf este temperatura de …erbere iar k1 este o constant¼a. La nivelul
m¼
arii pv = po = 1 atm şi temperatura de …erbere Tf = Tf 0 = 373; 15 K.
Atunci
p0 = k1 exp
RTf 0
Presiunea atmosferic¼
a funcţie de în¼
alţime
mgz h gz i
p = p0 exp = p0 exp
kB T RT
131
ELECTRICITATE ŞI
MAGNETISM
133
134
Potenţialul electric
L
V =
q
unde L este lucrul mecanic efectuat de câmpul electric pentru a de-
plasa sarcina q din punctul respectiv într-un punct de referinţ¼
a (în care
potenţialul este nul)
Relaţia între câmpul electric şi potenţial
~ =
E grad V
unde q este valoarea absolut¼a a unei sarcini a dipolului iar l este distanţa
dintre cele dou¼
a sarcini ale dipolului
Potenţialul produs de un dipol electric
p~~r
V =
4 "r3
Energia unui dipol în câmp electric
W = ~
p~E
q
I=
t
Densitatea de curent este sarcina ce traverseaz¼ a normal unitatea
de suprafaţ¼
a în unitatea de timp. Matematic ea se scrie sub forma
~j = nq~v
= 0 (1 + t)
4.1.3 Magnetism
Forţa Lorentz. Forţa electromagnetic¼
a
Forţa Lorentz este forţa cu care acţioneaz¼
a un câmp magnetic asupra
unei sarcini electrice în mişcare.
f~ = q(~v ~
B)
~
unde ~v este viteza sarcinii electrice q în câmpul magnetic de inducţie B.
Forţa electromagnetic¼ a este forţa cu care un câmp magnetic uni-
form acţioneaz¼a asupra unui conductor str¼ ab¼atut de curent electric
Z
F~ = I d~l B ~
~ = Id~l ~r
dB
4 r3
137
Forma integral¼
a Forma difer-
I enţial¼
a
Legea lui Gauss pen- ~ ndS = 0
E~ ~ =0
rE
tru câmpul electric IS
Legea lui Gauss pen- ~ ndS = 0
B~ ~ =0
rB
tru câmpul magnetic IS ZZ
~ ~l = d ~ ndS ~ = ~
@B
Legea inducţiei elec- Ed dt
B~ r E @t
tromagnetice I SZ Z
~ ~l = d ~ ndS ~ = "0 @E~
Legea lui Ampère Bd 0 "0 dt E~ r B 0 @t
S
În plus,
~ =
B 0H
~
şi
~ = "0 E
D ~
@2E @2E
= 0 " 0
@x2 @t2
@2B @2B
= 0 "0 2
@x2 @t
Soluţii particulare a acestor ecuaţii sunt
~
E(x; t) = ~ey Emax cos(kx !t)
~
B(x; t) = ~ez Bmax cos(kx !t)
Cele dou¼ a componente ale undei electromagnetice sunt perpendiculare
a ~k = ~ex k, adic¼
pe direcţia vectorului de und¼ a pe direcţia de propagare a
undei.
Viteza de propagare a undelor electromagnetice în vid este
139
1
c= p =3 108 m/s
"0 0
iar între valorile instantanee ale celor dou¼
a componente ale câmpului
exist¼
a relaţia
E
=c
B
4.7 Trei cilindri identici de plastic au razele egale cu 2,5 cm şi lungim-
ile de 6 cm. Densitatea de sarcin¼ a a primului cilindru este de 15 nC/m2 :
Al doilea cilindru are aceeaşi densitate de sarcin¼ a doar pe suprafaţa later-
a iar cel de-al treilea are o densitate de sarcina de 500 nC/m3 distribuit¼
al¼ a
în întreg volumul. Calculaţi sarcina …ec¼ arui cilindru.
141
4.9 Trei sarcini punctiforme pozitive sunt situate pe axa Ox. Sarcina
q1 = 20 C este situat¼ a la coordonata x1 = 3 m iar sarcina q2 = 10 C
se a‡a¼ în origine. Unde trebuie situat¼a sarcina q3 astfel încât forţa care
acţioneaz¼
a asupra ei s¼a …e nul¼
a.
