CUL1

Probleme rezolvate de …zica¼ clasica¼
Cristina Cirtoaje, Emil Petrescu
October 21, 2011

2
Cuprins
1 MECANICA 7
1.1 Noţiuni fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1.1 Cinematica punctului material . . . . . . . . 7
1.1.2 Principiile mecanicii clasice. Legi de conser-
vare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.1.3 Mişcarea oscilatorie . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.4 Unde mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.1.5 Mecanic¼ a analitic¼a . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.1.6 Elemente de mecanic¼ a relativist¼ a. . . . . . . 14
1.2 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.2.2 Principiile mecanicii clasice.Legi de conser-
vare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.2.4 Unde mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
1.2.5 Mecanic¼ a analitic¼a . . . . . . . . . . . . . . . 26

1.3 SOLUŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
vare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
1.3.4 Unde mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
1.3.5 Mecanic¼ a analitic¼a . . . . . . . . . . . . . . . . 65
3
4
2 TERMODINAMICA 83
2.1.1 Energia intern¼ a şi formele schimbului de en-
ergie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
2.1.2 Principiul I al termodinamicii . . . . . . . . . 84
2.1.3 Principiul II al termodinaicii . . . . . . . . . 86
ergie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
2.2.3 Principiul II al termodinamicii . . . . . . . . 93
2.2.4 Transform¼ ari de faz¼ a . . . . . . . . . . . . . . 95
2.3 SOLUŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
ergie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
2.3.3 Principiul II al termodinamicii . . . . . . . . 110
2.3.4 Transform¼ ari de faz¼ a . . . . . . . . . . . . . . 118
3 FIZICA STATISTICA 121

3.1.1 Modelul gazului ideal . . . . . . . . . . . . . 121
3.1.2 Distribuţii statistice . . . . . . . . . . . . . . . 122

3.3 SOLUŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
4 ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM 133

4.1.1 Electrostatic¼a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
4.1.2 Curentul electric . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
4.1.3 Magnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
4.1.4 Unde electromagnetice . . . . . . . . . . . . . 137
4.2.1 Electricitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
4.2.2 Magnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
4.3 SOLUŢII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
5
4.3.1 Electricitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

4.3.2 Magnetism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
4.3.4 Energia undelor electromagnetice, presiunea
şi impulslul radiaţiei . . . . . . . . . . . . . . . 192

6
Capitolul 1
MECANICA
1.1 Noţiuni fundamentale

1.1.1 Cinematica punctului material
Traiectoria: curba descris¼ a de un mobil în timpul mişc¼
arii.
Legea de mişcare: evoluţia în timp a vectorului de poziţie a mo-
bilului într-un sistem de referinţ¼
a ales:
~r = x(t)~ex + y(t)~ey + z(t)~ez
Viteza: variaţia vectorului de poziţie în unitatea de timp
d~r
~v =
dt
Acceleraţia: variaţia vitezei în unitatea de timp
d~v
~a = = ~an + ~at
dt
unde
~an este acceleraţia normal¼
a care descrie variaţia în direcţie a vec-
torului vitez¼
a
~at este acceleraţia tangenţial¼
a care descrie variaţia în modul a
vitezei
Mişcarea rectilinie uniform¼ a: este mişcarea pentru care ~v = ct:
7
8
Legea de mişcare:
x = x0 + vt;
dac¼
a mişcarea are loc de-a lungul axei Ox.
Mişcarea rectilinie uniform variat¼ a: este mişcarea pentru care
~a = ct:
Legea vitezei:
v = v + at
Legea de mişcare:
a
x = x0 + v0 t + t2 ;
2
dac¼
a mişcarea are loc de-a lungul axei Ox
Relaţia lui Galilei:
v22 = v12 + 2a (x2 x1 )
Mişcarea circular¼ a uniform¼ a: este mişcarea efectuat¼ a pe un cerc

de raza R în care modulul vitezei se menţine constant v = ct:
Viteza unghiular¼a:
d
!=
dt
reprezint¼
a variaţia unghiului f¼ acut de vectorul de poziţie cu axa Ox în
unitatea de timp, dac¼ a centrul traiectoriei se a‡a¼ în origine.
Legea de mişcare:
= 0 + !t
Leg¼atura dintre viteza unghiular¼a ! şi viteza liniar¼a v:
v = !R
Acceleraţia normal¼a:
v2
an = = !2R
R
9

vare.
Principiul inerţiei: Orice corp liber r¼ amâne în stare de repaus sau
de mişcare rectiline şi uniform¼a atât timp cât asupra lui nu acţioneaz¼a
nici o forţ¼
a.
Sistem de referinţ¼ a inerţial: este sistemul de referinţ¼
a în care
principiul inerţiei este valabil
Principiul fundamental: Acceleraţia unui corp este direct pro-
porţional¼
a cu forţa ce acţioneaz¼
a asupra corpului
F~ = m~a
Principiul acţiunii şi reacţiunii: Acţiunii F~12 , a unui corp asupra

altui corp îi corespunde o reacţiune F~21 egal¼
a în modul şi de sens contrar.
Principiul suprapunerii forţelor: Dac¼ a asupra unui corp acţioneaz¼ a
dou¼a sau mai multe forţe, efectul obţinut este acelaşi ca şi în cazul acţi-
unii unei singure forţe, egal¼
a cu suma lor, numit¼ a rezultant¼ a.
Impuls
Pentru un punct material:
p~ = m~v
Pentru un sistem de puncte materiale impulsul total se de…neşte

ca suma impusurilor punctelor materiale componente:
P~ = p~1 + p~2 + ::: + p~
Teorema de variaţie a impulsului: Variaţia în unitatea de timp

a impusului total al unui sistem este egal¼ a cu rezultanta forţelor externe
ce acţioneaz¼
a asupra sistemului.
Teorema de conservarea a impulsului: Impulsul unui sistem de
puncte materiale r¼
amâne nul cînd rezultanta forţelor externe ce acţioneaz¼a
asupra sistemului este nul¼a.
Lucru mecanic produs de o forţ¼ a constant¼a asupra unui punct ma-
terial
L = F~ ~r = F r cos
Puterea
L
P = = Fv
t
10
a a unui punct material:

Energia cinetic¼
mv 2
Ec =
2
Teorema de variaţie a energie cinetice: Lucrul mecanic efectuat de
rezultanta forţelor ce acţioneaz¼ a asupra unui corp este egal cu variaţia
energiei cinetice.
Forţe conservative: sunt forţele al c¼ aror lucru mecanic depinde
doar de poziţia iniţial¼
a şi …nal¼
a a corpului asupra c¼
arora acţioneaz¼
a.
Energia potenţial¼ a (Ep ) Lucrul mecanic al unei forţe consevative
este egal cu variaţia unei m¼ arimi ce depinde doar de poziţie, luat¼
a cu
semn schimbat. Aceast¼ a m¼ arime poart¼a numele de energie potenţial¼
a.
L= Ep
Energia potenţial¼a în câmp gravitaţional: Ep = mgh

2
Energia potenţial¼a elastic¼a : Ep = k x2
Leg¼
atura dintre energia potenţial¼ a şi forţa conservativ¼
a: F = grad Ep
Energia mecanic¼ a: este suma dintre energia potenţial¼ a şi cinetic¼
a
E = Ec + Ep
Teorema variaţiei energiei mecanice: Variaţia energiei mecanice a

unui corp este egal¼a cu lucrul mecanic efectuat de forţele neconservative
(de exemplu forţa de tracţiune, de frecare) ce acţioneaz¼a asupra corpului.
Teorema de conservare a energie mecanice: Într-un sistem în care
acţioneaz¼
a doar forţe conservative energia mecanic¼ a se conserv¼
a.
1.1.3 Mişcarea oscilatorie

Este mişcarea periodic¼
a sub acţiunea unei forţe elastice:
F~ = k~x
Legea de mişcare a oscilatorului armonic:
x = A cos(!t + '0 )
Viteza oscilatorului armonic:
v= A! sin(!t + '0 )
11
Acceleraţia oscilatorului armonic:
a= A! 2 cos(!t + '0 )
a a oscilatorului armonic:
Energia cinetic¼
mv 2 m
Ec = = A2 ! 2 sin2 (!t + '0 )
2 2
Energia potenţial¼
kx2 m! 2 A2
Ep = = cos2 (!t + '0 )
2 2
Energia total¼
kA2
E = Ep + Ec =
2
Vibraţii amortizate
În cazul vitezelor mici, forţa de rezistenţ¼
a (frecare) este f = v:
Ecuaţia de mişcare a oscilatorului este:
d2 x dx
m 2
+ + kx = 0
dt dt
Se fac substituţiile:
k
2 = şi ! 20 =
m m
d2 x dx
2
+ 2 + ! 20 x = 0
dt dt
Amortizare puternic¼a !0
r1 t r2 t
x = Ae + Be
unde
q q
r1 = + 2 ! 20 şi r2 = 2 ! 20
Amortizare critic¼
a = !0
t
x = (A1 t + A2 ) e
12
Amortizare slab¼
a: !0
t
x = Ae cos (!t + 0)
q
!= ! 20 2
Oscilaţii forţate au loc sub acţiunea unei forţe perturbatoare. Dac¼

a
forţa perturbatoare este una de forma
F = F0 cos !t
ecuaţia de mişcare este devine
d2 x dx
m 2
+2 + kx = F0 cos !t
dt dt
sau
d2 x dx 2 F0
+ 2 + ! 0 x = cos !t
dt2 dt m
Amplitudinea mişc¼
arii este:
F0 =m
A= q
(! 20 2 )2 + 4 2!2
Rezonanţa are loc la frecvenţa
q
! R = ! 20 2 2
la care amplitudinea mişc¼

arii devine maxim¼
a:
F0 =m
AR = p
4 2 (! 20 2)
1.1.4 Unde mecanice

Unda este fenomenul de propagare a unei perturbaţii într-un mediu.
Dac¼
a perturbaţia este de natur¼
a mecanic¼
a, unda se numeşte und¼ a.
a mecanic¼
Und¼ a armonic¼ a undimensional¼ a:
u = A cos (kx !t + ')

13
unde k = 2 este num¼ arul de und¼a, este lungimea de und¼

a, ! = 2
T
este pulsaţia undei, iar T este perioada undei
Ecuaţia unidimensional¼ a a undelor:
@2u 1 @2u
= 2 2
@x2 v @t
Soluţia ecuaţiei unidimensionale a undelor:
i(kx !t)
u = Ae
Reprezentarea real¼
a a undei armonice plane:
u = A cos (kx !t)
1.1.5 Mecanic¼
a analitic¼
a
Spre deosbire de mecanica Newtonian¼ a care implic¼
a lucrul cu m¼ arimi
vectoriale, mecanica analitic¼a implic¼
a numai m¼ arimi scalare numite co-
ordonate generalizate qk şi impusurile generalizate pk corespunz¼ ataoare
coordonatelor generalizate
Dac¼ a notam cu Ec energia cinetic¼a şi cu Ep energia potenţial¼
a, funcţia
Lagrange este
L = Ec Ep
Ecuaţiile Lagrange (în cazul în care energia potenţial¼
a nu depinde de
vitezele generalizate q_k )
d @L @L
=0 (k = 1; 2; ::::; n)
dt @ q_k @qk
dqk
unde n este num¼
arul de grade de libertate al sistemului şi q_k = dt
.
Funcţia Hamilton se de…neşte ca:
X
n
H= p k qk L
k=1
Ecuaţiile Hamilton sunt:

dpk @H dqk @H
= şi =
dt @qk dt @pk
14
În cazul sistemelor conservative funcţia Hamilton reprezint¼

a energia
total¼
a a sistemului, adic¼
a:
H = Ec + Ep
1.1.6 Elemente de mecanic¼

a relativist¼
a
Postulatele teoriei relativit¼ aţii
1. Legile …zicii au aceiaşi form¼
a în orice sistem de referinţ¼ a inerţial.
2. Viteza luminii în orice sistem de referinţ¼ a inerţial este egal¼a cu
c = 300:000 km/s.
Transform¼ arile Lorentz
Se consider¼
a sistemul de referinţ¼ a S 0 care se mişc¼
a de-a lungul axei
Ox a sistemului de referinţ¼a inerţial S cu viteza v constant¼ a. Relaţiile
de leg¼
atur¼
a dintre coordoantele spaţiale şi temporale ale unui eveniment
considerat în cele dou¼a sisteme de referinţ¼ a sunt transform¼ arile Lorentz.
vx
x0 = (x vt)= ; t0 = t =
c2
sau
vx
x = (x0 + vt)= ; t = t0 + =
c2
p
unde = 1 v 2 =c2 :
Consecinţele transform¼
arilor Lorentz
Contracţia lungimilor
l0 = l
Orice solid rigid pare a … mai lung dac¼ a este în repaus faţ¼
a de un
observator şi mai scurt faţ¼
a de acel observator dac¼
a este în mişcare.
Dilatarea duratelor
t= t0
Un ceasornic merge mai repede când este în repaus faţ¼
a de un obser-
vator şi mai lent când se mişc¼
a faţ¼
a de observator.
Mas¼ a, energie şi impuls
Masa unui corp este dat¼ a de relaţia
m0
m= p
1 v 2 =c2
15
unde m este masa efectiv¼

a a corpului, v este viteza corpului iar m0 este
masa de repaus a corpului.
Energia de repaus
E0 = m0 c2
Energia total¼
a a unui corp
E = Ec + m0 c2 = mc2
Impulsul unui corp
p = mv
Leg¼
atura dintre impuls şi energie
q
E = p2 c2 + m20 c4
1.2 Probleme propuse

1.1 Un motociclist se deplaseaz¼ a cu viteza de 90 km/h pe un bulevard
din centrul capitalei. În momentul în care acesta trece pe lâng¼ a o maşin¼
a
de poliţie, aceasta porneşte în urm¼arirea motocicletei cu o acceleraţie de
2 m/s2 . Considerând c¼ a acceleraţia se menţine constant¼ a s¼
a se determine:
a) timpul necesar echipajului de poliţie s¼ a îl ajung¼ a pe motociclist;
b) viteza maşinii de poliţie atunci când dep¼ aşeşte motocicleta.
1.2 Pe un camion ce se deplaseaz¼ a cu viteza constant¼ a de 36 km/h

este montat¼a o ţeav¼a. Cum trebuie orientat¼
a ţeava astfel încât pic¼
aturile
de ploaie ce cad vertical cu viteza constant¼
a de 10 m/s s¼ a treac¼
a prin ea
f¼
ar¼
a a atinge pereţii?
1.3 O maşin¼a se deplaseaz¼a uniform cu viteza v0 când şoferul vede un

obstacol în faţa sa şi apas¼
a pedala de frân¼a. Ştiind c¼
a timpul de reacţie
al şoferului este tr iar maşina frâneaz¼
a uniform cu acceleraţia a < 0, s¼ a
se calculeze distanţa parcurs¼ a de maşin¼
a pân¼a la oprire.
16
1.4 Acceleraţia unei bile într-un ‡uid variaz¼

a cu viteza sa dup¼
a legea
2
a = 3v . Dac¼ a bila p¼
atrunde în ‡uid cu viteza v0 = 1; 5 m/s, în cât
timp viteza sa se va reduce la jum¼ atate?
1.5 Viteza unui glonţ pe ţeava unei puşti de vân¼ atoare variaz¼ a în timp
5 7 2
dup¼a legea v = 3 10 t 5 10 t m/s: Ştiind c¼ a acceleraţia glonţului în
momentul în care p¼ ar¼ aseşte ţeava este egal¼
a cu zero, s¼
a se scrie expresia
acceleraţiei corpului şi s¼
a se calculeze:
a) timpul dup¼ a care glonţul iese din puşc¼ a
b) cât de lung¼ a este ţeava armei
1.6 Apa unui râu curge uniform cu viteza de 1,5 m/s iar distanţa
dintre maluri este L = 80 m. Un înot¼ ator trebuie s¼
a duc¼
a un pachet de
pe un mal pe cel¼ alalt al râului înotând cu o vitez¼
a de 3 m/s.
a) în ce directie trebuie s¼a înainteze înot¼atorul pentru a sta cât mai
putin timp în ap¼ a?
b) la ce distanţ¼
a în josul râului va ajunge?
c) în ce direcţie ar trebui s¼a se deplaseze înot¼
atorul astfel încât de-
plasarea în josul râului s¼a …e nul¼a?
1.7 Un camion înc¼ arcat cu pepeni se opreşte brusc pe marginea unui

râu în dreptul unui pod surpat de ap¼ a. Din aceast¼ a cauz¼
a, evident, o
parte din pepeni cad din camion. Unul dintre pepeni ajunge pe marginea
râului cu o vitez¼
a de 5 m/s orientat¼a orizontal. Secţiunea albiei râului
are forma unei parabole descrise de ecuaţia y 2 = 16x unde x şi y sunt
exprimate în metri (axa Ox este axa orizontal¼ a iar axa Oy axa vertical¼a
îndreptat¼
a în jos). S¼
a se determine coordonatele x şi y ale punctului în
care pepenele atinge albia râului.
1.8 Un autoturism pleac¼ a din repaus uniform accelerat cu acceler-

aţia constant¼a de 1m/s. Dup¼ a 20 de secunde automobilul îşi continu¼a
mişcarea cu vitez¼ a constant¼a timp de dou¼ a minute, apoi frâneaz¼a pân¼a
la oprire cu acceleraţia de 0; 5 m/s2 : S¼ a se reprezinte gra…c viteza în
funcţie de timp şi s¼
a se calculeze viteza medie pe durata deplas¼arii.
1.9 Un pompier a‡at la distanţa d faţ¼a de o cl¼adire în ‡a¼c¼

ari trimite
c¼
atre aceasta un jet de ap¼ a dintr-un furtun ce face un unghi i cu ori-
zontala. Cunoscând viteza iniţial¼a vi a jetului, s¼
a se calculeze în¼alţimea
la care jetul de ap¼
a atinge cl¼
adirea.
17
1.10 Pentru a provoca o avalanş¼ a, pe un versant, este tras un proiec-

til cu viteza iniţial¼
a de 300 m/s sub un unghi de 30 cu orizontala. Şti-
ind c¼a acesta ajunge la suprafaţa muntelui dup¼ a 12 de secunde, s¼ a se
calculeze coordonatele x şi y ale craterului produs de explozie faţ¼ a de
poziţia tunului.
1.11 Unui puc i se imprim¼ a o vitez¼

a v = 2 m/s. Coe…cientul de
frecare a pucului cu gheaţa este = 0; 01. S¼a se calculeze distanţa pe
a pucul (g = 10 m/s2 ).
care se deplaseaz¼
1.2.2 Principiile mecanicii clasice.Legi de conser-

vare
1.12 O maşin¼ a este parcat¼a pe o şosea în pant¼a de pe faleza oceanului.
Şoferul neglijent nu a l¼ asat-o în vitez¼ a iar frâna de mân¼ a este stricat¼a
astfel încât, dup¼ a ce str¼
abate distanţa de 50 m pân¼ a la marginea falezei,
alunec¼ a în ap¼a. Ştiind c¼
a malul are o în¼ alţime de 30 m, planul şoselei face
un unghi de 30o cu orizontala iar forţele de frecare şi rezistenţa aerului
se neglijeaz¼ a, s¼
a se calculeze:
a) viteza maşinii când ajunge la cap¼ atul drumului şi intervalul de
timp dup¼ a care ajunge acolo;
b)viteza maşinii când ajunge la suprafaţa apei;
c) timpul total al mişc¼ arii (de când a pornit pân¼ a când a plonjat în
ocean);
d) distanţa de la baza falezei pân¼ a la locul de plonjare
1.13 Un automobil cu masa de 800 kg intr¼ a pe autostrad¼ a cu viteza de

108 km/h. Ştiind c¼
a puterea dezvoltat¼ a de forţa de tracţiune a motorului
r¼
amâne constant¼ a la 120 kW, s¼ a se calculeze:
a) timpul dup¼ a care viteza autoturismului se dubleaz¼ a
b) valoarea momentan¼ a a forţei de tracţiune în acel moment
1.14 Un corp cu masa de 300 kg se mişc¼ a pe o suprafaţ¼ a orizontal¼

a
2 3
astfel: x = 5t 1 şi y = 3t + 2 unde coordonatele x şi y sunt exprimate
în metri iar t în secunde. S¼a se calculeze valoarea forţei ce acţioneaz¼
a
asupra corpului la momentul de timp t = 2s.
1.15 Forţa ce se opune deplas¼ ari unui biciclist (compus¼

a din forţa de
frecare şi rezistenţa aerului) este F = av unde v este viteza bicicistului
18
iar constanta a este egal¼

a cu 4 Ns/m: Puterea dezvoltat¼ a de biciclist când
depune efort maxim este P = 600 W: Care este viteza maxim¼ a pe care
o poate avea biciclistul pe teren plan şi în absenţa vântului?
1.16 Un astronaut a‡at pe planet¼ a necunoscut¼ a descoper¼ a c¼ a poate

s¼
ari pe o distanţ¼
a vertical¼
a maxim¼a de 1,5 m. Dac¼ a viteza sa iniţial¼
a este
de 3 m/s, care este acceleraţia gravitaţional¼
a pe aceast¼a planet¼a?
1.17 În timp ce alearg¼a, un om consum¼ a o energie egal¼

a cu 0,7 J/kg
la …ecare pas. S¼a se calculeze viteza medie a unui alerg¼ator cu masa de
70 kg în timpul unei curse în care organismul s¼ au dezvolt¼a o putere de
70 W ştiind c¼
a lungimea pasului s¼ au este de 1,4 m.
1.18 Într-un bar un client împinge halba de bere goal¼ a pe tejghea

c¼
atre barman pentru a o reumple, dar acesta nu este atent şi nu o prinde
iar halba cade pe podea la o distanţ¼a egal¼
a cu 1,4 m faţ¼
a de tejgheaua
înalt¼
a de 0,860 m. Calculaţi viteza cu care halba "p¼
ar¼
aseşte" tejgheaua.
1.19 Inima funcţioneaz¼ a ca o pomp¼a extrem de puternic¼ a. Ea pom-

peaz¼a zilnic (24h) aproximativ 7500 l de sânge. Considerând lucrul
mecanic efectuat de inim¼ a egal cu lucrul mecanic efectuat de o pomp¼ a
care transport¼a acelaşi volum de sânge la o în¼
alţime de 1,65 m, s¼
a se cal-
culeze puterea inimii în kW. (Se cunoaşte densitatea sângelui 1; 05 103
kg/m3 )
1.20 Pe 19 iunie 2004 a fost descoperit asteroidul 99942 Apophis.

În anul 2029 acesta se va apropia pân¼ a la distanţa de 34000 km faţ¼a de
P¼amânt (de 12 ori mai mic¼ a decât distanţa de la P¼ amânt la Lun¼ a) cu
o vitez¼
a de 12,6 km/s. Considerând asteroidul (cu o densitate de 2600
kg/m3 ) ca …ind o sfer¼
a cu diametrul de 260 m, calculaţi energia eliberat¼a
în cazul unui impact cu Terra. Ştiind c¼ a energia degajat¼ a în explozia
bombei de la Hiroshima a fost de aproximativ 65 TJ, calculaţi num¼ arul
de astfel de bombe ce ar putea echivala efectul distrug¼ator al asteroidului.
(Se cunoaşte constanta atracţiei universale K = 6; 6 10 11 Nm2 /kg2 şi
masa Pamântului Mp = 6 1024 kg)
1.21 Se ştie c¼ a aproximativ 10% din energia obţinut¼ a prin arderea

combustibilului este utilizat¼ a efectiv la propulsia unui autoturism. Cal-
culaţi forţa de tracţiune a unui autoturism Dacia Logan cu masa de 1200
19
kg ce se deplaseaz¼ a cu viteza de 100 km/h pe o distanţ¼

a de 500 km în
urm¼ atoarele situaţii:
a) autoturismul are un motor de tip Otto, cu un consum mediu de 6l
benzin¼a la 100 km
b) autoturismul are un motor de tip Diesel, cu un consum mediu de
4,5 l motorin¼a la 100 km
Se cunosc puterea caloric¼ a a benzinei 36 MJ/l iar a motorinei 37,5
MJ/l.
1.22 Un corp interplanetar este atras de Soare cu o forţ¼

a
2 1022
F = N
r2
S¼
a se determine lucrul mecanic efectuat de Soare cînd corpul se apropie
de Soare de la distanţa r1 = 3 1011 m la distanţa r2 = 2; 5 1011 m.
1.23 Un corp cu masa m = 5 kg este în repaus pe o suprafaţ¼ a ori-

zontal¼a pe care se poate mişca f¼
ar¼
a frecare. Asupra corpului acţioneaz¼
a
o forţ¼
a constant¼a F = 5 N. S¼ a se determine viteza corpului dup¼ a ce
parcurge distanţa de 3 m.
1.24 Un corp m = 5 kg se a‡a¼ în repaus pe o suprafaţ¼ a orizontal¼

a
pe care se poate deplasa sub acţiunea unei forţe F = 12 N pe distanţa
d = 10 m. S¼ a se determine viteza, cunoscând coe…cientul de frecare la
a g = 9; 8 m/s2 .
alunecare = 0; 14 şi acceleraţia gravitaţional¼
1.25 Un corp de mas¼ a m = 2 kg este ataşat la un resort cu constanta

a k = 103 N/m. Resortul este comprimat cu x = 2 cm, apoi
elastic¼
este eliberat. S¼a se calculeze viteza corpului când trece prin poziţia de
echilibru (mişcarea are loc f¼
ar¼
a frecare).
1.26 Un corp cu masa m = 3 kg are viteza
v = (6~ex 2~ey ) m/s

S¼
a se calculeze energia cinetic¼
a a corpului.
1.27 S¼a se determine lucrul mecanic efectuat de o forţ¼

a care modi…c¼
a
vitez¼
a unui corp de mas¼ a m = 5 kg de la valoarea ~v1 = 6~ex 2~ey la
~v2 = 8~ex + 4~ey . Componentele vitezelor sunt exprimate în m/s.
20
1.28 Motorul electic al unui trenuleţ de juc¼arie îl accelereaz¼a din

repaus la 0,5 m/s în 50 milisecunde. Masa total¼
a a trenuleţului este 800
g. S¼
a se determine viteza medie a juc¼
ariei.
1.29 O molecul¼ a diatomic¼

a const¼a din doi atomi între care se exercit¼ a
o forţ¼
a care are caracter respulsiv la distanţe mici şi caracter atractiv la
distanţe mari, cu expresia:
13 7
F = F0 2
r r
unde r este distanţa dintre molecule. Pentru un atom de oxigen F0 =
9; 6 10 11 N şi = 3; 5 10 10 m. S¼ a se determine lucrul mecanic
efectuat de o forţ¼
a atunci când atomii se dep¼arteaz¼
a de la distanţa r1 =
4 10 10 m la r2 = 9 10 10 m.
1.30 Energia potenţial¼

a unui sistem format din dou¼
a particule este
A
Ep =
r
S¼
a se calculeze forţa radial¼
a care acţioneaz¼
a între cele dou¼
a particule.
1.31 O particul¼ a cu masa m = 4 kg se deplaseaz¼ a de-a lungul axei

Ox în concordanţ¼ a cu legea de mişcare x = t + 2t3 (x este exprimat în
metri iar t în secunde). S¼a se determine
a) energia cinetic¼a la momentul t = 5 s
b) acceleraţia la momentul t = 5 s
c) puterea furnizat¼ a corpului la t = 5 s
d) lucrul mecanic efectuat asupra corpului între momentele t = 0 şi
t=2s
1.32 O maşin¼ a cu mas¼ a m = 1500 kg se ciocneşte cu un perete. Viteza

iniţial¼
a a maşinii este ~vi = 20~ex iar în …nal ~vf = 2~ex . Dac¼
a coliziunea
are loc în 0,2 s s¼a se determine forţa medie exercitat¼ a asupra maşinii.
1.33 Un pendul balistic este un aparat pentru m¼ asurarea vitezei unui

proiectil (de exemplu un glonţ). Acesta const¼ a dintr-un corp de lemn de
masa m2 suspendat de un …r. Un glonţ de masa m1 într¼ a în acest bloc
şi-l ridic¼
a la în¼
alţimea h: S¼
a se determine viteza glonţului funcţie de h.
21
1.34 Dou¼ a particule, una cu masa m1 cu viteza vi1 şi alta cu masa
m2 cu viteza vi2 se ciocnesc. Ştiind c¼ a ciocnirea este una central¼
a şi
c¼
a vitezele sunt pe aceiaşi direcţie s¼
a se determine vitezele celor dou¼a
particule dup¼a ciocnire.
1.35 Într-un reactor nuclear, neutronii sunt produşi când un atom
sufer¼ a un proces de …siune. Aceşti neutroni se deplaseaz¼ a cu 107 m/s
3
şi trebuie încetiniţi pân¼a la 10 m/s înainte de aproduce un alt act de
…siune. Ei sunt încetiniţi cu ajutorul unui material (lichid sau solid)
numit moderator. S¼ a se arate c¼
a neutronii pot s¼
a-şi piard¼
a energia prin
ciocniri elastice cu atomii moderatorului. S¼ a se calculeze fracţia din
energia cinetic¼a iniţial¼
a a neutronului pierdut¼a de acesta prin ciocnire.
Care este aceast¼ a fracţie atunci când moderatorul este apa grea. Dar
în cazul c¼a moderatorul este carbonul. Consider¼ am ciocnirele elastice şi
centrale.

1.36 O bil¼
a cade liber de la în¼ alţimea de 4 m ciocnindu-se perfect
elastic cu podeaua. Se neglijeaz¼ a pierderile de energie datorate frec¼ arii
cu aerul. Ar¼
ataţi c¼
a mişcarea este periodic¼
a şi calculaţi perioada mişc¼
arii.
Este aceasta o mişcare oscilatorie armonic¼ a? Justi…caţi.
1.37 Un corp de mas¼ a m este legat de un punct …x O prin intermediul
a dou¼a resorturi cu constantele elastice k1 şi k2 montate în serie apoi în
paralel. Determinaţi constantele elastice echivalente în cele dou¼a cazuri.
1.38 Un autoturism cu masa de 1300 kg are patru arcuri de susţinere
având …ecare constanta elastic¼ a egal¼ a cu 20000 N/m. Dac¼ a în maşin¼ a
se urc¼a dou¼ a persoane având masa total¼ a de 160 kg, calculaţi frecvenţa
vibraţiilor produse dup¼a ce maşina trece peste o groap¼
a din asfalt.
1.39 Un piston al unui motor cu benzin¼ a efectueaz¼ a o mişcare ar-
monic¼
a simpl¼a. Dac¼a deplasarea maxim¼ a faţ¼
a de poziţia de echilibru este
de 5 cm, s¼ a se calculeze viteza maxim¼ a şi acceleraţia pistonului când
motorul este turat la 3600 rotaţii/min.
1.40 Un om intr¼
a într-un turn medieval şi vrea s¼
a a‡e în¼
alţimea aces-
tuia. El observ¼
a c¼a perioada de oscilaţie a unui pendul suspendat de
tavan care ajunge pân¼a aproape de sol este de 12 s.
22
a) Care este în¼

alţimea turnului?
b) Care ar … perioada de oscilaţie dac¼ a acelaşi pendul s-ar a‡a pe
lun¼ a este de 1,67 m/s2 ?
a unde acceleraţia gravitaţional¼
1.41 Dac¼ a amplitudinea unui corp care efectueaz¼ a o mişcare oscilato-

rie armonic¼ a se dubleaz¼ a, cum se modi…c¼a energia total¼
a, viteza maxim¼ a,
acceleraţia maxim¼ a şi perioada oscilatorului?
1.42 Un corp efectueaz¼ a o mişcare oscilatorie armonic¼ a cu ampli-

tudinea de 3 cm. La ce distanţ¼
a faţ¼
a de poziţia de echilibru viteza este
egal¼
a cu jum¼
atate din viteza maxim¼ a?
1.43 Din cauza şoferului neatent, un autoturism cu masa de 1000

kg se ciocneşte cu un perete de c¼ar¼
amid¼
a. Bara de protecţie acţioneaz¼ a
ca un resort cu constanta de 5 106 N/m şi pân¼ a la oprirea maşinii se
comprim¼ a cu 3,16 cm. Care a fost viteza maşinii înainte de impact dac¼ a
nu exit¼
a pierderi de energie în timpul impactului?
1.44 Un corp cu masa m legat de un resort efectueaz¼ a o mişcare os-

cilatorie amortizat¼
a cu decrementul logaritmic : Dup¼a timpul t1 energia
oscilatorului scade de n ori. S¼
a se determine constanta de elasticitate a
resortului.
1.45 Un corp de mas¼ a m este suspendat de un resort cu constanta

de elasticitate k: Forţa de rezistenţ¼
a este proporţional¼
a cu viteza. Dup¼
a
s oscilaţii amplitudinea scade de n ori. S¼ a se determine perioada de
oscilaţie şi decrementul logaritmic :
1.46 Un corp cu masa de 10,6 kg este legat de un resort vertical

cu constanta de 2:05 104 N/m. Cunoscând valoarea coe…cientului de
amortizare = 3 Ns/m kg, calculaţi:
a) frecvenţa oscilaţiilor amortizate
b) cu cât la sut¼a scade amplitudinea mişc¼ arii la …ecare oscilaţie?
c) intervalul de timp dup¼ a care energia ajunge la 5% din valoarea
iniţial¼
a.
1.47 Prezenţa unui z¼ ac¼

amânt de ţiţei este indicat¼
a deseori de exis-
tenţa unei mari cavit¼ aţi a‡ate deasupra z¼ ac¼
amântului. În dreptul acestei
cavit¼aţi, la sol, acceleraţia gravitaţional¼
a se micşoreaz¼
a. Utilizând un
23
pendul gravitaţional cu lungimea de 0,5 m într-o regiune din zona de

câmpie a ţ¼
arii noastre se observ¼ a c¼
a perioada micilor oscilaţii ale aces-
tuia este de 1,4 s. Indic¼
a acest rezultat prezenţa unui z¼
ac¼
amânt de ţiţei?
1.48 S¼a se scrie ecuaţia unei oscilaţii armonice dac¼ a se cunosc vitezele
2 2
v1 = 3 10 m/s şi v2 = 5 10 m/s corespunz¼ atoare elongaţiilor
2 2
x1 = 6 10 m şi x2 = 4 10 m dac¼ a se cunoaşte faza la momentul
iniţial ' = 4 : Care este acceleraţia maxim¼ a a oscilatorului?
1.49 O particul¼a se deplaseaz¼ a în sens contrar acelor de ceasornic pe

un cerc cu raza de 3 m şi viteza unghiular¼a de 8 rad/s. La momentul de
timp t0 = 0; particula are coordonata x = 1; 5 m şi se deplaseaz¼ a spre
dreapta. Calculaţi valoarea coordonatei x; a vitezei şi a acceleraţiei în
funcţie de timp.
1.50 Prin compunerea a dou¼ a mişc¼

ari oscilatorii armonice de aceeaşi
a, paralele şi cu amplitudinile de 5 10 2 m respectiv 7 10 2
frecvenţ¼
m rezult¼a o mişcare oscilatorie cu amplitudinea de 9 10 2 m: S¼ a se a‡e
a) defazajul celor dou¼ a mişc¼
ari
b) viteza maxim¼ a a unui punct ce execut¼ a mişcarea rezultant¼
a dac¼a
2
viteza maxim¼ a a unui punct ce execut¼ a prima mişcare este 5 10 m/s:
1.51 Ecuaţia de mişcare a unui particule este
x = 25 cos 10t
unde x este considerat în cm iar timpul în secunde. La ce moment de

timp energia cinetic¼
a este de dou¼
a ori mai mare decît energia potenţial¼
a.
1.52 Un corp legat de un resort orizontal este deplasat cu x = 20

cm din poziţia de echilibru şi apoi l¼asat liber. Oscilaţiile au perioada
T = 0; 8 s. În ce poziţie viteza corpului este 1 m/s?
1.53 Un corp se mişc¼a într-un câmp potenţial în care acesta are en-
ergia potenţial¼
a V (x) care are valoarea minim¼ a la coordonata x = 0:
S¼
a se arate c¼a mişcarea particulei în jurul poziţei de echilibru este una
oscilatorie.
24
1.2.4 Unde mecanice

