Universitatea Pitesti

AMG AN 1
Referat Nursing
Coordonator: Conf.univ.dr.Țânțu Monica

NEVOIA DE A MENTINE
TEMPERATURA CORPULUI IN
LIMITE NORMALE

Studenti:
-Baboeanu Viorica
-Flaminzeanu Luiza
-Lita Mirela
-Spataru Sefora
 Definitie:
Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului
de a conserva o temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-si
mentine starea de bine.
I.Independenta in satisfacerea nevoii
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre
termogeneza si termoliza. Mentinerea echilibrului este asigurata de
functionarea centrilor termoreglatori, situati in hipotalamus.
In producerea de caldura - termogeneza – intervin procesele biochimice,
caldura fiin rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin
activitatea musculara si glandulara.
In pierderea de caldura – termoliza – intervin mecanisme fizice, caldura
pierzandu-se prin piele, plamani,rinichi.
Pierderile se ralizeaza prin:
-evaporare, care reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii
transpiratiei si eliminarii ei prin piele. Respiratia antreneaza o
pierdere de caldura si, astfel, racirea corpului;
-radiatie, care reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde
electromagnetice, atunci cand temperatura mediului inconjurator este
mai mica decat temperatura corpului;
-conductie, care reprezinta pierderea caldurii prin contactul direct al
corpului cu obiecte reci ( bai reci, cuburi de gheata ).
-convetie,care reprezinta pierderea caldurii printr-o circulatie de aer in
jurul corpului(evantai,vant rece ).
Temperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel:
-cand temperatura mediului inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce
o crestere a activitatii musculare ( tremuraturi) si deci se intensifica
procesele oxidative;
-cand temperatura mediului inconjurator creste, se prooduce pe cale
reflexa o diminuare a proceselor oxidative;
In pierderile de caldura intervin mecanisme fizice:
-vasoconstrictie, in caz de frig, deci pierderi reduse de caldura;
-vasodilatatie,in caz de temperatura crescuta a mediului, deci pierderi mari
de caldura.
Echilibrul dintre termogeneza si termoliza se numeste homeotermie.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factorii biologici:
-Varsta: nou nascutul si copilul mic au termoreglarea fragila, datorita
imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor corporala este usor
influentata de cea a mediului ambiant. Temperatura corpului la nou nascut
este cuprinsa intre 36,1 si 37,8 grade Celsius
-Adultul isi mentine tempperatura corpului intre 36-37 grade Celsius.
-Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este predispus la
temperaturi in jur de 35-36 grade Celsius ( prin diminuarea proceselor ).
-Exercitiul – in timpil activitatii musculare foarte intense, temperatura
corpului poate creste cu 2,2-2,7 grade Celsius peste valorile normale, dar
revine cand activitatea inceteaza. Temperatura corpului scade in timpul
inactivitatii.
-Alimentatia- ingestia de alimente, in special proteine, ridica temperatura
corpului
-Variatia diurna- temperatura corpului variaza in functie de ora zilei: este
minima intre orele 3-5 dimineata ( remisiune matinala), datorita diminuarii
proceselor metabolice in timpul somnului; este maxima seara, intre orele
18-23 ( exacerbarea vesperala); valorile matinale sunt cu 0,5 grade Celsius
mai mici decat vesperale.
-Sexul- la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade
Celsius in a doua jumatate a ciclului menstrual, in timpul ovulatiei.
Factori psihologici:
-Anxietatea
-Emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale.
 Factori sociologici:
-Locul de munca cu conditii de crestere sau scadere a temperaturii
mediului ambiant pot determina dereglari ale temperaturii corpului.
-Climatul- umed si cald determina crestrea temperaturii corporale, climatul
rece si umed detremina scaderea temperaturii corpului.
-Locuinta- temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului. Astfel:
camera supraincalzita produce cresterea temperaturii corpului prin radiatia
aerului catre individ. Acelasi fenomen, in sens invers, se intampla cand
temperatura locuintei este scazuta.

Manifestari de independenta
Temperatura corporala:
-nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8 grade Celsius
-adult 36-37 grade Celsius obtinuta prin masurare in cavitatea axilara
-varstnic 35-36 grade Celsius
-Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise ( rect, vagin, cavitatea
bucala) valorile sunt cu 0,3-0,5 grade Celsius mai mari decat cele axilare
Piele:
-culoare roz, temperatura calduta
-transpiratie minima
-senzatie placuta fata de frig sau caldura.
Temperatura mediului ambiant:
-18-25 grade Celsius.