4.16 Se d¼
a o distribuţie liniar¼
a de sarcin¼a, a c¼arei densitate este
(sarcina pe unitatea de lungine). S¼ a se g¼aseasc¼a expresia intensit¼aţii
câmpului electric la distanţa r dac¼a distribuţia de sarcin¼
a se g¼
aseşte în
vid.
Potenţialul electric
4.18 S¼a se determine câmpul şi potenţialul unei sfere conductoare de
raz¼
a R înc¼
arcat¼a cu sarcina Q.
Curentul electric
4.27 Prin becul unui far de autoturism trece un curent de 1,2 A.
Calculaţi num¼
arul de electroni ce str¼
abat …lamentul becului în 6 ore.
144
4.34 Într-o porţiune din atmosfer¼a unde câmpul electric este de 100
V/m, densitatea de curent este de 6 1013 A/m2 . Calculaţi conductivi-
tatea electrica a atmosferei terestre în aceast¼
a regiune.
4.2.2 Magnetism
Forţa Lorentz.Forţa electromagnetic¼
a
4.39 O particul¼
a cu masa de 2 g şi sarcina electric¼a de 2mC are viteza
4
~v = 4 10 ~ey m/s G¼ asiţi modulul şi direcţia acceleraţiei particulei sub
acţiunea unui câmp magnetic B ~ = 2~ex + ~ey T:
4.41 S¼
a se determine ce fel de mişcare execut¼
a o particul¼
a înc¼
arcat¼
a
cu sarcina q de mas¼a m care intr¼
a sub un unghi într-un câmp magnetic
~
uniform de inducţie B cu viteza ~v .
B = B0 sin !t
S¼
a se determine intensitatea câmpului electric indus.
4.64 S¼ ~ şi B
a se scrie expresiile vectorilor E ~ ale unei unde armonice
plane care se propag¼a pe direcţia Oz, dac¼
a ea este liniar polarizat¼
a având
151
@E @B
= c2
@t @x
şi
@B @E
=
@t @x
Ar¼
ataţi c¼
a cele dou¼
a câmpuri sunt perpendiculare şi calculaţi vectorul
Poynting al acestei unde.
4.3 SOLUŢII
4.3.1 Electricitate
Sarcina electric¼
a. Legea lui Coulomb
4.1 Deoarece viteza de transfer a sarcinii electrice este vq = 20000
C/s, cantitatea de sarcin¼
a transferat¼
a c¼
atre p¼
amânt este:
4
Q = vq t = 20000 10 =2C
adic¼
a o sarcin¼
a ce conţine:
2
n= 19
= 1; 25 1019 sarcini elementare
1; 6 10
Dup¼a ce se realizeaz¼
a un contact între cele dou¼
a sfere, apare un trans-
fer de sarcin¼a pân¼ a la atingerea st¼
arii de echilibru. În aceast¼ a stare,
ambele sfere au sarcina egal¼ a:
12 18
Q = Q01 = Q02 = = 3C
2
155
0 Q2 9 109 9 10 18
7
F1;2 = 2
= =9 10 N
4 "0 r 0:32
4.3 Forţa de atracţie între cele dou¼
a particule este
19 2
1 e2 9 (1; 6 10 ) 8
F = =9 10 = 8; 2 10 N
4 "0 r 2 (5; 3 10 11 )2
F = qE = mg
156
de unde
mg 50 9; 8
q= = = 3; 27 C
E 150
4.7 Sarcina total¼
a a primului cilindru este produsul dintre densitatea
super…cial¼
a de sarcin¼
a şi aria total¼
a a cilindrului
Q1 = (2 r2 + 2 rh) = 0; 021 nC
Sarcina celui de-al doilea cilindru este distribuit¼
a doar pe suprafaţa
lateral¼
a
Q2 = 2 rh = 0; 15 nC
Pentru al treilea cilindru avem o distribuţie volumic¼
a de sarcin¼
a
Q3 = V = r2 h = 0; 06 nC
4.8 Se alege un sistem de coordonate cu originea în D, 0 D; axa Ox
…ind îndreptat¼ a dup¼
a latura DC, axa Oy dup¼ a latura DA (Fig.4.8).