1.54 O und¼ a sinusoidal¼a se propag¼ a de-a lungul axei Ox în sensul
pozitiv al acesteia şi are amplitudinea egal¼
a cu 15 cm, lungimea de und¼ a
de 40 cm iar frecvenţa de 8 Hz. Poziţia în plan vertical a unui element de
volum al mediului de propagare este la momentul iniţial (t0 = 0; x0 = 0)
tot de 15 cm. S¼ a se calculeze viteza de propagare a undei şi s¼ a se scrie
expresia funcţiei de und¼ a.
1.55 O und¼a sinusoidal¼

a se propag¼
a într-un mediu elastic liniar (coard¼
a
elastic¼
a) dup¼
a legea y = 0; 51 sin(kx !t) cm unde k = 3; 1 rad/cm şi
! = 9; 3 rad/s. Ce distanţ¼ a parcurge unda produs¼ a în coard¼ a în 10
secunde?
1.56 O und¼ a transversal¼

a într-un mediu elastic este descris¼ a de legea
y = 0; 12 sin[( x=8) 4 t] m.
a) S¼a se determine viteza transversal¼ a şi acceleraţia transversal¼
a la
momentul t = 0; 2 s la distanţa x = 1; 6 m.
b) S¼a se calculeze lungimea de und¼ a, perioada şi viteza de propagare
a undei
1.57 O surs¼
a a‡at¼
a într-un mediu elastic unidimensional oscileaz¼
a
dup¼
a legea
y = 0; 5 sin 100 t m
Lungimea de und¼ a a undelor longitudinale emise este = 20 m.
a) Dup¼ a cât timp va începe s¼ a oscileze un punct a‡at la distanţa
x1 = 8 m faţ¼a de surs¼ a?
b) Ce defazaj exist¼ a între oscilaţia punctului a‡at la distanţa x1 faţ¼
a
de surs¼
a şi oscilaţia sursei?
c) La ce distanţ¼ a se a‡a¼ dou¼a puncte ale c¼aror oscilaţii sunt defazate
cu =3?
1.58 Dac¼ a un tunet se aude la 16,2 s dup¼ a ce a fost v¼

azut fulgerul
şi se cunoaşte viteza sunetului v = 343 m/s şi cea a luminii c = 3 108
m/s la ce distanţ¼ a faţ¼
a de obsrvator a avut loc fenomenul?
1.59 Viteza sunetului în aer (în m/s) depinde de temperatur¼

a conform
relaţiei v = 331; 5 + 0; 607 TC unde TC este temperatura exprimat¼ a în
grade Celsius.
25
a) Ştiind c¼
a în atmosfera uscat¼a temperatura scade cu 1 C la …ecare
150 m altitudine şi c¼a aceast¼
a sc¼
adere este uniform¼ a pân¼
a la 9000 m, s¼
a
se calculeze timpul necesar zgomotului produs de un avion care zboar¼ a la
9000 m altitudine pentru a ajunge la sol într-o zi senin¼
a când temperatura
atmosferic¼ a este de 30 C.
b) S¼a se compare acest rezultat cu cel obţinut în cazul în care nu
apare o variaţie a temperaturii pe vertical¼
a.
1.60 Nivelul zgomotului produs de un aspirator este estimat la aprox-

imativ 70 dB. Care este intensitatea acestui sunet?
1.61 Nivelul zgomotului la distanţa de 3 m faţ¼a de o surs¼

a sonor¼
a
este de 120 dB. La ce distanţ¼
a nivelul sonor va … de 100 dB.
1.62 Un difuzor este situat între doi observatori a‡aţi la distanţa de

110 m unul de cel¼ alalt. Dac¼
a unul înregistreaz¼ a un nivel al sunetului
de 60 dB iar cel¼alalt de 80 dB calculaţi distanţa de la difuzor la …ecare
dintre cei doi observatori.
1.63 Lilliecii emit ultrasunete pentru a se putea orienta în timpul

zborului dar şi pentru a detecta micile insecte ce le pot servi drept hran¼
a.
Dac¼a frecvenţa acestor sunete este de 60 kHz iar viteza sunetului în aer
este de 340 m/s, care este dimensiunea celei mai mici insecte pe care o
poate localiza liliacul?
1.64 O surs¼ a punctiform¼ a emite unde sonore cu frecvenţa . a) S¼ a se

g¼
aseasc¼a frecvenţa sunetului pe care îl recepţioneaz¼
a un observator care
se apropie de surs¼a cu viteza . b) S¼ a se g¼
aseasc¼
a frecvenţa sunetului pe
care îl recepţioneaz¼
a acelaşi observator dac¼a se dep¼arteaz¼a de surs¼
a cu
viteza :
1.65 O surs¼a punctiform¼ a emite unde sonore cu frecvenţa .

a) S¼
a se g¼
aseasc¼
a frecvenţa sunetului pe care îl recepţioneaz¼
a un ob-
servator în cazul în care sursa se apropie de observator cu viteza .
b) S¼
a se g¼
aseasc¼
a frecvenţa sunetului pe care il recepţioneaz¼
a acelaşi
observator dac¼a sursa se îndep¼arteaz¼
a de observator cu :
1.66 Alarma unui ceas deştept¼ ator are o frecvenţ¼

a de 600 Hz. Într-o
dimineat¼
a ceasul s-a defectat şi alarma sa nu a mai putut … oprit¼ a astfel
26
încât, iritat stapânul a aruncat ceasul de la fereastra dormitorului s¼ au

situat la etajul al patrulea (aproximativ 15 m faţ¼a de sol). Cunoscând
viteza sunetului de 340 m/s, calculaţi frecvenţa sunetelor pe care le va
auzi proprietarul ceasului înainte ca acesta sa ating¼
a solul?
1.67 O und¼
a sinusoidal¼
a este descris¼
a de
y = 0; 25 sin (0; 3t 40x)

unde x şi y sunt exprimate în metri iar timpul t în secunde. S¼ a se
determine amplitudinea, pulsaţia, num¼
arul de und¼
a, lungimea de und¼a
şi viteza de propagare a undei.
1.68 O und¼ a transversal¼
a produs¼a într-o coard¼
a întins¼
a are viteza de
propagare v = 5 m/s. Coarda are lungimea de 6 m şi masa de 0,06 kg.
Care este tensiunea din coard¼a pentru care se produce aceast¼ a und¼a?
1.69 O coard¼ a cu densitatea = 5 10 2 kg/m este tensionat¼
a întins¼ a
cu forţa F = 80 N. Cât¼a putere trebuie furnizat¼
a corzii pentru a se genera
o und¼a cu frecvenţa u = 60 Hz şi amplitudinea de A = 6 cm.
1.70 O coard¼ a de chitar¼
a f¼ a din oţel cu densitatea = 7800 kg/m3
acut¼
are lungimea de 60 cm şi diametrul de 0,5 mm. Frecvenţa fundamental¼ a
a corzii este = 250 Hz.
a) S¼
a se determine tensiunea în coard¼ aT
b) Dac¼a se schimb¼ a tensiunea în coard¼ a cu T; s¼ a se calculeze =
1.71 Dou¼ a puncte A şi B de pe suprafaţa P¼amântului sunt la aceeaşi
longitudine şi distanţate la 45 grade latitudine. Presupunând c¼ a în
punctul A are loc un cutremur ce creeaz¼ a unde P care ating punctul
B propagându-se în linie dreapt¼ a cu viteza de 7,8 km/s. Totodat¼ a apar
şi unde Rayleigh care se propag¼ a la suprafaţa P¼
amântului în mod analog
cu valurile şi care au viteza de 4,5 km/s. Cunoscând raza P¼ amântului
de 6370 km care dintre unde ajunge prima în B şi care este diferenţa de
timp dintre ele.
1.2.5 Mecanic¼
a analitic¼
a
1.72 S¼ a se scrie funcţia lui Lagrange pentru un pendul constrâns s¼ a

se mişte într-un plan vertical. S¼ a se determine ecuaţia de mişcare şi s¼
a se
27
arate c¼
a în cazul unor deplas¼
ari mici, pendulul …zic efectueaz¼
a o mişcare
armonic¼a simpl¼a.
1.73 S¼ a se scrie ecuaţia Lagrange pentru un sistem care const¼

a dintr-
un resort la cap¼ atul c¼
aruia este legat un corp punctiform de mas¼ a m şi
care oscileaz¼a într-un plan orizontal f¼ ar¼
a frecare. S¼
a se determine şi
perioada oscilaţilor.
1.74. S¼a se determine ecuaţia de mişcare a unui electron în câmpul

creat de un nucleu cu num¼arul atomic Z presupus …x.
1.75 S¼ a se studieze mişcarea unui punct material de mas¼ a m care

se deplaseaz¼a f¼
ar¼a frecare de-a lungul unei cicloide, a‡at¼
a într-un plan
vertical. Ecuaţiile parametrice ale ciclodiei sunt:
x = a ( + a sin )
y = a (1 cos )
unde 2[ ; ]
1.76 S¼a se determine ecuaţiile de mişcare pentru un sistem format

din dou¼a mase m1 = m2 = m şi dou¼ a resoarte cu constantele elastice
k1 = k2 = k: Ambele resoarte nedeformate au lungimea l0 .
1.77 Un tub foarte lung a‡at într-un plan vertical se roteşte în

jurul cap¼atului s¼
au O, cu vitez¼ a unghiular¼ a constant¼a ! (Fig. 1.1). La
un moment dat t = 0 tubul se a‡a¼ în poziţie orizontal¼ a. În interiorul
tubului se mişc¼
a f¼
ar¼
a frecare o bil¼a de mas¼ a m care la momentul iniţial
se a‡a¼ în punctul O. Tubul se mişc¼ a în sensul acelor de ceasornic. S¼ a se
determine ecuaţia de mişcare a bilei.
1.78 O particul¼ a se mişc¼
a într-un plan orizontal într-un câmp central
de forţe având energia potenţial¼ a Ep (r). S¼ a se scrie funcţia Lagrange
a particulei în funcţie de coordonatele polare r şi . S¼ a se determine
impulsurile generalizate pr şi p precum şi funcţia Hamilton. S¼ a se arate
c¼
a momentul cinetic al sistemului se conserv¼ a.
1.79 Funcţia Lagrange pentru un oscilator armonic liniar este

28
Figura 1.1: Pentru problema 1.77
1 1
H = p2 + ! 2 q 2
2 2
S¼
a se scrie ecuaţiile Hamilton şi s¼
a se g¼aseasc¼
a soluţia general¼
a pentru
acestea.

a relativist¼
a
1.80 Într-un sistem inerţial S se observ¼a apariţia unui eveniment
în punctul A pe situat pe axa Ox iar dup¼ a 10 6 secunde apare un alt
eveniment într-un punct B situat la 900 m dep¼ artare de punctul A. S¼
a
0
se calculeze viteza relativ¼
a a unui sistem inerţial S în care cele dou¼
a
evenimente se produc simultan.
1.81 Dac¼a timpul mediu de viaţ¼ a în sistemul propiu al unui miuon

6
este 2; 2 10 m/s, s¼ a se determine distanţa pe care o parcurge în vid
în sistemul de referinţ¼
a al laboratorului faţ¼
a de care se mişc¼
a cu viteza
v = 0; 5c.
1.82 S¼ a se calculeze energia de repaus a unui electron. Masa de

repaus a electronului este 9; 1 10 31 kg. S¼ a se exprime aceasta în eV
a 1 eV= 1; 6 10 19 J.
(electronvolţi) ştiind c¼
1.83 Cu cât se va scurta o bar¼

a ce se deplaseaz¼
a cu viteza v = 0; 8c,
de-a lungul axei sale?
29
1.84 Cu ce vitez¼ a trebuie s¼

a se deplaseze un astronaut din centrul
pân¼a la marginea galaxiei noastre astfel încât durata deplas¼
arii s¼
a …e de
4
40 ani (în sistemul propriu)? Raza galaxiei este de 3 10 ani lumin¼ a.
1.85 Un om are masa de 100 kg pe P¼ amânt. Atunci când omul se
a‡a¼ într-o nav¼
a spaţial¼
a, masa aceleiaşi persoane observate de pe P¼
amânt
este de 101 kg. S¼a se calculeze viteza navei spaţiale.
1.86 Timpul mediu de viaţ¼ a al unui miuon în sistemul propriu este
6
2; 2 10 s. Timpul mediu de viaţ¼ a al miuonilor în laborator este
6
6; 6 10 s. S¼ a se calculeze:
a) Masa efectiv¼
a a miuonului la aceast¼
a vitez¼
a daca masa lui de repaus
31
este 207me , unde me = 9; 1 10 kg este masa de repaus a electronului.
b) Energia cinetic¼
a a miuonului
1.87 Un pion având viteza v în sistemul laboratorului se descompune
într-un miuon şi un neutrino.
! + :
Dac¼a neutrino rezultat din descompunere face un unghi drept cu
viteza iniţial¼
a a pionului, s¼
a se calculeze valoarea unghiului de emergenţ¼
a
al miuonului.
1.88 Un proton cu viteza v = c (unde < 1 şi c este viteza luminii)
se ciocneşte cu un electron cu masa de repaus m pe care îl proiecteaz¼a sub
un unghi faţ¼ a de axa de incidenţ¼
a. Demonstraţi c¼
a energia electronului
dup¼a ciocnire este
2 2
T = 2mc2 cos2 =(1 cos2 )
1.89 Un electron are energia cinetic¼a egal¼ a cu energia sa de repaus.

Ar¼ataţi c¼
a energia unui foton care are acelaşi impuls cu al electronului
este egal¼a cu p
E = 3E0 unde E0 = mc2
1.90. Ar¼
ataţi c¼
a pentru un electron cu energie mare împr¼
aştiat sub
un unghi , impulsul poate … aproximat sub forma:
Q2 = 2E 2 (1 cos2 )=c2
unde E este enegia iniţial¼
a a electronului în sistemul laboratorului. În
ce condiţii este valabil¼
a aceast¼
a aproximaţie?
30
1.3 SOLUŢII
1.1 Consider¼ am momentul iniţial al mişc¼arii (t0 = 0; x(0) = 0); mo-
mentul în care motociclistul trece pe lâng¼a echipajul de poliţie şi not¼
am
cu x(ti ) coordonata de poziţie în momentul întâlnirii ti (Fig.1.2).
Legile de mişcare pentru cele dou¼a mobile sunt:
a) pentru motociclist (mişcare rectilinie uniform¼ a)
x1 (t) = vm t
b) pentru maşina de poliţie (mişcare rectilinie uniform accelerat¼

a)
a
x2 (t) = t2
2
Condiţia de întâlnire presupune ca la acelaşi moment de timp (ti ) cele
dou¼a mobile s¼ a ajung¼a la aceeaşi coordonat¼
a de poziţie x(ti ) = x1 (ti ) =
x2 (ti ) : Rezult¼
a c¼
a cele dou¼a vehicule se întâlnesc la moemntul
2vm
ti = = 25 s
a
Viteza echipajului de poliţie în momentul întâlnirii rezult¼
a din legea
vitezei
vp = ati = 50 m/s = 180 km/h
1.2 Condiţia ca pic¼
aturile de ploaie s¼
a nu ating¼a pereţii tubului im-
pune ca viteza relativ¼a a pic¼aturilor de ploaie s¼
a …e paralel¼ a cu axul
tubului. Din Fig.1.3 rezult¼
a:
vp 10
tg = = =1
vc 36 1000
3600
31
a unghiul este de 45o .

astfel c¼
1.3 Distanţa parcurs¼
a de maşin¼
a pân¼ a când şoferul apas¼
a pedala de
frân¼
a este:
d1 = v0 tr
Utilizând formula lui Galilei, distanţa efectiv¼
a de frânare este:
v02
d2 =
2a
Prin urmare distanţa parcurs¼ a de maşin¼ a de când şoferul observ¼
a
obstacolul şi pân¼
a când maşina se opreşte este:
v02
d = d1 + d2 = v0 tr
2a
1.4. Din de…niţia acceleraţiei obţinem:
Z v0 =2 Z v0 v0
1 1 1 1
t= dv = 2
dv = = 0; 17 s
v0 a v0 =2 3v 3v v0 =2 3v0
1.5 Acceleraţia glonţului este derivata vitezei în raport cu timpul:

dv
a= =3 105 108 t m/s2
dt
Ştiind c¼
a în momentul în care glonţul p¼
ar¼
aseşte ţeava acceleraţia acestuia
este nul¼a putem calcula timpul de accelerare
3 105 3
ta = =3 10 s = 3 ms
108
32
Cum v = dx dt
; prin integrare obţinem distanţa pe care a fost accelerat
glonţul (adic¼
a lungimea ţevii)
Z ta 2 3 ta
5 7 2 5t 7t
x= 3 10 t 5 10 t dt = 3 10 5 10 = 0; 9 m
0 2 3 0
1.6 Alegem un sistem de axe de coordonate astfel încât axa Ox este

paralel¼
a cu malurile râului iar axa Oy este perpendicular¼ a pe acestea
(Fig.1.4a))
a) Pentru a sta cât mai puţin timp în ap¼
a, înot¼atorul trebuie s¼
a aib¼
a
viteza maxim¼ a pe direcţia perpendicular¼
a pe cele dou¼a maluri deci el va
înota paralel cu axa Oy, astfel încât timpul de traversare este:
L 80
t= = = 26; 67 s
vp 3
b) Deplasarea în aval se datoreaz¼

a vitezei apei în acelaşi timp:
x = va t = 1; 5 53; 3 = 79; 95 m
c) Pentru a minimiza distanţa parcurs¼a în ap¼ a trebuie ca viteza care

rezult¼
a din compunerea vitezei înot¼
atorului şi cea de curgere a apei s¼
a …e
perpendicular¼a pe maluri (Fig.1.4b)). Prin urmare rezultanta pe axa Ox
s¼
a …e nul¼
a:
va 1
vi sin = va , sin = = =) = 30o
vi 2
33
1.7. Neglijând efectele de frecare cu caroseria maşini, solul şi aerul,

putem descompune mişcarea pepenelui în dou¼ a componente: o mişcare
rectilinie uniform¼
a de-a lungul axei Ox şi o mişcare rectilinie uniform
accelerat¼a pe axa Oy sub acţiunea greut¼
aţii (Fig.1.5)
Legea de mişcare pe axa Ox se scrie
x = v0 t
iar legea de mişcare pe axa Oy este de forma:

g
y = t2
2
Eliminând timpul din cele dou¼
a ecuaţii de mişcare obţinem ecuaţia
traiectoriei
g
y = 2 x2
2v0
Din condiţia de intersecţie
p a curbelor ce descriu traiectoria pepenelui
g 2
şi secţiunea râului 2v2 x = 16x se obţin coordonatele de intersecţie:
0
1=3
64v04
xi = = 18; 56 m
g2
şi p p
yi = 16x = 16 18; 56 = 17; 23 m
1.8 În Fig. 1.6 este reprezentat¼
a viteza în funcţie de timp
34
Distanţa total¼
a parcurs¼
a de autoturism este
d = d1 + d2 + d3
unde d1 este distanţa parcurs¼

a la accelerare (în primele 20 de secunde)
t21
d1 = a1 = 200 m
2
d2 este distanţa parcurs¼
a cu viteza constant¼
a (urm¼
atoarele 2 minute)
d2 = vt2 = 2400 m
iar d3 este distanţa parcurs¼

a la frânare
t23
d3 = vt3 a3 = 400 m
2
Prin urmare viteza medie este:
d 3000
vm = = = 16; 67 m/s
t1 + t2 + t3 180
1.9 Pe direcţia orizontal¼
a mişcarea jetului este una uniform¼
a
35
Figura 1.7: Pentru problema 13
x = (v0 cos ) t
Pe direcţia vertical¼a mişcarea este una accelerat¼a cu acceleraţia grav-

itaţional¼
a g (în timpul urc¼ arii jetului mişcarea este una încetinit¼a iar în
timpul cobor¼ arii mişcarea este una accelerat¼ a)
gt2
y = (v0 sin ) t
2
Astfel jetul de ap¼
a atinge peretele dup¼
a timpul
d
ti =
v0 cos
2v0 sin
Pentru ca jetul s¼
a ating¼
a peretele este necesar y > 0; adic¼
at< g
Jetul atinge peretele în punctul:
gt2i gd2
y = (v0 sin ) ti = dv02 tg
2 2v02 cos2
1.10 Timpul de urcare a proiectilului pân¼

a la în¼
alţimea maxim¼
a este:
v0 sin
tu = = 15 s
g
36
Prin urmare muntele se a‡a¼ la o distanţ¼

a mai mic¼ a decât cea core-
spunz¼
atoare în¼
alţimii maxime iar coordonatele craterului format sunt:
g 2
y = (v0 sin ) t t = 1080 m
2
x = (vo cos ) t = 3117; 7 m
1.11 Forţa de frecare este
F = mg
de unde rezult¼
a acceleraţia de frânare:
F
a= =g
m
Utiliz¼
am relaţia Galilei
0 = vi2 2as
şe obţine:
vi2 v2 4
s= = i = = 20 m
2a 2g 0; 2

vare
1.12 Mişcarea pe planul înclinat al şoselei (Fig. 1.6) se datoreaz¼ a
forţei de greutate şi variaţia energiei cinetice a autoturismului este egal¼
a
cu lucrul mecanic al forţei de greutate:
mvB2
mgy =
2
de unde se obţine:
p
vB = 2gd sin = 22; 36 m/s
Deoarece componenta tangenţial¼

a a acceleraţiei pe falez¼
a este
gt = g sin
37
se poate obţine timpul dup¼

a care maşina ajunge pe malul apei:
vB
tAB = = 4; 47 s
g sin
Din momentul în care maşina p¼ ar¼

aseşte malul, putem descompune
mişcarea astfel:
1. Pe axa Ox mişcarea este rectilinie uniform¼
a cu viteza
vx = vB cos
2. Pe axa Oy mişcarea este rectilinie uniform accelerat¼

a sub
acţiunea greut¼
aţii cu viteza iniţial¼
a
vy = vB sin
Aplicând relaţia lui Galielei componenta vertical¼

a a vitezei maşinii în
punctul C este: q
vyC = vB2 sin2 + 2gh
38
iar viteza cu care intr¼

a în ap¼a este
q q
2
vC = vx2 + vyC = vB2 + 2gh = 33; 16 m/s
Timpul de "zbor" al maşinii se determin¼

a din legea vitezei:
vyC vy
tBC = = 1; 57 s
g
Prin urmare timpul total al mişc¼
arii este:
t = tAB + tBC = 6; 04 s
Distanţa faţ¼
a de mal a locului în care maşina intr¼
a în ap¼
a este:
x = (vB cos ) tBC = 30; 4 m

1.13 Ţinând cont de teorema de variaţie a energiei cinetice
L= EC
rezult¼
a:
L EC m
P = = = (2v0 )2 v02
t t 2 t
Prin urmare, timpul în care viteza creşte de dou¼
a ori este
m
t= (2v0 )2 v02 = 9 s
2P
Pe de alt¼
a parte, puterea se mai poate scrie şi sub forma
P = F v = 2F v0
şi forţa de tracţiune la acest moment de timp este:

P
F = = 1000 N
2v0
1.14 Cele dou¼
a componente ale acceleraţiei sunt:
d2 x 2
ax = = 10 ms
dt2 t=2
39
d2 y 2
ay = = 36 ms
dt2 t=2
şi acceleraţia rezultant¼
a este:
q
2
a = a2x + a2y = 37; 36 ms
iar forţa
F = ma = 11; 21 kN
1.15 Puterea consumat¼
a de biciclist se poate scrie sub forma
P = F v = av 2
Atunci viteza maxim¼

a este
r
P
v= = 12; 24 m/s
a
1.16 În¼ alţimea maxim¼a la care ajunge astronautul pe planeta ne-
cunoscut¼a este
v2
hmax =
2gx
Rezult¼a:
v2
gx = = 3 m/s2
2hmax
1.17 Deoarece corpul uman consum¼ a w = 0; 7 J/kg la …ecare pas,
energia consumat¼ a de un om cu masa m atunci când face un pas este
W = mw. Puterea dezvoltat¼ a de un om cu masa m la …ecare pas este:
mw
P =
t
Din relaţia de mai sus se obţine timpul în care alerg¼ atorul face un
pas:
mw 70 7
t= = = 0; 7 s
P 700
Viteza de deplasare a alerg¼ atorului este raportul dintre lungimea pa-
sului şi timpul în care îl execut¼
a:
1; 4
v= = 2 m/s
0; 7
40
1.18 Descompunem mişcarea pe cele dou¼

a axe: mişcare uniform¼
a pe
Ox (1.9), de unde obţinem
d = v0 t
şi mişcare uniform accelerat¼
a pe Oy (axa vertical¼
a îndreptat¼
a în jos)
g
y = t2
2
Prin urmare timpul de c¼
adere se obţine când punem condiţia y = h.
Se obţine: s
2h
t= = 0; 4 s
g
Astfel viteza cu care a c¼
azut halba de pe mas¼
a este
d
v0 = = 3 m/s
t
1.19 Puterea dezvoltat¼
a de inim¼
a este
L mgh V gh
P = = = = 1; 473 W
t t t
1.20 Deoarece forţa de atracţie care acţioneaz¼
a aupra asteroidului
este egal¼
a cu
m a Mp
F =K
r2
41
energia potenţial¼
a a asteroidului în câmpul gravitaţional al P¼
amântului
este: Z
m a Mp m a Mp
Ep = K 2
dr = K
r r
Când asteroidul se a‡a¼ la distanţa d faţ¼
a de P¼
amânt, aceasta are
valoarea
Kma Mp
Ep = = 2:8 1017 J
d
Energia cinetic¼
a a asteroidul este
ma v 2
Ec = = 1:9 1018 J
2
Prin urmare energia total¼
a eliberat¼
a la impactul cu solul ar …
Ea = Ec + Ep = 2; 2 1018 J
Num¼ arul de bombe atomice care ar echivala cu aceast¼
a emisie de
energie este
Ea 2; 219 1018
n= = = 35222
Eb 6; 3 1013
1.21 Notând cu Pc puterea caloric¼
a a combustibilului şi cu V con-
sumul de combustibil la 100 km atunci energia dezvoltat¼
a prin arderea
combustibilului este:
Pc V d
Ea =
100
unde d este distanţa parcurs¼
a de automobil în km. Energia utilizat¼
a de
automobil doar pentru tracţiune este
Pc V d
E = f Ea = f
100
unde f = 0; 1 este fracţia efectiv utilizat¼
a din energia obţinut¼
a prin ardere
la deplasarea automobilului. timpul în care are loc deplasarea este:
d 103
t=
v
unde d este exprimat în m iar viteza în m/s.
42
Astfel puterea dezvoltat¼

a de automobil este:
E f Pc V v
P = =
t 105
Deoarece puterea poate … exprimat¼
a şi ca
P = Fv
rezult¼
a c¼
a forţa de tracţiune este
P f PC V
F = =
v 105
Forţa de tracţiune a motorului pe benzin¼
a este:
f PCb Vb 0; 1 36 106 6
Fb = 5
= = 216 N
10 105
Forţa de tracţiune în cazul motorului cu motorin¼
a este:
f PCm Vm 0; 1 37; 5 106 4; 5

Fm = 5
= = 168; 75 N
10 105
1.22
Z r2 Z r2
22 dr 1 1
L= F dr = 2 10 =2 1022 = 1; 3 1010 J
r1 r1 r2 r1 r2
1.23 Din legea variaţiei energiei cinetice rezult¼

a:
mv 2
L = Fd = 0
2
Atunci: r
r
2F d 30
v= = = 2; 5 m/s
m 5
1.24 Lucrul mecanic efectuat de rezultanta forţelor care acţioneaz¼
a
asupra corpului este:
L = (F mg) d
43
Aplic¼
am teorema variaţiei energiei cinetice
mv 2
L= 0
2
Rezult¼a:
r r
2 (F mg) d 2 (12 0; 15 5 9; 8) 10
v= = = 4; 31 m/s
m 5
1.25 Se utilizeaz¼
a legea variaţiei energiei cinetice:
kx2 mv 2
L= = 0
2 2
Rezult¼
a r r
k 103
v= x= 0; 02 = 0; 447 m/s
m 2
1.26
mv 2 m vx2 + vy2
Ec = = 60J
2 2
unde am ţinut cont c¼
a vx = 6 m/s şi vy = 2 m/s.
1.27 Lucrul mecanic este egal cu variaţia energiei cinetice
2 2 2 2
mv22 mv12 m v2x + v2y m v1x + v1y
L= = = 300 J
2 2 2
unde am şinut cont c¼a v1x = 6 m/s, v1y = 2 m/s, v2x = 8 m/s şi
v2y = 4 m/s.
1.28 Lucrul mecanic se calculeaz¼a pornind de la legea variaţiei en-
ergiei cinetice
mv 2
L= 0
2
Puterea medie este
L mv 2
P = = =2W
t 2t
1.29 Lucrul mecanic efectuat de forţa de interacţie repulsiv¼
a este
Z r2 13 7
L= F0 2 dr
r1 r r
44
" #
12 12 6 6
1 1 1 1
L = F0 +
6 r1 6 r2 7 r2 7 r1
21
= 3; 2 10 J
1.30 Forţa radial¼

a este
dEp A
F = =
dr r2
1.31 Viteza corpului se calculeaz¼
a cu expresia
dx
= 1 + 2t2 = 51 m/s
v=
dt
Atunci energia cinetic¼
a este
2 2
mv 2 (1 + 2t2 ) (1 + 2 52 )
Ec = = =4 = 5202 J
2 2 2
b) Acceleraţia corpului este a :
dv
= 4t = 20 m/s2
a=
dt
c) Puterea la momentul t = 5 s este
P = F v = mav = 4 20 51 = 4080 W
d) Lucrul mecanic este
Z t2 Z t2 Z t2
L= P dt = mavdt = m (4t) 1 + 2t2 dt
t1 t1 t1
Z 2 2
3 t2 t4
L=m 4 t + 2t dt = 4m + = 160 J
0 2 2 0
1.32 Forţa medie exercitat¼

a asupra maşinii este egal¼
a cu variaţia im-
pulsului în unitatea de timp:
p (2 + 20) 1500
F = = = 1; 65 105 N
t 0; 2
45
1.33 Din legea de conservare a impulsului
m1 v1 = (m1 + m2 ) v
rezult¼
a viteza ansamblului format din blocul de lemn şi proiectil
m1 v1
v=
m1 + m2
Aplic¼am legea de conservare a energiei pentru a obţine în¼
aţimea la
care se ridic¼
a blocul de lemn
(m1 + m2 ) v 2
= (m1 + m2 ) gh
2
Rezult¼
a p
v= 2gh
Astfel p
m1 v1
= 2gh
m1 + m2
şi viteza iniţial¼
a a glontelui este
m1 + m2 p
v1 = 2gh
m1
1.34 Se consider¼ a vitezele orientate de-a lungul axei Ox. Dac¼ a sensul
vitezei este în sensul pozitiv al axei, viteza va … considerat¼ a pozitiv¼
a şi
dac¼a sensul vitezei este în sensul negativ al axei, viteza va … considerat¼ a
negativ¼a. Not¼am vitezele dup¼ a ciocnire vf 1 şi vf 2 : Legile de conservare a
impulsului şi energiei sunt:
m1 vi1 + m2 vi2 = m1 vf 1 + m2 vf 2
1 2 1 2 1 1
m1 vi1 + m2 vi2 = m1 vf22 + m2 vf22
2 2 2 2
Cele dou¼
a relaţii se scriu:
m1 (vf 1 vi1 ) = m2 (vf 2 vi2 )
m1 vf21 2
vi1 = m2 vf22 2
vi2
Prin împ¼
arţire rezult¼
a:
vf 1 + vi1 = vf 2 + vi2
46
Se obţine astfel un sistem de dou¼

a ecuaţii cu dou¼
a necunoscute de
gradul întâi. Rezult¼a:
m1 vi1 + m2 vi2
vf 1 = 2 vi1
m1 + m2
m1 vi1 + m2 vi2
vf 2 = 2
m1 + m2
1.35 Consider¼ am nucleul cu care se cicneşte neutronul în repaus
(vf 2 = 0). Utiliz¼
am relaţiile din problema anterior¼
a astfel c¼
a viteza …nal¼
a
a neutronului dup¼ a ciocnire este:
m1 m2
vf 1 = vi1
m1 + m2
Energia cinetic¼
a a neutronului dup¼
a ciocnire este:
2 2
m1 m1 m2 2 m1 m2
Ecf 1 = vi1 = Eci1
2 m1 + m2 m1 + m2
Fracţiunea de energie care r¼

amâne neutronului dup¼
a ciocnire este:
2
Ecf 1 m1 m2
fr = =
Eci1 m1 + m2
Fracţia din energie pierdut¼

a de neutron este:
4m1 m2
fc = 1 fr =
(m1 + m2 )2
Pentru moderatorul ap¼ a grea atomul cu care se ciocneşte neutronul

este deuteriul care are m2 = 2m1 : Rezult¼
a
fc = 0; 89
Dac¼
a moderatorul este carbonul care are m2 = 12m1
fc = 0; 284
47

1.36 În urma ciocnirii perfect elastice cu solul bila va reveni la în¼
alţimea
maxim¼ a (h = 4m) de unde va c¼ adea din nou repetând ciocnirea cu p¼ amân-
tul astfel c¼
a mişcarea este periodic¼
a. Perioada acestei mişc¼ari este timpul
dup¼a care bila revine la poziţia iniţial¼
a adic¼
a
T = tu + tc
unde tu = tc (tu reprezint¼

a timpul de urcare şi tc timpul de coborâre al
bilei). Rezult¼
a:
s
2h
T = 2t = 2 = 1; 79 s
g
Deşi este o mişcare periodic¼ a, aceasta nu este o mişcare oscilatorie
armonic¼ a deoarece nu este rezultatul unei forţe elastice de tipul F = kx:
1.37 În cazul resoartelor legate în paralel (Fig. 1.10) deformarea lor
este egal¼a cu x: Forţa elastic¼
a rezultant¼
a este:
Fe = F1 + F2 = k1 x k2 x
Dar cum pentru întreg ansamblul putem scrie
Fe = kp x
rezult¼
a c¼
a
kp = k1 + k2
48
Figura 1.11: Pentru problema1.37
În cazul resoartelor legate în serie (Fig.1.11) resoartele se deformeaz¼

a
diferit cu x1 ; respectiv x2 . Deformarea amsamblului este
x = x1 + x2
În acest caz forţa elastic¼

a are aceiaşi valoare F în amblele resoarte
astfel c¼
a
F = k1 x1 şi F = k2 x 2
Pentru ansamblul celor dou¼
a resoarte
1 1
F = ks x = k (x1 + x2 ) = kF +
k1 k 2
şi prin urmare constanta elastic¼
a echivalent¼
a este
k1 k2
ks =
k1 + k2
1.38 Frecvenţa micilor oscilaţii ale maşinii este
r
1 K
=
2 M
unde K = 4k este constanta echivalent¼ a a celor patru arcuri ale auto-
turismului, iar M = maut + mpas este masa total¼a a oscilatorului (auto-
turism şi pasageri).
s
1 4k
= = 1; 18 Hz
2 maut + mpas
49
1.39 Legea de oscilaţie a pistonului este de forma
x = A cos(!t + ')
Viteza oscilatorului este

dx
v= = A! sin(!t + ')
dt
iar acceleraţia
dv
a= = A! 2 cos(!t + ')
dt
Din amplitudinile funcţiilor de mai sus se determin¼
a viteza maxim¼
a
3600
vmax = A! = 0; 05 2 = 18; 84 m/s
60
şi acceleraţia maxim¼
a
amax = A! 2 = 7102; 5 m/s2
1.40 Perioada micilor oscilaţii ale pendulului este

s
l
T =2
g
deci lungimea sa este

T 2g
l= = 114; 6 m
4 2
În cazul în care oscilatorul se a‡a¼ pe Lun¼a:
s
l
Tluna = 2 = 52 s
gluna
1.41 Viteza şi acceleraţia maxim¼ a depind de amplitudinea dar şi de

frecvenţa oscilaţiilor. Cum frecvenţa depinde doar de constanta elastic¼
a şi
de masa oscilatorului, singura m¼ arime care in‡uenţeaz¼
a valorile maxime
ale vitezei şi acceleraţiei este amplitudinea.
v2 max = A2 ! = 2A1 ! = 2v1 max

50
a2 max = A2 ! 2 = 2a1 max

Energia total¼
a a oscilatorului depinde de p¼
atratul amplitudinii deci
kA22 4kA21
E2 = = = 4E1
2 2
1.42 Viteza oscilatorului variaz¼
a în timp dup¼
a legea
v= vmax sin(!t + ')
astfel încât viteza se reduce la jum¼

atate dac¼
a este îndeplinit¼
a condiţia
1
sin(!t + ') =
2
şi, elongaţia corespunz¼
atoare acestei viteze este
p
3
x = A cos (!t + ') = 3 = 2; 59 cm
2
1.43 Deoarece se neglijeaz¼ a pierderile de energie în procesul cioc-
nirii, putem considera c¼a energia cinetic¼
a a oscilatorului (în cazul nostru,
maşina) se transform¼a în energie potenţial¼
a de deformare a barei de pro-
tecţie
mv 2 kA2
=
2 2
de unde rezult¼a viteza autoturismului
r
k
v=A = 2; 41 m/s
m
1.44 Deoarece energia unui oscilator este proporţional¼ a cu p¼
atatrul
amplitudinii oscilaţiei, raportul energiilor oscilatorului corespunz¼atoare
momentelor t0 şi t1 este:
2
E1 A1 1
= =
E0 A0 n
Notând cu coeficientul de amortizare,
A1
= exp ( t1 )
A0
51
rezult¼
a: p
ln n = t1
şi decrementul logaritmic este:
p
ln n t1
= T = T unde T = p
t1 ln n
Cum
k
! 2 = ! 20 2
= 2
;
m
rezult¼
a
4 2
k = m !2 + 2
=m + 2
:
T2
Ţinând cont de relaţia care exprim¼
a perioada T, se poate exprima
constanta elastic¼
a a resortului
" p 2 #
2 ln n
k= + 2
t1
1.45 Mişcarea corpului este amortizat¼

a dup¼
a legea:
t
x = A0 e cos (!t + )
unde q
2
!= = ! 20 2
T
şi r
k
!0 =
m
Amplitudinea în timpul mişc¼
arii oscilatorii scade exponenţial în timp:
t
A = A0 e
Conform datelor problemei, avem

A0 sT
= A0 e
n
Prin urmare putem scrie
ln n = sT
52
deci
! 0 ln n
=p
4 2 s2 + ln2 n
şi p
ln n 4 2 s2 + ln2 n
T = =
s s! 0
De aici se obţine decrementul logaritmic
ln n
= T =
s
1.46 Frecvenţa oscilatorului este:
q
1
= ! 20 2
2
unde ! 0 este frecvenţa de oscilaţie armonic¼
a adic¼
a:
k 2; 05 103
! 20 = = = 193; 4 rad2 /s2
m 10; 6
Ţinând cont de valoarea coe…cientului de amortizare, frecvenţa mişc¼

arii
amortizate este
1p
= 193; 4 9 = 2; 16 Hz
2
Amplitudinea variaz¼
a în timp dup¼a legea
t
A = A0 e
Dup¼
a efectuarea unei oscilaţi complete, raportul amplitudinilor va …
A1 T = 3=2;16
=e =e =e = 0; 25
A0
Prin urmare amplitudinea scade cu 75% la …ecare oscilaţie.

Energia oscilatorului este proporţional¼
a cu p¼
atratul amplitudinii adic¼
a,
Ef A2f 2 t
= 2 =e
Ei Ai
53
Din condiţia ca energia s¼a se reduc¼ a la 5% din valoara iniţial¼

a se
obţine
ln 0; 05
t= = 0; 5 s
2
1.47 Perioada de oscilaţie a unui pendul gravitaţional este
s
l
T =2
g
În cazul problemei de faţ¼

a se obţine o acceleraţie gravitaţional¼
a
4 2l
g= = 10; 1 m=s2
T2
Cum la nivelul t¼ arii noastre acceleraţia gravitaţional¼
a este de 9,8
m/s2 ; acest rezultat nu indic¼
a prezenţa unui z¼
ac¼
amânt petrolier.
1.48 Ecuaţia oscilatorului liniar armonic este
x = A cos(!t + ');
iar a vitezei
v= A! sin(!t + ')
Deoarece cos2 (!t + ') + sin2 (!t + ') = 1 se obţine o relaţie între
amplitudine şi vitez¼
a independent¼
a de timp:
x 2 v 2
+ =1
A A!
Astfel se obţine un sistem de ecuaţii
x21 ! 2 + v12 = ! 2 A2
x22 ! 2 + v22 = ! 2 A2
de unde se poate determina
v12 v22
!2 = = 0; 8
x22 x21
şi s
v12 x22 v22 x21 2
A= = 7; 5 10 m
v12 v22
54
Ecuaţia oscilatorului armonic liniar devine

p
x = 7; 5 10 2 cos 0; 8t +
4
1.49 Coordonata de poziţie a corpului pe axa Ox este (Fig. 1.12)
x = R cos
Viteza unghiular¼
a în cazul mişc¼
arii circulare uniforme este
d
!=
dt
iar este
= !t + 0
unde 0 reprezint¼
a faza iniţial¼
a a mişc¼
arii. Atunci:
x0 1; 5 1
cos 0 = = =
R 3 2
adic¼
a 0= :
3
Se obţine astfel, pentru proiecţia pe axa Ox a vectorului de poziţie
expresia:
x = R cos !t +
3
O discuţie similar¼
a se poate face şi în cazul proiecţiei mişc¼
arii pe axa
Oy: În concluzie proiecţia mişc¼
arii circulare uniforme pe una din axele
55
de coordonate ale unui sistem cartezian cu centrul în cercul cercului este

o mişcare oscilatorie armonic¼a.
Pentru viteza şi acceleraţia corpului se obţin expresiile:
v = R! sin !t +
3
a= R! 2 cos !t +
3
1.50 Utilizând reprezentarea fazorial¼ a a ocilaţiilor (Fig.1.13), ampli-
tudinea rezultant¼
a a oscilaţiilor paralele cu aceeaşi frecvenţ¼a este:
A2 = A21 + A22 + 2A1 A2 cos('2 '1 )
Prin urmare defazajul dintre cele dou¼

a oscilaţii este
A2 (A21 + A22 )
'2 '1 = arccos = 0; 1
2A1 A2
Dearece v1 max = A1 ! şi vmax = A! rezult¼
a:
2 2
v1 max A 5 10 9 10 2
vmax = = 2
=9 10 m/s
A1 5 10
1.51 Ecuaţia de mişcare este de forma
x = A cos !t
unde A = 25 cm şi ! = 10 rad/s.

56
Viteza particulei este

dx
v= = A! sin !t
dt
iar energiile cinetic¼
a şi potenţial¼
a pot … scrise sub forma:
mv 2 m! 2 A2
Ec = = sin2 !t
2 2
kx2 m! 2 A2
Ep = = cos2 !t
2 2
Punem condiţia ca Ec = 2Ep şi obţinem
sin2 !t = 2 cos2 !t
Atunci p
tg!t = 2
de unde
1 p 1 p
t= arctan 2 = arctan 2 = 0; 095 s
! 10
1.52 Dac¼
a corpul este deplasat cu 20 cm, atunci amplitudinea mişc¼
arii
este A = 20 cm. Din ecuaţia de conservare a energiei
1 2 1 2 1 2
mv + kx = kA
2 2 2
rezult¼
a: r
mv 2
x= A2
k
Dar ! 2 = k=m = 4 2 =T 2 şi
r s
T 2v2 (0; 8)2
x = A2 = (0; 2)2 = 0; 154 m = 15; 4 cm
4 2 4 2
1.53 Forţa care acţioneaz¼

a asupra corpului este
dV
F =
dx
57
Dezvolt¼
am expresia energiei potenţiale în jurul punctului x = 0 şi
reţinem doar primiii doi termeni.
dV 1 d2 V
V = V (0) + x+ x2 + :::::
dx x=0 2 dx2 x=0
Cum în x = 0 energia potenţial¼

a a corpului este minim¼
a dV =dx = 0
1 d2 V
V = V (0) + x2
2 dx2 x=0
şi
dV d2 V
F = = x
dx dx2 x=0
Se observ¼a c¼
a forţa care acţioneaz¼
a asupra corpului este una de tip
elastic iar constanta elastic¼
a este
d2 V
k=
dx2 x=0
1.3.4 Unde mecanice

1.54 Viteza de propagare a undei este:
v= = 320 cm/s
Ecuaţia undei este
y = A sin(kx !t + ') = 15 sin 0; 156x 50; 24t + cm

2
1.55 Viteza de propagare a undei este
! 9; 3
v= = = = = 3 m/s
T k 3; 1
deci distanţa str¼
ab¼
atut¼a de und¼ a în 10 s este de 30 m.
1.56 Datorit¼ a propag¼ arii undei prin mediul elastic, …ecare punct al
mediului efectueaz¼ a o mişcare oscilatorie armonic¼
a y = A sin (kx !t + ')
(Fig. 1.14). Viteza particulei situat¼ a la coordonata x = 1; 6 m şi la mo-
mentul t = 0; 2 s este
dy
vT = = A! cos(kx !t+') = 0; 12 4 cos( 1; 6 4 0; 2) = 0; 47 m/s
dt 8
58
Acceleraţia oscilatorului este:
aT = A! 2 sin(kx !t + ') = 18; 00 m/s2
Lungimea de und¼
a este
2
= = 16 m
k
iar perioada este
2
T == 0; 5 s
4
prin urmare viteza de propagare a undei este
v= = 32 m/s
T
1.57 a) Din ecuaţia de oscilaţie a sursei rezult¼
a c¼
a ! = 100 rad/s
de unde se obţine:
2
T = = 2 10 2 s
100
Viteza de propagare a undei este:
v= = 103 m/s
T
Timpul dup¼ a care punctul aflat la distanţa x1 începe s¼
a oscileze se
poate calcula uşor cunoscând viteza:
x1 8 3
t= = 3 =8 10 s
v 10
59
b) Ecuaţia undei este:

x1
y1 = 0; 5 sin 100 t m
v
Defazajul dintre oscilaţia sursei şi oscilaţia punctului considerat este:
x1 x1 8
' = 's 'p = 100 t 100 t = 100 =
v v 10
c) Se consider¼
a defazajul dintre dou¼
a puncte aflate la distanţa x
unul de altul
x2 x1 100 (x1 x2 )
' = 100 t 100 t =
v v v
Atunci:
v '
x = (x1 x2 ) = = 3; 3 m
100
1.58 Distanţa dintre observator şi fulger se poate scrie atât în funcţie
de viteza sunetului cât şi în funcţie de viteza luminii
d = vs (t + t)
d = = ct
Eliminând timpul din cele dou¼

a relaţii se obţine distanţa dintre fulger şi
observator
vs t
d= = 557 m
1 vcs
1.59 Dac¼a temperatura aerului la nivelul solului este de 30o , la alti-
tudinea de 9000 m temperatura va …
9000
Tf = 30o 1o = 30o
150
Dup¼ a cum se observ¼ a din datele problemei, temperatura variaz¼
a liniar
cu în¼
alţimea şi prin urmare putem calcula viteza medie a sunetului folosind
doar valorile iniţial¼a şi …nal¼a ale acesteia.
vi + vf 331; 5 + 0; 607 30 + 331; 5 + 0; 607 ( 30)

vm = = = 331; 5 m/s
2 2
60
Timpul în care sunetul parcurge distanţa de 9000 m între avion şi sol
este
d 9000
t= = = 27; 15 s
vm 331; 5
În cazul în care nu se ia în calcul variaţia vitezei cu temperatura, se
obţine
d 9000
t0 = = = 25; 74 s
v 331; 5 + 0; 607 30
1.60 Nivelul sonor se de…neşte prin
I
= 10 lg
I0
12
unde I0 este intensitatea de prag a sunetului I0 = 10 W/m2 şi
70
I = I0 10 10 = 10 12
10 10 = 10 5
W/m2
1.61 Intensitatea sunetului la distanţa r de surs¼
a este:
P
I=
4 r2
Pe de alt¼
a parte, ea poate … exprimat¼
a şi în funcţie de nivelul sonor
12
I = 10 10
Egalând cele dou¼
a relaţii se obţine:
P
= r2 10 =10 12 = 9
4
Intensitatea radiaţiei când nivelul sonor este de 100 dB este I =
10 2 W/m şi corespunde unei distanţe
r r
P 9
r= = = 30 m
4 I 10 2
1.62 Intensitatea radiaţiei este invers proporţional¼a cu p¼
atratul dis-
tanţei dintre sursa sonor¼a şi observator deci putem calcula distanţele de
la sursa sonor¼ a la …ecare dintre cei doi ascult¼
atori (Fig. 1.15)
r
P
r1 =
4 I1
r
P
r2 =
4 I2
61
Figura 1.15: Pentru problema 62
Intensit¼
aţile sunetului pot … scrise sub forma
1
I1 = 10 10 12
= 10 6
W/m2
2 12
I2 = 10 10 = 10 4
W/m2
Distanţa dintre cei doi observatori este suma distanţelor r1 şi r2

r
P 1 1
d = r 1 + r2 = p +p
4 I1 I2
şi r
P d
= = 0; 1
4 p1 + p1
I1 I2
Atunci:
r r
P 1
r1 = = 0; 1 6
= 100 m
4 I1 10
r r
P 1
r2 = = 0; 1 3
= 10 m
4 I2 10
1.63 Cele mai mici insecte ce pot … detectate cu ajutorul semnalelor

emise de lilieci au dimensiuni apropiate de lungimea de und¼
a a sunetului
emis, deci
340
= = = 5; 6 mm
v 60000
62
1.64 Sursa fiind punctiform¼ a, undele emise de aceasta sunt sferice.

Suprafeţele de und¼ a sunt sfere concentrice distanţate una de alta cu
lungimea de und¼ a. Dac¼ a observatorul ar fi în repaus el ar recepţiona
ct= perturbaţii în timpul t. Dac¼ a observatorul se apropie de surs¼
a el va
recepţiona (c + v) t= perturbaţii în timpul t. Frecvenţa cu care obser-
vatorul recepţioneaz¼a undele este:
0 (c + v)t c+v (c + v) v
= = = = 1+
t cT c
Dac¼a observatorul se dep¼
arteaz¼
a de surs¼
a cu viteza v el va recepţiona
(c v) t= unde în timpul t. Frecvenţa receptionat¼a de observator va fi:
0 (c v)t c v (c v) v
= = = = 1
t cT c
Putem astfel s¼
a exprim¼am frecvenţa receptionat¼
a de observatorul care
se apropie sau se dep¼arteaz¼
a de surs¼
a astfel:
0 v
= 1
c
unde semnul + corespunde cazului când observatorul se apropie de surs¼ a
iar semnul corespunde cazului când observatorul se dep¼ arteaz¼
a de
surs¼
a. Acesta este efectul Doppler.
1.65 Deoarece viteza de propagare a sunetului depinde numai de pro-
priet¼
aţile mediului, în timpul unei oscilaţii unda se va propaga înainte cu
distanţa . Dar în timpul unei perioade şi sursa se deplaseaz¼ a în sensul
de deplasare al undei cu vT , unde T este perioada. Atunci lungimea de
und¼a va fi:
0
= T = cT T = (c )T
Frecvenţa perceput¼
a de observator va fi:
0 c c
= 0 =
c
Dac¼
a sursa se dep¼arteaz¼
a de observator cu viteza v lungimea de und¼
a
va fi:
0
= + T = cT + T = (c + ) T
iar frecvenţa perceput¼
a de observator va fi:
0 c c
= 0 = v
c+
63
Astfel, în cazul în care sursa se apropie sau se dep¼

arteaz¼
a de obser-
vator, frecvenţa perceput¼
a de acesta este:
0 c c
= 0
=
c
unde semnul + corespunde cazului în care sursa se apropie de observator
iar semnul corespunde cazului în care sursa se dep¼ arteaz¼
a de observa-
tor.
1.66 Ceasul aruncat de la fereastr¼

a cade liber iar înainte s¼
a ating¼
a
solul are viteza p
= 2gh = 17; 3 m
Utilizând rezultatele problemei anterioare, frecvenţa sunetului auzit
de proprietarul ceasului este
0 c
= = 632 Hz
c
1.67 Din datele problemei rezult¼
a:
A = 0; 25 m
! = 0; 30 rad/s
2 2
T = = = 20; 944 s
! 0; 3
k = 40 m 1
2 2
= = = 0; 157 m
k 40
0; 157 3
v= = = 7; 49 10 m
T 20; 944
1.68 Frecvenţa sunetului produs de coard¼
a este
s
T m
v= unde =
l
r
Tl
v=
m
64
şi
v2m 25 0; 06
T = = = 0; 25 N
l 6
1.69 Viteza de propagare a undei este:
s
T
u=
Cum
!=2
Puterea
s
1 2 2 1 T
P = ! A u= (4 )2 A2 = 511; 16 W
2 2
1.70 a) Frecvenţa fundamental¼

a este
s
1 T
=
2L
2
unde = 4d este densitatea liniar¼
a:
Atunci:
d2
T = (2L)2 = (2L)2 = 0; 551 N
4
b)
1 T
= p
4L T
1 T
=
2 T
1.71 Distanţa parcurs¼
a de unda P este
r
1 cos 4
l1 = 2R sin = 2R = 4875; 4 km
8 2
Timpul de propagare pentru unda P este
l1 4875; 4
t1 = = = 625; 05 s
v1 7; 8
65
Distanţa parcurs¼
a de unda Rayleigh
R 6370
l2 = = = 5003 km
4 4
Timpul de propagare al undei Rayleigh este:
l2 5003
t2 = = = 1111:8 s
v2 4:5
Prin urmare, diferenţa de timp dintre cele dou¼
a unde este
t = t2 t1 = 1111; 8 625; 05 = 485; 75s
1.3.5 Mecanic¼
a analitic¼
a
1.72 Deoarece mişcarea pendului are loc în plan vertical (Fig. 1.16),
consider¼
am c¼a planul respectiv este Oyz (x = 0). În plus exist¼
a şi relaţia
2 2 2
de leg¼
atur¼
a x + y = l , unde l este lungimea pendului. Astfel num¼ arul
de grade de libertate este 1. Se alege coordonata generalizat¼ a ca …ind
unghiul care este format de pendul cu axa Oz (axa vertical¼ a). Atunci
z = l cos z_ = l(sin ) _
y = l sin y_ = l(cos ) _
Energia cinetic¼
a a pendului este
my_ 2 mz_ 2 1
Ec = + = ml2 _ 2
2 2 2
a este:
Ep = mgl cos
Astfel funcţia lui Lagrange este:

1
L = Ec Ep = ml2 _ 2 + mgl cos
2
66
Ecuaţia Lagrange este:
d @L @L
L= =0
dt @_ @
@L d @L
= ml2 _ = ml2 •
@_ dt @ _
@L
= mgl sin
@
Rezult¼
a
l• + g sin = 0
În cazul micilor oscilaţii consider¼
am aproximarea sin : Atunci
ecuaţia devine:
l• + g = 0
sau
•+ g =0
l
Aceasta este ecuaţia unui oscilator plan. Soluţia general¼
a este
= 0 cos (!t + 0)
unde
g
!2 =
l
67
iar 0 este amplitudinea mişc¼arii iar 0 este faza iniţial¼a a mişc¼

arii. Aceste
dou¼a m¼ arimi se determin¼a din condiţile iniţiale. Astfel dac¼ a consider¼am
c¼
a pendulul la momentul t = 0 este deplasat faţ¼ a de vertical¼
a cu un unghi
vertical egal cu 0 şi este în repaus _ = 0, rezult¼ a c¼
a 0 = 0. Soluţia
0
ecuaţiei este:
= 0 cos !t
1.73 Consider¼
am c¼
a mişcarea oscilatorie are loc pe axa Ox şi în acest
caz coordonata generalizat¼
a este chiar coordonata x. Energia cinetic¼ a
este:
m 2
Ec = x_
2
a
1
Ep = kx2
2
Funcţia lui Lagrange este:
m 2 1 2
L= x_ + kx
2 2
Ecuaţia Lagrange este:
d @L @L
=0
dt @ x_ @x
unde
@L d @L
= mx_ şi = m•
x
@ x_ dt @ x_
@L
= kx
@x
Astfel se obţine ecuaţia:
m•
x + lx = 0
a c¼
arei soluţie general¼
a este:
x = x0 cos (!t + 0)
68
unde r
2 k
!= =
T m
Perioada mişc¼
arii oscilatorii este:
r
m
T =2
k
1.74 Când nucleul este fix, forţa de interacţiune este o fort¼

a central¼
a:
F~ (r) = F (r)~r
Mişcarea are loc într-un plan. Astfel, prin derivarea egalit¼ aţii ~l = ~r p~
rezult¼
a:
d~l d~r d~p
= p~ + ~r = ~v m~v + ~r F~ (r) = 0
dt dt dt
ceea ce arat¼a c¼ a momentul cinetic se conserv¼ a. Rezult¼
a c¼
a ~r se afl¼ a într-
un plan care este perpendicular pe ~l. Mişcarea se face într-un plan şi
exist¼
a doar dou¼ a grade de libertate. Se aleg coordonatele polare r şi ca
fiind coordonatele generalizate. Centrul O al sistemului de coordonate
se consider¼a nucleul cu sarcina Ze. Atunci
x = r cos
y = r sin
x_ = r_ cos r _ sin
y_ = r_ sin + r _ cos
Energia cinetic¼
a este:
m 2 m 2
Ec = x_ + y_ 2 = r_ + r2 _ 2
2 2
a se determin¼
a pornind de la faptul c¼
a forţele elec-
trostatice sunt conservative. Deoarece
Ze2
dEp = F dr = dr
4 "0 r 2
69
prin integrare se obţine energia potenţial¼

a:
Zr r
Ze2 Ze2 Ze2
Ep (r) = dr = =
4 "0 r 2 4 "0 r 1 4 "0 r
1
m 2 Ze2
L = Ec Ep = r_ + r2 _ 2 +
2 4 "0 r
Ecuaţiile de mişcare sunt:
d @L @L
=0
dt @_ @
şi
d @L @L
=0
dt @ r_ @r
Pentru a determina forma concret¼
a a acestor ecuaţii se va calcula
fiecare termen în parte.
@L d @L
= mr2 _ ; = mr2 • + 2mr_ _ r
@_ dt @_
Deoarece L nu depinde explicit de
@L
=0
@
Atunci:
mr2 • + 2mr_ _ r = 0
Prin integrarea acestei relaţii se obţine:
mr2 _ = mr2 ! = mrv = ct:

Relaţia reprezint¼
a legea de conservare a momentului cinetic.
l = mr2 _ = mvr = ct:
arimea mr2 _ este o integral¼

M¼ a prim¼
a a mişc¼
arii.
70
Pentru a obţine forma concret¼a a celei de-a doua ecuaţie Lagrange se

calculeaz¼
a:
@L d @L
= mr_ = m•r
@ r_ dt @ r_
@L Ze2
= mr _ 2
@r 4 0 r2
Ecuaţia respectiv¼
a devine:
Ze2
m•
r mr _ 2 + =0
4 0 r2
Aceast¼a ecuaţie poate fi scris¼
a doar în funcţie de r. Pentru aceasta
se ţine cont de relaţia care exprim¼a momentul cinetic. Rezult¼ a:
l2 Ze2
m•r + =0
mr3 4 "0 r2
1.75 Se alege drept coordonata generalizat¼
a parametrul . Atunci:
x_ = a _ (1 + cos )
y_ = a _ sin
Energia cinetic¼
a este:
m 2
Ec = x_ + y_ 2 = ma2 _ 2 (1 + cos )
2
iar energia potenţial¼
a:
Ep = mgy = mga(1 cos )
L = Ec Ep = ma2 _ 2 (1 + cos ) mga(1 cos )
sau
L = 2ma2 _ 2 cos2 2mga sin2
2 2
Se efectueaz¼
a schimbarea de variabil¼
a:
_
z = sin şi z_ = cos
2 2 2
71
Atunci funcţia lui Lagrange devine:
L = 8a2 mz_ 2 2mgaz 2

Considerând z noua coordonat¼a generalizat¼
a ecuaţia de mişcare se va
scrie astfel:
d @L @L
=0
dt @ z_ @z
Se calculeaz¼
a fiecare termen în parte:
@L d @L
= 16a2 mz_ = 16a2 m•
z
@ z_ dt @ z_
@L
= 4mgaz
@z
Atunci forma ecuaţiei de mişcare devine:
4a•
z + gz = 0
Ecuaţia obţinut¼
a este o ecuaţie diferenţial¼apomogen¼
a de ordinul al
doilea. Soluţiile ecuaţiei caracteristice sunt i g=4a. Soluţia ecuaţiei
de mişcare se poate pune sub forma:
r r
g g
z = a1 sin t + b1 cos t
4a 4a
S¼a consider¼ a la momentul iniţial = 0 şi _ = 0. Atunci la

am c¼
t = 0, z = z0 = sin( 0 =2), z(0)
_ = 0: Ţinând cont de condiţiile iniţiale
obţinem:
a1 = 0
şi
b1 = z0
Atunci soluţia ecuaţiei de mişcare se scrie ca:
r r
g 0 g
z = z0 cos t = sin cos t
4a 2 4a
Cum: r
0 g
sin = sin cos t
2 2 4a
72
rezult¼
a: r
0 g
= 2 arcsin sin cos t
2 4a
1.76 Dac¼ a se notez¼

a cu x1 şi x2 coordonatele celor dou¼
a corpuri,
energia cinetic¼
a a sistemului este:
m1 x_ 21 m2 x_ 22
Ec = +
2 2
a este determinat¼
a de deformarea resorturilor:
k1 k2
Ep = (x1 l0 )2 + (x2 x1 l0 )2
2 2
Se face schimbarea de variabile:
1 = x1 l0
2 = x2 2l0
Energiile cinetic¼
a şi potenţial¼
a se scriu astfel:
m1 _ 21 m2 _ 22
Ec = +
2 2
k1 2 k2 2
Ep = 1 + ( 2 1)
2 2
m1 _ 21 m2 _ 22 k1 2 k2 2
L= + ( 1)
2 2 2 1 2 2
Ecuaţiile de mişcare sunt determinate dac¼
a se rezolv¼a ecuaţiile La-
grange:
d @L @L
=0
dt @ _1 @ 1
d @L @L
=0
dt @ _2 @ 2
Acestea devin:
m 1 • 1 + k1 1 k2 ( 2 1) =0
73
m 2 • 2 + k2 ( 2 1) =0
Pentru rezolvarea acestui sistem de ecuaţii diferenţiale se aleg 1 şi
2 de forma:
1 = A1 sin(!t + )
2 = A2 sin(!t + )
Se obţine sistemul omogen:
k1 + k2 m 1 ! 2 A1 k 2 A2 = 0
k 2 A1 + k 2 m 2 ! 2 A2 = 0
Sistemul este compatibil dac¼
a determinantul s¼
au este nul.
k 1 + k2 m1 ! 2 k2
=0
k2 (k2 m2 ! 2 )
Se obţine astfel ecuaţia bip¼
atrat¼
a:
m1 m2 ! 4 [(m1 + m2 ) k2 + m2 k1 ] ! 2 + k1 k2 = 0
În cazul considerat m1 = m2 = m şi k1 = k2 = k. Soluţiile ecuaţiei

de mai sus sunt: p
2 3+ 5 k
!1 =
2 m
p
3 5k
! 22 =
2 m
În cazul când ! = ! 1 soluţiile sistemului algebric sunt:
A1 = A
p
1+ 5
A2 = A
2
unde A este o constant¼
a.
În cazul când ! = ! 2 soluţiile sistemului algeric sunt:
A1 = B
p
1 5
A2 = B
2
74
unde B este o constant¼ a.

Atunci:
1 = A sin(! 1 t + 1 ) + B sin(! 2 t + 2 )
p p
1+ 5 1 5
2 = A sin(! 1 t + 1 ) + B sin(! 2 t + 2 )
2 2
Constantele A, B, 1 şi 2 se determin¼ a din condiţiile iniţiale.
1.77 Sistemul are un singur grad de libertate deoarece bila nu se
poate mişca decât în lungul tubului. Coordonata generalizat¼ a este r
(distanţa de la punctul O la bila de mas¼ a m). Atunci:
x = r cos !t
y = r sin !t
x_ = r_ cos !t r! sin !t
y_ = r_ sin !t + r! cos !t
Energia cinetic¼
a este:
m 2 m 2
Ec = x_ + y_ 2 = r_ + r2 ! 2
2 2
a este doar de natur¼a gravitaţional¼
a:
Ep = mgy = mgr sin !t

m 2
L = Ec Ep = r_ + r2 ! 2 + mgr sin !t
2
iar ecuaţia de mişcare:
d @L @L
=0
dt @ r_ @r
Calculând fiecare termen în parte se obţine:
@L d @L
= mr_ = m•
r
@ r_ dt @ r_
@L
= mr! 2 + mg sin !t
@r
75
iar ecuaţia Lagrange devine:
r• !2r g sin !t = 0
Aceasta este o ecuaţie diferenţial¼a de ordinul al doilea neomogen¼ a.

