Nemarcate - Jocuri Minunate... Varianta 2 Forma Finala

CAPITOLUL II
JOCURI DIDACTICE PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI ………………… 15

II. 1. Jocuri didactice pentru limbă și comunicare ……………………………………. 16
II.1.1. Sistemul fonetic …………………………………………………………… 16
A. Jocuri pentru pronunțarea corectă a sunetelor …………………………….. 16
B. Jocuri pentru analiza și sinteza fonetică …………………………………… 22
II.1.2. Sistemul lexical-semantic ………………………………………………… 36
A. Jocuri didactice lexicale …………………………………………………… 36

B. Jocuri didactice lexical-semantice ………………………………………… 42
II.1.3. Sistemul gramatical (morfosintactic) …………………………………….. 51
II. 2. Jocuri pentru dezvoltarea comunicării orale ……………………………………. 65
II. 3. Jocuri didactice literare …………………………….…………………………… 76
II. 4. Jocuri de creație cu subiecte din povești și basme ……………………………… 84
JOCURI PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI

I. JOCURI DIDACTICE PENTRU LIMBĂ ȘI COMUNICARE
I.1. SISTEMUL FONETIC
A. JOCURI PENTRU PRONUNȚAREA CORECTĂ A SUNETELOR
ALBINUȚELE ZBOARĂ
1
Vârsta: 3-4 ani
Obiectiv: Consolidarea cunoștințelor privitoare la diferențierea perceptiv-fonetică și pronunțarea
corectă a sunetului (z)
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, parc, curte, teren de joc
 Materiale: Aripioare transparente (baticuțuri sau eșarfe); coronițe confecționate din carton
 Temporale: 10–15 minute
Regulile jocului: La comanda reginei, albinele ies din stup și zboară pe câmpie zumzăind.
Intensitatea onomatopeei va fi în concordanță cu distanța față de stup. Răspunsurile corecte vor fi
răsplătite cu aplauze și stimulente.
Elemente de joc: Așteptarea, mișcarea, întrecerea, aplauzele
Desfășurarea jocului:
Se va desena pe covor un cerc ce reprezintă stupul. Copiii stau în cerc. Educatoarea sau un
copil joacă rolul reginei albinelor. Demonstrează prin acțiune (cu ajutorul unor copii) modul de
realizare a echilibrului inspir-expir.
Execută exercițiu de respirație cu fiecare copil. Interpretează rolul albinei pronunțând
onomatopeea zum (sunetul z va fi prelungit și pronunțat cu intensitate mai mare decât celelalte).
(ex. zzz! zzz! zzz!). La un semnal dat de regina albinelor, copiii pleacă din stup și zboară pe câmpie,
pronunțând onomatopeea zum! zum!. Se cere copiilor să coreleze intensitatea pronunțării
onomatopeei cu distanța față de stup. La un al doilea semn copiii se întorc la stup.
Variana 1:
În funcție de florile de pe care va trebui să adune polenul se poate sugera copiilor folosirea
sunetului z cu duetul de sunete format din vocale: za!za!za!( ze!zi!zo!zu!). Exemplu: Albinuțele
zboară în grădina cu margarete: za!, za!, za!; albinuțele zboară în grădina cu narcise: ze!ze!ze!
Varianta 2:
La reluarea jocului în alte zile, se poate solicita pronunțarea onomatopeei în mod expresiv
pentru a sugera bucuria, teama sau în ritm diferit (rar-rapid), intensitate diferită (tare-încet).
PISICUȚE ȘI ȘORICEI
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: perceperea și pronunțarea corectă a grupurilor de sunete ce alcătuiesc onomatopeele
chiț!, miau!
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, parc, curte, teren de joacă
 Materiale: Benzi de carton pe care sunt fixate urechi de pisică/șoricel; jucării mari,
reprezentând cele două animale
Regulile jocului: La semnalul convenit, fiecare copil pronunță onomatopeele corespunzătoare
rolului interpretat, respectând cerințele expuse. Vor fi răsplătite cu aplauze răspunsurile corecte.
Elemente de joc: Mișcarea, întrecerea, surpriza, aplauzele
Copiii vor fi așezați pe covoraș/scăunele în semicerc.
Educatoarea demonstrează și execută cu grupa de copii exercițiile de reglare a respirației.
Exersează cu fiecare pronunțarea grupurilor de sunete: mi; chi, au.
2
Educatoarea mânuiește jucăria/marioneta/păpușa reprezentând unul din cele două animale,
demonstrează pronunțarea onomatopeei-țintă. Copiii pronunță în cor onomatopeea solicitată. Copiii
sunt împărțiți în două subgrupe: grupa șoriceilor și grupa pisicuțelor.
La semnalul educatoarei, șoriceii pronunță în cor onomatopeea chiț!, subgrupa pisicuțelor
răspund miau!. Apoi educatoarea face semn subgrupei pisicuțelor să pronunțe onomatopeea miau!
și vor răspunde subgrupa șoriceilor chiț!
Variantă:
Se solicită pronunțarea onomatopeelor în dublete (chiț! chiț! miau! miau!) sau triplete (chiț!
chiț! chiț! miau! miau! miau!), în ritmuri și intensități diferite sugerând relații de prietenie sau
animozitate între șoricei și pisicuțe. Fiecare copil indiferent de rolul jucat, poate imprima vocii
nuanțe de amenințare, lingușire, teamă, bucurie.
CĂSUȚA DIN OALĂ
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Pronunțarea corectă a grupurilor specifice glasului animalelor sau acțiunile personajelor
din povestea: Căsuța din oală
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, sala de spectacol
 Materiale: Păpuși pentru mânuit, măști confecționate reprezentând personajele din poveste,
două oale confecționate din carton
Regulile jocului: Grupuri de câte cinci copii vor interpreta rolul locuitorilor căsuței: șoricel,
broască, iepuraș, lup, urs.
Vor pronunța onomatopeea în dublet, integrând-o în formula de cerere prin care solicită să fie
primit în căsuță.
Elemente de joc: mișcare, mânuirea păpușilor/măștilor, întrecerea
Copiii vor fi așezați în cerc/semicerc pe covoraș sau scăunele.
Educatoarea/conducătorul de joc explică și demonstrează modul de executare a exercițiilor, de
reglare a respirației. Prezintă, pe rând, păpușa/masca reprezentând un personaj din poveste și cere
copiilor să pronunțe individual sau în grup onomatopeea în dublete și apoi în triplete de grupuri de
sunete. Educatoarea organizează grupa în cinci echipe, fiecare primește rolul pe care trebuie să-l