Intrventiile asistentei pentru mentinerea independentei in

satisfacerea nevoii
-cand tempertura mediului ambiant este crescuta, invata pacientului:
- sa reduca din alimentatie, alimentele cu valoare calorica mare; de
 exemplu, grasimile
-sa consume lichide si alimente reci
-sa aiba o buna ventilatie in incapere, la locul de munca
-sa aiba imbracaminte lejera, ampla, de culoare alba
-cand temperatura mediului ambiant este scazuta, invata pacientul:
-sa creasca cantitatea de alimente, in general, si a celor calorigene,
in special
-sa ingere lichide si alimente calde
- sa aiba in incapere temperatura de 18-25 grade Celsius
-sa poarte imbracaminte calduroasa

II.Dependenta in satisfacerea nevoii de amentine constanta

temperatura corpului
Survin doua probleme de dependenta:
1. Hipertermia
2. Hipotermia
Sursele de dificutate ale acestor probleme de dependenta
Surse de ordin fizic:
-dereglari functionale ale hipotalamusului, provocate de anomalii cerebrale,
de substante toxice piretogene ( bacterii, droguri )
-imaturitatea sistemului de termoreglare
-supraincarcarea: caldura sau frigul excesiv la care este expus corpul
-dereglari hormonale: hipo-sau hiperfunctia tiroidiana
Surse de ordin psihologic:
-anxietatea
-mania
Surse de ordin sociologic:
-umiditatea si temperatura ridicata din mediu
-umiditatea si temperatura scazuta din mediu
-calitatea necorespunzatoare a vesmintelor
Lipsa cunoasterii:
-cunostinte insuficiente despre mediul inconjurator, despre sine

Prezentam cele doua probleme de dependenta

1. HIPERTERMIA

Problema de dependenta consta in ridicarea temperaturii corporale

deasupra limitelor normale: 37 grade Celsius la adult.
Hipertermia poate constitui un mecanism de aparare a organismului,
pentru ca, in momentul invaziei microbiene, determina producerea de
anticorpi printr-o crestere a metabolismului.
Manifestari de dependenta
Subfebrilitatea
-mentinerea temperaturii corporale intre 37-38 grade Celsius
Febra moderata
-mentinerea temperaturii corporale intre 38-39 grade Celsius
Febra ridicata
-mentinerea temperaturii corporale intre 39-40 grade Celsius
Hiperpirexie
-mentinerea temperaturii corporale peste 40 grade Celsius
Frisoane
-contractii musculare puternice
Piele rosie, calda, umeda
-pielea, la inceput, este palida, apoi rosie, calda si transpirata
Piloerectia
-piele de gaina, senzatie de frig
Sindrom febril
-grup de semne: cefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapetenta, sete,
oligurie, urini concentrate, convulsii, halucinatii, dezorientare.
Eruptii cutanate
-macule, papule, vezicule, intalnite in boli infectioase
Febra continua
-mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste
37grade Celsius cu diferenta sub 1 grad Celsius intre valorile inregistrate
dimineta si seara
Febra intermitenta
-diferente de cateva grade intre valorile inregistrate dimineta si seara in
perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 37 grade
Celsius.
Febra remitenta
-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineta si seara, in
perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub 37 grade
Celsius.
Febra recurenata
-perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-
6 zile, trecerile facandu-se brusc
Febra ondulanta
-perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea
facandu-se lent
 In evolutia oricarei febre ( hipertermie ) se disting trei perioade:
-perioada initiala ( de debut )
-perioada de stare
-perioada de declin
Perioada de debut poate fi de cateva ore – debut brusc – sau de cateva
zile – debut lent.
Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei
febrile fiin diferit, in functie de boala.
Perioada de declin poate fi scurta – declin in criza – sau de cateva zile –
declin in liza.