Soluţia general¼
a este dat¼ a de suma dintre soluţia general¼a a ecuaţiei
omogene şi o soluţie particular¼
a a ecuaţiei neomogene.
Ecuaţia omogen¼ a este:
r• !2r = 0
Cum soluţiile ecuaţiei caracteristice t2 ! 2 = 0 sunt t1 = ! şi t2 = !,

soluţia general¼
a a ecuaţiei omogene este:
!t
r = Ae + Be!t
unde A şi B sunt constante.
Pentru ecuaţia neomogen¼ a se consider¼
a o soluţie de forma:
r = a sin !t
unde a este o constant¼

a. Înlocuind în ecuaţia Lagrange se obţine:
a! 2 sin !t a! 2 sin !t g sin !t = 0

Rezult¼
a:
g
a=
2! 2
şi
g
r= sin !t
2! 2
Soluţia general¼
a a ecuaţiei Lagrange este:
!t g
r = Ae + Be!t sin !t
2! 2
Viteza corpului este:
!t g
r(t)
_ = !Ae + !Be!t cos !t
2!
76
Constantele A şi B se determin¼ a din condiţiile iniţiale: r(0) = 0 şi r(0)

_ =
0 (iniţial corpul este în repaus) obţinându-se sistemul
A+B =0
g
!A + !B =0
2!
Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaţii se obţine:
g
A= B=
4! 2
Atunci ecuaţia de mişcare este:
g
r= e!t e !t 2 sin !t
4! 2
1.78 Exprim¼
am coordonatele carteziene în funcţie de coordoantele
polare:
x = r cos şi y = r sin

Atunci:
x_ = r_ cos r _ sin
y_ = r_ sin + r _ cos
Viteza particulei este
v 2 = x_ 2 + y_ 2 = r_ 2 + r2 _ 2
Energia cinetic¼
a este:
1
Ec = m r_ 2 + r2 _ 2
2
Funcţia Lagrange este:
1
L = EC Ep (r) = m r_ 2 + r2 _ 2 Ep (r)
2
Impulsurile generalizate sunt:
@L
pr = = mr_
@r
77
@L
p = = mr2 _
@
Funcţia Hamilton este:
1
H = Ec + Ep (r) = m r_ 2 + r2 _ 2 + Ep (r)
2
Dearece r _ = r! = vt este viteza tangenţial¼ a m¼ arimea p = mrvt
este momentul cinetic al particulei.
Vitezele generalizate r_ şi _ se pot scrie funcţie de impulsurile gener-
alizate astfel:
pr p
r_ = şi _ =
m mr2
Atunci funcţia Hamilton se scrie în funcţie de impusurile generalizate
astfel:
p2r p2
H= + + Ep (r)
2m 2mr2
Ecuaţia Hamilton
@H
p_ =
@
duce în acest caz la
p_ = 0
adic¼
a p = ct: Aceasta înseamn¼ a c¼
a momentul cinetic al particulei se
conserv¼
a.
1.79 Ecuaţiile Hamilton sunt
@H
= q_ = p
@p
@H
= p_ = ! 2 q
@q
Derivînd în raport cu timpul prima ecuaţie Hamilton se obţine:
q• = p_ = !2q
78
Aceasta este ecuaţia oscilatorului armonic liniar. Soluţia general¼

a
este de forma
q = A cos (!t + 0)
p= !A sin (!t + 0)
unde A şi 0 sunt constante care se determin¼

a din condiţiile iniţiale.

a relativist¼
a
1.80 Momentele de timp la care au loc cele dou¼
a evenimente în
sistemul S sunt
t1 = (t01 + vx01 =c2 )

t2 = (t02 + vx02 =c2 ):
De aici rezult¼
a
t = t2 t1 = (t02 t01 ) + v(x02 x01 )=c2 = v(x02 x01 )=c2
şi r
v v 2
1 = 1=3
c c
de unde v=c = 0; 357: Astfel viteza sistemului S 0 faţ¼
a de S este v =
0; 357 c = 1; 071 108 m/s
1.81 Timpul de viaţ¼
a al miuonului în sistemul laboratorului este
t0 2; 2 106 6
t= q =q = 2; 54 10 s
v 2 2
1 c
1 (0; 5)
Spaţiul parcurs de acesta este
d = vt = 0; 5 3 108 2; 54 10 6
= 381 m
1.82 Energia de repaus a electronului este
E0 = m0 c2 = 9; 1 10 31
9 1016 = 81; 9 10 15
J
Exprimat¼
a în eV, devine
79
81; 9 10 15
E0 = = 0; 511 106 eV = 0; 511 MeV
1; 6 10 19
1.83 Lungimea barei în timpul mişc¼
arii devine
1=2
v2
L = L0 = 1 L0 = 0; 6L0
c2
deci bara se va scurta cu
L = L0 L = 0; 4L0
1.84 Putem exprima distanţa de la centrul la marginea galaxiei sub

forma
d = vt = v t0 = 3 104 ani lumin¼ a
unde t0 = 40 ani este durata c¼
al¼
atoriei în sistemul propiu. Deoarece 1 an
lumin¼
a = 1 an c rezult¼ a:
v
v= 2 1=2 = 750 c
(1 )
unde cu = v=c am notat raportul dintre vitez¼
a şi viteza luminii.
Rezult¼
a:
2 1=2 = 750
(1 )
şi
= 0; 99 de unde v = 0; 99 c
1.85 Masa de mişcare a omului este:
m = m0
atunci:
= m=m0 = 1; 01
şi
2
=( 1)1=2 = = 0; 14 v = 0; 14 c
1.86 a) Masa de mişcare a miuonului este:
m = m0
80
unde
= =3
0
şi
m = 621me
b) Energia cinetic¼
a este
T =( 1)m0 c2 = 211 MeV
1.87 Dac¼ a not¼am viteza pionului cu c putem exprima unghiul de

emergenţ¼
a al neutrino (Fig.1.17 ):
tg = sin v = c (cos c= v ) = 1= c
deoarece = 90o şi = 1:

De aici rezult¼
a
sin = 1= c şi cos = c
În sistemul propriul al pionului avem
deoarece conservarea impulsului impune ca miuonul şi neutrino s¼

a se
deplaseze în sensuri opuse.
Astfel
tg = tg( )= tg = 1= c c
sau
81
tg = 1= c c
de unde
2
tg = sin = c (cos c= ) = 1= c c (1 + 1= )
Cum
= (m2 m2 )=(m2 + m2 )
se obţine
tg = (m2 m2 )=2 2
c cm
2
1.88 Modelul este similar celui utilizat la studiul efectului Compton

dar cu alte aproxim¼
ari 1.18.
Din legea de conservare a energiei se obţine
E = E0 + T
iar din legea de conservare a impulsului
p0 = p2 + p2e 2ppe cos
unde
c2 p02 = E 02 M 2 c4
c2 p2 = T 2 + 2T mc2
p= M c
82
= 1=(1 )1=2
Ţinând cont de mc2 E; se obţine relaţia cerut¼
a.
1.89 Din condiţia ca energia cinetic¼a s¼
a …e egal¼ a cu energia sa de
repaus, rezult¼
a
( 1)mc2 = mc2
de unde = 2: Deci
p
= (1 1= 2 )1=2 = 3=2
Cum
pe = m c;
atunci p
cpe = mc2 = 3mc2
şi p
p = pe = 3E0 MeV/c
1.90. Fie cuadrivectorii P~i (Ei =c; p~i ) şi P~f (Ef =c; p~f ) unde p~i şi p~f
sunt implusul iniţial, respectiv …nal al electronului. Ridicând la p¼ atrat
diferenţa dintre cele dou¼a valori obţinem
2Ei Ef
Q2 = (P~i P~f )2 = 2m2 c2 + 2P~i P~f
c2
Cum Ei = Ef = E şi pi = pf = E=c şi neglijând masa electronului,
obţinem
Q2 = 2E 2 (1 cos )=c2
Capitolul 2
TERMODINAMICA

2.1.1 Energia intern¼
a şi formele schimbului de en-
ergie
Sistemul termodinamic reprezint¼ a o porţiune din univers care cuprinde
corpuri şi/sau câmpuri şi care este delimitat¼ a de restul universului printr-
o bariera …zic¼a sau imaginar¼a. Restul universului poart¼ a numele de mediu
extern.
Principiul fundamental: Un sistem izolat ajunge întotdeauna dup¼ a
un timp su…cient de lung într-o stare de echilibru termodinamic şi nu
poate ieşi de la sine din aceast¼ a stare. Starea de echilibru termodinamic
este o stare în care propriet¼ aţile sistemului nu variaz¼ a în timp şi acesta
nu schimb¼ a energie cu mediul extern
Energia intern¼ a a unui sistem termodinamic reprezint¼ a suma energi-
ilor cinetice ale particulelor, suma energiilor potenţiale de interacţie din-
tre particulele sistemului şi suma energiilor potenţiale ale particulelelor
în câmpuri externe.
Lucru mecanic este forma schimbului de energie care are loc cu
schimbarea parametrilor de poziţie printr-o
RV mişcare ordonat¼ a.
Exemplu: în cazul unui ‡uid L = V12 pdv
C¼aldura este forma schimbului de energie care se poate face f¼ ar¼
a
schimbarea parametrilor de poziţie şi f¼ ar¼
a a exista mişc¼ari ordonate.
Q = C T = mc T = C T
83
84
unde C este capacitatea caloric¼ a, c este c¼

aldura speci…c¼a şi C este c¼
al-
dura molar¼ a. Aceşti parametri depind de modul în care are loc transferul
de c¼aldur¼ a.
Energia intern¼ a este o m¼ arime care depinde de starea sistemului în
timp ce lucrul mecanic şi c¼ aldura depind de transformarea suferit¼ a de
sistem.
Principiul zero: Temperatura este o funcţie de starea de echilibru
a sistemului. Astfel, parametrii de forţ¼ a sunt funcţii de parametrii de
poziţie şi de temperatur¼ a.
Exit¼ a dou¼ a tipuri de ecuaţii care descriu starea sitemului:
a) Ecuaţii termice de stare : Ai = Ai (a1 ; a2 ; :::an ; )
b) Ecuaţia caloric¼ a de stare U = U (a1 ; a2 ; :::an ; )
În cazul gazului ideal, ecuaţia termic¼ a de stare este p = RT =V şi
ecuaţia caloric¼ a de stare este U = CV T , unde CV este capacitatea caloric¼ a
la volum constant.
Transform¼ arile gazului ideal
1. Transformarea izoterm¼ a T = ct:şi pV = ct:
2. Transformarea izobar¼ a p = ct:şi V =T = ct:
3. Transformarea izocor¼ a V = ct:şi p=T = ct:
4. Transformarea adiabatic¼ a Q = 0 şi pv = ct: unde este exponen-
tul adiabatic
2.1.2 Principiul I al termodinamicii

Principiul I al termodinamicii reprezint¼a legea de conservare a energiei
pentru sistemele închise. Ea leag¼ a variaţia energiei interne a sistemului
de lucrul mecanic şi c¼aldura schimbate de acesta cu mediul extern.
Formularea matematica1 :
U =Q L
Cazul unei transformari in…nitezimale
dU = Q L
1
În aceast¼
a formulare am considerat L>0 atunci când sistemul efectueaz¼
a lucru
mecanic asupra mediului exterior (gazul se dilat¼
a).
85
Coe…cienţii calorici
Capacitatea caloric¼
a la volum constant
Q @U
CV = =
dT V @T V
Capacitatea caloric¼
a la presiune constant¼
a
Q
Cp =
dT p
C¼ a (T = ct:)
aldura latent¼
Q @U
= = +p
dV T @V T
Relaţia Robert Mayer
@U @V
Cp CV = +p
@V T @T p
Transferul de c¼
aldur¼
a între corpuri
Conducţia termic¼ a. Transferul de energie (c¼ aldur¼a) se realizeaz¼
a
la scar¼
a microscopic¼ a prin ciocnirile dintre particulele cu energie cinetic¼
a
mai mare (la nivel macroscopic temperatura este mai mare) şi particulele
cu energie cinetic¼ a mai mic¼ a (la nivel macroscopic temperatura este mai
mic¼a). Densitatea ‡uxului de energie, j (energia ce trece prin unitatea
de suprafaţ¼a în unitatea de timp), în cazul c¼ a transferul are loc dup¼ ao
singur¼a direcţie, are expresia:
dT
j= k
dx
unde k este coe…cientul de transfer termic al c¼
aldurii.
Radiaţia termic¼ a: Toate obiectele înc¼ alzite radiaz¼a energie sub
form¼a de unde electromagnetice. Energia emis¼ a de unitatea de arie în
unitatea de timp poart¼a numele de putere de emisie şi este proporţional¼
a
cu T 4 :
R = e T4
86
unde = 5; 67 108 W/m2 K4 este cunoscuta sub numele de constanta

Stefan-Boltzmann iar e este este emisivitatea materialului şi variaz¼
a între
0 şi 1. Când e = 1 ne referim la corpul negru.
2.1.3 Principiul II al termodinaicii

Formul¼
ari ale Principiului II al termodinamicii
Formularea Thomson:
Într-o transformare ciclic¼ a monoterm¼ a sistemul nu poate ceda lu-
cru mecanic în exterior. Dac¼ a transformarea este şi reversibil¼a sistemul
primeşte lucru mecanic din exterior.
Formularea Clausius:
Este imposibil de realizat o transformare al c¼ arui unic rezultat s¼ a …e
transferul de la sine al c¼aldurii de la o surs¼
a cu temperatur¼ a dat¼a la o
surs¼
a cu temperatur¼ a mai mare.
Formularea matematic¼a:
Cazul proceselor reversibile
Exist¼a o funcţie de stare numit¼a entropie a c¼
arei variaţie este
Q
dS =
T
unde Q este c¼
aldura schimbat¼
a de sistemul a‡at la temperatura T:
Cazul proceselor ireversibile
dS = di S + de S
unde di S > 0 este variaţia de entropie datorat¼ a ireversibilit¼

aţii sis-
temului iar de S este variaţia de entropie a sistemului datorat¼
a schimbului
de c¼
aldur¼a cu mediul extern.
Leg¼atura dintre ecuaţia caloric¼

a de stare şi ecuaţia termic¼
a de
stare
@U @p
=T p
@V T @T V
87
Ciclul Carnot. Motoare termice. Pompe de c¼

aldur¼
a.
Ciclul Carnot este ciclul format din dou¼
a izoterme şi dou¼
a adiabate.
Randamentul ciclului Carnot pentru un gaz ideal este:
Q2 T2
=1+ =1
Q1 T1
unde Q2 este c¼
aldura cedat¼a c¼
atre sursa rece (a‡at¼
a la temperatura T2 ) iar
Q1 este cantitatea de c¼
aldur¼a primit¼
a de la sursa cald¼a (a‡at¼
a la temper-
atura T1 ). Randamentul ciclului Carnot este independent de substanţa
de lucru.
Motorul termic transfom¼ a energia termic¼ a în energie mecanic¼ a.
Randamentul unui motor termic este:
L
=
Q1
unde L este lucrul mecanic efectuat de motor iar Q 1 este c¼ aldura primit¼
a
de acesta
Observaţie:
Randamentul maxim este dat de motorul care funcţioneaz¼a dup¼a ciclul
Carnot.
Pompele de c¼ aldur¼ a sunt utilizate pentru înc¼ alzirea sau r¼
acirea
incintelor. Ele funcţioneaz¼
a pe acelaşi principiu ca şi motoare termice.
În cazul ideal, un frigider este un motor Carnot care funcţioneaz¼ a în
sens invers (consum¼a energie pentru a prelua c¼ aldura de la sursa rece).
E…cienta unui frigider ideal este
QC
=
L

ergie
2.1 O cantitate de gaz ideal se destinde triplându-şi volumul iniţial
de 2 m3 printr-un proces cuasistatic în care p = V 2 unde = 5
88
atm/m6 :Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz. (1 atm = 1; 013 105

Pa)
2.2 Un volum de 5 m3 de gaz ideal monoatomic la presiunea de 1 atm

este comprimat izoterm pân¼ a ajunge la volumul de 1 m3 iar apoi, prin
destindere adiabatic¼a, revine la volumul iniţial.
a) S¼
a se reprezinte transform¼arile într-o diagrama pV
b) S¼
a se calculeze lucrul mecanic efectuat de sistem asupra mediului
înconjur¼ator
c) S¼
a se compare rezultatele cu cele obţinute în cazul unui gaz di-
atomic
2.3 S¼
a se calculeze lucrul mecanic efectuat în procesul din Fig.2.1
Figura 2.1: Fig.1 Pentru problema 2.3
2.4 La temperatura camerei (20 C) gazul din interiorul unui spray

are presiunea de 2 atm (202 kPa) şi volumul de 120 cm3 : Calculaţi pre-
siunea în interiorul tubului când temperatura ajunge la 200 C. (nu se
va lua în considerarea dilatarea termic¼
a a containerului)
2.5 Camerele unei biciclete de curse sunt um‡ate pân¼ a la presiunea de

2 atm. Când valva este scoasa brusc, în jurul ei se observ¼ a apariţia unui
strat subţire de gheaţ¼
a. Explicaţi fenomenul şi calculaţi temperatura
aerului ce iese din camer¼ a cunoscând coe…cientul adiabatic al aerului
= 1; 4 şi temperatura iniţial¼
a a aerului de 20 C:
89
2.6 O autocistern¼ a este umplut¼ a în proporţie de 98% cu un volum

V g de benzin¼a. Procesul de umplere are loc la temperatura de 0 C dar
autocisterna se deplaseaz¼ a apoi spre o zon¼ a în care temperatura este de
40 C: Exist¼ a riscul ca benzina s¼a se scurg¼
a din cistern¼
a? (se cunosc coe-
4
…cientul de dilatare termic¼ a al benzinei g = 9 10 C 1 şi coe…cientul
5 1
de dilatare termic¼a al cisternei c = 9 10 C ).
2.7 S¼a se calculeze lucrul mecanic efectuat de un gaz când se destinde

adiabatic din starea iniţial¼
a (p1 ; V1 ) în starea …nal¼
a (p2 ; V2 ). Se cunoaşte
exponentul adiabatic al gazului .
2.8 Un termometru cu gaz cu volum constant este calibrat în z¼ apad¼ a

carbonic¼ a (adic¼a dioxid de carbon în stare solid¼ a la temperatura de -80
C) şi în alcool etilic la temperatura de …erbere (78 C). Presiunile pentru
aceste dou¼ a st¼
ari sunt de 0,900 atm respectiv 1,635 atm. G¼ asiţi funcţia
liniar¼a ce face leg¼atura între presiunea şi temperatura gazului şi calculaţi
presiunea gazului la temperatura de îngheţ, respectiv la temperatura de
…erbere a apei.
2.9 Într-o scar¼

a de temperatur¼ a punctul de îngheţ al apei este la -15
S iar punctul de …erbere este la +60 S. G¼ asiţi funcţia liniar¼
a ce face
leg¼
atura între aceast¼a scar¼
a şi scara Celsius.
2.10 La temperaturi foarte mici, c¼ aldura molar¼

a a s¼
arii variaz¼
a cu
temperatura în concordanţ¼
a cu legea lui Debye:
T3
C=k 3
unde k = 1940 J/molK şi = 281 K. Care este c¼ aldura necesar¼

a pentru
ca temperatura unui mol de sare sa creasc¼
a de la T1 = 10 K la T2 = 30
K.
2.11 O prob¼ a de cupru are masa de 100 g şi temperatura de 25 C.

Calculaţi temperatura probei dac¼
a aceasta primeşte o energie suplimen-
tar¼
a de 200 J. (C¼
aldura speci…c¼
a a cuprului este c = 385 J/kgK)
2.12 Pentru a face o cafea, avem nevoie de un litru de ap¼ a …art¼

a,
cafea şi un …erb¼
ator electric. Ştiind c¼
a temperatura iniţial¼
a a apei este
90
de 15 C iar randamentul …erbatorului utilizat este de 50%, calculaţi cos-

tul energiei electrice consumate pentru prepararea cafelei. (Se cunoaşte
c¼
aldura speci…c¼ a a apei ca = 4185 J/kgK iar costul unui kWh este de 10
eurocenţi).

2.13 S¼
a se deduc¼
a legea transform¼
arii adiabatice pV = ct:
2.14 Un mol de gaz urmeaz¼

a Legea Van der Walls.
a
p+ (V b) = RT
V2
Dac¼
a energia intern¼
a a unui mol este
a
U = CT
V
unde V este volumul molar iar c şi a sunt constante s¼ a se calculeze c¼
al-
durile molare la volum şi presiune constant¼
a CV şi Cp .
2.15 Un student consum¼ a la masa de prânz echivalentul a 2000 kcal

şi intenţioneaz¼
a s¼
a piard¼ a toat¼
a aceast¼a energie ridicând greut¼
aţi la sala
de forţ¼
a. Câte exerciţii trebuie s¼a fac¼
a studentul dac¼ a ridic¼
a o greutate
de 50 Kg pân¼ a la în¼
alţimea de 2 m? (1cal= 4; 185 J)
2.16 Ce cantitate de c¼ aldur¼

a este necesar¼a pentru a creşte tem-
peratura unui kg de azot de la 20 C la 100 C la presiune constant¼ a?
Care este variaţia energiei interne în acest proces? Dar lucrul mecanic
efectuat? (Se cunoaşte c¼ aldura molar¼a la volum constant a azotului
CV = 20; 92 J/mol K)
2.17 James Joule a vrut s¼ a veri…ce ideea sa conform c¼ areia energie

mecanic¼a a apei dintr-o cascad¼ a se transform¼a în energie intern¼
a. Ştiind
c¼
a temperatura m¼ asurat¼ a de el la vârful cascadei a fost de 10 C, ce
temperatur¼a credeţi c¼a se aştepta el s¼
a g¼
aseasc¼a la baza cascadei ştiind
c¼
a aceasta avea o în¼alţime de 50 m? Se cunoaşte c¼ aldura speci…c¼
a a apei
c = 4185 J/kgK
2.18 Dac¼a o cantitate mh de ap¼

a cu temperatura Th este v¼arsat¼
a
într-un vas de aluminiu cu masa mAl conţinând o cantitate mC de ap¼
a
91
la temperatura TC , unde Th < TC , care este temperatura de echilibru a

sistemului?
2.19 Un vas de aluminiu cu masa de 200 g este în echilibru termic la

80 C cu cele 800 g de ap¼ a din el. Sistemul format din ap¼a şi vas este apoi
r¼
acit astfel încât temperatura scade uniform cu 1,5 C pe minut. Care este
cantitatea de energie pierdut¼ a sub form¼a de c¼
aldur¼
a în 10 minute? Dup¼ a
cât timp apa va ajunge la temperatura de îngheţ? (Se cunosc c¼ aldura
speci…c¼a a apei ca = 4185 J/kgK şi c¼ aldura speci…c¼a a aluminiului
cAl = 913 J/kgK)
2.20 Viteza unei unde longitudinale în gaz este

s
dp
c=
d
S¼
a se calculeze:
a) viteza în cazul în care compresia şi rare…erea gazului sunt izoterme
b) viteza în cazul în care compresia şi rare…erea gazului sunt adiabate.
2.21 Dintr-un vas izolat termic se pompeaz¼a aerul realizându-se vid.

Vasul este în contact cu atmosfera unde presiunea este p0 si temperatura
este T0 . La un moment dat robinetul se deschide şi se produce umplerea
acestuia cu aer. Ce temperatur¼ a va avea gazul imediat dup¼ a umplerea
acestuia?
2.22 S¼a se determine c¼

aldura molar¼ a în cursul trasform¼
ari politrope
n
pV = ct: (n–se numeşte indicele politropei)
2.23 Un cuptor solar este construit dintr-o suprafaţ¼ a curbat¼

a re‡ec-
t¼atoare care concentreaz¼ a lumina incident¼ a pe ea în locul în care se a‡a¼
obiectul ce trebuie înc¼alzit. Energia solar¼a care ajunge la nivelul solului
în …ecare secund¼ a este de 600 W/m2 , cuptorul este orientat c¼ atre soare
şi are diametrul de 0,6 m. O fracţie de 40% din energia incident¼ a este
transferat¼a unei cantit¼
aţi 0,5 l de ap¼
a cu temperatura iniţial¼a de 20 C
a‡at¼ a într-un vas deschis. În cât timp va ajunge apa la 100 C? (Se
neglijeaz¼a capacitatea caloric¼a a vasului în care se a‡a¼ apa).
2.24 Filamentul de tungsten al unui bec de 100 W emite 2W de

energie luminoas¼
a (restul de 98 W se pierde prin conducţie şi convecţie).
92
Suprafaţa …lamentului este de 0,250 mm2 şi are emisivitatea de 0,950. S¼

a
se calculeze temperatura …lamentului (se cunosc temperatura de topire a
tungstenului T=3683 K şi constanta Stefan Botzmann = 5; 67 10 8
W/m2 K4 ).
2.25 La amiaz¼ a, Soarele trimite o radiaţie electromagnetic¼
a de 700
W pe …ecare metru p¼ atrat al unei porţiuni de drum. S¼ a se calculeze
temperatura de echilibru ştiind c¼a asfaltul …erbinte pierde energie doar
prin radiaţie termic¼
a.
2.26 S¼
a se calculeze energia pierdut¼
a în 15 minute de un om a‡at într-
o înc¼
apere în care temperatura este de 21 C. Se considerã temperatura
corpului uman de 36,5 C , suprafaţa pielii de 1,5 m2 iar coe…cientul de
emisie e = 0; 90:
2.27 Intensitatea radiaţiei provenite de la Soare la nivelul P¼
amântu-
2
lui, este w = 1; 62 kW/m : S¼ a se calculeze temperatura Soarelui utilizând
aproximaţia corpului negru. (Se cunosc raza Soarelui RS = 7 108 m şi
distanţa de la P¼amânt la Soare RSP = 1; 5 1011 m:)
2.28 Calculaţi temperatura medie a P¼ amântului considerând atât
Soarele cât şi P¼
amântul corpuri negre iar spaţiul dintre ele vid. Se va
considera temperatura Soarelui TS = 6000 K; raza Soarelui Rs = 7 108
amânt la Soare RSP = 1; 5 1011 m:
m iar distanţa de la P¼
2.29 Un înc¼ alzitor funcţioneaz¼
a prin absorbţia radiaţiei solare. Dac¼
a
colectorul are o suprafaţ¼a de 6 m2 şi intensitatea fascicolului solar este
I = 550 W/m2 , ce timp este necesar pentru a creşte temperatura unui
metru cub de ap¼ a de la 20 C la 50 C. (C¼ aldura speci…c¼ a a apei este
4185 J/kgK.)
2.30 Interiorul unui cilindru este menţinut la temperatura T1 iar ex-
teriorul la temperatura T2 (T2 < T1 ). Raza interioar¼ a a cilindrului este
r1 iar raza exterioar¼a este r2 : S¼
a se determine rata cu care c¼aldura este
emis¼a din interior c¼
atre exterior.
2.31 Dou¼ a buc¼ aţi de material de grosimi l1 şi l2 şi conductivit¼
aţi
termice k1 şi k2 sunt în contact. Temperaturile de o parte şi de alta sunt
T1 şi T2 ( T2 > T1 ). S¼a se determine temperatura la interfaţa celor dou¼ a
buc¼aţi de material şi rata de transfer a c¼
aldurii.
93
2.2.3 Principiul II al termodinamicii
2.32 S¼a se arate c¼

a într-un proces ciclic izoterm c¼
aldura schimbat¼
a cu
mediul extern şi lucrul mecanic sunt nule utilizând egalitatea lui Clausius
şi formularea Thomson a principiului al doilea al termodinamicii.
2.33 Un mol de gaz ideal diatomic având presiunea iniţial¼ a p0 şi

volumul V0 , sufer¼
a un proces de destindere în urma c¼ aruia îşi dubleaz¼
a
atât volumul cât şi presiunea. Determinaţi variaţia entropiei în timpul
acestui proces.
2.34 Temperatura la suprafaţa Soarelui este de aproximativ 6000 K

iar la suprafaţa terestr¼
a de 300 K. Care este variaţia de entropie atunci
când o energie de 3000 J este transmis¼ a de la Soare c¼atre P¼
amânt?
2.35 S¼
a se calculeze modi…carea entropiei a 250 g de ap¼ a înc¼
alzit¼
a
de la 20 C la 80 C. C¼ aldura speci…c¼
a a apei este c = 4185 J/kg C.
2.36 Presupunem c¼ a o mas¼a m1 = 1 kg de ap¼a la t1 = 0 C este

amestecat¼ a cu o mas¼a m2 = 3 kg de ap¼a cu t2 = 100 C. S¼ a se calculeze
variaţia de entropie a sistemului. C¼
aldura speci…c¼
a a apei este c = 4185
J/kgK
2.37 Fie un gaz real care satisface ecuaţia de stare Van-der-Waals
v2a
p+ (V vb) = vRT
V2
S¼
a se determine expresiile energiei interne, a entropiei şi legea trans-
form¼
arii adiabatice.
2.38 Un sistem are entalpia liber¼

a de forma
" #
ap
G (p; T ) = RT ln
(RT )5=2
unde a şi R sunt constante. S¼
a se determine Cp .
2.39 Un motor cu aburi funcţioneaz¼ a între dou¼

a rezervoare cu tem-
o o
peraturile de 500 C şi 200 C: Calculaţi lucrul mecanic maxim produs
94
de un astfel de motor ştiind c¼

a acesta primeşte de la sursa cald¼
a o energie
de 200 J. În ce condiţii se obţine acest lucru mecanic?
2.40 Un frigider ideal este echivalentul unui motor termic care funcţioneaz¼
a
în sens invers adic¼ a energia Qr este preluat¼ a de la sursa rece iar ener-
gia Qc este transmis¼ a sursei calde. Cunoscînd temperatura din interiorul
frigiderului Tr şi temperatura mediului ambiant Tc ;
a) s¼
a se arate c¼a lucrul mecanic primit de frigider este W = TcTrTr Qr :
b) s¼
a se arate c¼ a e…cienţa frigiderului ideal este " = TcTrTr
2.41 Ce lucru mecanic primeşte un frigider care funcţioneaz¼a dup¼a

un ciclu ideal Carnot inversat pentru a prelua o energie de 4 J de la
heliu a‡at la 40 K şi a o transmite mediului înconjur¼
ator la temperatura
camerei (293 K)?
2.42 Un motor termic ideal primeşte o energie de 360 J sub form¼ a de

c¼
aldur¼a de la un rezervor cald şi produce un lucru mecanic de 108 J la
…ecare ciclu.
a) S¼
a se calculeze randamentul motorului
b) S¼
a se calculeze cantitatea de c¼
aldur¼
a transmis¼
a sursei reci la …ecare
ciclu
2.43 Un motor Carnot are o putere de 150 kW. El funcţioneaz¼

a între
dou¼
a rezervoare cu temperaturile de 20 C şi respectiv 500 C.
a) Care este energia consumat¼ a de motor într-o or¼
a?
b) Cât¼a energie se pierde într-o or¼
a?
2.44 S¼ a se calculeze randamentul motorului Diesel (Fig.2.2) for-

mat din transform¼ arile adiabatice 1-2 şi 3-4, transformarea izobar¼ a 2-3 şi
transformarea izocor¼ a 4-, în funcţie de rapoartele de compresie " = V1 =V2
şi = V3 =V2 . Se cunoaşte = Cp =CV . Ciclul este parcurs în sensul acelor
de ceasornic.
2.45 Dou¼ a corpuri identice au energia intern¼ a U = N CT unde N
şi C sunt constante referitoare la cantitatea şi propriet¼ aţile termice ale
substanţei iar T este temperatura. Iniţial, corpurile au temperaturile
T1 , şi T2 şi sunt utilizate ca rezervoare pentru un motor de tip Carnot
pân¼ a când ajung la o temperatura …nal¼ a comun¼ a Tf . Calculaţi aceast¼ a
temperatur¼ a şi lucrul mecanic produs.
95
2.2.4 Transform¼
ari de faz¼
a
2.46 Un gram de ap¼ a se vaporizeaz¼ a izobar la presiunea atmosferic¼ a
5 3
p = 1; 013 10 Pa. Volumul apei în stare lichid¼ a este Vl = 1 cm iar
volumul apei în starea de vapori este Vv = 1671 cm3 . S¼ a se g¼
aseasc¼
a lucrul
mecanic efectuat în cursul vaporiz¼ arii şi variaţia energiei interne. Se
neglijeaz¼
a interacţia vaporilor cu aerul înconjur¼ ator. Se cunoaşte c¼aldura
6
latent¼
a de vaporizare = 2; 26 10 J/kg.
2.47 Un container conţine 500 g de ap¼a lichid¼

a la 0 C. S¼
a se calculeze
variaţia de entropie când apa îngheaţ¼ a complet la 0 C. Se cunoaşte
c¼
aldura latent¼a de topire a gheţii = 335 kJ/kg.
2.48 În apropierea temperaturii de 0 K, c¼

aldura molar¼
a la presiunea
constant¼
a Cp a unui element metalic este
Cp = aT 3 + bT
În cazul unui mol de substanţ¼
a şi la presiunea p0 = 1 atm constantele
a şi b sunt: a = 1; 16 10 Jmol 1 K 4 şi b = 7; 14 10 4 Jmol 1 K 2 :
5
S¼
a se determine variaţia entropiei unui mol de de substanţ¼ a S când
temperatura creşte de la valoarea T1 = 1 K la valoarea T2 = 3 K.
2.49 Un corp solid are c¼ aldura latent¼

a şi temperatura de topire T .
S¼
a se calculeze variaţia entropiei când masa m de substanţ¼
a se topeşte.
96
2.50 Heliul lichid are la presiunea de p0 = 1 atm punctul de …erbere

la 4,2 K iar la presiunea de p = 1 mm de Hg …erbe la 1,2 K. S¼ a se
determine c¼
aldura latent¼ a de vaporizare a heliului lichid.
2.51 Coe…cientul de frecare între schiurile unui sprotiv de 70 kg

şi z¼
apada de pe pârtie este de 0,2. Dac¼ a temperatura z¼ apezii este de
0 C şi toat¼a energia generat¼ a în urma frec¼arii este cedat¼a z¼apezii care
r¼amâne lipit¼a de schiuri pân¼ a la topirea total¼a, ce distanţ¼
a trebuie s¼a
str¼abat¼
a schiorul pentru a topi 1 kg de z¼ apad¼a?(Schiorul se deplaseaz¼ a
pe o suprafaţ¼a orizontal¼
a cu vitez¼
a constant¼
a iar c¼
aldura latent¼a de topire
a z¼apezii este = 334 kJ/kg)
2.3 SOLUŢII
ergie
2.1 Lucrul mecanic efectuat de c¼
atre gaz este
ZVf ZVf Vf
2 V3
L= pdV = V dV = = 8; 51 107 J
3 Vi
Vi Vi
2.2
a) Reprezentarea transform¼ arilor este facut¼
a în Fig. 2.3
b) Lucrul mecanic efectuat în timpul procesului este egal cu suma
dintre lucrul mecanic în timpul comprim¼ ari izoterme (A ! B) şi lucrul
mecanic în timpul destinderii adiabatice (B ! C).
L = LAB + LBC
unde
Z V2 Z V2
dV V2
LAB = pdV = p1 V1 = p1 V1 ln = 8; 15 105 J
V1 V1 V V1
97
şi
Z ZV1
p1 V1
LBC = pdV = p1 V1 V dV = V11 V21
1
V2
6
LBC = 1; 25 10 J
Prin urmare lucrul mecanic efectuat în timpul procesului este
L = (12; 5 8; 15) 105 = 4; 35 106 J
c) În cazul unui gaz diatomic, coe…cientul adiabatic este = 5=3 ceea

de duce la o modi…care a adiabatei (curba BC 0 din …gur¼ a). Prin urmare
lucrul mecanic în procesul de destindere adiabatic¼ a se modi…c¼a astfel:
LBC = 3; 43 106 J
iar lucrul mecanic total este
L = (34:43 8:15) 105 = 26: 28 106 J

98
2.3 Lucrul mecanic în procesul ABCD este egal cu aria cuprins¼ a între
gra…cul transform¼arii şi axa pe care se reprezint¼
a volumul gazului. Din
Fig. 2.2, rezult¼
a
4
L = 105 (2 4+4 1+3 + 2) = 2 106 J
2
2.4 Întrucât dilatarea containerului este nesemni…cativ¼
a în raport cu
dilatarea gazului, putem presupune transformarea suferit¼a de gaz ca …ind
izocor¼
a. Dac¼ a se consider¼
a gazul din interiorul spray-ului un gaz ideal
atunci se obţine:
p1 T1 202000 (20 + 275; 15)
p2 = = = 126 kPa = 1; 25 atm
T2 200 + 273; 15
2.5 Aerul din interiorul camerelor bicicletei sufer¼

a o destindere adia-
batic¼
a. Considerând aerul ca …ind un gaz ideal, obţinem:
1
pi Tf
=
pf Ti
de unde rezult¼
a temperatura …nal¼
a a aerului
1 0:4
pi 2 1:4
Tf = Ti = (20 + 273; 15) = 240; 48 K = 32; 67 C
pf 1
Datorit¼a temperaturii foarte sc¼
azute a aerului ce iese din camer¼ a,
vaporii de ap¼
a din atmosfer¼
a se transform¼
a în particule …ne de gheaţ¼
a.
2.6 Datorit¼ a variaţiei de temperatur¼

a, atât benzina cât şi cisterna se
vor dilata iar volumele lor …nale devin
4
Vf b = Vib (1 + b T ) = 0; 98Vic (1 + 9 10 40) = 1; 0153Vic
Vib este volum iniţial de benzin¼

a, iar Vic este volumul iniţial al cisternei.
5
Vf c = Vic (1 + c T ) = Vic (1 + 9 10 40) = 1:0036Vic
Calculând raportul Vf b =Vf c se obţine 1.0117 deci volumul …nal al ben-

zinei este mai mare decât volumul …nal al cisternei şi combustibilul se va
rev¼
arsa.
99
Procentul maxim de umplere pentru a evita rev¼

arsarea benzinei este
5
(1 + c T) (1 + 9 10 40)
p= == 4
= 0; 969 = 96; 9%
(1 + b T) (1 + 9 10 40)
2.7 Din ecuaţia transform¼

arii adiabatice pV = a unde a este con-
stant¼
a rezult¼
a:
p = aV
Atunci lucrul mecanic efecutat de gaz este
Z V2 +1 +1
aV2 aV1
L= aV dV =
V1 +1
Cum
a = p1 V1 = p2 V2
rezult¼
a:
p2 V2 p1 V1
L=
1
2.8 Pentru a determina funcţia liniar¼
a ce face leg¼
atura între presiunea
şi temperatura gazului din termometru vom rezolva sistemul
p1 = A + BT1
p2 = A + BT2
unde T1 = 273; 15 80 = 193; 15 K şi T2 = 273; 15 + 78 K sunt temper-

aturile în grade Kelvin a celor dou¼a st¼ari. Astfel din sistemul de mai sus
de se obţin valorile parametrilor A şi B:
p1 T2 p2 T1
A = = 150; 06 Pa
T2 T1
p2 p1
B = = 469; 84 Pa/K
T2 T1
Funcţia liniar¼
a ce descrie dependenţa presiunii de temperatur¼
a este:
p = 150; 06 + 469; 84 T
Presiunile corespunz¼atoare punctului de îngheţ respectiv de …erbere

ale apei sunt: pi = 1; 27 atm şi pf = 1; 73 atm.
100
2.9 Funcţia liniar¼

a ce leag¼
a scala S de scala Celsius este
t ( S) = a + bt ( C)
unde parametrii a şi b se determin¼

a din condiţiile
15 ( S) = a
şi
60 ( S) = a + b 100 C
Se obţine astfel dependenţa liniar¼
a
t ( S) = 15 + 0; 75t ( C)
2.10 Putem exprima cantitatea de c¼

aldur¼
a sub forma
Q = CdT
Z T2 Z T2
T3 k
Q= CdT = k 3 dT = T24 T14 = 17; 487 J
T1 T1 4 3
2.11 Variaţia de temperatur¼
a datorat¼
a absorbţiei de c¼
aldur¼
a este
Q 200
tf ti = = = 5; 19 C
mc 0; 10 385
Temperatura …nal¼
a a probei este Tf = 30; 19 C
2.12 C¼
aldura utilizat¼
a pentru …erberea unui litru de ap¼
a este
Q = mc T = 1 4185 (100 15) = 3; 56 105 J
Aceasta reprezint¼a o fracţiune din energia W consumat¼

a de c¼
atre
…erb¼
ator, deci energia consumat¼ a de …erb¼
ator este
Q 3: ; 56 105
W = = = 7; 12 105 J
0; 5
Cum 1 kWh= 3600 kJ atunci costul energiei electrice consumate pen-
tru a …erbe un litru de ap¼
a este
7; 12 105
10 = 1; 98 eurocenţi
3600 1000
101

2.13 Din principiul I al termodinamicii
dU = Q pdV
(în care dU = CV dT şi Q = 0 deoarece procesul este adiabatic) se

obţine
CV dT = pdV
Cum pentru gazul ideal ecuaţia termic¼
a de stare este pV = RT ,
unde este nu¼
arul de kmoli
dV
CV dT = RT
V
Prin integrarea acestei relaţii rezult¼
a:
CV
ln T = ln V + ct:
R
Din relaţia Robert Mayer rezult¼
a:
R
CV =
1
Astfel ecuaţia transform¼
arii adibatice în temperatur¼
a şi volum este:
1
TV = ct:
Substituind p din ecuaţia termic¼a de stare se obţine ecuaţia transfor-

m¼
arii adiabatice în presiune şi volum
pV = ct:
2.14 C¼
aldura molar¼
a la volum constant este
@U
CV = =C
@T V
Pentru calculul c¼
aldurii molare la presiune constant¼
a se utilizeaz¼
a
relaţia Rober-Mayer
102
@U
@U @V p+ @V T
Cp = CV + p + = CV + @T
@V T @T p @V p
@U a
=
@V T V2
@U RT a a RT
p+ = 2
+ 2 =
@V T V b V V V b
1 a
T = p + 2 (V b)
R V
@T 1 2a 1 a
= 3
(V b) + p+ 2
@V p RV R V
RT
Cp = CV + 1 2a 2
RV3
(V b) + R1 p + a
V2
(V b)
RT
Cp = CV + 1 2a 2
RV3
(V b) + R1 p + a
V2
(V b)
Rezult¼
a
R
Cp = CV + 2
2a b
1 RT V
1 V
2.15 Egalând energia echivalent¼
a alimentelor consumate de c¼ atre stu-
dent cu lucrul mecanic necesar ridic¼arii greut¼
aţilor la sala de forţ¼
a, se
obţine:
Q = n mgh
de unde num¼
arul de exerciţii este
Q 200 4; 184 1000
n= = = 854 exerciţii
mgh 50 2 9; 8
2.16 Cantitatea de c¼
aldur¼
a absorbit¼
a de masa de gaz este:
M
Q = CP T = (R + CV ) T = 83514 J
Variaţia energiei interne este

M 1000
U = CV T = CV T = 20; 92 80 = 59771 J
28
103
Din principiul I al termodinamicii obţinem lucrul mecanic efectuat
L=Q U = 83514 59771 = 23743 J
2.17 Variaţia de energie intern¼

a a apei din cascad¼
a este
U = mc T
Egalând aceast¼ a expresie cu variaţia de energie potenţial¼

a a apei ce cade
de la în¼
alţimea h rezult¼
a
mgh = mc T
se obţine temperatura la baza cascadei
gh 9:8 50
Tb = Tv + = 10 + = 10:12 C
c 4185
2.18 Condiţia de echilibru impune ca întreaga cantitate de c¼ aldur¼
a
cedat¼a de apa mai cald¼a dar şi de vasul în care se a‡a¼ (ambele a‡ate la
temperatura Th ) s¼
a …e absorbit¼ a de apa mai rece (a‡at¼ a la temperatura
TC ) prin urmare obţinem
(mh ca + mAl cAl )(Th Te ) = mC ca (Te TC )
de unde
(mh ca + mAl cAl )Th + mC ca TC
Te =
mh ca + mAl cAl + mC ca
aldur¼
a pierdut¼
a 10 minute este
Q = (ma ca + mAl cAl ) ( T ) = 52959 J
Timpul necesar atingerii temperaturii de îngheţ este i = 80=1; 5 =

60 min :
2.20 Consider¼am transformarea suferit¼a de un mol de gaz de forma
pV t = ct:
unde t = 1 în cazul transform¼ arilor izoterme şi t = pentru transfor-

m¼
arile adiabatice, iar V este volumul molar.
104
Diferenţiem relaţia de mai sus
V dp + pV t 1 dV = 0
arţim relaţia de mai sus cu pV t şi se obţine

Împ¼
dp dV
+t =0
p V
Rezult¼
a
dp p
= t
dV V
Cum
=
V
putem scrie
dp dp dV p RT
= = t 2
=t
d dV d V
Atunci: s
tRT
c=
Astfel în cazul c¼
a transform¼
arile sunt considerae izoterme viteza sune-
tului este: s
RT
c=
şi în cazul transform¼

arilor adiabatice
s
RT
c=
2.21 Prin deschiderea robinetului un volum V0 de aer din atmosfer¼ a

intr¼
a în recipient împins de restul atmosferei care efectueaz¼
a în acest mod
un lucru mecanic (Fig.2.4). Astfel asupra volumului V0 se efectueaz¼ a un
lucru mecanic de restul atmosferei.
L= p0 V = p0 V0
105
Procesul suferit de volumul V0 de aer este rapid adic¼

a este un proces
adiabatic schimbul de c¼ aldur¼a neputând avea loc.
Aplicând principiul 1 pentru volumul V0 de aer (delimitat mintal de
restul atmosferei) se obţine:
U= L
Notând cu T temperatura aerului din interiorul vasului variaţia en-

ergiei interne a acestui volum de aer este:
U = CV T CV T0
Atunci se obţine:
CV T CV T0 = p0 V0
Conform ecuaţiei de stare p0 V0 = RT0 . Atunci:
CV T CV T0 = RT0
Rezult¼
a:
CV + R Cp
T = T0 = = T0
CV CV
2.22 Variaţia energiei interne între dou¼a st¼
ari de pe o astfel de trans-
formare este:
U = CV (T2 T1 )
Deoarece presiunea variaz¼
a în cursul procesului lucrul mecanic se cal-
culeaz¼
a printr-o integral¼
a
Z V2 Z V2 Z V2
ct:
L= pdV = n
dV = ct: V n dV
V1 V1 V V1
106
n+1 V2 n+1 n+1

V ct:V2 ct:V1
L = ct: =
n+1 V1 n+1
Deoarece
p1 V1n = p2 V2n = ct:
lucrul mecanic se poate exprima astfel:
n+1 n+1
p2 V2n V2 p1 V1n V1 p2 V2 p1 V1
L= =
n+1 n 1
Cum p1 V1 = RT1 şi p2 V2 = RT2 expresia lucrului mecanic se scrie
în transformarea politrop¼
a în funcţie de diferenţa de temperatur¼
a ca
RT1 RT2 R(T2 T1 )
L= =
n 1 n 1
Cantitatea de caldur¼
a schimbat¼
a de sistem cu mediul extern este:
Q = C(T2 T1 )
unde C este c¼
aldura molar¼a.
Conform principiului întâi: Q = U L, astfel c¼
a:
R(T2 T1 )
C(T2 T1 ) = CV (T2 T1 )
n 1
Atunci c¼
aldura molar¼
a într-un astfel de proces este:
R
C = CV
n 1
Observaţii:
a) Particularizând pe n se pot obţine diverse trasform¼ ari.
1. Pentru n = 0 rezult¼ a p =ct, astfel c¼
a se obţine transformarea
izobar¼a. Se obţine relaţia Robert- Mayer Cp = Cv + R
2. Pentru n = 1 rezult¼ a pV =const, astfel c¼
a se obţine transformarea
izoterm¼ a. În acest caz caldura molar¼ a tinde la infinit, deoarece într-o
astfel de transformare deşi sistemul schimb¼ a c¼
aldur¼
a cu mediul extern
temperatura nu se modific¼ a.
3. Pentru n = rezult¼ a pV =const; adic¼ a transformare este adia-
batic¼a. Rezult¼a C = 0. Într-o astfel de transformare sistemul nu schimb¼ a
c¼
aldur¼a cu mediul extern dar îşi modific¼ a temperatura.
107
b) Pornind de la o transformare politrop¼

a se pot calcula c¼
aldurile
molare în diverse transform¼
ari. Astfel în cazul unor transform¼ari de
genul:
1 1
T = ct:V 2 ; T = ct: ; T = ct: p
V V
utilizând ecuaţia de stare pV = RT se elimin¼ a temperatura şi se încearc¼
a
aducerea transform¼ ari la forma pV n = ct:, astfel încât pentru calculul
R
c¼
alduri molare s¼ a se poat¼a utiliza relaţia C = CV n 1
.
De exemplu în cazul T = ct 1=V se obţine:
ct:
pV = R
V
sau
P V 2 = RT = ct:
Cum n = 2 rezult¼
a
R
C = CV = CV R
2 1
2.23 C¼ aldura pe care o primeşte cantitatea de ap¼
a a‡at¼
a în centrul
cuptorului în …ecare secund¼
a este
2
0; 6
q=P S f = 600 0; 4 = 67; 86 J
2
unde P este densitatea de putere a radiaţiei solare la nivelul solului, S

este aria cuptorului iar f este fracţiunea energetic¼
a transmis¼
a apei.
C¼
aldura necesar¼a pentru a ridica temperatura apei la 100 C este
Q = V c T = 0; 5 1 4185 80 = 167400 J
Timpul în care apa ajunge la 100 C este:
Q 167400
t= = = 2466; 8 s ' 42 min
q 67; 86
2.24 Puterea de emisie a …lamentului este
P
R= = eT 4
S
108
de unde
r r
4 P 4 2
T = = 6 8
= 3491 K
S e 0:25 10 5:67 10 0:95
2.25 Din legea Stefan Boltzmann obţinem
r r
4 R 700
T = = 4 = 333; 33K (= 60; 18 C)
5; 67 10 8
2.26 Energia emis¼
a de corpul uman în unitatea de timp este:
RS = S eT 4 = 703; 72 J/s
unde S este suprafaţa pielii.

Energia pe care o absorbe corpul uman de la mediul a‡at la 21 C
este:
R0 S = S eT04 = 573; 05 J/s
Prin urmare energia net¼
a pierdut¼
a de om în unitatea de timp este:
RS R0 S = 130; 67 J/s
iar în 15 minute este
Q = 130; 67 60 15 = 117; 6 kJ
2.27 Intensitatea radiaţiei solare ce ajunge pe P¼

amânt este
2
RSS T 4 4 RS2 RS
I= 2
= 2
= T4
4 RSP 4 RSP RSP
Prin urmare temperatura Soarelui este

s s
2 2
4 I RSP 4 1; 62 1000 1; 5 1011
T = = = 6018 K
RS 5; 67 10 8 7 108
2.28 Energia radiat¼

a de c¼
atre Soare la nivelul P¼
amântului este
TS4 4 RS2
QS = 2
RP2
4 RSP
109
Energia primit¼
a de c¼
atre P¼
amânt este
QP = TP4 4 RP2
Condiţia de echilibru impune ca cele dou¼

a energii s¼
a …e egale, deci
TS4 RS2
2
= 4 TP4
RSP
de unde rezult¼
a temperatura medie a P¼
amântului
s s
4 2
T R (7 108 )2
TP = 4 S 2 S = 6000 4 = 290 K (' 17 C)
4RSP 4(1; 5 1011 )2
2.29 C¼
aldura necesar¼
a pentru a ridica temperatura apei este:
Q = mc t = 103 4185 30 = 12555 104 J
Timpul necesar pentru aceasta este:
Q 12555 104
t= = = 38045 s = 10; 5 ore
I S 550 6
2.30 Densitatea ‡uxului de c¼
aldur¼
a este
dT
j= k
dr
Rata cu care este emis¼
a c¼
aldura din interior este
Q dT
= j2 rL = k 2 rL = P
dt dr
dr 2k L
= dT
r P
Z r2 Z
dr 2k L T2
= dT
r1 r P T1
r2 2k L
ln = (T1 T2 )
r1 P
Astfel
110
T1 T2
P = 2 Lk
ln rr21
2.31 Puterea transferat¼
a prin prima bucat¼
a este
T T1
P1 = k 1 S
l1
Puterea transferat¼
a prin a doua bucat¼a de material este
T2 T
P2 = k 2 S
l2
Punem condiţia ca puterea transferat¼ a prin cele dou¼a buc¼aţi s¼
a …e
aceiaşi. Rezult¼
a temperatura T la interfaţa dintre cele dou¼
a straturi
k1 l2 T1 + k2 l1 T2
T =
k1 l2 + k2 l1
Rata de transfer este
S (T2 T1 )
P = k1 k2
k1 l2 + k2 l1
2.3.3 Principiul II al termodinamicii
2.32 În cazul unui proces ciclic izoterm reversibil:

I
1
Q=0
T
adic¼
a: I
Q= Q=0
Cum:
U =Q L
Deoarece procesul este ciclic U = 0 şi rezult¼ a c¼
a şi L = 0. Din
formularea Thomson a principiului al II-lea rezult¼
a c¼
a sistemul nu poate
efectua lucru mecanic asupra mediului. Atunci:
L 0
111
Dac¼
a L < 0 înseamn¼ a c¼
a mediul extern efectueaz¼ a un lucru mecanic
asupra sistemului. Se consider¼a acelaşi proces ciclic izoterm parcurs în
sens invers. În cursul acestui proces lucrul mecanic efectuat de mediu
este L . Atunci:
L 0
Din cele dou¼
a relaţii de mai sus rezult¼
a L = 0.
2.33 Utilizând principiul II al termodinamicii, putem scrie entropia

sub forma
Q dU L
dS = = +
T T T
Variaţia de energie intern¼
a pentru un gaz ideal biatomic este
5
dU = RdT
2
iar lucrul mecanic este
R
L = pdV = dV
TV
Înlocuind în expresia entropiei obţinem
ZT VZ
5 dT dV
S= R + R
2 T V
T0 V0
adic¼
a
5 T V
S= R ln + ln
2 T0 V0
Temperatura …nal¼
a se determin¼
a din legea transform¼
arii generale
p0 V0 pV
=
T0 T
de unde T = 4T0 :
Înlocuind valorile numerice, obţinem variaţia entropiei
5
S = 8; 31 ln 4 + ln 2 = 34; 56 J/K
2
112
2.34 Variaţia de entropie corespunz¼

atoare energiei Q transmise de la
Soare c¼
atre P¼
amânt este
S= SS + SP
unde
Q 3000
SS = = = 0; 50 J/K
TS 6000
este variaţia de entropie a Soarelui când cedeaz¼
a cantitatea de c¼
aldur¼
a
Q, iar
Q 3000
SP = = = 10 J/K
TP 300
este variaţia de entropie a P¼
amântului care primeşte cantitatea de energie
Q.
În concluzie variaţia de entropie a sistemului P¼
amânt Soare este
Q Q
S= = 9; 50 J/K
TP TS
aldur¼
a absorbit¼
a de ap¼
a este
Q = mcdT
de unde variaţia de entropie
Q mcdT
dS = =
T T
Z T2
mcdT T2 80
S= = mc ln = 0; 25 4185 ln = 1450 J/K
T1 T T1 20
2.36 Din ecuaţia calorimetric¼

a
m1 c (te t1 ) = m2 c (t2 te )
rezult¼
a temperatura de echilibru
m1 t1 + m2 t2 3 100
te = = = 75 C
m1 + m2 4
113
Deoarece entropia este o m¼ arime de stare presupunem c¼

a cele dou¼
a
mase de ap¼
a sufer¼
a transform¼
ari reversibile.
Z Te Z Te
m1 cdT m2 cdT Te Te
S= + = m1 c ln + m2 c ln
T1 T T2 T T1 T2
1.
273; 15 + 75 273; 15 + 100
S = 4185 ln +3 4185 ln = 1015; 3 J/K
273; 15 373; 15
2.37 Vom considera energia intern¼

a ca funcţie de volum şi temper-
atur¼
a
U = U (V; T )
Atunci:
@U @U
dU = dV + dT
@V T @T V
unde
@U
= CV
@T V
relaţie în care CV este c¼

aldura molar¼
a la volum constant şi
@U @p
=T p
@V T @T V
Din ecuaţia de stare a gazului ideal se obţine

2
RT a
p=
V b V2
Atunci:
1.
@p R
=
@T V V b
@p
Înlocuind p şi @T V
obţinem
114
2
@U a
= 2
@V T V
iar pentru energia intern¼

a
2 dV
dU = CV dT + a
V2
Prin integrare se obţine:
2
a
U = CV T + const:
V
Se observ¼ a c¼
a în cazul gazului real în afara termenului CV T în
2
expresia energiei interne apare şi termenul a=V ce conţine con-
tribuţiile energiilor potenţiale de interacţie între moleculele gazului
Din relaţia fundamental¼

a a proceselor reversibile rezult¼
a
Q dU + pdV
dS = =
T T
adic¼
a
CV dT RdV
dS = +
T V b
Prin integrare se obţine
S = CV ln T + R ln (V b) + S0
În procesele adiabatice entropia se conserv¼

a, deci
CV
T R (V b) = ct:
2.38 Entropia este:

" #
@G 5 ap
S= = R R ln
@T 2 (RT )5=2
@S 5R
Cp = T =
@T 2
115
2.39 Lucrul mecanic maxim se obţine în cazul în care motorul

funcţioneaz¼
a dup¼
a un ciclu Carnot
Tr 200 + 273; 15
=1 =1 = 0; 39 (39%)
Tc 500 + 273; 15
Lucrul mecanic produs de un motor cu un astfel de randament este
L = Qcons = 0; 39 200 = 78 J
2.40 E…cienţa frigiderului de este:
Qr Qr
"= =
L jQc j Qr
Deoarece frigiderul funcţioneaz¼

a dup¼
a un Ciclu Carnot inversat atunci
1 1 Tr
"= jQc j
= Tc
=
1 Tr
1 Tc Tr
Qr
iar lucrul mecanic

Qr Tc Tr
L= = Qr
Tr
2.41 Se exprim¼
a e…cienţa frigiderului în dou¼
a moduri:
Tr Qr
"= =
Tc Tr L
Iar lucrul mecanic consumat este
Tc Tr 293 40
L= Q= 4 = 25; 3 J
Tr 40
2.42 Randamentul unui motor termic ideal este randamentul ciclului
Carnot
L 108
= = = 30%
Qprim 360
Utilizând acest randament putem calcula cantitatea de c¼
aldur¼
a trans-
mis¼
a sursei reci la …ecare ciclu
Qced = (1 ) Qprim = (1 0:30) 360 = 252 J

116
2.43 Randamentul motorului este

T1 20 + 273; 15
=1 =1 = 62%
T2 500 + 273; 15
Energia consumat¼
a de motor (c¼
aldura primit¼
a) este
Pt 150 103 3600
Qcons = = = 8; 71 108 J
0:62
Energia care se pierde este energia cedat¼
a sursei reci:
Qpierd = Qcons L = 8; 71 108 5; 4 108 = 3; 31 108 J
2.44 C¼ aldurile schimnbate de sistem cu mediul pe fiecare transfor-

mare sunt:
Q12 = 0
Q23 = Cp (T3 T2 ) > 0
Q34 = 0
Q41 = Cv (T1 T4 ) < 0
Atunci radamentul este:
jQ41 j Cv (T4 T1 ) 1 T4 T1
=1 =1 =1
Q23 Cp (T3 T2 ) T3 T2
Modalitatea de abordare prezentat¼ a mai jos se poate folosi şi în calcu-
lul randamentul altor cicluri termodinamice în care se cunosc rapoartele
de compresie.
În expresia radamentului în termenul care conţin temperaturile se
dau factori comuni la numitor şi num¼ ar¼
ator dou¼ a temperaturi astfel ca
raportul lor s¼
a se exprime relativ uşor în funcţie datele problemei. Se
încearc¼
a apoi exprimarea celorlalte rapoarte de temperaturi.
T
1 T1 ( T41 1)
=1
T2 ( TT32 1)
1 1
Din transformarea 1–2 adiabatic¼
a rezult¼
a T1 V1 = T2 V2
1
T1 V2 1
= = 1
T2 V1 "
117
Din transformarea 2–3 izobar¼

a
T3 V3
= =
T2 V2
Raportul T4 =T1 nu se poate exprima direct ca un raport de volume.

Vom scrie acest raport ca produsul de trei rapoarte:
T4 T4 T3 T2
=
T1 T3 T2 T1
Se observ¼
a c¼
a rapoartele T2 =T1 şi T3 =T2 sunt cunoscute. Din trans-
a) T3 V3 1 = T4 V1 1 astfel c¼
formarea 3–4 (adiabatic¼ a:
1 1
T4 V3 V3 V2 1
= = =
T3 V2 V2 V1 "
Atunci raportul T4 =T1 devine
T4 1
1
= " =
T1 "
Astfel expresia randamentului devine
1 ( 1)
=1
" 1( 1)
2.45 Cantit¼ aţile de c¼

aldur¼
a transmise de cele dou¼
a corpuri se da-
toreaz¼
a variaţiei de temperatur¼ a
Q1 = N CdT1
şi
Q1 = N CdT2
Rezult¼
a
Q1 Q1
=
dT1 dT2
Cum cele dou¼
a corpuri sunt surse de c¼
aldur¼
a pentru un motor Carnot:
Q1 Q2
=
T1 T2
118
şi prin urmare

dT1 dT2
=
T1 T2
Punem condiţia ca ambele corpuri s¼
a ajung¼ a la aceeaşi temperatur¼
a …nal¼
a
Tf
ZTf ZTf
dT1 dT2
=
T1 T2
T1 T1
de unde obţinem
Tf Tf
ln = ln
T1 T2
adic¼
a p
Tf = T1 T2
Lucrul mecanic elementar produs de un motor Carnot este
L = Q1 + Q2 = dU1 dU2
unde dU1 şi dU2 se refer¼
a la variaţiile in…nitezimale a energiei interne
a celor dou¼a corpuri care reprezint¼a sursele de c¼aldur¼
a pentru maşina
Carnot. Din acest motiv ele sunt considerate ce semenul minus. Atunci:
L = U1 Uf + U2 Uf = U1 + U2 2Uf
sau
p p p 2
L == N C T1 + T2 2 T1 T2 = N C T1 T2
2.3.4 Transform¼
ari de faz¼
a
2.46 Lucrul mecanic efectuat la evaporare este
L = p (Vv Vi ) = 1; 013 105 (1671 1) 10 6
= 169 J
C¼
aldura necesar¼
a pentru ca acest proces s¼
a se produc¼
a este:
3
Q = m = 10 2; 26 106 = 2; 26 103 J
Variaţia energiei interne este:
U =Q L = 2260 169 = 2091J
119
2.47 Variaţia de entropie în procesul de îngheţ este
Q m 0; 5 335
S= = = = 0; 613 55 J/K
T T 273
aldur¼
a absorbit¼
a de substanţ¼
a este
Q = Cp dT
Q
dS = = aT 2 + b dT
T
Prin urmare variaţia de entropie este:
Z T2
a (T23 T13 )
S = aT 2 + b dT = + b (T2 T1 )
T1 3
1; 16 10 5 (27 1)
S = + 7; 14 10 4 2 = 1; 53 10 3
J/K
3
2.49 Se consider¼
a o transformare reversibil¼
a şi:
Q m
S= =
T T
2.50 Se porneşte de la relaţia care d¼a variaţia presiunii vaporilor
saturanţi funcţie de temepratur¼
a.
dp
= '
dT T (vg vl ) T vg
unde v este volumul unit¼

aţii de mas¼
a
Pentru un mol de gaz ecuaţia termic¼
a de stare este:
RT
pvg =
Atunci
dp p
=
dT T RT
de unde
dp dT
=
p R T2
120
Rezult¼
a:
p0 1 1
ln =
p R T T0
şi
R p0 8314
= ln = ln 760 = 23163 J/kg
1 1 p 4 1 1
T T0 1;2 4;2
2.51 Deoarece energia se conserv¼ a, c¼

aldura necesar¼a pentru a topi
z¼
apada de pe schiuri este egal¼
a cu lucrul mecanic al forţei de frecare
Ff d = mz
unde d este distanţa parcurs¼

a iar este c¼
aldura latent¼
a de topire a apei.
Atunci:
ms gd = mz
de unde
mz 334000
d= = = 2424; 4 m
ms g 0:2 70 9; 8
Capitolul 3
FIZICA STATISTICA

3.1.1 Modelul gazului ideal
Cel mai simplu model pentru un gaz este acela al gazului ideal. În
cadrul acestui model se fac o serie de presupuneri:
a) num¼arul de molecule dintr-un volum dat este foarte mare iar dis-
tanţa medie dintre ele este mare în comparaţie cu dimensiunile lor.
b) moleculele se supun legilor mecanicii newtoniene şi se mişc¼ a haotic;
c) moleculele interacţioneaza doar în timpul ciocnirilor, care sunt elas-
tice;
d) moleculele se ciocnesc elastic şi cu pereţii vasului în care se a‡a¼;
e) toate moleculele gazului sunt identice;
Presiunea gazului ideal
Presiunea gazului ideal poate … exprimat¼

a în funcţie de m¼
arimi mi-
croscopice cum ar … viteza p¼ atratic¼
a medie a moleculelor sau energia
cinetic¼
a medie
n 2 2 1 2 2
p= mv = n mv = "c
3 3 2 3
unde n = N=V concentraţia de molecule din volumul considerat.
121
122
Interpretarea molecular¼
a a temperaturii
Temperatura este o m¼ asur¼a a gradului de agitaţie termic¼ a. Gradul de
agitaţie termic¼
a se m¼asoar¼
a prin energia cinetic¼ a medie
Teorema echipartiţiei energiei:
Fiec¼arui grad de libertate al unei molecule îi corespunde o energie
medie egal¼ a cu kB T =2:
O molecul¼ a are grade de libertate de translaţie (3) de rotaţie (2 pentru
moleculele biatomice şi 3 pentru moleculele poliatonice neliniare) şi grade
de libertate de vibraţie
3.1.2 Distribuţii statistice
Distribuţia Maxwell dup¼

a viteze într-un gaz ideal
Într-un gaz în care s-a stabilit o stare de echilibru, vitezele sunt dis-
tribuite uniform în spaţiu. Aceast¼a distribuţie este staţionar¼
a atât timp
cât nu apare o acţiune exterioar¼a. Problema care se pune este de a de-
termina num¼ arul de molecule care au o anumit¼ a vitez¼
a.
Distribuţia dup¼ a viteze
3=2
m mv 2
dn = n exp 4 v 2 dv
2 kB T 2kB T
unde dn este num¼ arul de molecule din unitatea de volum care au

modulul vitezei cuprins între v şi v + dv, indiferent de orientare.
Viteza medie r
8kB T
v=
m
Viteza cea mai probabil¼

a
r
2kB T
vp =
m
Viteza p¼
atratic¼
a medie
3kB T
v2 =
m
123
Distribuţia Boltzmann într-un câmp de forţe omogen
Problema care se pune este aceea a determin¼ arii modului în care sunt
distribuite moleculele în spaţiu într-un câmp de forţe conservative (de
exemplu campul gravitaţional).
Num¼ arul de molecule a‡ate în câmp gravitaţional care au coordonata
de poziţie cuprins¼
a între z şi z + dz este
dn = C exp( mgz=kB T )dz
Probabilitatea ca o molecul¼
a s¼
a aib¼
a energia potenţial¼
a cuprins¼
a între
Ep şi Ep + dEp este
dw = C exp( Ep =kB T )dEp
Dac¼a particulele pot ocupa doar nivele discrete de energie "1 ; "2 , ... ,
"n atunci probabilit¼
aţile cu care o molecul¼
a un nivel de energie sunt
"1 "2 "n

p1 = C exp ; p2 = C exp ; ::::; pn = C exp ;
kB T kB T kB T
unde C este o constant¼

a de normare care se determin¼
a din condiţia de
normare
p1 + p2 + ::: + pn = 1
Distribuţia Maxwell-Boltzmann
Distribuţia Maxwell-Boltzmann determin¼ a modul în care sunt dis-

tribuite moleculele atât dup¼ a poziţie cât si dup¼
a vitez¼
a. Probabilitatea
ca o molecul¼ a s¼
a aib¼a coordonatele de poziţie cuprinse între z + dz şi
viteza cuprins¼ a între ~v + d~v este
mv 2 =2 + mgz
dw = C exp dvx dvy dvz dz
kB T
124

3.1 Un sistem este alc¼atuit din N particule …ecare putând avea ener-
gia "1 = 0; "2 = kT; "3 = 2kT: S¼ a se determine num¼arul de particule N
dac¼a energia sistemului este Ei = 1000 kB T:
3.2 Un gaz ale c¼ arui molecule au masa m se a‡a¼ într-o cavitate la

temperatura T , num¼ arul de molecule din unitatea de volum de cavitate
este egal cu N. S¼
a se determine viteza medie a moleculelor de gaz care ies
dintr-un mic ori…ciu al cavit¼aţii ştiind c¼
a particulele se supun statisticii
Maxwell Boltzmann.
3.3 Calculaţi temperatura unui gaz la care viteza p¼

atratic¼
a medie este
cu v = 400 m/s mai mare decât viteza cea mai probabil¼ a.
3.4 Un vas conţine hidrogen atomic la temperatura de 300 K. Masa

atomic¼a a hidrogenului este 1; 66 10 27 kg. S¼ a se caluculeze viteza
p¼
atratic¼
a medie a atomilor de hidrogen.
3.5 Se consider¼a energia unei particule de forma E(z) = az 2 unde z

este coordonata de poziţie şi poate lua valori între 1 şi 1 . Aplicând
statistica Boltzmann, ar¼ ataţi c¼
a energia medie a unei astfel de particule
este E = kB T =2 şi justi…caţi r¼
aspunsul dat pe baza principiului echipar-
tiţiei energiei.
3.6 S¼a se determine viteza cea mai probabil¼

a în cazul distribuţiei
Maxwell dup¼a viteza absolut¼
a.
3.7 Calculaţi procentul de molecule dintr-un gaz a c¼

aror vitez¼
a difer¼
a
cu mai puţin de 2% de viteza cea mai probabil¼a.
3.8 Un cilindru foarte înalt conţine N molecule de gaz la temperatura

T. Considerând câmpul gravitaţional uniform, s¼ a se calculeze valoarea
medie a energiei potenţiale a moleculelor.
3.9 Atomii pot ocupa dou¼ a nivele discrete a energiei. S¼

a consider¼am
un gaz la 2500 C care are dou¼ a nivele energetice separate prin 1,5 eV.
S¼
a se determine raportul dintre num¼ arul de atomi care ocup¼ a nivelul de
energie mai mare şi num¼
arul de atomic care ocup¼ a nivelul de energie mai
mic.
125
3.10 O centrifug¼ a este un dispozitiv care este utilizat pentru a separa

particule prin rotirea acesteia cu viteza unghiular¼a !:Ea const¼ a dintr-un
tub de lungime R care se roteşte în plan orizontal în jurul unui cap¼ at al
acesteia. S¼
a determine densitatea particulelor în interiorul centrifugii.
3.11 Apa …erbe la 100 C la nivelul m¼ arii. La ce temperatur¼ a …erbe

apa pe un munte la o în¼alţime de 5 km de nivelul m¼ arii. Consider¼
am masa
molar¼a a aerului = 28; 9 g/mol şi c¼ a temperatura mediului ambiant este
t = 20 C. C¼ aldura latent¼ a de vaprizare este 2; 26 106 J/kg
3.12 Molecula de N2 are lungimea de 0,12 nm. S¼

a se estimeze frecvenţa
de rotaţie a molculei de N2 la 20 C.
3.3 SOLUŢII
3.1 Num¼
arul total de particule ale sistemului N este
N = N1 + N 2 + N 3
Energia total¼
a a sistemului este
Et = N1 "1 + N2 "2 + N3 "3
Conform distribuţiei Boltzman

"1 =kT
N1 = Ce
"2 =kT
N2 = Ce
"3 =kT
N3 = Ce
Atunci:
"1 =kT "2 =kT "3 =kT

N =C e +e +e
"1 =kT "2 =kT "3 =kT

Et = C "1 e + "2 e + "3 e
Rezult¼
a c¼
a
Et e "1 =kT + e "2 =kT
+ e "3 =kT
N=
("1 e "1 =kT + "2 e "2 =kT + "3 e "3 =kT )
126
Ţinând cont de valorile nivelor energetice se obţine:

e2 + e + 1
N = 1000 = 2987 particule
e+1
3.2 Fie un sistem de axe xOyz cu axele paralele cu muchiile cutiei. Se
consider¼a ori…ciul în colţul unei feţe perpendicular¼
a pe axa Oy. Atunci
viteza cerut¼a este vy .
Prin definiţie
3=2 Z1 Z1 Z1 ( 2 +v 2 +v 2
m vx )
m y z
vy = vy e 2kB T
dvx dvy dvz
2 kB T
1 0 1
Dup¼ a cum se observ¼ a, s-a considerat vy 2 (0; 1), deoarece prin acel
orificiu vor ieşi numai moleculele cu viteza paralel¼a cu axa Oy, dar ori-
entate în sensul pozitiv al axei (acolo unde este practicat orificiul).
Deoarece 0 1 1 0 1 1
Z 2
mvx
Z 2
mvz
@ e 2kB T dvx A = @ e 2kB T dvz A
1 1
Prin urmare
0 12 0 1
3=2 Z1 2 Z1 2
m @
mvx mvy
vy = e 2kB T
dvx A @ vy e 2kB T
dvy A
2 kB T
1 0
r !2 r
3=2
m 2 kB T kB T kB T
vy = = :
2 kB T m m 2 m
Rezult¼
a c¼
a viteza medie a moleculelor ce p¼
ar¼
asesc incinta este
r
kB T
vy =
2 m
3.3 Diferenţa dintre viteza p¼
atratic¼
a medie şi viteza cea mai probabil¼
a
este r
p p p kB T
v 2 vp = 3 2 = v
m
unde
127
" #2
m v
T = p p = 384 K
kB 3 2
3.4 Gazul …ind monoatomic molecule au doar energie cinetic¼
a. Con-
form teoremei echipartiţiei energiei:
mv 2 3
= kB T
2 2
de unde viteza medie a moleculelor
r s
3kB T 3 3000 1; 38 10 23
v= = 27
= 8650 m/s
m 1; 66 10
3.5 Utilizând funcţia de distribuţie Boltzmann a moleculelor dup¼

a
poziţie
E(z)
f (z) = C exp
kB T
se obţine valoarea medie a energiei
R
1 R
1
E(z)
f (z)E(z)dz E(z) exp kB T
dz
1 1
hE(z)i = R
1 = R
1 =
E(z)
f (z)dz exp kB T
dz
1 1
R
1
E(z) R
1
az 2
E(z) exp kB T
dz a z 2 exp kB T
dz
1 1
hE(z)i = R
1 = R
1
E(z) az 2
exp kB T
dz exp kB T
dz
1 1
Utilizând integralele
Z1 r
z2
e dz =
1
şi
Z1 r
z2 1
z2e dz =
2
1
128
a
unde = kB T
; se obţine
a kB T
hE(z)i = =
2 2
Conform principiului echipartiţiei energiei, energia medie a unei par-
ticule cu temperatura T este kT 2
pentru …ecare grad de libertate de
translaţie. Cum în problma noastr¼ a energia depinde doar de coordonata
z, particula posed¼a doar un grad de libertate iar principiul echipartiţiei
energiei se con…rm¼a.
3.6 Viteza cea mai probabil¼ a corespunde maximului funcţiei de dis-
tribuţie dup¼a modulul vitezelor
3=2
m mv 2
f (v) = 4 v2e 2kB T
2 kB T
Se pune condiţia
df
=0
dv
care implic¼
a
3=2
m mv 2 mv 2
4 v2e 2kB T
2v =0
2 kB T kB T
Se obţine r
2kB T
vp =
m
unde
kB R
=
m
şi R este constanta universal¼
a a gazelor şi este masa molar¼
a a gazului.
Atunci viteza cea mai probabil¼a devine
s
2RT
vp =
Observaţie. Maximul funcţiei de distribuţie fmax = f (v = vp ) are

valoarea
129
1. r
4 m 4 1
fmax = p = p
e 2kB T e vp
3.7 Fracţiunea dn de molecule care au viteza cuprins¼
a între v + dv şi
v dv într-un gaz ideal este dat¼
a de distribuţia Maxwel:
3=2
m mv 2
dn(v) = n exp 4 v 2 dv
2 kB T 2kB T
v
Efectuam schimbarea de variabil¼ av!u= vp
unde vp este viteza cea
mai probabil¼
a obţinem distribuţia sub forma
4 u2
dn(u) = n p u2 e du
Procentul de molecule a c¼aror vitez¼

a difer¼
a cu mai puţin de 2% de
viteza cea mai probabil¼
a este
Z 1+0:02
dn 4 2
f= = p u2 e u du = 0; 03212 = 3; 32%
n 1 0:02
Calculul poate … f¼ acut analitic, deoarece integrarea are loc într-un

mic domeniu în jurul lui 1. Din acest motiv se utilizeaz¼ a dezvoltarea
u2
funcţie e în jurul punctului 1. În cazul unei funcţii oarecare
df
f (u) = f (1) + (u 1)
du x=1
În cazul funcţiei exponenţiale rezult¼

a
u2 1 1 3 2u
e =e 2e (u 1) =
e
Atunci:
Z 1+0:02
4 3 2u 2
f= p du = 3; 320 9 10
1 0:02 e
Se observ¼
a c¼
a diferenţa dintre cele dou¼
a rezultate este foarte mic¼
a.
3.8 Energia potenţial¼a medie a moleculelor este
R1 R1
0R
mgze mgz=kB T 0
xe x
Emediu = 1 dz = k B T R 1 dx = kB T
e mgz=kB T e x
0 0
130
unde am f¼
acut schimbarea de variabil¼
a
mgz
x=
kB T
3.9 Conform statisticii Boltzmann
n (E2 ) n0 exp [ E2 =kB T ] (E1 E2 )
= = exp
n (E1 ) n0 exp [ E1 =kB T ] kB T
19
n (E2 ) 1; 5 1; 6 10 3
= exp = 1; 9 10
n (E1 ) 1; 38 10 23 (2500 + 273; 15)
3.10 Forţa centrifug¼

a care acţioneaz¼
a asupra unei particule este
f = m! 2 r
Cum
dEp
= m! 2 r
dr
Atunci
m! 2 r2
Ep =
2
Astfel:
Ep m! 2 r2
n = n0 exp = n0 exp
kB T 2kB T
3.11 Presiunea vaporilor saturanţi funcţie de temperatur¼
a variaz¼
a
dup¼
a legea
pv = k1 exp
RTf
unde Tf este temperatura de …erbere iar k1 este o constant¼a. La nivelul
m¼
arii pv = po = 1 atm şi temperatura de …erbere Tf = Tf 0 = 373; 15 K.
Atunci
p0 = k1 exp
RTf 0
Presiunea atmosferic¼
a funcţie de în¼
alţime
mgz h gz i
p = p0 exp = p0 exp
kB T RT
131
Fenomenul de …erbere are loc atunci când presiunea vaporilor satu-

ranţi la temperatura de …erbere este egal¼
a cu presiunea atmsoferic¼
a.
h gz i
k1 exp = p0 exp
RTf RT
h gz i
p0 exp exp = p0 exp
RTf 0 RTf RT
De aici
1 1 gz
=
R Tf 0 Tf RT
Astfel
1
T = 1 gz = 363; 13 K
Tf
+ T
Aceasta temperatur¼a corespunde la 90 C

3.12 Energia datorit¼
a rotaţiei în jurul axei
1
" = I! 2
2
2
2 2 L mL2
I = mr + mr = 2m =
2 2
Atunci
mL2 ! 2
"= = 2 mL2 2
4
Din legea echipartiţiei energiei rezult¼
a c¼
a energia de rotaţie medie este
1
kB T
2
Rezult¼
a:
2 1
mL2 2
= kB T
2
2 1
L2 2 = k B T
NA 2
Rezult¼
a:
s s
RT 8314 293; 15
= = = 7; 8 1011 rot/s
2 L2 2 (0; 12 10 9 )2 28
132
Capitolul 4
ELECTRICITATE ŞI
MAGNETISM

4.1.1 Electrostatic¼
a
Sarcina electric¼
a. Legea lui Coulomb
Sarcina electric¼ a este o m¼ arime scalar¼ a ce caracterizeaz¼
a starea de
electrizare a unui corp. Sarcina electric¼ a elementar¼ a este e = 1; 6
19
10 C:
Legea lui Coulomb este o lege experimental¼ a care prezint¼a de-
pendenţa fortei de interacţie între dou¼ a sarcini punctiforme de valoarea
sarcinilor şi de distanţa dintre acestea.
q1 q 2
F~12 = ~r
4 "r3
unde q1 şi q2 sunt sarcinile punctiforme, r este distanţa dintre ele iar "
este permitivitatea electric¼ a a mediului în care se a‡a¼ cele dou¼ a sarcini.
Intensitatea câmpului electric produs de o sarcin¼ a punctiform¼ a
Q în vid:
~ = Q ~r
E
4 "0 r 3
Intensitatea câmpului electric produs de o distribuţie continu¼ a
de sarcin¼a Z
~ 1 (~r)~r
E= dV
4 "0 V r 3
133
134
unde (~r) este densitatea volumic¼

a de sarcin¼
a.
Legea lui Gauss pentru câmpul electric

Fluxul câmpului electric
ZZ
= ~ ndS
E~
S
unde ~n este versorul normalei la elementul de suprafaţ¼ a dS.

Legea lui Gauss pentru câmpul electric Fluxul câmpului elec-
tric printr-o suprafaţ¼
a închis¼
a este proporţional cu valoarea sarcinii din
interiorul suprafeţei Qint :
Qint
=
"0
Lucrul mecanic efectuat de câmpul electrostatic
Z f
L=q ~ ~l
Ed
i
Potenţialul electric
L
V =
q
unde L este lucrul mecanic efectuat de câmpul electric pentru a de-
plasa sarcina q din punctul respectiv într-un punct de referinţ¼
a (în care
potenţialul este nul)
Relaţia între câmpul electric şi potenţial
~ =
E grad V
Densitatea de energie a câmpului electric

1
w = "E 2
2
Momentul de dipol
p~ = q~l
135
unde q este valoarea absolut¼a a unei sarcini a dipolului iar l este distanţa
dintre cele dou¼
a sarcini ale dipolului
Potenţialul produs de un dipol electric
p~~r
V =
4 "r3
Energia unui dipol în câmp electric
W = ~
p~E
4.1.2 Curentul electric

Intensitatea curentului electric este sarcina ce traverseaz¼ a normal
aria S în unitatea de timp. Dac¼
a în intervalul t prin suprafaţa S a trecut
o cantitate de sarcin¼a q; atunci intensitatea curentului electric se scrie
q
I=
t
Densitatea de curent este sarcina ce traverseaz¼ a normal unitatea
de suprafaţ¼
a în unitatea de timp. Matematic ea se scrie sub forma
~j = nq~v
unde n este densitatea de purt¼ atori de sarcin¼

a, q este sarcina purt¼
atorilor
iar v este viteza lor de drift. Densitatea de curent se poate scrie în funcţie
de câmpul electric
~j = E ~
unde poart¼ a numele de conductivitate electric¼a.

a este m¼
Rezistivitatea electric¼ arimea invers¼
a conductivit¼
aţii
1
=
şi depinde de temperatur¼

a dup¼
a legea
= 0 (1 + t)
unde se numeşte coe…cientul termic al rezistivit¼

aţii.
136
Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit de lungime l şi secţiune

S se scrie sub forma
l
U= I
S
iar m¼arimea
l
R=
S
se numeşte rezistenţ¼ a.
a electric¼
Tensiunea electromotoare ce acţioneaz¼ a într-un circuit este egal¼
a cu
lucrul mecanic necesar pentru a deplasa unitatea de sarcin¼ a pe întregul
circuit.
I
E= E ~ i d~l
unde Ei este intensitatea câmpului electric imprimat de sursele de

tensiune.
4.1.3 Magnetism
Forţa Lorentz. Forţa electromagnetic¼
a
Forţa Lorentz este forţa cu care acţioneaz¼
a un câmp magnetic asupra
unei sarcini electrice în mişcare.
f~ = q(~v ~
B)
~
unde ~v este viteza sarcinii electrice q în câmpul magnetic de inducţie B.
Forţa electromagnetic¼ a este forţa cu care un câmp magnetic uni-
form acţioneaz¼a asupra unui conductor str¼ ab¼atut de curent electric
Z
F~ = I d~l B ~
Legea Biot-Savart. Legea lui Ampère

Legea Biot-Savart permite calcularea câmpului magnetic dB ~ pro-
dus de un element de lungime d~l al unui conductor str¼ab¼atut de un curent
I într-un punct P a‡at la distanţa ~r faţ¼
a de conductor;
~ = Id~l ~r
dB
4 r3
137
Forţa de interacţiune între dou¼ a conductoare paralele de lungime

l str¼
ab¼
atute de curenţii electrici I1 şi I2 a‡ate la distanţa d unul faţ¼
a de
cel¼
alalt.
I1 I2
F = l
2d
Legea lui Ampère
Z
~ ~l = I + " d E
Bd
dt
Fluxul câmpului magnetic.Legea lui Gauss pentru câmpul mag-

netic.
Fluxul câmpului magnetic
ZZ
= ~ ndS
B~
S
unde ~n este versorul normalei la elementul de suprafaţ¼

a dS.
Legea lui Gauss pentru câmpul magnetic arat¼ a c¼
a nu exist¼
a
sarcini magnetice: I
~ ndS = 0
B~
Legea inducţiei electromagnetice

Valoarea tensiunii electromotoare induse este proporţional¼ a cu vari-
aţia ‡uxului magnetic. Tensiunea electromotoare indus¼ a într-un circuit
este egal¼a cu viteza de variaţie a ‡uxului magnetic printr-o suprafaţ¼
a care
se sprijin¼a pe curb¼a.
d M
E=
dt
4.1.4 Unde electromagnetice

Ecuaţiile Maxwell
Spre deosebire de undele mecanice, undele electromagnetice nu au
nevoie de un suport material pentru a se propaga. Obţinerea ecuaţiilor
de propagare se face pornind de la ecuaţiile Maxwell în vid, unde nu
exist¼
a sarcini electrice şi curenţi datoraţi deplas¼
arii sarcinilor:
138
Forma integral¼
a Forma difer-
I enţial¼
a
Legea lui Gauss pen- ~ ndS = 0
E~ ~ =0
rE
tru câmpul electric IS
Legea lui Gauss pen- ~ ndS = 0
B~ ~ =0
rB
tru câmpul magnetic IS ZZ
~ ~l = d ~ ndS ~ = ~
@B
Legea inducţiei elec- Ed dt
B~ r E @t
tromagnetice I SZ Z
~ ~l = d ~ ndS ~ = "0 @E~
Legea lui Ampère Bd 0 "0 dt E~ r B 0 @t
S
În plus,
~ =
B 0H
~
şi
~ = "0 E
D ~
Ecuaţiile undelor elctromagnetice

Cele dou¼ a ecuaţii ale undelor electromagnetice se obţin din ecuaţiile
Maxwell. Pentru o und¼ a electromagnetic¼a ce se propag¼
a de-a lungul axei
Ox, acestea se scriu sub forma:
@2E @2E
= 0 " 0
@x2 @t2
@2B @2B
= 0 "0 2
@x2 @t
Soluţii particulare a acestor ecuaţii sunt
~
E(x; t) = ~ey Emax cos(kx !t)
~
B(x; t) = ~ez Bmax cos(kx !t)
Cele dou¼ a componente ale undei electromagnetice sunt perpendiculare
a ~k = ~ex k, adic¼
pe direcţia vectorului de und¼ a pe direcţia de propagare a
undei.
Viteza de propagare a undelor electromagnetice în vid este
139
1
c= p =3 108 m/s
"0 0
iar între valorile instantanee ale celor dou¼
a componente ale câmpului
exist¼
a relaţia
E
=c
B
Energia undelor electromagnetice, presiunea şi impulsul radi-

aţiei
Densitatea de energie a câmpului electric este
1
wE = "0 E 2
2
iar a câmpului magnetic
1
wB = B2
2 0
Prin urmare putem scrie densitatea total¼a de energie a undei electro-
magnetice
1 1 2
w = "0 E 2 + B
2 2 0
M¼arimea ce descrie transferul de energie prin unitatea de suprafaţ¼a
perpendicular¼
a pe direcţia de propagare a undei, se numeşte vectorul
Poynting:
~= 1E
S ~ B ~
0
Media temporal¼
a a vectorului Poynting este egal¼
a cu intensitatea un-
dei
2
EB
Emax
I = hSi = =
0 2c 0
La incidenţa normal¼
a, pe o suprafaţ¼
a perfect absorbant¼
a, radiaţia
electromagnetic¼a transmite un impuls egal cu
W
p=
c
Presiunea exercitat¼
a de radiaţie pe suprafaţ¼
a este:
S
P =
c
140

4.2.1 Electricitate
Sarcina electric¼
4.1 Fulgerul apare ca urmare a unui transfer de sarcin¼ a între nor
şi p¼
amânt. Viteza maxim¼ a de desc¼ arcare este de 20 000 C/s iar durata
fulgerului este de 100 s. Calculaţi cantitatea de sarcin¼ a scurs¼
a în p¼
amânt
şi num¼arul de electroni conţinuţi în aceast¼
a sarcin¼
a.
4.2 Doua sfere conductore identice sunt situate în vid la distanţa de

0,3 m una de cealalt¼ a. Una are sarcina de 12 nC iar cealalta de -18 nC.
Calculaţi forţa de interacţie între cele doua sfere. Dac¼
a cele dou¼
a sfere
ar … legate între ele printr-un …r conductor, care ar … forţa de interacţie
dintre ele dup¼ a ce ajung în starea de echilibru?
4.3 Electronul şi protonul atomului de hidrogen se a‡a¼ la o distanţ¼a

11
medie de 5; 3 10 m. S¼
a se determine forţa care acţioneaz¼
a între ei.
4.4 La ce distanţ¼a unul faţ¼

a de cel¼alalt ar trebui s¼
a stea doi oameni
ce au o sarcin¼a electric¼
a în exces de 1C respectiv 1 C astfel încât forţa
de interacţiune Coulomb s¼ a egaleze forţa de greutatea …ec¼aruia dintre ei?
Se va considera greutatea medie a unui om egal¼ a cu 650 N.
4.5 Un inel cu raza de 10 cm este înc¼ arcat uniform cu sarcina de 75

C. Calculaţi câmpul electric înregistrat pe axa inelului la distanţele de
1 cm, 5 cm, 30 cm şi 100 cm faţ¼
a de centrul inelului.
4.6 P¼amântul are o sarcin¼ a electric¼

a proprie ce determin¼ a apariţia
unui câmp electric de 150 N/C orientat spre centrul s¼au. Calculaţi sarcina
electric¼
a în exces cu care ar trebui s¼
a …e înc¼
arcat¼a o student¼
a de 50 kg
pentru a compensa forţa de interacţie electrostatic¼
a între ea şi P¼amânt
cu propria sa greutate.
4.7 Trei cilindri identici de plastic au razele egale cu 2,5 cm şi lungim-
ile de 6 cm. Densitatea de sarcin¼ a a primului cilindru este de 15 nC/m2 :
Al doilea cilindru are aceeaşi densitate de sarcin¼ a doar pe suprafaţa later-
a iar cel de-al treilea are o densitate de sarcina de 500 nC/m3 distribuit¼
al¼ a
în întreg volumul. Calculaţi sarcina …ec¼ arui cilindru.
141
4.8 În vârfurile A; B; C ale unui p¼

atrat se g¼asesc sarcinile +q1 ; q2
şi q3 . Cunoscând latura a a p¼ atratului, s¼
a se determine intensitatea
câmpului electric în vârful D al p¼atratului. (Sistemul se a‡a¼ în vid.)
4.9 Trei sarcini punctiforme pozitive sunt situate pe axa Ox. Sarcina
q1 = 20 C este situat¼ a la coordonata x1 = 3 m iar sarcina q2 = 10 C
se a‡a¼ în origine. Unde trebuie situat¼a sarcina q3 astfel încât forţa care
acţioneaz¼
a asupra ei s¼a …e nul¼
a.
4.10 S¼a se determine câmpul electric creat de un dipol care const¼

a
din dou¼
a sarcini q şi q a‡ate la distanţa 2a: pe axa dipolului.

4.11 M¼ asurând intensitatea câmpului electric la distanţa de 1m faţ¼
a
6
de o sarcin¼
a punctiform¼ a se obţine o valoare de 2; 5 10 N/C: Calculaţi
valoarea sarcinii şi ‡uxul electric printr-o sfer¼
a cu raza de 1 m centrat¼
a
pe aceast¼a sarcin¼
a.
4.12 Patru sarcini punctiforme q1 = 2 nC; q2 = 4 nC; q3 = 6 nC şi

q4 = 8 nC sunt situate în vid ca în Fig. ?? . Calculaţi ‡uxul câmpului
electric prin suprafeţele S1 ; S2 ; S3 ; S4 ; S5 ;şi S6 indicate în Fig. ??.
142
4.13 Într-o zi ploioas¼ a, un câmp electric de 2; 4 104 N/C poate

produce minifulgere de aproximativ 3 cm lungime. Presupunând c¼ a un
generator van de Graaf cu raza de 10 cm produce minifulgere de aceeaşi
intensitate cu lungimea de 6 cm, calculaţi intensitatea câmpului electric
pe suprafaţa sferei generatorului. Considerând sarcina concentrat¼ a în
centrul sferei, calculaţi cantitatea de sarcin¼
a electric¼
a acumulat¼
a pe sfera
generatorului.
4.14 O sfer¼a dielectric¼

a cu raza de 50 cm este înc¼ arcat¼a cu sarcina
de 25 C distribuit¼ a uniform în întreg volumul s¼ au. Calculaţi valoarea
câmpului electric la 5 cm, 25 cm şi 75cm faţ¼
a de centrul sferei.
4.15 Un câmp electric de 6 kV/m este orientat paralel cu axa Ox.

Calculaţi ‡uxul electric printr-o suprafaţ¼
a dreptunghiular¼
a (L = 5 cm,
l = 2 cm) orientat¼a:
a) paralel cu planul xOy
b) paralel cu planul yOz;
c) lungimea dreptunghiului este situat¼ a pe axa Oy, iar l¼
aţimea face
un unghi de 30o cu axa Ox.
4.16 Se d¼
a o distribuţie liniar¼
a de sarcin¼a, a c¼arei densitate este
(sarcina pe unitatea de lungine). S¼ a se g¼aseasc¼a expresia intensit¼aţii
câmpului electric la distanţa r dac¼a distribuţia de sarcin¼
a se g¼
aseşte în
vid.
4.17 Într-un plan exist¼

a o distribuţie in…nit¼
a de sarcin¼
a cu densitatea
super…cial¼
a : S¼
a se determine câmpul electric creat de aceasta.
4.18 S¼a se determine câmpul şi potenţialul unei sfere conductoare de
raz¼
a R înc¼
arcat¼a cu sarcina Q.
4.19 Dou¼ a sarcini punctiforme pozitive q1 şi q2 sunt situate pe axa Ox

având coordonatele x1 = 0 şi x2 = d. Calculaţi lucrul mecanic pe care ar
trebui sa îl fac¼
a o forţ¼
a extern¼
a pentru a aduce o sarcin¼ a de prob¼a q de
acelaşi semn de la in…nit pân¼ a în punctul x = 2d:
4.20 Un proton se deplaseaz¼ a pe o axa unui accelerator liniar între

dou¼
a puncte P1 şi P2 situate la distanţa de 50 cm unul faţ¼
a de cel¼
alalt.
143
Câmpul electric pe aceast¼ a direcţie este egal cu 3 107 V/m orientat de

la P1 la P2 : Calculaţi:
a) forţa cu care câmpul acţioneaz¼ a asupra protonului
b) lucrul mecanic efectuat de câmp
c) diferenţa de potenţial între punctele P1 şi P2
4.21 Calculaţi potenţialul electric într-un punct P situat pe medi-

atoarea unei bare de lungime 2l înc¼ arcat¼a uniform cu sarcina Q: Dac¼ a
unim capetele barei astfel încât s¼a obţinem un inel, care va … potenţialul
electric într-un punct M situat pe axa inelului?
4.22 Într-o regiune din spaţiu, pe o raz¼ a de 2 m, potenţialul electric

3V0
depinde de coordonate dup¼ a legea V = 4 R3 (5x3 + 2x2 y + zy 2 )+V0 unde
V0 este potenţialul din centrul regiunii sferice considerate:Scrieţi expre-
siile componentelor Ex ; Ey şi Ez ale câmpului electric în aceast¼ a regiune
şi calculaţi valoarea câmpului electric în punctul P (1; 1; 1):
4.23 S¼a se determine potenţialul şi câmpul electric creat de un dipol

cu sarcinile q şi q a‡ate la distanţa a una de alta la distanţa x de centrul
dipolului pe direcţia axei care leag¼a cele dou¼
a sarcini
4.24 Fie trei sfere concentrice conductoare de raze r1 < r2 < r3 . Pe

sfera de raz¼ a r1 se a‡a¼ sarcina q1 , pe sfera de raz¼ a r2 se a‡a¼ sarcina q2
iar ce-a de-a treia sfer¼a se a‡a¼ legat¼a la p¼
amânt. S¼ a se calculeze sarcina
q3 de pe ce-a de-a treia sfer¼ a precum şi potenţialele la care se a‡a¼ sfera
1 şi sfera 2 (Fig.4.2):
4.25 Fie dou¼ a corpuri sferice conductoare de raze r1 < r2 a‡ate la
o distanţ¼a mare una de alta pe care se a‡a¼ sarcinile q1 şi q2 : Cele dou¼ a
0 0
sfere se leag¼a printr-un …r. S¼ a se determine sarcinile q1 şi q2 de pe aceste
sfere dup¼ a realizarea acestei operaţii, potenţialele sferelor, precum şi den-
sit¼
aţile super…ciale de sarcin¼a de pe acestea.
4.26 S¼ a se determine forţa cu care este atras¼ a o sarcin¼

a q a‡at¼
a la
distanţa d de un plan metalic cu o suprafaţ¼
a foarte mare, legat la p¼
amânt.
Curentul electric
4.27 Prin becul unui far de autoturism trece un curent de 1,2 A.
Calculaţi num¼
arul de electroni ce str¼
abat …lamentul becului în 6 ore.
144
Figura 4.2: Pentru prroblema 4.24
4.28 Printr-un …r de argint cu diametrul de 2 mm trece o sarcin¼ a de

600 C în timp de 2 ore. Ştiind c¼ a argintul conţine aproxomativ 6 1028
electroni/m3 ; calculaţi intensitatea curentului prin …r şi viteza de drift a
electronilor.
4.29 M¼asurând valoarea curentului electric într-un conductor de cupru

la temperatura de 40 C se obţine valoarea de 10 A. Ce valoare a curen-
tului se va obţine daca se aplic¼
a aceeaşi tensiune pe acelaşi …r la 40
C? (Se cunoaşte coe…cientul termic al rezistenteţei = 0; 004 C 1 )
4.30 Într-un atom Bohr electronul are o traiectorie circular¼

a cu raza
11 6
r = 5; 29 10 m cu vieza v = 2; 19 10 m/s. Care este curentul
efectiv asociat cu aceast¼
a mişcare.
4.31 Un conductor de Cu are aria sectiunii S = 3 10 6 m2 . Dac¼ a

prin conductor trece un curent de 10 A, care este viteza de drift a elec-
tronilor. Densitatea cuprului este = 8950 kg/m3 . Se consider¼ a c¼a
…ecare atom contribuie cu un electron la electronii de conducţie. Masa
molar¼a este = 29 kg/kmol.
4.32 Pe un bec electric scrie 50 W, 220 V iar pe altul scrie 100 W,

220 V. Asta înseamn¼ a c¼a …ecare bec converteşte puterea scris¼a pe el
în lumin¼a atunci când este alimentat la o tensiune electric¼
a de 220 V.
145
Calculaţi costul energiei electrice consumate de …ecare dintre cele dou¼ a

becuri într-o zi în condiţiile în care compania de electricitate percepe un
cost de 10 eurocenţi/kWh.
4.33 Bateriile sunt clasi…cate în funcţie de m¼

arimea amper-ora (Ah).
De exemplu o baterie care poate produce un curent de 2 A timp de 3 ore
spunem ca are 6 Ah. Care este energia totala exprimat¼ a în kilowatt-or¼
a
înmagazinat¼
a într-o baterie de 12 V pe care scrie 55 Ah.
4.34 Într-o porţiune din atmosfer¼a unde câmpul electric este de 100
V/m, densitatea de curent este de 6 1013 A/m2 . Calculaţi conductivi-
tatea electrica a atmosferei terestre în aceast¼
a regiune.
4.35 S¼a se determine sarcina de pe un condesator cu capacitatea C

care se descarc¼a pe o rezistenţ¼
a R în funcţie de timp. Iniţial conden-
satorul este înc¼
arcat cu sarcina Q: Care este intensitatea curentului care
trece prin rezistor.
4.2.2 Magnetism
Forţa Lorentz.Forţa electromagnetic¼
a
4.36 La ecuator, câmpul magnetic terestru are o valoare de aproxi-

mativ 50 T orientat spre nord, iar câmpul electric are o valoare de 100
N/C orientat spre centru P¼ amântului. G¼ asiţi valorile forţelor electric¼
a
magnetic¼a şi gravitaţional¼
a ce acţioneaz¼
a asupra unui electron cu viteza
instantanee de 6 106 m/s orientat¼ a spre est.
4.37 Un …r lung de 2,8 m strab¼atut de un curent de 5 A se a‡a¼

într-un câmp magnetic de 0,390 T. Calculaţi forţa electromagnetic¼
a ce
acţioneaz¼
a a asupra …rului dac¼
a unghiul dintre …r şi câmpul magnetic
este de 60 , 90 respectiv 120 .
4.38 Un proton se deplaseaz¼ a cu viteza ~v = (2~ex 4~ey + 2~ez ) m/s:

Într-o regiune în care câmpul magnetic este B ~ = (~ex + 2~ey ~ez ) T: Cu
ce forţ¼
a va acţiona câmpul asupra acestei sarcini?
146
4.39 O particul¼
a cu masa de 2 g şi sarcina electric¼a de 2mC are viteza
4
~v = 4 10 ~ey m/s G¼ asiţi modulul şi direcţia acceleraţiei particulei sub
acţiunea unui câmp magnetic B ~ = 2~ex + ~ey T:
4.40 Un ion pozitiv cu sarcina q = 2e se deplaseaz¼ a cu viteza de

6
4; 6 10 m/s şi las¼ a o urm¼a în form¼
a de cerc cu raza de 7,94 mm într-
un câmp perpendicular de 1,8 T al unei camere cu ceaţ¼ a. Calculaţi masa
acestui ion în unit¼
aţi atomice de mas¼a şi identi…caţi ionul.
4.41 S¼
a se determine ce fel de mişcare execut¼
a o particul¼
a înc¼
arcat¼
a
cu sarcina q de mas¼a m care intr¼
a sub un unghi într-un câmp magnetic
~
uniform de inducţie B cu viteza ~v .
4.42 Printr-o plac¼ a metalic¼

a conductoare paralelipipedic¼
a trece un
curent I. Curentul trece perpendicular printr-o secţiune de laturi b şi d.
Placa se a‡a¼ într-un câmp magnetic uniform de inducţie B paralel cu
feţele placii a‡ate la distanţa d una de alta. S¼
a se determine diferenţa
de potenţial care apare între aceste feţe. Se cunoaşte concentraţia de
electroni n din unitatea de volum a metalului din care este realizat¼ a
placa. (Efect Hall).
Legea Biot-Savart. Legea lui Ampère.

4.43 S¼ a se calculeze valoarea câmpului magnetic la R = 100 cm de
un …r conductor liniar foarte lung prin care trece un curent de I = 2 A.
4.44 În modelul atomic propus de Niels Bohr în 1913, pentru atomul
de hidrogen electronul se deplaseaz¼ a în jurul protonului pe o orbit¼ a cir-
a la distanţa de 5; 29 10 11 m cu o vitez¼
cular¼ a de 2; 19 106 m/s: S¼ a
se calculeze valoarea câmpului magnetic produs de mişcarea electronului
în locaţia protonului.
4.45 Un curent de 17 mA strabate o bucl¼ a cu circumferinţa de 2 m.
S¼
a se calculeze câmpul magnetic indus de curentul prin bucl¼ a. S¼a se
compare aceast¼ a valoare a inducţiei câmpului magentic cu cea indus¼ a de
un cadru format din 100 de astfel de spire str¼ ab¼atute de acelaşi curent.
4.46 Calculaţi valoarea câmpului magnetic indus de conductorul din
Fig. 4.3 în centrul buclei. Cum in‡uenţeaz¼ a porţiunile liniare ale con-
ductorului valoarea câmpului?
4.47 Dou¼ a …re conductoare separate de o distanţ¼ a de 10 cm sunt
str¼
ab¼atute de curenţi în acelaşi sens. Curentul prin primul …r este I1 =
147
Figura 4.3: Pentru prroblema 4.46
5 A iar prin cel de-al doilea este I2 = 8 A. Calculaţi inducţia câmpului

magnetic produs de I1 în poziţia lui I2 şi pe cea produsa de I2 în poziţia
lui I1 .
4.48I O curb¼a închis¼a înconjoar¼ a mai mulţi conductori liniari. Cal-
culând Bd ~ ~l pe acest contur se obţine 3; 83 10 4 Tm: Calculaţi curentul
net in interiorul curbei.
4.49 În Fig. 4.4 sunt prezentaţi în secţiune transversal¼ a curenţii ce

trec prin trei
I conductori liniari I1 = 4 A; I2 = 6 A şi I3 = 2 A: Calculaţi
integralele Bd ~ ~l pe …ecare din cele patru contururi prezentate în …gur¼ a.
4.50 S¼
a se determine câmpul magnetic în interiorul unei bobine toroidale.
148
4.51 S¼ a se determine câmpul magnetic în interiorul şi exteriorul unui

cilindru de raz¼ a R prin care circul¼
a un curent de densitate j, ştiind c¼a
liniile de câmp magentic sunt cercuri concentrice în plane perpendiculare
pe axa cilindrului.
Legea lui Gauss pentru câmpul magnetic. Legea inducţiei elec-

tromagnetice
4.52 Un cub cu latura l = 4 cm este plasat într-un câmp magnetic
B = (5~i + 4~j + 3~k) T: S¼
~ a se calculeze ‡uxul magnetic prin suprafaţa
haşurat¼
a a cubului şi ‡uxul total prin toate cele şase feţe ale cubului.
Cubul are unul din v¼arfuri în centrul sistemului de coordoante iar laturile
paralele cu axele de coordonate (Fig. 4.5).
4.53 Un solenoid cu 500 de spire este înf¼ aşurat în jurul unui miez
de …er ( m = 750 0 ) cu lungimea de 10 cm şi aria secţiunii transversale
de 8 cm2 . S¼
a se calculeze ‡uxul magnetic prin solenoid atunci când este
str¼
ab¼atut de un curent electric de 0,5A.
4.54 Într-un solenoid cu 500 de spire având diametrul de 10 cm se

formeaz¼
a un câmp magnetic de 0,2 T. Cât de repede trebuie adus acest
câmp la zero pentru a induce o tensiune electromotoare de 10 kV?
4.55 Un solenoid cu 400 de spire pe unitatea de lungime este strab¼

atut
149
de un curent a c¼ arui intensitate variaz¼

a dup¼a legea I = 30e 1;6t A . În
interiorul solenoidului şi coaxial cu acesta se a‡a¼ o bobin¼a cu raza de
6 cm format¼ a a din 250 spire subţiri(Fig. 4.6). Care este tensiunea
electromotoare indus¼ a în bobin¼
a de curentul variabil I?
4.56 S¼a se determine tensiunea electromotoare indus¼ a într-o spir¼
a
de arie S care se roteşte cu vitez¼ a unghiular¼
a constant¼ a în jurul unui
ax perpendicular pe vectorul inducţie c¼ amp magnetic B ~ al unui câmp
uniform.
4.57 O bar¼ a conductoare OE se roteşte în jurul axei AB cu viteza
unghiular¼a constant¼ a ! pe un conductor perfect circular de raz¼
a R. Bara
intersecteaz¼
a liniile unui câmp magnetic uniform de inducţie B perpen-
diculare pe suprafaţa inelului conductor. S¼ a se determine tensiunea ce
poate … m¼ asurat¼
a între punctele C şi D (Fig.4.7).
4.58 Într-o regiune din spaţiu exist¼a un câmp magnetic uniform

paralel cu axa Oz. M¼
arimea lui variaz¼
a în timp astfel:
B = B0 sin !t
S¼
a se determine intensitatea câmpului electric indus.

Ecuaţiile undelor electromagnetice
4.59 Pe 11 februarie 2011 a avut loc o puternic¼ a explozie solar¼
a în
urma c¼
areia un ‡ux de particule, radiaţii X şi au pornit c¼
atre P¼
amânt.
150
Dup¼a cât timp ajung pe P¼

amânt radiaţiile X? (Distanţa de la P¼
amânt la
15
Soare este de aproximativ 10 m)
4.60 Radiaţiile ultraviolete care str¼

abat atmosfera terestr¼a se împart
în dou¼a categorii UVA şi UVB. UVA au lungimea de und¼ a cuprins¼a între
300 nm şi 400 nm şi nu sunt d¼
aun¼atoare ajutând organismul în producerea
vitaminei D. UVB au lungimea de und¼ a între 280 nm şi 300 nm şi pot
cauza cancer de piele. Calculaţi domeniile de frecvenţ¼ a pentru aceste
tipuri de radiaţii.
4.61 Amplitudinea câmpului electric al unei unde electromagnetice

este Emax = 7 10 3 V/m. Ştiind c¼ a postul de radio emite pe frecvenţa
de 106,7 MHz, calculaţi valoarea maxim¼ a a câmpului magnetic al undei
şi scrieţi expresiile E(x; t) şi B(x; t):
4.62 O und¼a electromagnetic¼a cu = 400 nm se propag¼ a în vid pe

direcţa axei Ox: Amplitudinea câmpului electric al undei este Emax =
2 10 3 V/m şi este paralel¼ ~
a cu axa Oy: Scrieţi expresiile vectoriale E(x; t)
~
şi B(x; t):
4.63 O und¼ a electromagnetic¼ a staţionar¼

a cu componenta câmpului
~
electric E(x; t) = ~ey Emax cos kx cos !t se propag¼a de-a lungul axei Ox în
vid. S¼ ~
a se scrie expresia B(x; t).
4.64 S¼ ~ şi B
a se scrie expresiile vectorilor E ~ ale unei unde armonice
plane care se propag¼a pe direcţia Oz, dac¼
a ea este liniar polarizat¼
a având
151
planul de polarizare la un unghi = 45o faţ¼

a de planul Oyz. Propagarea
undei are loc în vid.
4.65 Vectorul câmp electric al unei unde electromagnetice este:
h p i
E~ =E ~ 0 exp i 9:42 1014 t 12x + 2y 107 V/m
3
unde E ~ 0 = 3 104 ( ~ex + ~ey )

S¼
a se determine:
a) direcţia dup¼ a care oscileaz¼a câmpul electric
b) direcţia de propagare a undei
c) m¼arimea amplitudinii câmpului electric
d) lungimea de und¼ a
e) pulsaţia şi frecvenţa undei
f) viteza de propagare
4.66 Câmpul electric al unei unde electromagnetice care se propag¼

a
în direcţia Ox în vid este:
~ = Eo~ey sin z cos (!t

E kz)
zo
Cunoscând viteza luminii în vid c, zo şi ! s¼
a se determine modulul vec-
torului de und¼
a.
4.67 Efectul Doppler este valabil nu doar în cazul undelor sonore ci

şi în cazul undelor electromagnetice. Considerând o surs¼ a ce emite unde
electromagnetice de frecvenţ¼ a ; s¼a se calculeze frecvenţa înregistrat¼
a de
un observator ce se apropie de surs¼ a cu viteza u şi de un observator ce
se îndep¼ arteaz¼
a de surs¼a cu viteza u.
4.68 Aparatele radar folosesc efectul Doppler pentru determinarea

vitezei autoturismelor. Radarul emite o und¼ a care se re‡ect¼a pe autotur-
ismul vizat iar diferenţa de frecvenţ¼
a dintre unda emis¼a şi unda re‡ectat¼
a
permite determinarea vitezei autoturismului. Ştiind c¼ a frecvenţa undei
emise de radar este = 8 GHz iar cea a undei re‡ectate este cu 2000 Hz
mai mare, calculaţi viteza autoturismului în urm¼ atoarele condiţii:
a) autoturismul de poliţie este în repaus
b) autoturismul de poliţie se apropie de autoturismul vizat cu 50
km/h
152
c) autoturismul de poliţie se îndep¼

arteaz¼
a de autoturismul vizat cu
50 km/h
4.69 Pornind de la ecuaţiile Maxwell, s¼

a se demonstreze
@E @B
= c2
@t @x
şi
@B @E
=
@t @x
4.70 O und¼ a electromagnetic¼a plan¼

a traverseaz¼a la incidenţ¼
a normal¼a
o lam¼ a cu feţe plan paralele de grosime l: Lama este format¼ a dintr-o
substanţ¼
a nemagnetic¼ a iar permitivitatea sa electric¼a scade exponenţial
de la valoarea "1 pe suprafaţa de incidenţ¼
a pân¼
a la "2 pe suprafaţa opus¼a.
În cât timp traverseaz¼ a unda acest mediu?
Energia undelor electromagnetice, presiunea şi impulslul radi-

aţiei
4.71 Valoarea medie a câmpului magnetic al radiaţiei solare înregis-
trate la nivelul solului la un moment dat este de 2 T: S¼ a se calculeze:
a) valoarea medie a câmpului electric al undei
b) densitatea medie de energie
c) media vectorului Poynting
S¼a se compare valoarea obţinut¼ a cu valoarea medie de 1000 W/m2
înregistrat¼ a la sol într-o zi însorit¼
a.
4.72 Un post de radio AM (amplitude modulation) emite izotrop
unde sinusoidale cu o putere medie de 30 kW. Calculaţi intensitatea radi-
aţiei la 10 m de antena de emisie. Calculaţi amplitudinile componentelor
electric şi magnetic ale undei electromagnetice.
4.73 S¼ a se calculeze intensitatea maxim¼ a a câmpului electric al un-
delor electromagnetice emise de un post de radio ce emite pe frecvenţa
90,2 MHz şi s¼ a se scrie expresiile E(x; t) şi B(x; t). ( Intensitatea maxim¼ a
permis¼ a a undelor radio este de 2 W/m2 ).
4.74 Într-o regiune din spaţiu, componentele undelor electromagnet-

~ = 8; 0~ex +32; 0~ey +24; 0~ez V/m şi B
ice sunt E ~ = 0; 2~ex +0; 4~ey 0; 6~ez T:
153
Ar¼
ataţi c¼
a cele dou¼
a câmpuri sunt perpendiculare şi calculaţi vectorul
Poynting al acestei unde.
4.75 Calculaţi valoarea maxim¼

a a câmpului magnetic la 50 m de o
anten¼
a GSM ce are o putere de emisie de 500 kW.
4.76 Considerând intensitatea medie a radiaţiei solare la nivelul P¼amân-

2
tului egal¼
a cu 1000W/m s¼ a se calculeze care ar trebui s¼
a …e aria suprafeţei
perfect absorbante a unui panou solar ce urmez¼ a s¼
a alimenteze o locuinţ¼a
al c¼
arei consum de energie este de 0,15 MW. Se ştie c¼ a e…cienţa celulelor
solare utilizate este de 30%.
4.77 Un bec de 50 W alimentat la reţea (220 V) emite 1% din

energia consumat¼ a sub form¼ a de unde electromagnetice de o anumit¼
a
frecvenţ¼
a. Considerând becul acoperit cu un …ltru ce absoarbe toate
celelalte frecvenţe, calculaţi intensitatea radiaţiei la 1 m de bec.
4.78 Un telefon mobil ce funcţioneaz¼ a în domeniul de frecvenţe 900-

1000 MHz are o putere de emisie de 0,4 W iar lungimea antenei sale este
de 5 cm.
a) Calculaţi valoarea medie a vectorului Poynting la 4 cm de anten¼ a
(distanţa medie anten¼ a-cap atunci când telefonul este ţinut la ureche)
b) Comparaţi valoarea obţinut¼ a cu valoarea maxim¼ a de 4,5 W/m2
impus¼ a de standardele europene.
c) De câte ori scade aceasta valoare când telefonul este ţinut la 40 cm
de cap (atunci când trimitem un SMS, de exemplu)
Se va considera c¼a forma frontului de und¼ a emis¼
a de anten¼ a este una
cilindric¼
a.
4.79 Un puls laser are o energie de 40 J şi diametrul fasciculului de

2 mm. Durata pulsului este de 20 ns iar densitatea de energie se menţine
constant¼
a pe toat¼ a durata pulsului.
a) calculaţi lungimea spaţial¼
a a pulsului
b) calculaţi densitatea de energie în puls
c) calculaţi Emax şi Bmax :
4.80 Componenta electric¼ a a unei unde electromagnetice oscileaz¼

a
pe axa Oy iar direcţia vectorului Poynting este dat¼
a de
~ t) = 100 cos2 [107 x
S(x; 3 1015 t]~ex W/m2
154
unde x şi t sunt exprimate în unit¼ aţi SI.

a) Care este direcţia de propagare a undei?
b) Calculaţi lungimea de und¼ a şi frecvenţa undei
~
c) Scrieţi expresiile vectoriale E(x; ~
t) şi B(x; t):
4.81 Calculaţi presiunea radiaţiei GSM (4,5 W/m2 ) pe o suprafaţ¼

a
perfect absorbant¼
a.
4.82 Calculaţi presiunea exercitat¼a de un pointer laser cu puterea

de 4 mW şi secţiunea fasciculului de 3 mm2 pe un ecran retroproiector
ce absoarbe 30% din radiaţia incident¼a.
4.3 SOLUŢII
4.3.1 Electricitate
Sarcina electric¼
4.1 Deoarece viteza de transfer a sarcinii electrice este vq = 20000
C/s, cantitatea de sarcin¼
a transferat¼
a c¼
atre p¼
amânt este:
4
Q = vq t = 20000 10 =2C
adic¼
a o sarcin¼
a ce conţine:
2
n= 19
= 1; 25 1019 sarcini elementare
1; 6 10
4.2 Forţa de interacţie electrostatic¼

a dintre cele dou¼
a sarcini este
atractiv¼
a
Q1 Q2 9 109 12 18 10 18
5
F1;2 = 2
= = 2 ; 16 10 N
4 "0 r 0; 32
Dup¼a ce se realizeaz¼
a un contact între cele dou¼
a sfere, apare un trans-
fer de sarcin¼a pân¼ a la atingerea st¼
arii de echilibru. În aceast¼ a stare,
ambele sfere au sarcina egal¼ a:
12 18
Q = Q01 = Q02 = = 3C
2
155
Iar forţa de interacţie electrostatic¼

a în acest caz este una repulsiv¼
a:
0 Q2 9 109 9 10 18
7
F1;2 = 2
= =9 10 N
4 "0 r 0:32
4.3 Forţa de atracţie între cele dou¼
a particule este
19 2
1 e2 9 (1; 6 10 ) 8
F = =9 10 = 8; 2 10 N
4 "0 r 2 (5; 3 10 11 )2
4.4 Forţa de interacţie electrostatic¼

a între cei doi oameni este
Q1 Q2
F1;2 = =G
4 "0 r 2
Distanţa dintre cei doi oameni este
r
Q1 Q2
r= = 3; 75 km
4 "0 G
4.5 Intensitatea câmpului electric produs de un element de lungime
dl al inelului înc¼
arcat cu sarcina electric¼a dq = dl (unde este densitatea
liniar¼a de sarcin¼a) pe axa ce trece prin centrul inelului la în¼
alţimea h
este
dE~ = dq ~r = dE ~ x + dE ~z
4 "0 r 3
p
unde r = R2 + h2 :
Intensitatea câmpului rezultant este suma tuturor acestor câmpuri
elementare
2Z R 2Z R
~ =
E ~ x + dE
dE ~z = ~z
dE
0 0
deoarece componentele pe axa Ox ale elementelor de sarcin¼ a diametral

opuse se anuleaz¼
a reciproc. Prin urmare intensitatea câmpului rezultant
va …
2Z R 2Z R
hdl Qh
E= dE cos = 3
=
4 "0 r 4 "0 (R2 + h2 )3=2
0 0
4.6 Forţa de interacţie coulombian¼

a între om şi p¼
amânt este
F = qE = mg
156
de unde
mg 50 9; 8
q= = = 3; 27 C
E 150
4.7 Sarcina total¼
a a primului cilindru este produsul dintre densitatea
super…cial¼
a de sarcin¼
a şi aria total¼
a a cilindrului
Q1 = (2 r2 + 2 rh) = 0; 021 nC
Sarcina celui de-al doilea cilindru este distribuit¼
a doar pe suprafaţa
lateral¼
a
Q2 = 2 rh = 0; 15 nC
Pentru al treilea cilindru avem o distribuţie volumic¼
a de sarcin¼
a
Q3 = V = r2 h = 0; 06 nC
4.8 Se alege un sistem de coordonate cu originea în D, 0 D; axa Ox
…ind îndreptat¼ a dup¼
a latura DC, axa Oy dup¼ a latura DA (Fig.4.8).
Intensit¼
aţile câmpurilor electrice sunt cele ar¼atate în Fig.4.8. M¼
arim-
ile acestora sunt:
q1
E1 =
4 " 0 a2
q2
E2 = p
4 "0 (a 2)2
q3
E3 =
4 " 0 a2
157
~ 1; E
Pentru calculul câmpului electric în punctul D descompunem E ~2
~
şi E3 dup¼
a axele de coordonate.
E1x = 0 E2x = E2 cos E3x = E3
E1y = E1 E2y = E2 sin E3y = 0

Ex = E1x + E2x + E3x = E2 cos E3
Ey = E1y + E2y + E3y = E1 + E2 sin
Rezult¼
a:
E 2 = Ex2 + Ey2 = (E2 cos E3 )2 + (E2 sin E1 )2
Unghiul format de E cu axa Ox este dat de relaţia:

Ey
tg =
Ex
Totuşi numai calculul raportului Ey =Ex nu este su…cient¼ a, pentru a de-

termina unghiul , deoarece tangenta este o funcţie periodic¼ a de perioad¼a
.
Exist¼
a patru situaţii pe care le vom exempli…ca în Fig.4.9:
a) Ex > 0; Ey > 0 iar 2 CI
b) Ex < 0; Ey > 0 iar 2 CII
c) Ex < 0; Ey < 0 iar 2 CIII
d) Ex > 0; Ey < 0 iar 2 CIV
4.9 Pentru ca forţa rezultant¼ a s¼
a …e nul¼
a este necesar ca forţele cu
care sarcinile q1 şi q2 acţioneaz¼
a asupra sarcinii q3 trebuie s¼
a …e egale şi
în sensuri contrare
q3 q 1 q2 q3
=
4 "0 x 2
4 "0 (x1 x)2
Rezult¼
a
x1 3
x= q = q = 1; 76 m
1 + qq21 1 + 10
20
4.10 Aşa cum rezult¼

a din Fig. 4.10
158
2 q a 1 qa
E = 2E1 cos = 1=2
=
2 2
4 "0 (y + a ) (y + a )
2 2 2 "0 (y + a2 )3=2
2
Dac¼
aa y atunci
1 2qa
E=
4 "0 y 3

4.11 Fluxul electric prin aceast¼
a sfer¼
a este
ZZ
= ~ ndS = 4 r2 E = 4
E~ 2; 5 106 = 3; 14 107 Vm
Valoarea sarcinii din aceast¼

a sfer¼
a este
12
Q = "0 = 8; 8 10 3; 14 107 = 2 ; 76 10 4
C
4.12 Aplicând legea lui Gauss pentru …ecare suprafaţ¼
a, obţinem
q1 2
1 = = 12
= 2; 27 1011 Vm
"0 8; 8 10
159
Analog, pentru celelalte suprafeţe rezult¼

a
2 =2 2; 27 1011 = 4; 54 1011 Vm
3 =2 4; 54 1011 = 9; 08 1011 Vm
4 =2 9; 08 1011 = 1; 816 1012 Vm
5 = 9; 08 1011 + 1; 816 1012 = 2; 724 1012 Vm
6 = (2; 27 + 4; 54 + 9; 08) 1011 + 1; 816 1012 = 3; 405 1012 Vm

4.13 Apariţia minifulgerelor se datoreaz¼a unei desc¼arc¼
ari energetice
a câmpului electric. Conform legilor de conservare, aceast¼ a energie este
egal¼
a cu lucrul mecanic efectuat de forţa electrostatic¼
a pentru a deplasa
o sarcin¼
a de prob¼a q pe distanţa d (lungimea minifulgerelor).
1 E1
w1 = "E12 = F1 d1 = d1
2 q
de unde
q"
d1 = E1
2
160
Analog se obţine şi pentru câmpul electric al generatorul van der Graaf
q"
d2 = E2
2
iar intensitaea E2
d2
E2 = E1 = 4:8 104 N/C
d1
Utilizând legea Gauss pentru câmpul electric
Q2
= 4 R2 E2
"0
rezult¼
a:
Q2 = 4 "0 R2 E2 = 53 nC
4.14 Aplicând legea lui Gauss pentru câmpul electric se obţine:
ZZ
q ~ ndS
= E~
"0
unde q este sarcina cuprins¼

a în interiorul supafeţei S şi se obţine
q
E=
4 "0 r 2
Dac¼
a r < R (R este raza sferei) atunci
r3
q=Q
R3
şi
Qr
E=
4 "0 R 3
Dac¼
ar>R
Q
E=
4 "0 r 2
Rezult¼ a pentru r = 5 cm , E = 9 107 V/m , r = 25 cm rezult¼
a c¼ a
4 5
E = 45 10 V/m şi pentru r = 75 cm rezult¼
a E = 4 10 V/m.
161
4.15 Deoarece câmpul electric are componentele dup¼ a axele de coor-

donate E(Ex ; 0; 0) ‡uxul electric prin suprafaţa S este
ZZ
= ~n~ex EdS
a) ~njjOz ZZ
= ~nz~ex EdS = 0
b) ~njjOx ZZ
= ~nx~ex EdS = ES = 6 Vm
c) unghiul dintre normala la suprafaţ¼

a şi intensitatea câmpului elec-
tric este 120 iar ‡uxul devine
ZZ
= ~n~ex EdS = ES cos 120 = 3 Vm
4.16
Din considerente de simetrie, E ~ are o direcţie radial¼
a ca în Fig.4.11
Pentru determinarea câmpului electric se utilizeaz¼ a legea lui Gauss. Pen-
tru aceasta se alege o suprafaţ¼ a cilindric¼
a a c¼
arei ax¼a de simetrie o con-
stitue distribuţia liniar¼
a de sarcin¼
a. Se observ¼a c¼
a ‡uxul câmpului electric
este diferit de zero doar pe suprafaţ¼ a lateral¼
a a suprafeţei cilindrice de
raz¼a r. Pe baze ‡uxul câmpului electric este nul deoarece unghiul dintre
normal¼ a şi direcţia câmpului electric este =2. Atunci:
q l
= 2 rlE = =
"o "0
162
Rezult¼
a:
E=
2 "o r
4.17
Din considerente de simetrie vectorul intensitate câmp electric trebuie
s¼
a …e perpendicular pe planul înc¼ arcat electric. Aceasta se datoreaz¼ a fap-
tului c¼
a pentru orice element de sarcin¼a din plan se poate g¼ asi un element
simetric. Pentru dou¼ a elemente componentele orizontale ale câmpurilor
create se anuleaz¼a şi nu r¼amân s¼
a se însumeze decât componentele ver-
ticale. Pentru aplicarea legii lui Gauss se alege ca suprafaţ¼ a închis¼
a un
cilindru cu bazele S simetrice faţ¼ a de planul înc¼
arcat şi cu generatoarea
perpendicular¼ a pe acest plan. Din acest motiv doar pe bazele planului
exist¼
a un ‡ux diferit de zero. Pe suprafaţa lateral¼ a normala şi vectorul
intensitate câmp electric sunt perpendiculare astfel c¼ a ‡uxul prin aceste
suprafeţe este nul.
Q
2E S =
"0
Q
E= =
2"0 S 2"0
163
4.18 S¼ a consider¼ am o sfer¼ a de raz¼a R, care este înc¼ arcat¼a cu sacina
+Q şi densitatea super…cial¼ a constant¼ a în toate punctele suprafeţei
(Fig.4.13).
a) în interiorul sferei conductoare câmpul electrostatic este nul ca în
cazul oric¼
arui conductor
b) S¼a consider¼ am un punct prin care trece suprafaţa sferei S de raz¼ ar
concentric¼a cu sfera înc¼
arcat¼ a. Deoarece nici un punct de pe aceast¼ a sfer¼
a
nu este privilegiat faţa de altul, intensitatea câmpului electric trebuie s¼ a
…e perpendicular¼ a pe ea şi trebuie s¼
a aib¼
a aceiaşi valoare în toate punctele
acestei suprafeţe.
Aplic¼am teorema Gauss pe aceast¼ a suprafaţ¼a
Q
= E4 r2 =
"0
de unde
Q
E=
4 "0 r 2
adic¼
a intensitatea câmpului creat¼ a în exterior de o suprafaţ¼
a sferic¼
a înc¼
ar-
cat¼
a uniform este aceiaşi ca şi cum întreaga sarcin¼ a ar … concentrat¼ a în
centrul sferei.
Pentru determinarea potenţialului într-un punct vom considera o
sarcina de prob¼ a q0 la o distanţ¼a r > R de centrul sferei înc¼ arcate.
164
Consider¼
am c¼a la 1 potenţialul datorat sferei înc¼
arcate este nul, lucrul
mecanic efectuat de câmpul electric pentru a deplasa pe q0 la 1 este
L = q0 [V (r) 0] = q0 V (r)
Pe de alt¼
a parte acest lucru mecanic se mai poate exprima ca
Z 1
L= q0 Edr
r
Atunci
Z 1 1
Qq0 1 Qq0 1 Qq0
L= 2
dr = =
4 "0 r r 4 "0 r2 r 4 "0 r
Rezult¼
a:
Q
V (r) =
4 "0 r
În cazul c¼a sfera este conductoare, potenţialul punctelor din interiorul
ei este acelaşi cu potenţialul punctelor de la suprafaţ¼
a.
În concluzie, pentru o sfer¼ a conductoare de raz¼ a R, pe care sarcina Q
este distribuit¼a uniform, a‡at¼ a în vid avem:
Pentru r < R
E=0
şi
Q
V =
4 "R
Pentru r > R
Q
E=
4 "0 r 2
Q
V =
4 "0 r
4.19 Potenţialul electric produs de cele dou¼
a sarcini q1 şi q2 în punctul
de coordonate x = 2d este
1 q1 q2 (q1 + 2q2 ) (q1 + 2q2 )
V = V1 + V2 = + = =
4 "0 2d d 8 "0 d 8 "0 d
165
Lucrul mecanic efectuat de forţa extern¼

a este:
q(q1 + 2q2 )
L = q(V 0) =
8 "0 d
4.20 Diferenţa de potenţial între cele dou¼
a puncte ale acceleratorului
este
V = Ed = 1; 5 107 V
Forţa cu care câmpul acţioneaz¼
a asupra protonului este
F = eE = 3 107 1; 6 10 19
= 4; 8 10 12
N
Lucrul mecanic efectuat de aceast¼

a forţ¼
a
12
L = V q = 2; 4 10 J
4.21 Se consider¼a punctul în care trebuie calculat potenţialul la dis-

tanţa a de bar¼
a. Potenţialul creat de sarcina dq = dx de pe bar¼ a în
punctul considerat este:
1 dx
dV =
4 "0 (x2 + a2 )1=2
Z 2l p 2l
1 dx
V = 1=2
= ln x + x2 + a2
0 4 "0 (x2 + a2 ) 4 "0 0
p
2l + 4l2 + a2
V = ln
4 "0 a
Dac¼a se unesc capetele barei, potenţialul într-un punct M situat pe
axa inelului este
dq
dV =
4 "0 (a2 + R2 )1=2
Însumând contribuţiile de la toate porţiuniele inelului se g¼
aseşte c¼
a:
Q
V =
4 "0 (a2 + R2 )1=2
4.22 Componentele câmpului electric corespunz¼atoare acestui potenţial
sunt
@V 3V0
Ex = = (5x2 4xy)
@x 4 R3
166
@V 3V0
Ey = = ( 2x2 2z)
@y 4 R3
@V 3V0
Ez = = y2
@z 4 R3
iar câmpul electric este
~ = [(5 3V0
E 4xy) ~ex + 2x2 2z ~ey y 2~ez ]
4 R3
4.23 Potenţialul electric creat de dipol este suma potenţialelor …ec¼
arei
sarcini a dipolului:
1 q q 1 2qa 2p
V (x) = = 2 2
=
4 "0 x a x+a 4 "0 x a 4 "0 (x2 a2 )
dV qa
E (x) = =
dx "0 (x2 a2 )2
4.24 Pentru rezolvarea acestei probleme se ţine cont de faptul c¼
a
potenţialele se însumeaz¼
a scalar. Atunci:
q1 q2 q3
V1 = + +
4 " 0 r1 4 " 0 r 2 4 " 0 r3
deoarece suprafaţa sferei 1 este în interiorul suprafeţelor sferelor 2 şi 3
q1 q2 q3
V2 = + +
4 " 0 r2 4 " 0 r 2 4 " 0 r3
deoarece suprafaţa sferei 2 este în interiorul sferei 3 şi în exteriorul sferei
2
q1 q2 q3
V3 = + + =0
4 " 0 r 3 4 " 0 r3 4 " 0 r3
deoarece suprafaţa sferei 3 este în exteriorul sferei 1 şi a sferei 2 şi este
legat¼
a la pamânt. Rezult¼ a:
q3 = (q1 + q2 )
Potenţialele V1 şi V2 sunt date de relaţiile:

q1 q2 q1 + q2
V1 = +
4 " 0 r1 4 " 0 r2 4 " 0 r3
167
q1 + q2 q1 + q 2 q1 + q2 1 1
V2 = =
4 " 0 r2 4 " 0 r3 4 "0 r2 r3
4.25 Prin legarea celor dou¼
a sfere are loc o redristribuire a sarcinilor
pe acestea. Conform legii conserv¼
arii sarcinii electrice
q1 + q2 = q10 + q20
Potenţialele celor dou¼

a sfere devin egale deoarece prin punerea în con-
tact a dou¼
a corpuri conductoare înc¼ arcate ele ajung la acelaşi potenţial.
0 0
q1 q2
V = =
4 " 0 r1 4 " 0 r2
Atunci:
0 r1 0
q1 = q
r2 2
Se obţine:
r1 0
q1 + q2 = 1+ q2
r2
şi
0 r2
q2 = (q1 + q2 )
r 1 + r2
0 r2
q1 = (q1 + q2 )
r 1 + r2
Atunci: 0
q1 q1 + q2
V = =
4 " 0 r1 4 "0 (r1 + r2 )
0 0
Sarcinile q1 şi q2 sunt:
0
q1 = 4 " 0 r 1 V
0
q2 = 4 " 0 r 2 V
Atunci densit¼
aţile super…ciale de sarcin¼
a pe cele dou¼
a sfere sunt
0
q "0 V
1 = 12 =
4 r1 r1
şi
0
q "0 V
2 = 22 =
4 r2 r2
168
Cum r1 < r2 rezult¼a 1 > 2:

Ca o concluzie la acest caz particular putem spune c¼a densitatea su-
per…cial¼
a de sarcin¼
a este mare în locurile de pe suprafeţe unde raza de
curbur¼
a este mic¼a. Din acest motiv sarcina electric¼
a are tendinţa s¼
a se
acumuleze la vârfuri.
4.26 Pentru a rezolva aceast¼ a problem¼ a se va înlocui sistemul Fig.
4.14 cu un sistem de sarcini (care cuprinde şi sarcina iniţial¼ a) care pe
suprafaţa pl¼acii metalice s¼
a determine un potenţial nul. În aceast¼ a situ-
aţie acest lucru se petrece atunci când se consider¼ a o sarcin¼
a -q simetric¼a
cu q faţ¼
a de planul suprafeţei (de aici şi denumirea de metoda imaginilor).
Atunci forţa ce acţioneaz¼a asupra sarcinii q este:
q2 1
F =
4 "0 (2d)2
Curentul electric
4.27 Sarcina ce str¼
abate …lamentul becului este
Q = I t = 1; 2 6 3600 = 25920 C
num¼
arul de sarcini elementare din aceast¼
a sarcin¼
a este
Q 25920
n= = 19
= 1; 62 1023 sarcini elementare
e 1; 6 10
4.28 Intensitatea curentului prin …r este
Q 600
I= = = 83; 3 mA
t 2 3600
169
Densitatea de curent prin prob¼

a este
4I 4 83; 3 10 3
j= 2
= 3 2
= 26515 A/m2
d (2 10 )
iar viteza de drift a electronilor este

j 26515 6
v= = = 2; 76 10 m/s
ne 6 1028 1; 6 10 19
4.29 Rezistenţa prin …r la temperatura de 40 C este
R+ = R0 (1 + 40)
iar la temperatura de 40 C
R = R0 (1 40)
intensitatea curentului la temperatura de -40 C este
I+ R+ I+ (1 + 40)
I = = == 1381 A
R (1 40)
4.30 Perioada mişc¼

arii de rotaţie a electronului în jurul nucleului este
11
2 R 2 5; 29 10 16
T = = = 1; 52 10 s
v 2; 19 106
Intensitatea curentului este sarcina ce trece printr-un punct al traiectoriei
în unitatea de timp
19
e 1; 6 10
I= = 16
= 1; 05 mA
T 1; 52 10
4.31 Densitatea de curent prin conductorul de cupru este
4I 4 1; 8
j= 2
= = 2; 29 106 A/m2
d 10 6
iar viteza de drift este
j 2; 29 106 4
v= = = 1; 68 10 m/s
ne 8; 5 1028 1; 6 10 19
170
4.32 Energia consumat¼

a de un bec într-o zi este
W (kWh) = P (kW) 24 (h)
Becul de 50W consum¼

a o energie de
W = 0; 05 24 = 1; 2 kWh
iar cel de 100 W

W = 0; 01 24 = 2; 4 kWh
Atunci costurile energiei electrice sunt 12 eurocenţi pentru becul de 50
W şi 24 eurocenţi pentru becul de 100W.
4.33 Energia înmagazinat¼ a într-o astfel de baterie este
W = U I t = 12 55 = 660 kWh
4.34 Conductivitatea electric¼

a în regiunea menţionat¼
a este
j
= =6 1011 ( m) 1
E
4.35 La un moment de timp dat tensiunea de pe condensator este
q
U=
C
Curentul care trece prin rezistenţa R este:
U q
I= =
R RC
Cum
dq
I=
dt
deoarece variaţia sarcinii pe condensator este negativ¼
a, rezult¼
a ecuaţia
diferenţial¼
a
dq q
=
dt RC
dq dt
=
q RC
Z q Z t
dq dt
=
Q q 0 RC
171
q t
ln =
Q RC
Atunci:
t
q = Q exp
RC
Produsul RC poart¼ a numele de constanta de timp a circuitului.
Curentul prin rezistor este
dq Q t t
I= = exp = I0 exp
dt RC RC RC
4.3.2 Magnetism
Forţa Lorentz. Forţa electromagnetic¼
a
4.36 Forţa Lorentz ce acţioneaz¼

a asupra electronului la ecuator este
f~l = e(~v ~
B)
iar în valoare absolut¼

a este
11
fl = evB == 4; 8 10 N
Forţa electrostatic¼
a este
17
Fe = eE = 1:6 10 N
iar forţa gravitaţional¼

a
30
G = mg 9; 1 10 N
4.37 Forţa electromagnetic¼

a cu care câmpul acţioneaz¼
a asupra con-
ductorului str¼
ab¼
atut de curentul electric este
Z l
F =I d~l B~ = BIl sin
0
iar valorile cerute sunt

pentru = 60o
F = 4; 73 N
172
pentru = 90o
F = 5; 46 N
pentru = 90o
F = 4; 68 N
4.38 Forţa cu care câmpul magnetic acţioneaz¼
a asupra protonului
este
~ex ~ey ~ez
f~l = e(~v ~ =e
B) 2 4 2 = e[~ex (4 4) ~ey ( 2 2) + ~ez (4 + 4)]
1 2 1
f~l = 1; 6 10 19
(4~ey + 8~ez ) N
4.39 Forţa Lorentz este