Intensit¼
aţile câmpurilor electrice sunt cele ar¼atate în Fig.4.8. M¼
arim-
ile acestora sunt:
q1
E1 =
4 " 0 a2
q2
E2 = p
4 "0 (a 2)2
q3
E3 =
4 " 0 a2
157
~ 1; E
Pentru calculul câmpului electric în punctul D descompunem E ~2
~
şi E3 dup¼
a axele de coordonate.
2 q a 1 qa
E = 2E1 cos = 1=2
=
2 2
4 "0 (y + a ) (y + a )
2 2 2 "0 (y + a2 )3=2
2
Dac¼
aa y atunci
1 2qa
E=
4 "0 y 3
2 =2 2; 27 1011 = 4; 54 1011 Vm
3 =2 4; 54 1011 = 9; 08 1011 Vm
1 E1
w1 = "E12 = F1 d1 = d1
2 q
de unde
q"
d1 = E1
2
160
Analog se obţine şi pentru câmpul electric al generatorul van der Graaf
q"
d2 = E2
2
iar intensitaea E2
d2
E2 = E1 = 4:8 104 N/C
d1
Utilizând legea Gauss pentru câmpul electric
Q2
= 4 R2 E2
"0
rezult¼
a:
Q2 = 4 "0 R2 E2 = 53 nC
4.14 Aplicând legea lui Gauss pentru câmpul electric se obţine:
ZZ
q ~ ndS
= E~
"0
Dac¼
a r < R (R este raza sferei) atunci
r3
q=Q
R3
şi
Qr
E=
4 "0 R 3
Dac¼
ar>R
Q
E=
4 "0 r 2
Rezult¼ a pentru r = 5 cm , E = 9 107 V/m , r = 25 cm rezult¼
a c¼ a
4 5
E = 45 10 V/m şi pentru r = 75 cm rezult¼
a E = 4 10 V/m.
161
a) ~njjOz ZZ
= ~nz~ex EdS = 0
b) ~njjOx ZZ
= ~nx~ex EdS = ES = 6 Vm
4.16
Din considerente de simetrie, E ~ are o direcţie radial¼
a ca în Fig.4.11
Pentru determinarea câmpului electric se utilizeaz¼ a legea lui Gauss. Pen-
tru aceasta se alege o suprafaţ¼ a cilindric¼
a a c¼
arei ax¼a de simetrie o con-
stitue distribuţia liniar¼
a de sarcin¼
a. Se observ¼a c¼
a ‡uxul câmpului electric
este diferit de zero doar pe suprafaţ¼ a lateral¼
a a suprafeţei cilindrice de
raz¼a r. Pe baze ‡uxul câmpului electric este nul deoarece unghiul dintre
normal¼ a şi direcţia câmpului electric este =2. Atunci:
q l
= 2 rlE = =
"o "0
162
Rezult¼
a:
E=
2 "o r
4.17
Din considerente de simetrie vectorul intensitate câmp electric trebuie
s¼
a …e perpendicular pe planul înc¼ arcat electric. Aceasta se datoreaz¼ a fap-
tului c¼
a pentru orice element de sarcin¼a din plan se poate g¼ asi un element
simetric. Pentru dou¼ a elemente componentele orizontale ale câmpurilor
create se anuleaz¼a şi nu r¼amân s¼
a se însumeze decât componentele ver-
ticale. Pentru aplicarea legii lui Gauss se alege ca suprafaţ¼ a închis¼
a un
cilindru cu bazele S simetrice faţ¼ a de planul înc¼
arcat şi cu generatoarea
perpendicular¼ a pe acest plan. Din acest motiv doar pe bazele planului
exist¼
a un ‡ux diferit de zero. Pe suprafaţa lateral¼ a normala şi vectorul
intensitate câmp electric sunt perpendiculare astfel c¼ a ‡uxul prin aceste
suprafeţe este nul.
Q
2E S =
"0
Q
E= =
2"0 S 2"0
163
Potenţialul electric
4.18 S¼ a consider¼ am o sfer¼ a de raz¼a R, care este înc¼ arcat¼a cu sacina
+Q şi densitatea super…cial¼ a constant¼ a în toate punctele suprafeţei
(Fig.4.13).
a) în interiorul sferei conductoare câmpul electrostatic este nul ca în
cazul oric¼
arui conductor
b) S¼a consider¼ am un punct prin care trece suprafaţa sferei S de raz¼ ar
concentric¼a cu sfera înc¼
arcat¼ a. Deoarece nici un punct de pe aceast¼ a sfer¼
a
nu este privilegiat faţa de altul, intensitatea câmpului electric trebuie s¼ a
…e perpendicular¼ a pe ea şi trebuie s¼
a aib¼
a aceiaşi valoare în toate punctele
acestei suprafeţe.
Aplic¼am teorema Gauss pe aceast¼ a suprafaţ¼a
Q
= E4 r2 =
"0
de unde
Q
E=
4 "0 r 2
adic¼
a intensitatea câmpului creat¼ a în exterior de o suprafaţ¼
a sferic¼
a înc¼
ar-
cat¼
a uniform este aceiaşi ca şi cum întreaga sarcin¼ a ar … concentrat¼ a în
centrul sferei.
Pentru determinarea potenţialului într-un punct vom considera o
sarcina de prob¼ a q0 la o distanţ¼a r > R de centrul sferei înc¼ arcate.
164
Consider¼
am c¼a la 1 potenţialul datorat sferei înc¼
arcate este nul, lucrul
mecanic efectuat de câmpul electric pentru a deplasa pe q0 la 1 este
L = q0 [V (r) 0] = q0 V (r)
Pe de alt¼
a parte acest lucru mecanic se mai poate exprima ca
Z 1
L= q0 Edr
r
Atunci
Z 1 1
Qq0 1 Qq0 1 Qq0
L= 2
dr = =
4 "0 r r 4 "0 r2 r 4 "0 r
Rezult¼
a:
Q
V (r) =
4 "0 r
În cazul c¼a sfera este conductoare, potenţialul punctelor din interiorul
ei este acelaşi cu potenţialul punctelor de la suprafaţ¼
a.
În concluzie, pentru o sfer¼ a conductoare de raz¼ a R, pe care sarcina Q
este distribuit¼a uniform, a‡at¼ a în vid avem:
Pentru r < R
E=0
şi
Q
V =
4 "R
Pentru r > R
Q
E=
4 "0 r 2
Q
V =
4 "0 r
4.19 Potenţialul electric produs de cele dou¼
a sarcini q1 şi q2 în punctul
de coordonate x = 2d este
1 q1 q2 (q1 + 2q2 ) (q1 + 2q2 )
V = V1 + V2 = + = =
4 "0 2d d 8 "0 d 8 "0 d
165
F = eE = 3 107 1; 6 10 19
= 4; 8 10 12
N
@V 3V0
Ey = = ( 2x2 2z)
@y 4 R3
@V 3V0
Ez = = y2
@z 4 R3
iar câmpul electric este
~ = [(5 3V0
E 4xy) ~ex + 2x2 2z ~ey y 2~ez ]
4 R3
4.23 Potenţialul electric creat de dipol este suma potenţialelor …ec¼
arei
sarcini a dipolului:
1 q q 1 2qa 2p
V (x) = = 2 2
=
4 "0 x a x+a 4 "0 x a 4 "0 (x2 a2 )
dV qa
E (x) = =
dx "0 (x2 a2 )2
4.24 Pentru rezolvarea acestei probleme se ţine cont de faptul c¼
a
potenţialele se însumeaz¼
a scalar. Atunci:
q1 q2 q3
V1 = + +
4 " 0 r1 4 " 0 r 2 4 " 0 r3
deoarece suprafaţa sferei 1 este în interiorul suprafeţelor sferelor 2 şi 3
q1 q2 q3
V2 = + +
4 " 0 r2 4 " 0 r 2 4 " 0 r3
deoarece suprafaţa sferei 2 este în interiorul sferei 3 şi în exteriorul sferei
2
q1 q2 q3
V3 = + + =0
4 " 0 r 3 4 " 0 r3 4 " 0 r3
deoarece suprafaţa sferei 3 este în exteriorul sferei 1 şi a sferei 2 şi este
legat¼
a la pamânt. Rezult¼ a:
q3 = (q1 + q2 )
q1 + q2 q1 + q 2 q1 + q2 1 1
V2 = =
4 " 0 r2 4 " 0 r3 4 "0 r2 r3
4.25 Prin legarea celor dou¼
a sfere are loc o redristribuire a sarcinilor
pe acestea. Conform legii conserv¼
arii sarcinii electrice
q1 + q2 = q10 + q20
Curentul electric
4.27 Sarcina ce str¼
abate …lamentul becului este
Q = I t = 1; 2 6 3600 = 25920 C
num¼
arul de sarcini elementare din aceast¼
a sarcin¼
a este
Q 25920
n= = 19
= 1; 62 1023 sarcini elementare
e 1; 6 10
4.28 Intensitatea curentului prin …r este
Q 600
I= = = 83; 3 mA
t 2 3600
169
4I 4 83; 3 10 3
j= 2
= 3 2
= 26515 A/m2
d (2 10 )
R+ = R0 (1 + 40)
iar la temperatura de 40 C
R = R0 (1 40)
I+ R+ I+ (1 + 40)
I = = == 1381 A
R (1 40)
W = 0; 05 24 = 1; 2 kWh
W = U I t = 12 55 = 660 kWh
q t
ln =
Q RC
Atunci:
t
q = Q exp
RC
Produsul RC poart¼ a numele de constanta de timp a circuitului.
Curentul prin rezistor este
dq Q t t
I= = exp = I0 exp
dt RC RC RC
4.3.2 Magnetism
Forţa Lorentz. Forţa electromagnetic¼
a
f~l = e(~v ~
B)
Forţa electrostatic¼
a este
17
Fe = eE = 1:6 10 N
pentru = 90o
F = 5; 46 N
pentru = 90o
F = 4; 68 N
4.38 Forţa cu care câmpul magnetic acţioneaz¼
a asupra protonului
este
~ex ~ey ~ez
f~l = e(~v ~ =e
B) 2 4 2 = e[~ex (4 4) ~ey ( 2 2) + ~ez (4 + 4)]
1 2 1
f~l = 1; 6 10 19
(4~ey + 8~ez ) N
a = 80000 m/s2
electric¼
a FE = eE care este în sens contrar forţei Lorentz. Pe m¼ asur¼a ce
înc¼
arcarea feţelor A şi D creşte, creşte şi valoarea forţei electrice. Partic-
ulele nu vor mai … deviate atunci când forţa electric¼ a echilibreaz¼ a forţa
Lorentz.
eE = evB
Rezult¼
a
E = vB
Dac¼
a distanţa dintre feţele A şi D este d
VA VD = Ed = vBd
I = neSv
I I
v= =
neS nedb
unde b este l¼
aţimea conductorului considerat (de-a lungul lui b este aplicat
câmpul magnetic)
175
Atunci
I IB
VA VD = Bd =
nedb neb
Trebuie remarcat c¼ a diferenţa de potenţial este invers¼
a cu concentraţia
de sarcini electice. Din acest motiv este mai bine s¼ a …e utilizat în loc de
metal un material semiconductor cae are o concentraţie mai mic¼ a de
purt¼
atori de sarcini.
~ = 0Id~l ~r
dB
4 r3
0I
rdl sin
dB =
4 r3
Pentru a calcula pe B vom nota
'=
2
şi ţinem cont c¼
a ' variaz¼
a de la =2 la =2
l = Rtg'
176
R
dl = d'
cos2 '
şi
R
r=
cos '
Atunci
Rd' cos ' cos2 '
0I
dB =
4 cos2 ' R2
Z=2
0I cos 'd'
dB =
4 R
=2
=2
0I1 0I
B= sin ' =
4 R =2 2 R
I 4 10 7 2
B= 0 = = 4 10 5 T
2 R 2 0; 01
4.44 Perioada de rotaţie a electronului în jurul nucleului este
2 r
T =
v
de aici curentul corespunz¼
ator acestei mişc¼
ari
19
e ev 1; 6 10 2; 19 106 3
I= = = = 1; 05 10 A
T 2 r 2 5; 29 10 11
Pentru a determina inducţia câmpului magnetic produs de electron în
centrul traiectoriei sale vom calcula inducţia câmpului magnetic produs
de un curent I care str¼ abate o spir¼
a de raz¼
a r în centrul ei (Fig. 4.18).
Folosind legea lui Biot Savart rezult¼
a c¼
a o porţiune de lungime dl din
spir¼
a determin¼a un câmp magnetic dB
rdl
0I
dB = (4.1)
4 r3
dl
0I
dB =
4 r2
I
0I d~l I2 r
B= 2
= 0
4 r 4 r2
177
Atunci:
I 7 1:05 10 3
B= 0 =4 10 11
= 12; 47 T
2r 2 5; 29 10
4.45 Câmpul magnetic indus de spir¼
a este
I 9
B= 0 = 5; 3 10 T
2r
Câmpul magnetic indus de cadru este
NI 6
B= 0 = 1; 07 10 T
2rl
4.46 Din legea Biot-Savart
~ = 0Id~l R~
dB
4 R3
şi ţinând cont de con…guraţia spirei rezult¼
a
Idl
0
dB =
4 R2
de unde
Z R
0Idl
B =
0 4 R2
I 0
=
4 R
178
F I1 I2 5 8
= = = 63; 66 N/m
l 2R 2 0; 1
pe conturul c):
I
~ ~l =
Bd 0 (I1 I2 ) = 4 10 7
Tm
pe conturul d):
I
~ ~l =
Bd 0 (I1 I2 + I3 ) = 0
4.50 Aplic¼
am legea lui Ampère pe un contur circular de raz¼
a r şi
obţinem
I
~ ~l = 0 I
Bd
de unde
0 I0 N
B=
2 r
4.51 Pentru calculul câmpului magnetic în interiorul cilindrului se
aplic¼
a legea lui Ampère pe un contur circular cu centrul pe axa cilindrului
a‡at într-un plan perpendicular pe cilindru de raz¼ a r < R:
I Z Z
~ ~
Bdl = 0 ~
~jdS
C S
unde S este suprafaţa care se sprijin¼
a pe conturul C şi care este un cerc
de raz¼
a r.
Rezult¼ a:
2 rB = 0j r2
de unde
0 jr
B=
2
Pentru calculul câmpului magnetic în exteriorul cilindrului se aplic¼
a
legea lui Ampère pe un contur circular pe axa cilindrului cu raza r > R:
Se obţine:
180
2 rB = 0j R2
de unde
2
0R j
B=
2r
iar ‡uxul Z Z
3
= 5dS = 8 10 Wb
S
Se observ¼a c¼
a ‡uxul rezultant prin cele dou¼ a suprafeţe este nul. In mod
similar se procedeaz¼
a şi cu celelalte feţe ale cubului şi se obţine c¼
a ‡uxul
rezultant prin toate cele 6 feţe ale cubului egal cu zero.
4.53 Câmpul magnetic în interiorul solenoidului este
NI 750 4 10 7 500 0; 5
B= = = 2; 36 T
l 0; 1
= BS cos (!t + 0)
Atunci:
d
e= = BS! sin (!t + 0 )
dt
Valoarea BS! reprezint¼ a amplitudinea tensiunii electomotoare in-
duse.
4.57 În intervalul de timp t bara OE m¼ atur¼
a aria
R2
S= unde =! t
2
Bara OE intersecteaz¼
a ‡uxul
BR2 BR2 ! t
=B S= =
2 2
182
Atunci
BR2 !
jej = =
t 2
4.58 Pentru a calcula câmpul electric vom alege un contur de raz¼ ar
într-un plan perpendicular pe axa Oz. Se aplic¼
a legea inducţiei electro-
magnetice:
I
~ ~l = d
Ed
dt
unde este ‡uxul magnetic prin suprafaţa S = r2 . Dar
I
~ ~l = 2 rE
Ed
şi
= BS = r2 B0 sin !t
Atunci legea inducţei se scrie în acest caz particular astfel:
2 rE = r2 B0 ! cos !t
Intensitatea câmpului electric este:
1
E= rB0 ! cos !t
2
şi
6
B(x; t) = 0; 23 10 cos(2; 23x 6; 7 108 t) T
4.62 Procedând la fel ca la problema anterioar¼
a se obţine:
2
k= = 1; 6 107 m
2 c
!= = 4; 7 1015 rad/s
Emax
Bmax == 6; 6 7 10 12 T
c
Componenta electric¼
a a câmpului electromagnetic este:
~
E(x; t) = ~ey 2 10 3
cos(1; 6 107 x 4; 7 1015 t) V/m
Componenta magnetic¼
a a câmpului electromagnetic este
184
~
B(x; t) = ~ez 6; 6 7 10 12
cos(1; 6 107 x 4; 7 1015 t) T
E Emax
B= = cos kx cos !t
c c
Cum unda se propag¼
a pe axa Ox iar câmpul electric este paralel cu axa
Oy, câmpul magnetic este perpendicular pe Oz, deci
~ Emax
B(x; t) = ~ez cos kx cos !t
c
4.64 Dac¼
a not¼
am cu E0 modulul amplitudinii undei (4.19), atunci:
unde ~u este versorul direcţiei de propagare, care în cazul nostru este ~ez .
Astfel:
B~ = p"o o (~ez E) ~ = 1 (~ez E)
~
c
Pentru amplitudini este valabil¼ a relaţia:
~ o = 1 (~ex
B ~ 0)
E
c
Atunci:
~ex ~ey ~ez
~ex ~o =
E 0 0 1 = ~ex Eo cos + ~ey Eo sin
Eo sin Eo Eo cos
Deci:
~o = Eo Eo
B ~ex cos + ~ey sin
c c
Ţinând cont c¼
aB~ =B
~ o cos (!t kz) şi c¼
a = 45o , rezult¼
a:
~ = E
B po [~ex + ~ey ] cos (!t kz)
c 2
4.65 a) Reprezent¼
am în sistemul de axe xOy amplitudinea câmpului
electric (Fig. 4.20)
Deoarece
p
Ex = 3 104 V/m Ey = 3 3 104 V/m
jEx j 1
tg = =p ! =
Ey 3 6
b) q p
E0 = Ex2 + Ey2 = 9 + 27 104 = 6 104 V/m
rezult¼
a:
p
~k~r = kx x + ky y + kz z = ( 12x + 2y) 107
p 3
12
kx = 107 m 1
3
2
ky = 107 m 1
3
kz = 0
Atunci:
q 4
k = kx2 + ky2 + kz2 = 107 m 1
p 3
kx 3
ux = =
k 2
ky 1
uy = =
k 2
187
d)
2 2 7
= = 3 10 m
k 4
e)
! = 9; 42 1014 rad/s
!
= = 1; 5 1014 Hz
2
f)
v
= vT =
v = = 2; 25 107 m/s = 0; 225 108 m/s
4.66 Se pleac¼
a de la ecuaţia undelor undelor:
1 @2E~
~ =
4E
c2 @t2
scris¼
a pentru componenta Ey :
@Ey @ 2 Ey @ 2 Ey 1 @ 2 Ey
+ + =
@x2 @y 2 @z 2 c2 @t2
unde:
z
Ey = Eo sin cos (!t kx)
zo
188
@ 2 Ey z
= Eo k 2 sin cos (!t kx)
@x2 zo
@ 2 Ey
= 0
@y 2
@ 2 Ey 2
z
= Eo sincos (!t kx)
@z 2 zo2 zo
@ 2 Ey z
= Eo ! 2 sin cos (!t kx)
@t2 zo
Atunci:
2
!2
k2 =
zo2 c2
s
2
! c
k= 1
c zo c
c0 c+u
N0 = = t
c00 c u
N 00 = = t
00 c u 1 c u u
= t = = 1
t c
4.68 a) Semnalul radar emis de maşina de poliţie cu frecvenţa s este
recepţionat de c¼
atre maşina vizat¼a cu o frecvenţ¼
a 0 : Cum autoturismul
se apropie de maşina de poliţie cu viteza v (practic detectorul se apropie
de surs¼a cu viteza v) frecvenţa 0 va …
u
0 = s 1+
c
Semnalul ajuns la autoturism se re‡ect¼ a pe acesta şi se întoarce c¼
atre
maşina de poliţie unde este recepţionat¼ a o nou¼ a frecvenţ¼
a : Întrucât
autoturismul (sursa) se apropie de detector (maşina de poliţie) frecvenţa
va …
u u 2
= 0 1+ = s 1+
c c
Diferenţa dintre frecvenţa emis¼a şi frecvenţa înregistrat¼a de aparatul
radar este
u 2
= s = s 1+ 1
c
de unde
r ! r !
2000
u=c +1 1 =3 108 +1 1 = 37; 5 m/s
s 8 109
u = uaut + upol
u = uaut upol
~
E(x; t) = ~ey E(x; t)
şi
~
B(x; t) = ~ez B(x; t)
Calculând r ~ obţinem pe de o parte
E
iar pe de alt¼
a parte din legea inducţiei electromagnetice obţinem
~
@B @B
r ~ =
E = ~ez
@t @t
191
~ = @B
r B ~ey
@x
şi
~
@E 1 @E
r ~ = "0
B 0 = ~ey 2
@t c @t
adic¼
a
@B 1 @E
=
@x c2 @t
4.70 Variaţia exponenţial¼
a a permitivit¼
aţii electrice cu distanţa
str¼
ab¼
atut¼
a prin prob¼
a se poate exprima sub forma
Bx
"(x) = Ae
Din condiţiile la limit¼
a obţinem
"(0) = A = "1
şi
Bl
"(l) = "1 e = "2
de unde obţinem
1 "2
ln = B
l "1
iar dependenţa de coordonata x a indicelui de refracţie devine
x "1
ln
"(x) = "1 e l "2
Cum
2
Emax
I = hSi =
2c 0
obţinem p
Emax = 2Ic 0 = 27; 5 V/m
şi
Emax
Bmax = = 916; 7 T
c
4.73 Procedând la fel ca în problema anterioar¼
a se obţine:
p p
Emax = 2Ic 0 = 2 2 3 108 4 10 7 = 38; 84 V/m
şi
Emax
Bmax = = 12; 95 T
c
Num¼
arul de und¼
a k este
2 2 1
k= = = 1; 89 m
c
193
iar pulsaţia
!=2 = 5; 67 108 rad/s
Expresiile celor dou¼
a componente ale undei sunt
şi
6
B(x; t) = 12; 95 10 cos 1; 89x 5; 67 108 t T
4.74 Pentru a ar¼ ata c¼
a cele dou¼
a unde sunt perpendiculare una pe
cealalt¼
a vom ar¼
ata c¼
a produsul scalar
~
E ~ =0
B
deoarece cos 2 = 0:
Utilizând expresiile din problem¼
a şi eliminând termenii ce conţin
~ex~ey = ~ey~ez = ~ez~ex obţinem:
~
E ~ = 8; 0
B 0; 2 + 32; 0 0; 4 24; 0 0; 6 = 0
deci unghiul dintre cei doi vectori este de 90 : Vectorul Poynting al celor
dou¼a câmpuri este:
4.75
P P
I= = R3
= 0; 9 W/m2
A 4 3
Cum
2
Emax
I = hSi =
2c 0
obţinem p
Emax = 2Ic 0 = 26; 05 V/m
şi
Emax
Bmax = = 868; 3 T
c
194
~=E
S~
B~
este perpendicular pe planul format de E~ şi B:
~ Cum E ~ este paralel cu
Oy iar S~ este paralel cu Ox, atunci B
~ este paralel cu Oz, deci putem
scrie componentele
~
E(x; t) = Emax cos[107 x 3 1015 t]~ey
şi
~
B(x; t) = Bmax cos[107 x 3 1015 t]~ez
De aici se observ¼
a
1
k = 10 m şi ! = 3 1015 rad/s
196
b)
2
= = 628 nm
107
3 1015
= = 4; 8 1014 Hz
2
c) Valoarea absolut¼
a a vectorului Poynting este
~ = EB E2
jSj =
0 c 0
~
E(x; t) = ~ey 19; 42 cos[107 x 3 1015 t]
şi
~
B(x; t) = ~ez 6; 473 3 10 8
cos[107 x 3 1015 t]
4.81 Dac¼ a suprafaţa este perfect absorbant¼ a, presiunea exercitat¼ a pe
suprafaţ¼
a este
S
p = = 1; 5 10 8 N/m2
c
4.82 Daca o fracţiune f = 30% este absorbit¼ a, atunci o fracţie 1 f
din radiaţie se re‡ect¼
a şi exercit¼
a şi ea o presiune asupra ecranului; prin
urmare presiunea total¼ a exercitat¼
a pe ecran este
S S 4 10 3
p = pincident +pref lectat = +(1 f ) 1:7 = 7; 5 6 10 6
N/m2
c c 9 102
197
BIBLIOGRAFIE