Invetrventiile asistentei la pacientul cu hipertermie

Obiective:
- pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice:
- aeriseste incaperea;
- asigura imbracaminte lejera;
- aplica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata, frictiuni;
- incalzeste pacientul in caz de frisoane;
- administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,
antibiotice.
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 h;
- serveste pacientul cu cantitati mari de lichide.
- pacientul sa aiba o stare de bine fizic si psihic:
- schimba des lenjeria de pat si de corp
- mentine igiena tegumentelor
- pregateste psihic pacientul, inaintea tehnicilor de recoltare si
examinare

2. HIPOTERMIA
 Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale,
cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza. Este mai putin
nociva decat hpertermia.
In copilarie, hipotermia este cauzata de lipsa de maturitate a
mecanismelor de termoreglare; la adult - de expunere prelungita la frig, de
dereglari endocrine, de abuz de sedative si alcool; la persoana varstnica -
cauza este incetinirea activitatii sistemului nervos.

Manifestari de dependenta

Hipotermia
- valori ale temperaturii corpului sub limita normala: 36 grade C;

Hipotensiune arteriala
- scaderea tensiunii arteriale

Cianoza
- coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor

Eritem
- roseata fetei, urechilor, mainilor

Edem generalizat
- tumefierea intregului corp

Durere
- la nivelul regiunii expuse la frig

Oboseala
- stare de epuizare musculara

Tulburari de vorbire
- vorbire lenta

Somnolenta
- nevoie crescuta la somn
Degeraturi
- leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temepratura scazuta

Apatie
- indiferenta

Parestezii
- senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa

Pacient cu hipotermie
Obiective:
- pacientul sa aiba temperatura corpului in limite fiziologice;
- incalzeste lent pacientul cu paturi, termofoare;
- creste treptat temperatura mediului ambiant;
- recolteaza sange pentru cercetarea glicemiei, hemogramei,
hematocritului;
- pregateste pacientul pentru EKG
- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
- administreaza lichide usor caldute in cantitati mici la intervale
regulate de timp;
- caluleaza raportul ingesta-excreta pe 24 h;
- pacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor
- pune extremitatile pacientului in apa calduta de 37 grade C;
- maseaza extremitatile;
- administreaza tratamentul prescris: antibiotice, corticoizi, analgezice

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a mentine

temperatura corpului in limite normale

Masurarea temperaturii

Scop:
- evaluarea functiei de termolegrare si termogeneza

Locuri de masurare:
- axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
 Materiale necesare:
- termometru maximal
- casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile
- recipient de solutie dezinfectanta
- tava medicala
- lubrifiant
- alcool medicinal
- ceas

Interventiile asitentei:
- pregatirea materialelor langa pacient
- pregatirea psihica a pacientului
- spalearea pe maini
- se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge
cu compresa, se scutura
- se verifica daca este in rezervor mercurul
a) pentru masurarea in axila:
- se asaza pacientul in pozitie de decubit dorsal sau in pozitia sezand
- se ridica bratul pacientului
- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
- se asaza termometrului cu rezervorul de mercur in centrul axilei,
paralel cu toracele
- se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata
anteriorara a toracelui
- daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copil, bratul va fi
mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta
- termometrul se mentine timp de 10 minute.
b) pentru masurarea in cavitatea bucala:
- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura
externa a arcadei dentare
- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
- se mentine termometrul timp de 5 minute
c) pentru masurarea rectala:
- se lubrifiaza termometrul
- se asaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in
semiflexie, asigurandu-i intimitatea
 - se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si
inaintare
- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
- se mentine termometrul 3 minute
- dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se
scoate, se sterge cu o compresa
- se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
- se spala termometrul, se scutura
- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (solutie de
cloramina 1%)
- se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura
- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si
timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, doua diviziuni
de grad
- se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru
obtinerea curbei termice
- in alte documente medicale, se noteaza cifric
- interpretarea curbei termice

De retinut:

- in mod curent, temperatura se masoara dimineata, intre orele 7 si 8 iar

dupa-amiaza, intre orele 18 si 19
- temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu
4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
- masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii, la
pacientii agitati, la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale; inainte cu 10 minute
de introducerea termometrului in cavitatea bucala, pacientul nu va
consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma
- temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu
0,4-0,5 grade
- masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la
cei cu afectiuni rectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt asezati in
decubit dorsal, cu picioarele ridicate sau in decubit ventral
- masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la
masurarea rectala, introducandu-se termometrul in vagin; este
contraindicata in bolile aparatului genital feminin; valoarea ei este mai mare
cu 0,5 grade decat in axila
- pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre
cutanate si termometre electronice.