~ex ~ey ~ez
f~l = q(~v ~ =
B) 0 4 104 0 = 160~ez N
2 0 0
De aici se opbţine pentru acceleraţie valoarea
a = 80000 m/s2
4.40 Condiţia ca orbita protonului s¼ a se menţin¼

a circular¼
a este ca
forta centrifug¼
a s¼
a …e egal¼
a în modul şi de sens contrar
mv 2
= evB
R
qBR
m= = 6 ; 683 4 10 27 kg = 4u
v
unde u este unitatea atomic¼ a de mas¼ a. Rezult¼
a c¼
a este vorba de o par-
ticul¼
a :
4.41 Se descompune viteza ~v în dou¼ a componente astfel : ~v? per-
pendicular dup¼ a o direcţie perpendicular¼ ~ şi ~vk
a pe direcţia vectorului B
dup¼a direcţia vectorului B ~ (Fig. 4.15 )Atunci ~v? determin¼ a o mişcare
circular¼
a a particulei cu raza:
mv? mv sin
R= =
qB qB
173
Componenta ~vk determin¼ a o mişcare uniform¼

a a particulei în lungul
~
direcţiei lui B deoarece aceast¼a component¼ a nu determin¼
a apariţia unei
forţe Lorentz:
f~l = q~vk B~ =0
f~l = qvk sin 0 = 0

Prin suprapunerea mişc¼ arii uniforme şi a mişc¼
arii circulare se obţine
în acest caz o mişcare elicoidal¼
a.
O caracteristic¼
a a acestei mişc¼
ari este este pasul elicei care reprezint¼a
~
deplasarea particulei în lungul direcţiei lui B în cursul unei perioade (în
timpul când se execut¼ a o rotaţie complet¼ a)
2 m
p = vk T = v cos
qB
2 mv
p= cos
qB
4.42 Viteza de drift a electronilor este în sens invers sensului de curg-

!
ere al curentului. Deoarece electronii se mişc¼
a în cîmpul magnetic B
asupra lor va acţiona o forţ¼
a Lorentz
fl = evB
al c¼
arui sens este ar¼atat în Fig. 4.16. Atunci faţa D se va înc¼
arca cu
sarcin¼
a negativ¼a iar forţa A cu sarcin¼
a pozitiv¼
a. Apare un câmp mag-
!
netic E care face ca asupra purt¼
atorilor de sarcin¼
a s¼
a acţioneze şi o forţ¼
a
174
electric¼
a FE = eE care este în sens contrar forţei Lorentz. Pe m¼ asur¼a ce
înc¼
arcarea feţelor A şi D creşte, creşte şi valoarea forţei electrice. Partic-
ulele nu vor mai … deviate atunci când forţa electric¼ a echilibreaz¼ a forţa
Lorentz.
eE = evB
Rezult¼
a
E = vB
Dac¼
a distanţa dintre feţele A şi D este d
VA VD = Ed = vBd
Pentru ca în expresia diferenţei de potenţial s¼

a nu intre valoarea
vitezei de drift vom considera relaţia:
I = neSv
unde n este concentraţia de electroni, e este sarcina electronului, S este

secţiunea şi v este viteza de drift a particulelor.
Din aceast¼ a relaţie rezult¼
a:
I I
v= =
neS nedb
unde b este l¼
aţimea conductorului considerat (de-a lungul lui b este aplicat
câmpul magnetic)
175
Atunci
I IB
VA VD = Bd =
nedb neb
Trebuie remarcat c¼ a diferenţa de potenţial este invers¼
a cu concentraţia
de sarcini electice. Din acest motiv este mai bine s¼ a …e utilizat în loc de
metal un material semiconductor cae are o concentraţie mai mic¼ a de
purt¼
atori de sarcini.
Legea Biot-Savart.Legea lui Ampère

4.43 Din legea Biot Savart contribuţia la cîmpul magnetic a unui
mic element din conductorul liniar (Fig.4.17) ete
~ = 0Id~l ~r
dB
4 r3
0I
rdl sin
dB =
4 r3
Pentru a calcula pe B vom nota
'=
2
şi ţinem cont c¼
a ' variaz¼
a de la =2 la =2
l = Rtg'
176
R
dl = d'
cos2 '
şi
R
r=
cos '
Atunci
Rd' cos ' cos2 '
0I
dB =
4 cos2 ' R2
Z=2
0I cos 'd'
dB =
4 R
=2
=2
0I1 0I
B= sin ' =
4 R =2 2 R
I 4 10 7 2
B= 0 = = 4 10 5 T
2 R 2 0; 01
4.44 Perioada de rotaţie a electronului în jurul nucleului este
2 r
T =
v
de aici curentul corespunz¼
ator acestei mişc¼
ari
19
e ev 1; 6 10 2; 19 106 3
I= = = = 1; 05 10 A
T 2 r 2 5; 29 10 11
Pentru a determina inducţia câmpului magnetic produs de electron în
centrul traiectoriei sale vom calcula inducţia câmpului magnetic produs
de un curent I care str¼ abate o spir¼
a de raz¼
a r în centrul ei (Fig. 4.18).
Folosind legea lui Biot Savart rezult¼
a c¼
a o porţiune de lungime dl din
spir¼
a determin¼a un câmp magnetic dB
rdl
0I
dB = (4.1)
4 r3
dl
0I
dB =
4 r2
I
0I d~l I2 r
B= 2
= 0
4 r 4 r2
177
Atunci:
I 7 1:05 10 3
B= 0 =4 10 11
= 12; 47 T
2r 2 5; 29 10
4.45 Câmpul magnetic indus de spir¼
a este
I 9
B= 0 = 5; 3 10 T
2r
Câmpul magnetic indus de cadru este
NI 6
B= 0 = 1; 07 10 T
2rl
4.46 Din legea Biot-Savart
~ = 0Id~l R~
dB
4 R3
şi ţinând cont de con…guraţia spirei rezult¼
a
Idl
0
dB =
4 R2
de unde
Z R
0Idl
B =
0 4 R2
I 0
=
4 R
178
Porţiunile liniare ale conductorului nu in‡uenţeaz¼

a inducţia în punc-
tul P.
4.47 Inducţia câmpului magnetic produs de curentul I1 în locul în
care se a‡a¼ cel de-al doilea conductor este
7
0 I1 4 10 5 5
B1 = = = 10 T
2 R 2 0; 1
iar inducţia produs¼

a de curentul I2 în locul unde se a‡a¼ primul conductor
este
0 I2 4 10 7 8
B2 = = = 1; 6 10 5 T
2 R 2 0; 1
Forţa de interacţie pe unitatea de lungime dintre cele dou¼
a …re este
F I1 I2 5 8
= = = 63; 66 N/m
l 2R 2 0; 1
4.48 Conform legii lui Ampere

I
~ ~l =
Bd 0I
se obţine curentul net în interiorul conturului

I
~ ~l
Bd
3; 83 10 4
I= = = 609; 56 A
0 2 10 7
I
4.49 Pentru calculul integralelor Bd ~ ~l se va aplica legea lui Ampere
pe …ecare contur dup¼
a cum urmeaz¼
a:
pe conturul a): I
~ ~l = 0
Bd
deoarece în interiorul conturului nu exist¼

a conductori str¼
ab¼
atuţi de curent
electric
pe conturul b):
I
~ ~l = 0 I1 = 8
Bd 10 7 Tm
179
pe conturul c):
I
~ ~l =
Bd 0 (I1 I2 ) = 4 10 7
Tm
pe conturul d):
I
~ ~l =
Bd 0 (I1 I2 + I3 ) = 0
4.50 Aplic¼
am legea lui Ampère pe un contur circular de raz¼
a r şi
obţinem
I
~ ~l = 0 I
Bd
cum curentul total prin suprafaţ¼

a este suma curenţilor prin cele N spire
ale bobinei I = N I0 ; atunci
2 rB = o N I0
de unde
0 I0 N
B=
2 r
4.51 Pentru calculul câmpului magnetic în interiorul cilindrului se
aplic¼
a legea lui Ampère pe un contur circular cu centrul pe axa cilindrului
a‡at într-un plan perpendicular pe cilindru de raz¼ a r < R:
I Z Z
~ ~
Bdl = 0 ~
~jdS
C S
unde S este suprafaţa care se sprijin¼
a pe conturul C şi care este un cerc
de raz¼
a r.
Rezult¼ a:
2 rB = 0j r2
de unde
0 jr
B=
2
Pentru calculul câmpului magnetic în exteriorul cilindrului se aplic¼
a
legea lui Ampère pe un contur circular pe axa cilindrului cu raza r > R:
Se obţine:
180
2 rB = 0j R2
de unde
2
0R j
B=
2r
Fluxul câmpului magnetic.Legea lui Gauss pentru câmpul mag-

netic
4.52 Fluxul magnetic prin suprafaţa haşurat¼
a din Fig. 4.5 este
Z Z
= ~ ndS
B~
S
iar ~n = ~i şi produsul scalar
~ n = 5~i + 4~j + 3~k ~i = 5

B~
iar ‡uxul Z Z
3
= 5dS = 8 10 Wb
S
a suprafeţei haşurate (cu ~n = ~i )este

Fluxul magnetic prin faţa opus¼
Z S
= 5dS = 8 10 3
Tm2
0
Se observ¼a c¼
a ‡uxul rezultant prin cele dou¼ a suprafeţe este nul. In mod
similar se procedeaz¼
a şi cu celelalte feţe ale cubului şi se obţine c¼
a ‡uxul
rezultant prin toate cele 6 feţe ale cubului egal cu zero.
4.53 Câmpul magnetic în interiorul solenoidului este
NI 750 4 10 7 500 0; 5
B= = = 2; 36 T
l 0; 1
iar ‡uxul prin interiorul solenoidului este

Z Z
= ~ nN dS = BSN = 2; 36 8
B~ 10 4
500 = 0; 944 Wb
S
181
4.54 Fluxul magnetic în interiorul fascicului de spire este

Z Z 2
= ~ nN dS = BN d = 0; 786 Wb
B~
S 4
iar tensiunea electromotoare indus¼
a prin aducerea acestui ‡ux la zero
este:
E=
t
de unde timpul de anulare al ‡uxului este:
0; 786 5
t= = = 7; 86 10 s
E 104
4.55 Câmpul magnetic indus in interiorul bobinei mari este B = 0 nI
, unde n = 400 de spire pe unitatea de lungime. Acesta va induce în
bobina din interior o tensiune electromotoare:
d d
E= N = N ( nSI) = N 0n r2 I0 !e 1;6t
= 0; 06e 1;6t
V
dt dt 0
4.56 Aceasta este metoda de producere a curentui alternativ.
Fluxul magnetic ce str¼
abate spira la un moment dat este:
~ nS = BS cos
= B~
!
unde = 0 + !t, 0 reprezint¼ ~
a unghiul dintre normala n şi vectorul B
la începutul mişc¼
arii.
= BS cos (!t + 0)
Atunci:
d
e= = BS! sin (!t + 0 )
dt
Valoarea BS! reprezint¼ a amplitudinea tensiunii electomotoare in-
duse.
4.57 În intervalul de timp t bara OE m¼ atur¼
a aria
R2
S= unde =! t
2
Bara OE intersecteaz¼
a ‡uxul
BR2 BR2 ! t
=B S= =
2 2
182
Atunci
BR2 !
jej = =
t 2
4.58 Pentru a calcula câmpul electric vom alege un contur de raz¼ ar
într-un plan perpendicular pe axa Oz. Se aplic¼
a legea inducţiei electro-
magnetice:
I
~ ~l = d
Ed
dt
unde este ‡uxul magnetic prin suprafaţa S = r2 . Dar
I
~ ~l = 2 rE
Ed
şi
= BS = r2 B0 sin !t
Atunci legea inducţei se scrie în acest caz particular astfel:
2 rE = r2 B0 ! cos !t
Intensitatea câmpului electric este:
1
E= rB0 ! cos !t
2

Ecuaţiile undelor electromagnetice 4.59 Radiaţiile X sunt de
natur¼
a electromagnetic¼
a şi se propag¼a cu viteza luminii c = 3 108
m/s
d 1510
t= = = 1922 s = 32; 037 minute
v 3 108
4.60 Domeniul de frecvenţ¼a al radiaţiei UVA este cuprins între
c 3 108
1 = = 9
=1 1015 Hz
300 10
şi
c 3 108
2 = = 9
= 7; 5 1015 Hz
400 10
183
Pentru radiaţiile UVB

c 3 108
1 = = 9
= 1; 07 1015 Hz
280 10
şi
3 108
c
2 = = 1 1015 Hz
=
300 10 9
4.61 Valoarea maxim¼
a a câmpului magnetic al undei este
Emax 0:007
Bmax = = = 0; 23 T
c 3 108
Num¼
arul de und¼
a este
2 2 2 106; 7 106 1
k= = = = 2; 23 m
c 3 108
iar pulsaţia
!=2 = 6; 7 108 rad/s
Prin urmare expresiile celor dou¼
a câmpuri sunt:
E(x; t) = 0; 007 cos(2; 23x 6; 7 108 t) V/m
şi
6
B(x; t) = 0; 23 10 cos(2; 23x 6; 7 108 t) T
4.62 Procedând la fel ca la problema anterioar¼
a se obţine:
2
k= = 1; 6 107 m
2 c
!= = 4; 7 1015 rad/s
Emax
Bmax == 6; 6 7 10 12 T
c
Componenta electric¼
a a câmpului electromagnetic este:
~
E(x; t) = ~ey 2 10 3
cos(1; 6 107 x 4; 7 1015 t) V/m
Componenta magnetic¼
a a câmpului electromagnetic este
184
~
B(x; t) = ~ez 6; 6 7 10 12
cos(1; 6 107 x 4; 7 1015 t) T
4.63 Leg¼ atura dintre valorile momentane ale componentele câmpurilor

electric şi magnetic este
E Emax
B= = cos kx cos !t
c c
Cum unda se propag¼
a pe axa Ox iar câmpul electric este paralel cu axa
Oy, câmpul magnetic este perpendicular pe Oz, deci
~ Emax
B(x; t) = ~ez cos kx cos !t
c
4.64 Dac¼
a not¼
am cu E0 modulul amplitudinii undei (4.19), atunci:
~ 0 = E0 sin ~ex + Eo cos ~ey

E
Deoarece = =4 rezult¼
a:
p p
~0 = 2 2
E E0~ex + E0~ey
2 2
Astfel, unda armonic¼
a plan¼
a va avea expresia:
p
2
E(z; t) = E0 (~ex + ~ey ) cos (!t kz)
2
185
unde k = !=c, k …ind modulul vectorului de und¼ a iar ! - pulsaţia.

Deoarece propagarea undei are loc în vid:
r
~ ~ ~ "o ~
B = o H unde H = (~u E)
o
unde ~u este versorul direcţiei de propagare, care în cazul nostru este ~ez .
Astfel:
B~ = p"o o (~ez E) ~ = 1 (~ez E)
~
c
Pentru amplitudini este valabil¼ a relaţia:
~ o = 1 (~ex
B ~ 0)
E
c
Atunci:
~ex ~ey ~ez
~ex ~o =
E 0 0 1 = ~ex Eo cos + ~ey Eo sin
Eo sin Eo Eo cos
Deci:
~o = Eo Eo
B ~ex cos + ~ey sin
c c
Ţinând cont c¼
aB~ =B
~ o cos (!t kz) şi c¼
a = 45o , rezult¼
a:
~ = E
B po [~ex + ~ey ] cos (!t kz)
c 2
4.65 a) Reprezent¼
am în sistemul de axe xOy amplitudinea câmpului
electric (Fig. 4.20)
Deoarece
p
Ex = 3 104 V/m Ey = 3 3 104 V/m
jEx j 1
tg = =p ! =
Ey 3 6
Atunci, unghiul ' f¼ ~ o cu axa Ox este:

acut de E
2
'= + =
2 3
186
b) q p
E0 = Ex2 + Ey2 = 9 + 27 104 = 6 104 V/m
c) Din expresia de de…niţie:

~ =E
E ~ 0 exp i(!t ~k~r)
rezult¼
a:
p
~k~r = kx x + ky y + kz z = ( 12x + 2y) 107
p 3
12
kx = 107 m 1
3
2
ky = 107 m 1
3
kz = 0
Atunci:
q 4
k = kx2 + ky2 + kz2 = 107 m 1
p 3
kx 3
ux = =
k 2
ky 1
uy = =
k 2
187
iar vectorul direcţiei de propagare va avea expresia:

p
3 1
~u = ux~ex + uy~ey = ~ex + ~ey
2 2
d)
2 2 7
= = 3 10 m
k 4
e)
! = 9; 42 1014 rad/s
!
= = 1; 5 1014 Hz
2
f)
v
= vT =
v = = 2; 25 107 m/s = 0; 225 108 m/s
4.66 Se pleac¼
a de la ecuaţia undelor undelor:
1 @2E~
~ =
4E
c2 @t2
scris¼
a pentru componenta Ey :
@Ey @ 2 Ey @ 2 Ey 1 @ 2 Ey
+ + =
@x2 @y 2 @z 2 c2 @t2
unde:
z
Ey = Eo sin cos (!t kx)
zo
188
iar derivatele de ordin doi au expresiile:
@ 2 Ey z
= Eo k 2 sin cos (!t kx)
@x2 zo
@ 2 Ey
= 0
@y 2
@ 2 Ey 2
z
= Eo sincos (!t kx)
@z 2 zo2 zo
@ 2 Ey z
= Eo ! 2 sin cos (!t kx)
@t2 zo
Atunci:
2
!2
k2 =
zo2 c2
s
2
! c
k= 1
c zo c
4.67 Dac¼ a observatorul este în repaus faţ¼

a de surs¼
a, num¼
arul de unde
pe care acesta le recepţionez¼
a într-un timp t este
ct
N=
Atunci când observatorul se apropie de surs¼

a cu viteza v, viteza rel-
ativ¼ a devine c0 = c+v iar num¼
a a undei pe care o recepţioneaz¼ arul de
unde recepţionate de acesta devine:
c0 c+u
N0 = = t
Frecvenţa undelor recepţionate de observatorul ce se apropie de surs¼ a

este
0 c+u 1 c+u u
= t = = 1+
t c
Când observatorul se îndep¼arteaz¼
a de surs¼
a, num¼arul de unde pe care
le recepţioneaz¼
a este
189
c00 c u
N 00 = = t
iar frecvenţa undelor recepţionate este
00 c u 1 c u u
= t = = 1
t c
4.68 a) Semnalul radar emis de maşina de poliţie cu frecvenţa s este
recepţionat de c¼
atre maşina vizat¼a cu o frecvenţ¼
a 0 : Cum autoturismul
se apropie de maşina de poliţie cu viteza v (practic detectorul se apropie
de surs¼a cu viteza v) frecvenţa 0 va …
u
0 = s 1+
c
Semnalul ajuns la autoturism se re‡ect¼ a pe acesta şi se întoarce c¼
atre
maşina de poliţie unde este recepţionat¼ a o nou¼ a frecvenţ¼
a : Întrucât
autoturismul (sursa) se apropie de detector (maşina de poliţie) frecvenţa
va …
u u 2
= 0 1+ = s 1+
c c
Diferenţa dintre frecvenţa emis¼a şi frecvenţa înregistrat¼a de aparatul
radar este
u 2
= s = s 1+ 1
c
de unde
r ! r !
2000
u=c +1 1 =3 108 +1 1 = 37; 5 m/s
s 8 109
b) În cazul în care maşina de poliţie se apropie de autoturismul vizat,

viteza obţinut¼
a în formula de ma sus este viteza relativ¼ a a autoturismului
faţ¼
a de maşina de poliţie
u = uaut + upol
deci viteza real¼

a a autoturismului este:
uaut = u upol = 135 50 = 85 km/h

190
c) Deoarece autoturismul de poliţie se deplaseaz¼

a cu o vitez¼
a mai mic¼a
decât cea a autoturismului vizat de radar, sursa de radiaţii şi detectorul
se apropie una faţ¼
a de cealalt¼
a cu viteza u unde u de data aceasta este
u = uaut upol
iar viteza autoturismului este
uaut = u + upol = 135 + 50 = 185 km/h
4.69 Dup¼ a cum se observ¼a în Fig. 4.21 cele dou¼

a componente ale
undei electromagnetice sunt de forma
~
E(x; t) = ~ey E(x; t)
şi
~
B(x; t) = ~ez B(x; t)
Calculând r ~ obţinem pe de o parte
E
~ex ~ey ~ez

~ = @ @ @ @E
r E @x @y @z = ~ez
@x
0 E 0
iar pe de alt¼
a parte din legea inducţiei electromagnetice obţinem
~
@B @B
r ~ =
E = ~ez
@t @t
191
Egalând cele dou¼

a expresii obţinem
@E @B
=
@x @t
Procedând similar pentru câmpul magnetic obţinem
~ = @B
r B ~ey
@x
şi
~
@E 1 @E
r ~ = "0
B 0 = ~ey 2
@t c @t
adic¼
a
@B 1 @E
=
@x c2 @t
4.70 Variaţia exponenţial¼
a a permitivit¼
aţii electrice cu distanţa
str¼
ab¼
atut¼
a prin prob¼
a se poate exprima sub forma
Bx
"(x) = Ae
Din condiţiile la limit¼
a obţinem
"(0) = A = "1
şi
Bl
"(l) = "1 e = "2
de unde obţinem
1 "2
ln = B
l "1
iar dependenţa de coordonata x a indicelui de refracţie devine
x "1
ln
"(x) = "1 e l "2
Viteza de propagare a undelor într-un astfel de mediu este

c c x "
ln 1
v=p = p e 2l "2
"(x) "1
Timpul în care unda parcurge mediul neomogen este
Zl p Zl p 1 "1 p p
dx "1 x
ln
"1 "1 1 + e 2 ln "2 2l "1 "2
t= = e 2l "2
dx = 1 "1 = "1
v(x) c c ln
e 2l "2 c ln "2
0 0
192
4.3.4 Energia undelor electromagnetice, presiunea
şi impulslul radiaţiei

4.71 a) Valoarea maxim¼
a a câmpului electric al undei este
E=B c = 600 V/m
b) Densitatea medie de energie transportat¼

a de und¼
a este
1 1 2
w = "0 E 2 + B = 3; 18 10 6
J/m3
2 2 0
c) Media vectorului Poynting este egal¼
a cu intensitatea undei
2
Emax
I = hSi = = 477; 5 W/m2
2c 0
4.72 Intensitatea radiaţiei la 10 m de anten¼
a este
P P 2
I= = 3 = 7; 16 W/m
A 4 R3
Cum
2
Emax
I = hSi =
2c 0
obţinem p
Emax = 2Ic 0 = 27; 5 V/m
şi
Emax
Bmax = = 916; 7 T
c
4.73 Procedând la fel ca în problema anterioar¼
a se obţine:
p p
Emax = 2Ic 0 = 2 2 3 108 4 10 7 = 38; 84 V/m
şi
Emax
Bmax = = 12; 95 T
c
Num¼
arul de und¼
a k este
2 2 1
k= = = 1; 89 m
c
193
iar pulsaţia
!=2 = 5; 67 108 rad/s
Expresiile celor dou¼
a componente ale undei sunt
E(x; t) = 38; 84 cos 1; 89x 5; 67 108 t V/m
şi
6
B(x; t) = 12; 95 10 cos 1; 89x 5; 67 108 t T
4.74 Pentru a ar¼ ata c¼
a cele dou¼
a unde sunt perpendiculare una pe
cealalt¼
a vom ar¼
ata c¼
a produsul scalar
~
E ~ =0
B
deoarece cos 2 = 0:
Utilizând expresiile din problem¼
a şi eliminând termenii ce conţin
~ex~ey = ~ey~ez = ~ez~ex obţinem:
~
E ~ = 8; 0
B 0; 2 + 32; 0 0; 4 24; 0 0; 6 = 0
deci unghiul dintre cei doi vectori este de 90 : Vectorul Poynting al celor
dou¼a câmpuri este:
~ex ~ey ~ez

1 ~ ~ =
S= E B 8 32 24 = 9; 6~ex 3; 2~ez
0 0:2 0:4 0:6
4.75
P P
I= = R3
= 0; 9 W/m2
A 4 3
Cum
2
Emax
I = hSi =
2c 0
obţinem p
Emax = 2Ic 0 = 26; 05 V/m
şi
Emax
Bmax = = 868; 3 T
c
194
4.76 Intensitatea radiaţiei este:

Prad
I=
A
unde Prad este puterea radiaţiei incidente pe panoul din care o fracţiune
f este puterea utilizat¼
a în cas¼
a:
Putil
P =
f
Prin urmare aria suprafeţei active a celulei solare este
Putil 150 103
A= = = 500 m2
fI 0; 3 1000
4.77 Puterea emis¼ a de bec sub form¼
a de unde electromagnetice cu
frecvenţa dorit¼
a este 1% din puterea becului, deci intensitatea radiaţiei
va …
f P 50 0; 01
I= R3 4 1 = 0; 12 W/m2
4 3 3
4.78 a) Media vectorului Poynting este intensitatea radiaţiei adic¼

a
P P
I= = = 31; 83W/m2
A 2 Rh
unde P este puterea de emisie a antenei, R este distanţa de la anten¼ a la
capul utilizatorului iar h este lungimea antenei.
b) Valoarea intensit¼ aţii câmpului electromagnetic în timpul convor-
birii este de 7 ori mai mare decât maximul admis.
c) În cazul în care telefonul este ţinut la distanţ¼
a de cap, intensitatea
radiaţiei la nivelul capului scade de 10 ori:
P
I= 0
= 3; 18 W/m2
2 Rh
4.79 a) Lungimea spaţial¼
a a pulsului este
x=c t=6m
b) Considerând pulsul de form¼a cilindric¼
a, densitatea de energie poate
… scris¼
a sub forma
W W
w= = 2 = 2; 12 105 J/m3
V d
x
2
195
c) Densitatea de energie a laserului se poate scrie

2
1 1 2 "0 Emax
w = "0 E 2 + B =
2 2 0 2
de unde r
2w
Emax = = 2; 195 108 V/m
"0
şi
Emax
Bmax = = 0; 73 T
c
4.80 a) Vectorul Poynting 4.22 este
~=E
S~
B~
este perpendicular pe planul format de E~ şi B:
~ Cum E ~ este paralel cu
Oy iar S~ este paralel cu Ox, atunci B
~ este paralel cu Oz, deci putem
scrie componentele
~
E(x; t) = Emax cos[107 x 3 1015 t]~ey
şi
~
B(x; t) = Bmax cos[107 x 3 1015 t]~ez
De aici se observ¼
a
1
k = 10 m şi ! = 3 1015 rad/s
196
b)
2
= = 628 nm
107
3 1015
= = 4; 8 1014 Hz
2
c) Valoarea absolut¼
a a vectorului Poynting este
~ = EB E2
jSj =
0 c 0
Relaţia este valabil¼

a pentru orice x şi t deci S va avea un maxim pentru
x = 0 şi t = 0
Emax Bmax E2
Smax = = max
0 c 0
De aici p
Emax = c 0 Smax = 19; 42 V/m
şi
Emax 8
Bmax = = 6: 473 3 10 T
c
Înlocuind în expresiile obţinute la punctul a), rezult¼
a
~
E(x; t) = ~ey 19; 42 cos[107 x 3 1015 t]
şi
~
B(x; t) = ~ez 6; 473 3 10 8
cos[107 x 3 1015 t]
4.81 Dac¼ a suprafaţa este perfect absorbant¼ a, presiunea exercitat¼ a pe
suprafaţ¼
a este
S
p = = 1; 5 10 8 N/m2
c
4.82 Daca o fracţiune f = 30% este absorbit¼ a, atunci o fracţie 1 f
din radiaţie se re‡ect¼
a şi exercit¼
a şi ea o presiune asupra ecranului; prin
urmare presiunea total¼ a exercitat¼
a pe ecran este
S S 4 10 3
p = pincident +pref lectat = +(1 f ) 1:7 = 7; 5 6 10 6
N/m2
c c 9 102
197
BIBLIOGRAFIE
1. Paul G. Hewitt Conceptual physics 10-th edition Adison-Wesley

Publishing 2006
2. Cornelia Motoc Fizic¼a , Editura All. Bucureşti 1994
3. Hugh Young, Roger Freedman Sear’s and Zemansky’s university

physics 12-th edition Adison-Wesley Publishing 2007
4. Ion M. Popescu Fizic¼a , Editura didactic¼a si Pedagogic¼a, Bu-

cureşti, 1982
5. I.E. Irodov Problems in general physics 3-rd edition Mir Publishers

Moscow 1988
6. Serway and Jewett Physics for Scientists and Engineers 2003
7. Ion M. Popescu, Gabriela Cone, Gheorghe Stanciu Probleme re-

zolvate de …zic¼a , Editura didactic¼a şi Pedagocgic¼a, Bucureşti, 1993
8. H. Goldstein Classical Mechanics , Addison - Wesley Publishing

Co. Mass. 1980
9. L. D. Landau, E. M. Lifsitz Fizic¼a statistic¼a , Editura Tehnic¼a,

Bucureşti 1998
10. Ryogo Kubo Thermodynamics , North Holland Publishing Com-

pany, Amsterdam, 1968
Petresccu Emil

CUL1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUL1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme rezolvate de …zica¼ clasica¼

Cristina Cirtoaje, Emil Petrescu

October 21, 2011

1.2.6 Elemente de mecanic¼ a relativist¼ a. . . . . . . 28

3 FIZICA STATISTICA 121

3.2 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

4 ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM 133

4.3.1 Electricitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

şi impulslul radiaţiei . . . . . . . . . . . . . . . 192

1.1 Noţiuni fundamentale

~r = x(t)~ex + y(t)~ey + z(t)~ez

Viteza: variaţia vectorului de poziţie în unitatea de timp

v22 = v12 + 2a (x2 x1 )

Mişcarea circular¼ a uniform¼ a: este mişcarea efectuat¼ a pe un cerc

Leg¼atura dintre viteza unghiular¼a ! şi viteza liniar¼a v:

1.1.2 Principiile mecanicii clasice. Legi de conser-

Principiul acţiunii şi reacţiunii: Acţiunii F~12 , a unui corp asupra

Pentru un sistem de puncte materiale impulsul total se de…neşte

P~ = p~1 + p~2 + ::: + p~

Teorema de variaţie a impulsului: Variaţia în unitatea de timp

a a unui punct material:

Energia potenţial¼a în câmp gravitaţional: Ep = mgh

Teorema variaţiei energiei mecanice: Variaţia energiei mecanice a

1.1.3 Mişcarea oscilatorie

Legea de mişcare a oscilatorului armonic:

Viteza oscilatorului armonic:

Acceleraţia oscilatorului armonic:

Oscilaţii forţate au loc sub acţiunea unei forţe perturbatoare. Dac¼

ecuaţia de mişcare este devine

la care amplitudinea mişc¼

1.1.4 Unde mecanice

u = A cos (kx !t + ')

unde k = 2 este num¼ arul de und¼a, este lungimea de und¼

u = A cos (kx !t)

Ecuaţiile Hamilton sunt:

În cazul sistemelor conservative funcţia Hamilton reprezint¼

1.1.6 Elemente de mecanic¼

unde m este masa efectiv¼

1.2 Probleme propuse

1.2 Pe un camion ce se deplaseaz¼ a cu viteza constant¼ a de 36 km/h

1.3 O maşin¼a se deplaseaz¼a uniform cu viteza v0 când şoferul vede un

1.4 Acceleraţia unei bile într-un ‡uid variaz¼

1.7 Un camion înc¼ arcat cu pepeni se opreşte brusc pe marginea unui

1.8 Un autoturism pleac¼ a din repaus uniform accelerat cu acceler-

1.9 Un pompier a‡at la distanţa d faţ¼a de o cl¼adire în ‡a¼c¼

1.10 Pentru a provoca o avalanş¼ a, pe un versant, este tras un proiec-

1.11 Unui puc i se imprim¼ a o vitez¼

1.2.2 Principiile mecanicii clasice.Legi de conser-

1.13 Un automobil cu masa de 800 kg intr¼ a pe autostrad¼ a cu viteza de

1.14 Un corp cu masa de 300 kg se mişc¼ a pe o suprafaţ¼ a orizontal¼

1.15 Forţa ce se opune deplas¼ ari unui biciclist (compus¼

iar constanta a este egal¼

1.16 Un astronaut a‡at pe planet¼ a necunoscut¼ a descoper¼ a c¼ a poate

1.17 În timp ce alearg¼a, un om consum¼ a o energie egal¼

1.18 Într-un bar un client împinge halba de bere goal¼ a pe tejghea

1.19 Inima funcţioneaz¼ a ca o pomp¼a extrem de puternic¼ a. Ea pom-

1.20 Pe 19 iunie 2004 a fost descoperit asteroidul 99942 Apophis.

1.21 Se ştie c¼ a aproximativ 10% din energia obţinut¼ a prin arderea

kg ce se deplaseaz¼ a cu viteza de 100 km/h pe o distanţ¼

1.22 Un corp interplanetar este atras de Soare cu o forţ¼

1.23 Un corp cu masa m = 5 kg este în repaus pe o suprafaţ¼ a ori-

1.24 Un corp m = 5 kg se a‡a¼ în repaus pe o suprafaţ¼ a orizontal¼

1.25 Un corp de mas¼ a m = 2 kg este ataşat la un resort cu constanta

1.26 Un corp cu masa m = 3 kg are viteza