Activitati de prevenire si corectare a tulburarilor de vorbire

 De exemplu, folosirea numaratorilor in jocul : „De-ascunsel 343e42d ea„ , „ O rațușca pe gunoi/
Numara din doi in doi / Doi, patru, șase, opt, zece / Ieși afara mai berbece„ / sau:

      „Din Oceanul Pacific/ A ieșt un pește mic/  Și pe coada lui scria/  Ieși afara dumneata!„ 

      „ Unu, doi, trei, patru, cinci/ Tata- mi cumpara opinci/ Mama-mi cumpara secara/ Și tu vei
ieși afara!„

            S-a urmarit respectarea ritmului și a echilibrului intre inspirație-expirație, dezvoltarea

auzului fonematic in scopul ușurarii pronunțarii corecte a sunetelor.

            Alte jocuri și exerciții folosite cu succes in vederea insușirii și fixarii corecte a sunetelor
au fost jocurile și exercițiile fizice in care intervin exclamații onomatopeice: „cip-cirip„; oac;
baz; vaj; etc. De la un joc la altul onomatopeele pot fi schimbate astfel incat sunetul a carui
pronunțare este exersata sa apara in silabe diferite și sa ocupe poziții variate ( la inceputul sau la
sfarșitul cuvantului, intre vocale sau asociat cu una sau doua consoane); 

            Insistandu-se asupra unui sunet prin intermediul diferitelor onomatopee incluse in joc,
copii ajung sa-l diferențieze din ce in ce mai bine și sa-l pronunțe mai clar și mai corect. Astfel
au fost utilizate jocurile: „Cine face așa?” , „Șarpele și albinuța”, „Focul și vantul”, „Pasarele și
automobilul” etc.

            De exemplu jocul „  Ursul și albinele” , a vut ca scop pronunțarea corecta a sunetelor
„r” , „z” , „ș”. Unul dintre copii a indeplinit rolul de urs ceilalți fiind albinele. La comanda
educatoarei „ Ursul la miere!” , acesta se va indrepta spre „stupul” albinelor ( in loc marcat in
clasa) , pronunțand „mor, mor, mor”. Cand ursul ajunge la locul marcat, albinele au scandat in
cor: „ Ține minte moș Martine, / Ține minte, nu e bine, / Sa furi mierea de albine și-o sa te
ințepam pe tine ”/. Ursul a fugir gonit de albinele care pronunțau , bzzz, bzzz. Rolul de urs s-a
dat altui copil și astfel jocul a continuat.

            In jocul „Fetița și gaștele” s-a pronunțat in mod repetat sunetele „s” și „g”. O fetița a
indeplinit rolul de mama iar ceilalți copii au fost gaștele. Gaștele au ciugulit iarba pe camp, ( un
loc marcat cu creta), repetand sunetul multiplu „ssss” care a imitat sasaitul gaștelor. In momentul
in care fetița aleasa (mama) a spus: „ gaște , gaște, veniți la mama”, copii ( gaștele), au alergat
inspre ea imitand zborul gaștelor și strigand „ ga ga ga ”.

In jocul de mișcare cu numaratoarea „Vulpea și iepurele ” se urmarește pronunțarea corecta a

sunetelor „r”,  „s”,  „z”, „g” , „t”, folosite la inceputul cuvantului. Prin repetarea ritmica a
versurilor, copii ajung sa pronunțe clar sunetele respective:

      „ Eu sunt vulpea roșcovan/ Iepure pazește-ți blana/ Am fugit eu dupa tine/ Dar și tu gonești
prea bine./ Mi-ai scapat o data-n drum/ Tefar n-ai sa-mi scapi acum!”
            Cu succes au fost folosite și framantarile de limba in exprimarea corecta a diferitelor
sunete: Au fost recitate versuri de doua, trei ori, apoi copii ajutați de educatoare și logoped au
reprodus versurile, ca in final , sa le recite singuri:

          „Radu și Rodica/ Toata ziulica/  Robotesc prin curte/ Ca au treburi multe.”

Pe langa aceste jocuri, exerciții de un real folos sunt jocurile distractive pentru dezvoltarea
auzului fonematic ca: „Deschide urechea bine”, „Ghicește cine te-a strigat”, in care copii sunt
obligați sa foloseasca o serie de nume care sunt alcatuite din sunete sau grupuri de sunete
diferite: ( Cristina, Gheorghița, Georgiana, Cristina, Cosmina).

            Tot in vederea formarii unei pronunții corecte a fost folosita vorbirea in șoapta,
articularea surda și vorbirea cu ritm rapid. S-a cerut copiilor sa recite in șoapta versuri ca: „Un
cocoș cu galoși/ Iși i-a boabe dintr-un coș”/ sau „ Dorme moșul sub umbrar / Sforaie ca un
bondar”/. Recitarea in șoapta presupune un efort de articulare mai mare, o deschidere mai mare
și mai larga a gurii, ceea ce contribuie la imbunatațirea posibilitaților de articulare și la formarea
unei pronunții mai clare și mai corecte.

Pe langa cele prezentate mai sus in exersarea pronunției corecte au fost folosite activitați comune
specifice in gradinița și, in mod special, cele de dezvoltare a vorbirii și a comunicarii.
a)Activitatea de povestire:

            Povestirile constituie una din cele mai placute forme prin care se realizeaza dezvoltarea
vorbirii. Ele nu numai ca distreza pe cei mici ci contribuie la largirea orizontului lor de
cunoaștere, la dezvolatrea tuturor proceselor psihice ( a limbajului sub toate aspectele sale, a
gandirii, memoriei, imaginației, fanteziei și atenției). Lumea imaginara a povestilor
impresioneaza pe cei mici și aceștia traiesc intamplarile eroilor din lumea basmelor, a animalelor
sau a diverselor personificari ( „Fata babei și fata moșneagului”, de I. Creanga, „ Alba ca zapada
și cei șapte pitici” de Frații Grimm, „ Sarea-n bucate” de Petre Isparescu, „ Iedul cu trei capre”
de Octav-Pancu-Iași).