DEZVOLTAREA VORBIRII

Formarea corectitudinii vorbirii

Formarea exactităţii vorbirii

Dezvoltarea lexicului

Dezvoltarea caracterului logic

Formarea ascultării active

Formarea expresivităţii vorbirii

Gr. Mare

„PIN-PONG”

Organizarea: În semicerc.

Desfăşurarea. Educatoarea povesteşte un caz din viaţa unei familii. În

ospeţie la Petrică a sosit un unchi. Pînă ce mămica pregătea nişte
bucate la bucătărie acesta îl punea diverse întrebări . Petrică însă cînd
răspundea scurt: Da, Nu , cînd tăcea.

După ce a plecat oaspetele mama i-a propus fiului să se joace împreună

cu mingea. Petrică a adus repede mingea şi a aruncat-o spre maică-sa.
Mama însă n-a întins mînile să-o prindă. Petrică a alergat după minge şi
iar a aruncat-o spre maică-sa de data aceasta mult mai precis, dar
mămica iar n-a prins mingea. Mamă, a reproşat băiatul de ce nu prinzi
mingea? Dar nici la următoarele încercări mama n-a dorit să prindă
mingea. Ei , zice băiatul, aşa nici nu-i interesant să stau cu tine, mai bine
mă duc în curte…

Am vrut să-ţi dau o lecţie, zice mama. Tu la fel ai procedat cu unchiul

tău. Cînd stai cu cineva în cameră este plăcut să comunici. Astfel el a
încercat să „Arunce mingi spre tine” atunci cînd îţi punea diferite
întrebări dar tu tăceai, sau răspundeai scurt. El, în loc să se bucure de
prezenţa ta, l-ai făcut să se simtă neplăcut. Oamenii cînd sînt împreună
comunică, stau de vorbă, încercînd să ştie cît mai multe lucruri unul
despre altul.

Prin jocul ce urmează o să ne învăţăm a conversa. Aşa cum mingea de

Pin –Pong” sare de la unul la altul aşa şi voi puneţi întrebări, ascultaţi
răspunsul, apoi cel întrebat pune întrebările sale.

Se ude o bătaie în uşă. În ospeţie soseşte un personaj nou

„Ajutorul educatorului” „Ştietot” El duce conversaţia şi laudă copiii

activi.

„AMINTIRI POZNAŞE CÎRPITE ; INTERESANT POVESTITE”

Organizarea: Copii sau grupul de copii aranjaţi pe scăunele dar şi mai

bine pe burtică în formă de cerc.

Desfăşurarea. Educatorul povesteşte că la nunţi, petreceri organizate la

sărbători, adeseori se invită animatori. Aceştia povestesc întîmplări
amuzante, organizează jocuri surprize, pot cânta dansa, într-un cuvînt,
distra publicul.

În continuare copiilor lui se propune să-ţi amintească întîmplări din

viaţa lor sau din cele auzite. Acestea pot fi şi inventate. E de dorit să fie
interesante.

Se anunţă denumirea jocului motivînd că şi ei se vor antrena şi pentru

început vor veseli colegilor, familiei, apoi cercul de prieteni. Pentru
aceasta este bine să-şi amintească întîmplări poznaşe trăite, văzute sau
auzite. Povestirea trebuie să fie cursivă şi expresivă, folosind dacă e
nevoie gesturi şi alte mijloace pentru a face să-ţi convingă colegii că
este un bun animator.

Se permit cîteva minute de meditaţie, (educatorul arată 5 min la ceas,

perioadă în care să chibzuiacă fără grabă ce şi cum vor povesti)
La un semnal conveşional de început „Ajutorul educvatorului” ( Neştilă,
Păiaţă, Guguţă ) insisă să povestească el primul. Astfel educatorul are
prilejul la prima organizare a jocului să propună un model de povestire
hazlie. Cel care va continua mai întîi repovesteşte povestioara auzită ,
are voie să schimbe dar motivează schimbare (poate Îi pare aşa mai
interesant, dar n-are voie să omite, să uite unele evenimente. După
aprobarea autorului are vie să povestească şi propria povestire. Reguli
de joc. Povestirea trebuie să nu dureze mai mult de 3-5 minute.

Evaluarea. Originalitatea, modul de expunere, interesul provocat dar şi

capacitatea de bun ascultător şi transmiţător al povestirii anterioare.
Astfel s-au antrenat mulţi scriitori pînă au ajuns să-i publice şi să-i
citească cititorii.

Cele mai bune povestiri se premiază, se înscriu în „Cartea succeselor de

creaţie” a grupei.

Pot fi publicate însoţite de ilustraţii făcute tot de copii.