joace (șoricel, broască, iepuraș, lup, urs).
Animalele se plimbă prin pădure la un semnal, ele merg spre căsuță și pronunță onomatopeea
integrată în enunțul prin care solicită primirea în căsuță: Eu sunt broscuța Oac-Oac. Mă primiți și
pe mine?, Eu sunt iepurașul Țup-Țup. Mă primiți și pe mine? Drumul până la căsuță va fi parcurs
imitând mersul sau săritura specifică animalului interpretat.
În partea a doua a jocului se pregătesc patru căsuțe și câte o mască pentru fiecare animal. La
un semnal dat utilizând limbajul nonverbal, vor simula o plimbare în pădure, vor exprima bucuria
găsirii căsuței, respectând ordinea intrării în scenă. Vor pronunța onomatopeea specifică atât la
începutul dialogului, cât și ca formulă finală; onomatopeea va fi redată în triplete.
Variantă:
În mod similar se pot organiza jocuri didactice având ca suport poveștile: Ridichea uriașă,
Turtița, Oul năzdrăvan!, Coliba iepurașului.
3
FRAMI ȘI FAMILIA EI
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Pronunțarea corectă a grupurilor de sunete componente ale onomatopeelor ce redau
lătratul sau mârâitul câinelui
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, terenul de joacă
 Materiale: Măști confecționate din carton, cușcă din carton sau improvizată, castronele pentru
hrană
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii pronunță individual sau în grup onomatopeea
specifică lătratului sau mârâitului. Se vor respecta cerințele referitoare la intensitatea emisiei, ritmul
de redare, precum și stările sufletești imitate.
Elemente de joc: mișcarea, întrecerea, surpriza
Copiii sunt așezați comod în semicerc/cerc pe covoraș sau scăunele.
Educatoarea execută concomitent cu toţi copiii exercițiile de reglare a respirației cunoscute și
le demonstrează pe cele noi.
În același mod se execută exercițiile imitative ce redau hohotul de râs: ha! ha! ha!, hohotul de
plâns: ho! ho! ho!, mârâitul câinelui: mrrr! mrrr!mrr!, lătratul câinelui: ham! ham! ham!
Educatoarea sau un copil numit interpretează rolul lui Frami, imitând lătratul, repetându-se
individual sau în grupe de câte doi sau trei copii.
Copiii răspund la chemarea mamei, pronunțând onomatopeea în mod identic: numărul
grupelor de sunete, intensitate, ritm.
Variantă:
Se vor pronunța onomatopeele vizate simulând bucuria, supărarea, teama, avertizarea,
amenințarea, recunoștința.
ALBINUȚELE ȘI MARTINICĂ
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Diferențierea perceptivă și pronunțarea corectă a consoanelor  r ,  z
Resurse:
 Spațiale: Sala de grup, sala de sport, parc, spațiul de joacă
 Materiale: Mască pentru urs confecționată din carton, benzi de carton pe care sunt fixate
antene pentru albinuțe, eșarfe pentru aripioare
 Temporale: 15 minute
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii pronunță onomatopeea: zum! zum! zum! sau morrr!
morrr!, corespunzătoare situației de comunicare simulate.
Elemente de joc: Mișcarea, întrecerea, surpriza
Copiii sunt așezați pe covoraș sau scăunele în semicerc.
Educatoarea execută concomitent cu grupa de copii exercițiile de reglare a respirației și pe
cele imitative menite a pregăti aparatul fonoarticulator pentru reproducerea grupurilor de sunete.
(ex. pronunțarea prelungită a sunetelor r,z). Se pronunță în cor în ordinea cerută logatomii cu
ajutorul vocalelor: ram-rem-rim-rom-rum; zam-zem-zim-zom-zum.
4
Copiii sunt împărțiți în 4–5 subgrupe. Un copil va interpreta rolul ursului, iar o fetiță va fi
Zâna-Pădurii, iar ceilalți copii vor fi albinuțe. Subgrupul la care se va opri Zâna-Pădurii va
reproduce onomatopeele corespunzătoare. În acest timp, celelalte subgrupe dorm. Se poate sugera
copiilor să stimuleze bucuria, supărarea, furia.
Variantă pentru vârsta de 5/6–7 ani:
Copiii imaginează întâmplări în care personajele sunt prieteni sau dușmani și pronunță
onomatopeea cu intonația adecvată situației. Cel care propune situația de comunicare va deveni
lider și va distribui rolurile celorlalți sau îi va lăsa să opteze pentru un anumit rol. Prin consultare se
va stabili tipul de interrelaționare: cooperare, concurență/rivalitate.
SUNETUL FOCULUI, VÂNTULUI ȘI AL APEI
Vârsta: 3 – 5 ani
Obiectiv: Diferențierea perceptivă a sunetelor  f , v și  ș 
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, spațiul de joacă
 Materiale: Siluiete reprezentând cocoșul, vântul, focul și apa
 Temporale: 15 minute pentru copii de 3–4 ani
25 minute pentru copii de 4–5 ani
Regulile jocului: Grupuri de câte patru copii vor interpreta rolurile cocoșului, focului, vântului și
apei, pronunțând onomatopeea cu intensitatea adecvată scenei interpretate. La finalul jocului copiii
care au dat răspunsuri corecte vor fi aplaudați și vor primi stimulente simbolice.
Elemente de joc: mânuirea siluetelor, mișcarea, întrecerea, aplauzele
Se execută exerciții de gimnastică respiratorie și exerciţii imitative care sugerează zgomotul
focului, vâjâitul vântului și susurul apei.
Se pronunță consoanele f,v și ș în silabe directe: fa-fe-fi-fo-fu; va-ve-vi-vo-vu; șa-se-si-
șo-șu, prelungind consoana: ffff, vvvvv, șșșșș.
Copiii sunt împărțiți în trei grupe interpretând rolurile focului, vântului și apei pronunțând
onomatopeea cu intensitatea adecvată scenei interpretate. La un semnal dat, copiii se deplasează în
grup prin sala de grupă. Când se întâlnesc două grupuri încep să pronunțe sunetele prelungit și cu
intensitate corespunzătoare.(ex. la început – cocoșul puternic, focul, apa, și vântul, slab, la sfârșit –
cocoșul cu glas stins, focul, apa, vântul, cu forță).
Variantă:
După o anumită perioadă de timp copiii își pot schimba rolurile.
ANOTIMPURILE ȘI SUNETELE LOR
Vârsta: 3–6/7 ani

Obiectiv: Pronunțarea corectă a sunetelor și a grupurilor de sunete componente ale onomatopeelor
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, terenul de sport
 Materiale: Elemente de recuzită/siluete corespunzătoare fiecărui anotimp
Regulile jocului: La semnalul educatoarei, se execută cerința referitoare la intensitatea, durata și
ritmul emisiei sunetelor.
Elemente de joc: Mișcarea, mânuirea siluetelor
5
Copiii sunt așezați comod pe covoraș în semicerc.
Se pronunță onomatopee în dublete, triplete imitând zgomotul specific vântului( fâșșș-fâșșș!;
vâjjj-vâjjj!), ploii (pic-pic!), căderii unui obiect în apă (pleosc!).
Se exersează pronunțarea sunetelor imitând limbajului păsărilor: (cirip-cirip!, cu-cu!, pu-pu!,
pitpalac!), al gâzelor (cri-cri!), zborul păsărilor (fâll-fâll).
Se construiesc propoziții simple sau dezvoltate în care sunetul cerut/ales este predominant.
Varianta 1:
Se organizează jocuri didactice pentru fiecare anotimp.
Exemple: Iarna și sunetele ei, Primăvara și sunetele ei, Vara și sunetele ei, Toamna și
sunetele ei.
Educatoarea formulează propoziții la care copii vor răspunde folosind onomatopee:
 Vântul vâjâie: vâjjj! vâjjj!
 Crivățul șuieră: vâjjj! vâjjj!
 Vrăbiuțele vestesc găsirea hranei: cirip! cirip!
 Pisica toarce lângă sobă: sfrrr! sfrrr!
 În sobă, lemnele trosnesc:trosc! trosc!
 Pe zăpada înghețată, bocancii scârție: scârț! scârț!
 Înhămați la sănii, caii fornăie: frrr! frrr!
 Vizitiul îi oprește: prrr! prrr!
Varianta 2:
Se organizează un joc pentru începutul anotimpului și unul pentru sfârșitul anotimpului.
a) Toamnă aurie:
 Bate vântul lin: fâș! fâș!
 Păsările călătoare zboară după soare: fâll! fâll!
 Plouă mărunt: pic! pic!
 Greierașul cântă vesel: cri-cri-cri! cri-cri-cri!
b) Toamnă târzie:
 Vântul suflă puternic: vâjjj! vâjjj!
 Ploaia țârâie monoton: țârrr! țârrr! țârrr!
 Greierașul plânge după toamna aurie: cri-cri-cri! cri-cri-cri!
 Călcăm în baltă: pleosc!
PUNGUȚA CU DOI BANI

Obiectiv: Perceperea și pronunțarea corectă a grupurilor de sunete ce alcătuiesc onomatopeele
specifice animalelor domestice prezente în textul literar
Resurse:
 Materiale: Măști confecționate din carton, decor
6
 Temporale: 20–25 de minute
Regulile jocului: Fiecare copil va pronunța corect sunetele componente ale onomatopeei specifice
animalului domestic al cărui rol îl interpretează. El va executa și mișcările specifice, astfel încât
ceilalți să ghicească personajul.
Elemente de joc: mișcarea, mânuirea măștilor, surpriza
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/pe scăunele.
Se execută exerciții de gimnastică respiratorie și facială.
Se exersează pronunțarea onomatopeelor: cotcodac!; cucurigu!; mac! mac!;ga-ga-ga!; mu-
mu!; glu! glu! etc.
La semnalul dat de educatoare fiecare copil își alege masca preferată și pronunță onomatopeea
specifică imitând gesturi, mișcări, acțiuni specifice.
Aleg un ecuson cu un animal domestic și se grupează pe familii: familia gâștelor, vacilor,
rațelor etc. Fiecare familie își alege un lider care prin negociere stabilește rolurile: bunicul/a, mama,
tata, puii. Membrii familiei dialoghează între ei sau cu celelalte familii, pronunțând onomatopeele
cu timbrul vocii corespunzătoare rolului.
Varianta 1
Vârsta: 5–7 ani
Se organizează un concurs pe echipe. Fiecare echipă își alege un lider. Prin consultare și
muncă în echipă, realizează o povestioară de 4–5 propoziții în care să includă cât mai multe
onomatopee.
Fiecare participant își poate prezenta animalul cu ajutorul unei ghicitori, strofe dintr-o poezie
învățată. Ceilalți copii au sarcina de a recunoaște animalul și de a pronunța onomatopeea specifică.
Exemplu: Cred că macu-i place tare/ Zilnic cere-n gura mare/ După atâta mac-mac-mac,/
Pleacă să înoate-n lac.
VRĂBIUȚELE ȘI CIORILE
Vârsta: 4–7 ani

Obiectiv: Perceperea și pronunțarea corectă a grupurilor de sunete cra,cirip
Resurse:
 Materiale: Mantii gri și ciocuri mici pentru vrăbiuțe, mantii negre și ciocuri mari pentru ciori
Regulile jocului: Fiecare copil va pronunța onomatopeea cerută la semnalul, în ordinea convenită și
în conformitate cu cerințele expuse. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze și
stimulente.
Copiii sunt așezați în semicerc. Un copil va fi cioara, iar un altul va fi vrăbiuța. Cei doi se
așază cu fața spre semicerc și merg la fiecare copil. Fiecare va pronunța onomatopeea cra! în
momentul în care cioara se oprește în dreptul lui. La fel se va proceda și cu vrăbiuța. Cei doi vor
merge în semicerc în sens opus. Când ajung la capăt, ultimul copil îi va lua locul.
Variantă:
Copiii vor exersa rostirea onomatopeelor în dublete (în sensul acelor de ceasornic; ex: cirip-
cirip!; cra-cra!); în triplete ( în sens invers; ex: cirip- cirip-cirip!; cra-cra-cra!). Pronunțarea celor
7
două onomatopee va fi însoțită de elementele mimico-gestuale adecvate situației simulate: supărare,
prietenie, bucurie etc.
CÂND STĂPÂNUL NU-I ACASĂ
Vârsta: 5–7 ani

Obiectiv: Perceperea și pronunțarea clară și expresivă a onomatopeelor specifice animalelor de
acasă
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, locul de joacă
 Materiale: Ecusoane cu imaginea animalelor , CD cu onomatopee
Regulile jocului: La semnalul convenit, se pronunță onomatopeea în ritmul, intensitatea și durata

stabilite, respectând linia melodică propusă. Copiii vor fi răsplătiți pentru răspunsurile corecte cu
aplauze și stimulente.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauze, întrecerea, surpriza.
Copiii vor fi așezați pe covoraș în semicerc.
Se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie și gimnastică facială.
Folosind metoda oarbă, copiii extrag câte un ecuson pe care au imaginea unui animal. Fiecare
copil prezintă celorlalți animalul extras și pronunță onomatopeea specifică.
Copiii se grupează pe familii. Pe rând, fiecare echipă se prezintă celorlalți numai prin nuanțe
expresive ale onomatopeelor, modularea timbrului și elemente de limbaj nonvernal. Spectatorii vor
traduce mesajul și vor numi personajul interpretat, după care aplaudă.
Variantă:
Se propune fiecărei echipe să-și aleagă câte un lider și în termenul stabilit să creeze o
povestire pe care o vor prezenta/juca în fața celorlalți.
B. JOCURI PENTRU ANALIZA ȘI SINTEZA FONETICĂ
DUETUL SILABELOR

Obiectiv: Realizarea analizei și sintezei cuvintelor bisilabice și integrarea lor în enunțuri
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă
 Materiale: Un tablou tematic: Familia mea, jetoane ilustrând ființe, obiecte denumite prin
cuvinte bisilabice
 Temporale: 30 de minute
Regulile jocului: Fiecare copil va rezolva sarcinile, respectând cerințele expuse. Bulinele vor fi
acordate în funcție de numărul sarcinilor rezolvate. Vor fi aplaudate răspunsurile corecte.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, întrecerea, aplauzele
Copiii sunt așezați în semicerc, în față au tabloul tematic iar pe o măsuță sunt așezate jetoane
ilustrând ființe (mama, tata, sora, frate, băiat, fată, bunici), obiecte de mobilier, de decor, de
îmbrăcăminte, jucării. Copilul atins cu bagheta fermecată se va ridica și va extrage un jeton, îl
denumește, desparte cuvântul în silabe și precizează numărul de silabe. Jetonul va fi așezat pe
tabloul tematic.
8
Variantă:
Se propune organizarea Jocul asemănărilor. Copiii sunt rugați să dea exemple de cuvinte în
care silaba-țintă să fie pe primul loc: ca-dă, ca-nă, ca-să, ca-ră. Apoi vor construi cuvinte adăugând
prima silabă la o silabă dată: -mă, (ma- mă, la- mă, ra- mă etc.).
Folosind cuvintele bisilabice alcătuiesc propoziții simple și dezvoltate.
COMPUNEM CUVINTE

Obiectiv: Formarea de cuvinte prin adăugare de silabe la o silabă propusă
Resurse:
 Materiale: Jucării, jetoane ilustrând ființe, obiecte etc.
Regulile jocului:
1. Fiecare copil va compune cuvinte prin cele două procedee, la semnalul și în ordinea convenită,
respectând restricția de a nu repeta cuvintele găsite de colegi.
2. Fiecare echipă compune cuvinte cu silaba dată. Consultarea va avea loc în șoaptă pentru a nu
perturba activitatea celeilalte echipe. Câștigă echipa care a găsit cele mai multe soluții corecte.
Elemente de joc: Mișcarea, întrecerea, supriza, aplauzele
Copiii sunt așezați pe covor în cerc. Educatoarea/conducătorul jocului rostește o silabă și
solicită copiii să compună un cuvânt adăugând o silabă la cea dată. Va realiza sarcina copilul la care
s-a oprit mingea rostogolită de conducătorul jocului. După ce a rezolvat corect sarcina, el va prelua
rolul de lider. Se schimbă silaba de start ori de câte ori se ajunge la un blocaj.
Se compun cuvinte bi-, tri-, sau plurisilabice, pornind de la o anumită silabă propusă. Copiii
sunt organizați pe echipe, între care se stabilesc relații de rivalitate/întrecere.
Liderul fiecărei echipe (după ce s-a consultat cu coechipierii) prezintă echipei rivale o silabă-
suport, precizând poziția ei în structura cuvântului (pe primul loc, pe al doilea) și solicită
compunerea unui cuvânt prin adăugarea unei silabe.
Educatoarea va înregistra pe panoul de afișaj răspunsul fiecărei echipe. Pentru fiecare răspuns
corect se aplică o bulină roșie. Câștigă echipa care acumulează cele mai multe buline.
Se solicită compunerea cuvintelor, pornind de la o silabă dată, fără a impune restricții
referitoare la numărul silabelor cuvântului format.
Ex. sa: salată, sacou, saltea, sare, sac, sapă, satelit, salam etc.
Variantă:
Se poate face o întrecere între echipe, având ca sarcină alcătuirea de propoziții simple sau
dezvoltate incluzând cât mai multe cuvinte afișate în etapa precedentă, dar și altele descoperite
acum. Se stabilește structura silabică a cuvintelor-verbe.
CUVINTE CARE RESPIRĂ DE TREI ORI

Obiectiv: Realizarea analizei și sintezei fonetice a cuvintelor trisilabice
Resurse:
9
 Materiale: Jucării, jetoane ilustrând obiecte, ființe etc.; un tablou tematic, Livada cu fructe,
jetoane cu simboluri grafice ale cuvântului, silabei.
Regulile jocului: La semnalul convenit și în condițiile descrise, copiii realizează analiza și sinteza
fonetică a cuvintelor trisilabice propuse.
Se efectuează exerciții de gimnastică facială: închiderea și deschiderea alternativă a gurii,
țuguierea buzelor, întinderea lor, lovirea limbii de vălul palatin etc.
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc. În fața acestora, la flanelograf este expus tabloul
tematic, iar, pe o măsuță, cu fața în jos, sunt așezate jetoanele. Fiecare copil se deplasează până la
tablou, extrage un jeton, îl denumește și desparte cuvântul în silabe, precizează numărul de silabe,
apoi îi caută locul pe tabloul tematic și alcătuiește cu acesta o propoziție.
Ex. Scară; sca-ră; Eu așez scara lângă copac.
În partea a doua a jocului copiii vor efectua exerciții de transformare a cuvintelor bisilabice în
cuvinte trisilabice prin compunerea cu ajutorul sufixelor lexicale (diminutivale, augumentative) sau
gramaticale (desinență pentru plural).
Se dau exemple de substantive (nume de ființe, obiecte) cu o structură fonetică bisilabică și se
vor transforma în cuvinte trisilabice.
Ex. ca-să ca-se, că-su-ță, că-su-țe
Variantă:
Se poate realiza sinteza: silabă – cuvânt – propoziție.
Exemplu: Am o păpușă frumoasă. Se construiește schema pentru fiecare propoziție folosind
jetoanele.
SILABE ZĂPĂCITE

Obiectiv: Reconstituirea cuvintelor prin restabilirea ordinii silabelor
Resurse:
 Materiale: Jucării, jetoane ilustrând obiecte/ființe; simbolurile pentru cuvânt, silabe;
Regulile jocului: La semnalul convenit, se rezolvă situația-problemă construind cuvinte în funcție
de poziția silabelor în structura cuvântului. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauzele
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc. Se alege un conducător al jocului care va
trasa sarcinile. Se stabilesc numărul și ordinea silabelor în cuvinte bisilabice. Fiecare copil are două
jetoane ilustrând obiecte și construiește schema silabică utilizând simbolurile cunoscute pentru un
cuvânt, silabă. Vor folosi codul culorilor pentru redarea ordinii cuvintelor: albastru – prima silabă;
roșu – silaba a doua.
La flanelograf se construiește schema pentru cuvântul: ma-să, plasând-o sub jetonul cu
imaginea corespunzătoare.
10
Se verbalizează acțiunea, decodând simbolurile. Copiii închid ochii și schimbă locul
segmentelor ce reprezintă silabele. Cere copiilor să citească silabele în poziția nouă să- ma, să
găsească explicația noii situații și să motiveze de ce nu este corectă (nu are înțeles).
Se procedează la fel pentru alte cuvinte propuse de conducătorul jocului. Jetoanele analizate
se așează pe flanelograf. Se vor exclude din analiză cuvintele care conțin diftongi, triftongi sau
grupuri de sunete dificile.
Conducătorul jocului deschide un săculeț care conține jucării. Pe rând, copiii extrag câte o
jucărie prin metoda oarbă, o denumesc, despart cuvântul în silabe, precizează numărul de silabe
după care numește un copil care să alcătuiască o propoziție cu acesta.
Variantă:
Se construiesc enunțuri folosind cuvintele analizate în etapele precedente. Se realizează
schema propoziție–cuvânt–silabă cu ajutorul simbolurilor folosite până acum.
LANȚUL SILABELOR

Obiectiv: Formarea de cuvinte pornind de la ultima silabă a cuvântului precedent
Resurse:
 Materiale: Jucării, obiecte, jetoane cu imagini
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă situația-problemă, construind cuvinte cu
respectarea cerințelor exprimate. După exprimarea răspunsurilor corecte, copiii vor fi apaludați.
Elemente de joc: Surpriza, mișcarea, aplauzele, întrecerea
Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele/covoraș.
Se stabilește ordinea silabelor în cuvintele bisilabice. Exemple: ca-să, ma-ma, ra-mă etc.
Educatoarea explică regulile jocului și formează o serie de 5 – 6 cuvinte în care ultima silabă
este folosită pentru formarea noului cuvânt: ma-ma, ma-să, sa-lă, la-dă, da-min-gea-nă, nă-fra-mă
etc.
Se exersează crearea de lanțuri de cuvinte formate din 7–8 verigi (cuvinte).
În a doua parte a jocului se fac patru echipe. Fiecare echipă își alege un lider. Conducătorul
grupului dă un cuvânt de start pentru echipa sa. Primul copil din echipă îl analizează și stabilește
ultima silabă. Al doilea copil formează cuvântul nou cu silaba respectivă. Următorul copil
analizează cuvântul nou format etc.
Dacă lanțul se rupe, coechipierii sau liderul grupului sar în ajutor atenționând asupra erorii sau
găsind cuvântul corect.
Câștigă grupa care a alcătuit cele mai multe cuvinte și lanțul format a avut cele mai multe
verigi. La final, vor fi recompensați cu stimulente simbolice.
Variantă:
Pe o masă sunt așezate jucării, obiecte, jetoane. Conducătorul jocului ia o jucărie o
denumește, stabilește numărul de silabe, respectiv, ultima silabă și dă ca sarcină următorului copil
să găsească o altă jucărie sau obiect sau jeton care să înceapă cu silaba precizată.
SPUNE CU CE SUNET ÎNCEPE?
11
Obiectiv: Identificarea poziției inițiale a vocalelor în cuvinte bi-, tri-, plurisilabice și monosilabice.
Resurse:
 Materiale: Obiecte, jucării, jetoane ilustrând obiecte, jetoane cu simbolurile grafice, pentru
cuvânt, silabă, buline roșii pentru sunetul-țintă.
Regulile jocului: Fiecare jucător, la semnalul convenit și respectând cerințele conducătorului
jocului, va găsi soluțiile corecte pentru situațiile-problemă. Fiecare răspuns corect va fi marcat
printr-o bulină roșie la flanelograf.
Elemente de joc: Mișcarea, jocul, surpriza, întrecerea
Se interpretează cântecul: A, a, a,! Acum e toamnă da!
Copiii sunt așezați pe scăunele/covoraș în semicerc. Pe o măsuță în fața lor sunt trei cutii
surpriză numerotate. În prima cutie avem jucării a căror denumire începe cu vocale, în cutia cu
numărul doi avem obiecte care încep cu vocale, iar în cea de-a treia cutie avem jetoane ce conțin
imagini care încep cu vocale.
Conducătorul jocului va desface cutia cu numărul unu. Pe rând copiii vor veni și vor extrage
câte o jucărie, o vor denumi și vor preciza sunetul inițial.
Cutia cu numărul doi va fi desfăcută de ultimul copil care a extras jucăria. Folosind metoda
oarbă fiecare copil va extrage câte un obiect pe care îl va denumi, și va preciza sunetul inițial după
care va denumi și alte cuvinte care încep cu acest sunet. Exemplu: avion, aripă, ac, antenă etc.
Cutia a treia va fi desfăcută de copilul care a găsit cele mai multe cuvinte. Rând pe rând,
copiii vor extrage câte un jeton, vor denumi imaginea, vor preciza sunetul inițial și vor denumi
cuvinte care denumesc acțiuni (aleargă, alege, aprinde etc.).
Variantă:
Câte un copil vine în fața clasei și imită o acțiune, utilizând mai multe elemente ale limbajului
nonverbal. Ei vor prezenta doar acțiuni care încep cu vocale. Ceilalți copii decodează mesajul
nonverbal, denumesc acțiunea imitată și stabilesc corectitudinea alegerii.
ȘIRURI DE CUVINTE

Obiectiv: Alcătuirea de serii de cuvinte cu același sunet inițial (consoane)
Resurse:
 Materiale: Flanelograf, jetoane cu obiecte și ființe, jucării
Regulile jocului: Fiecare copil va realiza câte un lanț de cuvinte cu același sunet inițial.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, întrecerea
Copiii sunt așezați pe scăunele/covoraș în semicerc.
Fiecare copil primește trei jetoane ilustrând obiecte, ființe, plante etc., a căror denumire are ca
sunet inițial una dintre consoane.
La semnalul convenit și respectând ordinea cerută de conducătorul jocului, copilul denumește
imaginea de pe jeton.
12
Se izolează sunetul conform algoritmului: despărțirea în silabe a cuvântului, identificarea
primei silabe, apoi a primului sunet din prima silabă.
Se realizează schema silabică folosind jetoane cu simbolurile pentru cuvânt și silabe. Se
marchează locul primului sunet printr-o bulină roșie.
Se formează perechi de cuvinte care încep cu același sunet.
Exemplu: Primul copil din șir așază la panou un jeton care începe cu sunetul p. Vecinul lui
alege un jeton care ilustrează obiecte al căror nume începe tot cu sunetul p. S-a format astfel prima
pereche: păun – păpușă. Al treilea copil din șir propune formarea unei perechi pentru alt sunet
ș.a.m.d., până când sunt așezate în perechi toate jetoanele.
Conducătorul jocului solicită să se precizeze sunetul inițial la câteva din perechile așezate la
panou. Se cere ordonarea lor, în șiruri, după suneul inițial comun.
La fel se poate realiza cu jucării și obiecte.
Variantă:
Se solicită formarea unor șiruri de cuvinte (din 3 cuvinte, 4, 5 etc.), respectând anumite
cerințe: numai cuvinte care denumesc persoane (băiat, fetițe etc.); obiecte de mobilier/îmbrăcăminte
etc.; cuvinte care arată însușirile obiectelor etc.
UNDE ESTE SUNETUL M DE LA MĂR?

Obiectiv: Identificarea sunetului m în cele trei poziții: inițială, mediană, finală în structura
cuvântului sau silabei
Resurse:
 Materiale: Planșe ilustrând o compoziție tematică ale cărei elemente sunt denumite prin
cuvinte ce conțin sunetul m în cele trei poziții; jucării, obiecte, jetoane cu imagini,
jetoane cu simbolul propoziției, cuvântului, silabei, sunetului.
Regulile jocului: La semnalul convenit și în condițiile impuse, fiecare copil realizează sarcina de
învățare la parametrii optimi. Copiii care au dat răspunsuri corecte vor fi aplaudați.
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc.
Se analizează cuvinte în care sunetul m este în poziție inițială: măr, mănușă, mazăre;
mediană: lamă, clamă; finală: drum, pom, fum.
Pentru cuvintele bisilabice se aplică algoritmul știut: stabilirea structurii silabice, identificarea
silabei în care se aude sunetul m, precizarea locului sunetului m în silaba respectivă.
La flanelograf se stabilesc trei coloane marcate cu jetoane ce conțin imagini cu poziția
sunetului în poziție inițială, mediană și finală.
Educatoarea/conducătorul jocului numește un copil care ia un jeton, îl denumește, identifică
silabele, apoi sunetul m, poziția acestuia și îl așază la flanelograf în coloana corespunzătoare.
După terminarea sarcinii, copilul va numi următorul copil care va urma să extragă jetonul s.a.m.d.
Conducătorul jocului plasează obiectele greșit (fie sunetul m nu ocupă locul corespunzător
poziției, fie cuvântul nu conține sunetul m. Copiii-detectivi descoperă greșelile și corectează
eroarea.
13
Se prezintă scheme silabice în care se marchează poziția sunetului m.
Variantă:
Astfel de jocuri se pot aplica folosind alte sunet în cele trei poziții.
SCHIMBAȚI LOCOMOTIVA

Obiectiv: Formarea de cuvinte monosilabice prin înlocuirea succesivă a primului sau/și ultimului
sunet
Resurse:
 Materiale: Jetoane, planșe, litere
Regulile jocului: La semnalul convenit și în condiții impuse, fiecare copil realizează sarcina de
învățare la nivelul maxim propriu. Răspunsurile corecte date de copii vor fi recompensate cu
aplauze și stimulente simbolice.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauzele, întrecerea
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc. La semnalul educatoarei/conducătorului
de joc, copiii identifică în sală și pe planșe cât mai multe obiecte denumite prin cuvinte
monosilabice. Se solicită izolarea sunetului inițial din fiecare cuvânt găsit și se formează grupa de
cuvinte după criteriul: același sunet inițial.
Se alege un cuvânt, RAC, și se solicită formarea de alte cuvinte prin înlocuirea consoanei r.
Se utilizează metoda încercărilor și erorilor. Educatoarea listează cuvintele găsite de copii. După
epuizarea posibilităților găsite de copii, se citește lista și se analizează: sunt eliminate structurile
fără sens și este explicată și este explicat sensul cuvintelor noi.
Exemple: LAC – BAC – DAC – FAC – IAC – OAC – PAC – RAC – SAC – TAC – ZAC.
Se alcătuiesc propoziții simple folosind cuvintele: fac, sac, rac.
Se formează cuvinte noi înlocuind sunetul inițial din cuvintele: CORT – TORT – PORT –
MORT - ȘORT. Se formulează propoziții simple cu acestea.
În partea a doua a jocului se exersează procedeul prin înlocuirea sunetului final: NAI – NAS –
NAȘ; CAI – CAȘ – CAM – CAR – CAD – CAZ. Se alcătuiesc cuvinte folosind cuvintele pereche:
nas – naș și cu cuvintele cam, car, caz.
Variantă:
Se împarte grupa în două echipe și se organizează un concurs.
Prima probă
Conducătorul jocului dă fiecărei echipe un cuvânt-start. Fiecare chipă formează cuvinte noi,
înlocuind primul sunet al cuvântului dat.
Educatoarea listează cuvintele. Sunt apreciate cu un punct cuvintele corecte. Echipa care
acumulează cele mai multe puncte va fi desemnată câștigătoare.
Proba a doua
Fiecare echipă formează cât mai multe cuvinte, prin înlocuirea sunetului final al cuvântului
dat.
Proba a treia
14
Fiecare echipă formează cuvinte noi, înlocuind și sunetul inițial și cel final: POC – POD -
COC – SOC– BOC – POP
Se alcătuiesc propoziții simple folosind cuvintele noi formate.
Câștigă echipa care obține mai multe puncte prin însumarea rezultatelor la cele trei probe.
SUNETUL MIJLOCAȘ

Obiectiv: Formarea de cuvinte prin înlocuirea sunetului median
Resurse:
 Materiale: Jucării, obiecte, jetoane, imagini reprezentative pentru cuvintele monosilabice.
 Temporale: 30 de minute.
Regulile jocului: La semnalul convenit și în ordinea indicată, copiii rezolvă problema
corespunzătoare situației de învățare. Copiii are dau răspunsuri corecte sunt aplaudați și
recompensați cu stimulente.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauze, întrecerea
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc/cerc. Se alege prin vot conducătorul
jocului. Se enumeră regulile jocului. Se solicită găsirea de cât mai multe cuvinte monosilabice (cu și
fără suport intuitiv).
Se formează serii de cuvinte care au același sunet inițial, apoi final.
Se analizează cuvintele: POD – ROD, MIC – PIC și se constată că se aseamănă prin sunetul
mijlocaș și cel final.
Se analizează cuvinte monosilabice și se formează perechi după sunetul median comun: TUN
– SUR, MAC – PAC, TOC – COȘ etc.
Copiii sunt împărțiți în două echipe. Educatoarea/conducătorul de joc propune un cuvânt
monosilabic. Copiii formează cuvinte noi, înlocuind vocala mediană cu celelalte vocale.
Exemple: SAC – SEC – SIC – SOC – SUC. Se exclud grupurile de sunete fără sens (SIC) și
se alcătuiesc propoziții folosind cuvintele: sec, suc.
În a doua parte a jocului se caută cuvinte perechi de cuvinte sau serii de cuvinte: BAC – BEC
– BOC; CAȘ – COȘ; ZAR – ZER – ZOR; VAS – VIS; LAC – LOC; RAD – ROD; PUI – PAI;
BAN – BON – BUN; SAR – SER – SUR; PAC – PIC – POC – PUR.
Se alcătuiesc propoziții care includ ambele cuvinte ale perechii.
Variantă:
Copiii sunt împărțiți în două echipe. Prima echipă dă exemplu de un cuvânt monosilabic. Cea
de-a două echipă formează cuvinte noi prin eliminarea și înlocuirea sunetului inițial sau final. După
rezolvarea sarcinii, echipa a doua spune un cuvânt, iar prima echipă formează cuvinte noi. După
epuizarea ideilor se alcătuiesc propoziții folosind cuvinte găsite anterior.
SUNETUL-CUVÂNT
Vârsta: 5 – 6/7 ani

Obiectiv: Identificarea în structura propoziției a cuvintelor formate dintr-un singur sunet
Resurse:
15
 Materiale: CD-player, CD-uri, simboluri pentru propoziții, cuvinte, silabe, sunete
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat izolează din propoziție cuvântul care
corespunde cerinței și construiește schema lui. Se aplaudă răspunsurile corecte.
Copiii sunt așezați în cerc/semicerc pe covoraș.
Se recită versuri din poezii cunoscute pentru a izola cuvântul format dintr-un sunet.
Se analizează și se construiște schema pentru cuvintele: Raluca e prietenă cu mine. Am primit
în dar o carte. Se prezintă propoziția și se atrage atenția asupra vocalelor care au rol de cuvânt.
Educatoarea /conducătorul de joc cere copiilor să construiască propoziții în care integrează un
cuvânt-sunet. Realizează apoi schema structurii silabice a cuvintelor, marcând sunetul cu simbolul
cunoscut numai pentru cuvântul-sunet.
PIRAMIDA MESERIILOR

Obiectiv: Stabilirea numărului sunetelor în cuvinte monosilbice, bisilabice, trisilabice, plurisilabice.
Resurse:
 Materiale: Planșe cu meserii, două planșe cu Piramida meseriilor.
 Temporale: 30–35 de minute.
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina de învățare. Răspunsurile corecte
sunt recompensate cu aplauze și stimulente.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele. La flanelograf sunt așezate cele două
piramide, iar pe o măsuță sunt așezate planșe ce reprezintă imagini cu meserii. Copiii sunt împărțiți
în două echipe, fiecare echipă își caută un nume și un lider. La startul dat de educatoare, liderul
echipei merge și extrage o planșă, denumește meseria, desparte cuvântul în silabe, precizează
numărul de silabe și o așază pe Piramida meseriilor la numărul corespunzător silabelor. Liderul
echipei va numi un alt copil pentru continuarea jocului.
Câștigă echipa care termină cel mai repede Piramida meseriilor .
Exemplu:
E-DU-CA-TOA-RE
5
VÂN-Ă-TOA-RE A- VI-A- TOR

4
SCA- FAN- DRU PO- LI- ȚIST TRAC- TO- RIST 3
16
BRU- TAR ȘO- FRR ME- DIC TÂM- PLAR 2
Variantă:
Pe o măsuță pot fi așezate jetoane ce ilustrează unelte și obiecte specifice fiecărei meserii.
Copiii, într-o ordine stabilită de educatoare/conducătorul jocului, vor veni și vor alege jetoanele cu
uneltele/obiectele specifice unei meserii și le vor așeza la flanelograf, la meseria corespunzătoare.
După terminarea piramidei se alcătuiesc propoziții cu fiecare meserie în ordinea în care sunt
așezate pe planșă. Se face un concurs de ghicitori despre meserii între cele două echipe.
TURNUL CUVINTELOR

Obiectiv: Formarea de cuvinte, prin adăugarea succesivă a unui sunet.
Resurse:
 Materiale: Tablă magnetică, litere, jetoane
Regulile jocului: Prin metoda încercărilor și erorilor, se formează cuvinte adăugând sunetului
inițial alte sunete. Copiii care dau răspunsuri corecte vor fi aplaudați.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, întrecerea
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele. Se dă un sunet și se cere să se
construiască o silabă prin adăugarea unui alt sunet în poziția a doua în structura silabei.
Exemplu: S+A – SA; SE; SI; SO; SU.
Se formează cuvinte monosilabice din trei sunete, adăugând sunetul final: SA+ C – SAC;
SO + C – SOC; SE + C – SEC; SA + T – SAT; SA+R – SAR etc.
Se formează noi cuvinte adăugând un sunet la cuvintele obținute: SAR+A – SARA (nume de
fată); SAR + E – SARE; SAR + I – SARI. Se formează propoziții cu aceste cuvinte.
Se înregistrează cuvintele formate în etaje turnului, începând din vârful turnului.
Se alcătuiesc propoziții cu fiecare cuvânt descoperit.
S A Rochia sa era frumoasă
S A R Eu sar peste gărduț.

Maria a cumpărat sare.
S A R E
CUVINTE JUCĂUȘE

Obiectiv: Exersarea analizei și sintezei fonetice până la nivelul sunetului
Resurse:
17
 Materiale: Jetoane cu simbolurile cuvântului, silabei, sunetului; tablă magnetică; litere
magnetice, cretă
Regulile jocului: Fiecare copil formează cel puțin două cuvinte prin toate procedeele cerute. Copiii
care dau răspunsuri corecte sunt aplaudați.
Elemente de joc: Surpriza, mișcarea, apaluzele, întrecerea
Copiii sunt așezați în semicerc/cerc pe covoraș/scăunele. Se fac exerciții de acomodare
privind conținutul ce urmează a fi învățat. Se formează cuvinte monosilabice, bisilabice sau
trisilabice prin adăugare, suprimare, înlocuirea unui singur sunet din cuvântul inițial: Exmple: bob –
boabă, ramă – cramă, rob – roabă (adăugare); cramă- ramă, banc – ban (suprimare); pere – bere,
baretă – beretă, stal – stor ( înlocuire).
Se analizează perechi de cuvinte aproape identice ca formă: doamnă – toamnă; colibă –
colivă; linge – ninge. Se explică semnificația prin definiții de lucru sau alcătuire de propoziții.
Copiii sunt împărțiți în două echipe. Un copil din prima echipă spune un cuvânt: casă. Copiii
din cealaltă grupă construiesc un cuvânt nou, schimbând ordinea pentru un singur sunet: casă –
masă – pasă – lasă. Se exprimă cerința de a forma cuvinte înlocuind un singur sunet cu unul foarte
apropiat (care poate fi foarte ușor confundat): pere – bere; capot – capăt; muscă – mușcă- cușcă;
baron – balon; șerbet – șervet; gheață – gheată; plus – puls etc.
Grupurile de cuvinte găsite sunt scrise de către educatoare la tabla magnetică cu ajutorul
literelor magnetice.
Se găsesc cât mai multe cuvinte pornind de la cuvântul dat, înlocuind succesiv un singur sunet
și schimbând ordinea unui singur sunet. Câștigă grupa care a găsit cele mai multe perechi de
cuvinte. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate și recompensate cu stimulente.
TUR ȘI RETUR (DUS – ÎNTORS)

Obiectiv: Exersarea analizei și sintezei cuvântului până la nivelul sunetului; exersarea citirii
literelor în condiții noi
Resurse:
 Materiale: Tablă magnetică, litere magnetice
Regulile jocului: Se completează scara folosind cuvinte găsite cu ajutorul definițiilor de lucru. Se
citesc din partea de sus, în ordinea indicată de cifre. Pentru retur se începe cu
treapta de jos și se citesc cuvintele în sensul indicat de săgeată. Se aplaudă
răspunsurile corecte.
Elemente de joc: Mișcarea, întrecerea, aplauzele
Copiii sunt așezați în semicerc. La flanelograf este afișată o planșă pe care este desenată o
scară, care va fi completată împreună cu copiii pe baza unor definiții. Educatoarea citește definițiile
pe rând. Copiii găsesc soluția și completează prima treaptă. Pe tabla magnetică este desenat careul,
iar cu ajutorul literelor magnetice se scrie cuvântul descoperit.
18
Exemplul nr.1
Definiții:
1. Locul îngerilor este în … (RAI)
2. Încă o dată se mai spune… (IAR)
3. Părul meu nu este des, ci este …(RAR)
4. Esență care se pune în cozonac se numește … (ROM)
5. Ursul face într-una …(MOR).
În găsirea soluțiilor pentru celelalte cuvinte se va ține cont de regula conform căreia sunetul
final al ultimului cuvânt devine sunetul inițial pentru următorul cuvânt. În final va arăta astfel:
R A I
R A R
M O R
Pentru sensul retur se citesc cuvintele în sens
invers. Se verifică prin definițiile:
1. Este o esență de pus în prăjuturi. ( ROM)
2. Vorba ursului este … (MOR)
3. Porumbul nu este des ci este …(RAR)
4. Îngerașii locuiesc în …(RAI)
5. Încă o dată mai putem spune și … (IAR)
Se construiesc cuvintele pentru sensul retur, schimbând culoarea și numerotând în ordinea
găsirii soluțiilor: 1. ROM, 2. MOR, 3. RAR, 4. RAI, 5. IAR.
Exemplul nr.2
Se descoperă, prin definițiile-ghicitoare, cuvintele pentru sensul tur/retur:
CAR/RAC/COC/CUM/MUC. Citindu-le în etapa retur, ele devin CUM/MUC/COC/CAR/RAC.
Se construiesc cele două grupe de cuvinte, diferențiind turul de retur prin codul culorilor.
Educatoarea citește definițiile pe rând. Copiii descoperă soluția și completează prima bandă.
Pe tabla magnetică este desenat careul, iar cu ajutorul literelor magnetice se scrie cuvântul
descoperit.
Definiții pentru tur:
1. Are coamă și îi place să meargă la galop. (CAL)
2. Rățuștele fac: oac! oac! și înoată în … (LAC)
3. Copiii cântă în …(COR)
19
4. Are multe picioare și merge mai mult înapoi. (RAC)
5. Vulpea dădea cu ambele picioare peștele jos din …(CAR)
C A L
C O R
C A R
Definiții pentru retur:
1. S-a înroșit la față ca un ….(RAC)
2. Are patru roate și este tras de boi. (CAR)
3. El s-a facut roșu ca un …(RAC)
4. Eu am călărit un … (CAL)
5. Am făcut baie într-un … (LAC).
Cu ajutorul copiilor se scriu și se citesc cuvintele la tabla magnetică. Răspunsurile corecte
sunt apreciate verbal și prin acordarea de buline roșii.
Variantă:
Se împarte grupa în trei subgrupe. Educatoarea citește definițiile/ghicitorile. Fiecare grupă
completează cuvintele-soluție. După ce toate grupele au completat, se prezintă soluția. Fiecare grup
verifică soluția găsită cu cea prezentată de educatoare.
Definiții:
1. Noi respirăm … (AER)
2. Dimineața ne spălăm pe față cu … rece. (APĂ)
3. Cei care sunt pe locul întâi, primesc medalia de … (AUR)
4. Maria …. un papagal frumos. (ARE).
A E R
A P Ă Definiții:
1. A U R Andra mi-a pus fotografia într-o … (RAMĂ)
2. Am căzut și mi-am făcut o … la picior. (RANĂ)
A R E
3. Versurile sunt făcute în … (RIMĂ)
4. Capitala Italiei este … (ROMA)
5. Dimineața pe iarbă găsesc picături de ... (ROUĂ)
20
R A M Ă
R A N Ă
R I M Ă
R O M A
R O U Ă
Definiții:
1. