In mod frecvent, pot fi intalnite cinci asemenea bariere care revin asistentului social si una

pe care o determina cel intervievat: 

1. Anticiparea;
2. Presupuneri asupra sensului mesajelor;
3. Caracterul insuficient de explicit al scopului;
4. Angajarea prematura a solicitantilor de ajutor in activitatile de schimbare;
5. Lipsa de atentie a asistentului social;
6. Rezistenta solicitantului de ajutor.

Sa incercam sa examinam semnificatia fiecareia dintre aceste bariere:

1.Anticiparea- Aceasta bariera apare datorita faptului ca, atunci cand subiectul vorbeste,
asistentul nu mai asculta, deoarece pare sa fie sigur cu privire la ceea ce urmeaza a i se spune si
se concentreaza doar asupra mesajelor care-i confirma asteptarile. Apare un fel de receptare
selectiva. De cele mai multe ori, comunicarea este afectata de anumite etichete diagnostic,
rezultate din experienta cu persoane confruntate cu situatii similare. Astfel apar notiuni
preconcepute referitoare la interlocutor, bazate pe observarea unor similaritati care duc la
dezvoltarea unor stereotipuri privind tipul de persoana cu care se interactioneaza. Anticiparea se
produce in masura in care se permite ca un stereotip existent sa afecteze si sa distorsioneze
comunicarea. Asemenea stereotipuri se pot dezvolta din propria experienta sau din cea a unei
agentii.

2.Presupuneri asupra sensului mesajelor. Acest obstacol se produce atunci cand asistentul
primeste un mesaj ambiguu, il controleaza insuficient si il considera ca fiind cel corect.
Cuvintele insele pot fi ambigui, modul in care sunt pronuntate poate conduce la ganduri si
sentimente neclare despre comportamentul celui intervievat. De pilda, cuvantul „operatie” poate
orienta spre sensuri diferite un chirurg, un matematician sau un ofiter. Fiecare va tinde sa se
gandeasca la sensul pe care il are cuvantul in sfera sa profesionala.

3.Caracterul insuficient de explicit al scopului. Acest obstacol se manifesta atunci cand

asistentul nu explica destul de bine scopul interviului, situatie care poate determina ca el si cel
intervievat sa vizeze scopuri diferite, poate chiar contradictorii. Confuzia asupra scopului ii
determina sa interpreteze mesajele (proprii si ale celuilalt) intr-o lumina particulara, sa se
indrepte in directii diferite.

4.Angajarea prematura a solicitantului de ajutor in activitatile de schimbare. Functia

asistentei sociale este aceea de promovare a schimbarii. Ca agent al schimbarii, asistentul social
se angajeaza pe de o parte sa intervina la nivelul comunitatii, iar pe de alta parte, sa-i ajute pe cei
asistati sa utilizeze resursele comunitatii intr-un mod cat mai eficient. Efectuarea schimbarii insa
nu este primul scop al interviului, ci colectarea de date pe care sa se bazeze deciziile privind
interventia. A initia schimbarea in aceasta etapa a colectarii datelor inseamna a cea o bariera a
comunicarii. Este vorba de o anumita prioritate. De pilda, un chirurg nu foloseste bisturiul pana
ce nu dispune de rezultatele unor analize de laborator. In relatia in care se vizeaza schimbarea,
abordarea se realizeaza in principal pe linie de consiliere si persuasiune, posibile doar dupa
dezvoltarea unui climat de incredere.

5.Lipsa de atentie a asistentului social. Daca gandurile asistentului se indreapta spre alte

directii, daca este preocupat de alte activitati, poate aparea alta bariera a comunicarii. Cel
intervievat se asteapta sa fie tratat cu toata atentia. Asistentul are responsabilitatea de a stabili
cadrul si momentul optim pentru interviu, sa asigure conditiile evitarii unor eventuale intreruperi.
Probabilitatea de a asigura informatii valide si fidele va creste considerabil in masura in care
asistentul va incerca sa evite toate aceste obstacole.
6.Rezistenta solicitantului de ajutor. Este vorba de o bariera pe care o poate crea cel
intervievat. Aceasta poate fi considerata ca un tip special de aparare la care recurge cel asistat,
incercand sa se protejeze de disconfortul participarii la procesul de solutionare a problemei. Care
ar fi sursele acestui disconfort?
a.      contactul cu o persoana straina, intr-o situatie neobisnuita, care poate genera
anxietate;
b.     normele culturale si subculturale privind solicitarea ajutorului si implicarea
serviciilor sociale;
c.      unii solicitanti se simt in siguranta atunci cand au probleme.
Asistentul social trebuie sa faciliteze comunicarea, sa ajute solicitantul de ajutor sa
identifice si sa inlature orice astfel de obstacol.