AVANTAJE: Organizînd acest trening de circa trei ori pe săptămînă copiii

vor deveni buni observatori, căutători atenţi de povestioare amuzante.
În concluzie. Ei devin nu numai buni povestitori dar şi buni atenţi
ascultători. Vor fi motivaţi pentru autoinstruire. Pe viitor au şanse să
devină animatori, povestitori scriitori şi în primul rînd lideri solicitaţi de
cei din jur.

Notă. Se pot anunţa diverse subiecte de discuţie: „La pescuit” „Prin

pădure după mure” Cu elemente fantastice”
 Formarea expresivităţii vorbirii
„Recunoaşte după intonaţie”

Organizarea: Copii sau grupul de copii aranjaţi pe scăunele dar şi mai

bine pe burtică în formă de cerc.

Desfăşurarea. „ Ajutorul de educator” propune să se joace cu copiii de-

a intonaţiile. Copiii trebuie să ghicească ce doreşte ce simte personajul.

Exemplu:

Vai, vai ce apă fierbinte!... Nu mă stropi! Vai, vai!..

Cum se simte ce-a păţit, e vesel sau supărat?

„Ura-a, ce apă minunată, ce bine e de jucat în cadă!

Aşa baie vreau în toată ziua!

….

Cine face gălăgie? Cine aleagă prin curte? Cine mi-a luat maşina ?

Educatorul propune o propoziţie: „Ţara mea e minunată. Ţara mea e

minunată? Ţara mea minunată!

Sau: Ninge. NINGE? Ninge!

Copiii se apropie de „Microfon” şi modelează la fel alte propoziţii

propuse de educator.

În continuare caută propoziţii prin care exprimă un gînd, o întrebare, o

exclamare la „microfon”. Restul copiilor apreciază dacă au desluşit
corect ce fel de enunţ a fost făcut.

Evaluarea. Cei mai expresivi sunt calificaţi „Reporteri”

AVANTAJE: Formarea atenţiei, auzului, expresivităţii vorbirii, dicţiei.

 „TABU”

Povesteşte fără a utiliza anumite cuvinte

Recitarea poeziilor scurte care includ sunete dificile

Rică nu ştia să zică

Ram, răţuşcă, rămurică

De cînd Rică a-nvăţat

Poezia despre raţă

Rică ştie ca să zică

Ram, răţuşcă rămurică.

„Pauză dinamică”

Zboară lebede în zare

Şi tot dau din aripioare,

Deasupra apei s-au lăsat

Capul în apă au cufundat

Apoi în sus l-au aruncat

Şi de apă l-au scuturat

Drept şi mîndru s-au îndreptat

Liniştit s-au aşezat.

 Înv. şt. de carte
Se consideră că copilul citeşte dacă are viteza de 30-40 cuvinte pe
min. pronunţă desluşit fiecare cuvînt, respectă pauzele şi doar unele
cuvintele mai dificile le citeşte pe silabe. Vîrsta?

I. Rostirea cuvintelor pe silabe

- La început adultul pronunţă cuvîntul apoi prima silabă şi copilul
următoarea (-le)

- Numără silabele, pronunţă cuvintele sale şi vecinul silabele.

- Se pronunţă o silabă la întîmplare copii adaugă alte silabe cu care se

formează cuvinte cunoscute,

- Înlocuieşte următoarea silabă din cuvînt

II. Evidenţierea sunetelor în cuvinte scurte

A) Începem cu sunetele vocale la început, la sfîrşit şi la mijloc de cuvînt.
Apoi consoanele la care copii sunt antrenaţi să le pronunţ foarte scurt.
La fiecare consoană se adaugă pe rînd cîte o vocală.

B) Găsesc cuvinte cu sunetul indicat la început, la sfîrşit şi la mijloc de

cuvînt.

- Jocul : „Găseşte silaba pierdută”

- „Înlocueşte prima silabă”

III. Sunetul şi litera

Poate fi recunoscută printre altele, descrisă, găsim asemănare, poate
fi conturată, desenată transfigurată.
 Jocuri cu alfabetul decupat (Fişe cu litre):
„Formează silabe”

Organizarea: Set de litere desenate pe fişe cu număr sporit de litere.

( Cînd numărul de vocale inclus va fi mai mare decît al consoanelor. La
fel poate fi sporit şi numărul unor consoane mai frecvent întîlnite).
Aceste-s aranjate în mijlocul mesei cu faţa în jos.

Desfăşurarea. Din fişele cu litere participanţii pe rînd extrag o literă

apoi fiecare următoarea este amplasată la început, rostind îmbinarea
formată, apoi după ea, încearcă să le pronunţe.

Dacă îmbinarea dată nu poate fi rostită uşor mai cată litere şi le

schimbă cu locul pînă îmbinarea acestora este uşor de pronunţat.

Evaluarea. Pentru fiecare îmbinare reuşită îşi poate alege un fanion.

„Regina, prinţesele şi prinţişorii”

Organizarea: Set de litere desenate pe fişe cu număr sporit de litere. Se

extrage o vocală şi se aşează în centrul mesei.

Desfăşurarea. Fiecare copil extrage pe rînd cîte o fişă cu litere desenate

şi dacă a extras o vocală este numită „prinţesă”, consoană - „prinţ”.
Aceştia fac cunoştinţă cu „regina” (se aşezată în faţă, apoi trec la spate
(se citesc expresiile formate, apoi la fel este trecută pe la restul
„prinţeselor” şi „prinţilor” din suită.

După ce Regina a adunat toată suita ei dansează

(grupaţi cîte doi, trei, patru, cinci, şase).

Evaluarea. Copilul care la grupare a obţinut un cuvînt cunoscut are

dreptul să-şi i-a un fanion.
 „DOMINO”

Organizarea: Set de litere cîte una din fiecare.

Desfăşurarea. Fiecare jucător are dreptul să extragă cîte şase cartele.

Apoi se extrage o literă din grămadă şi se pune la centru. Dacă e

consoană jucătorul trebuie să pună următoarea vocală şi invers. Are
dreptul să aleagă în care capăt să pună (Curînd ei vor înţelege că
consoane sunt mai multe şi trebuie să scape mai întîi de ele). Dacă n-
are ce pune caută în grămadă.

Evaluarea. Dacă unul din jucători a rămas fără fişele sale este biruitor.
Din şiragul format el trebuie să-l divizeze sau să extragă anumite litere
pentru a forma cuvinte cunoscute.

„Formează cuvinte”

Organizarea: Set de litere desenate pe fişe cu număr sporit de litere.

Desfăşurarea. Fiecare copil din echipă extrage cîte şase fise I litere.
Timp de trei –patru minute ei creează cuvinte posibile. Au dreptul să
folosească şi scheme (cînd aceiaşi literă este necesară în alte cuvinte,
aranjînd cuvintele pe orizontală, verticală, diagonală).

Se permit două schimburi de litere între participanţi. Ele, după condiţia

jocului, pot fi benevole sau forţate (cînd vecinul are dreptul să-şi aleagă
oricare literă din fişele tale).

Evaluarea. Pentru fiecare cuvînt obţinut are dreptul la un fanion.

„Silaba pierdută”

Organizarea: Set de litere desenate pe fişe cu număr sporit de litere.

Desfăşurarea. Fiecare participant formează două cuvinte din trei, patru

silabe. Între slave se aranjează careva semne sau interval mic.
Copii primesc comanda să înlăture una din silabe (prima, ultima, sau a
doua… Citesc dacă are sens de cuvînt îmbinarea rămasă. Dacă nu, caută
să înlocuiască silaba pînă obţin cuvinte noi. Pot fi mai multe îmbinîri.
Evaluarea. Cine are mai multe îmbinări este biruitor.

„Cuvinte inversate”

Organizarea: Set de litere desenate pe fişe cu număr sporit de litere.

Desfăşurarea. Fiecare participant alege cîte zece litere. Din ele

formează cuvinte. Le citeşte. În etapa a doua în fiecare cuvînt se
inversează ordinea literelor (fiind aşezate de la dreapta spre stînga) se
citeşte expresia obţinută. Cine are cuvînt cunoscut âşi i-a un fanion. În
etapele următore toţi introduc cîte o modificare în cuvîtul nou format.
Este bine să chibzuiască puţin, căutînd în gînd variante.

Evaluarea. Cine a obţinut un cuvînt cunoscut îşi i-a un fanion.

„Litere de prisos”

Organizarea: Set de litere desenate pe fişe cu număr sporit de litere.

Desfăşurarea. Fiecare participant alege cîte zece litere. Din ele

formează cuvinte. Le citeşte.

Evaluarea. Este biruitor acel copil care are mai puţine litere de prisos.

„LITERA COMUNĂ”

Organizarea: Fiecare copil primeşte cîte un set cu număr sporit de

litere. Două fîşii de hîrtie în a căror lăţime să încape trei fişe cu litere
alăturate.

Desfăşurarea. Copilul alege o literă (la început vocală) pe care o pune

între cele două fîşii alăturate. Copilu caută îvinări de litere care pot fi
aranjate pe prima şi pe a doua fîţie, sau numai pe una dintre ele care
împreună cu litera din mijloc formează cuvinte.

Evaluarea. Cine are mai multe cuvinte formate este biruitor.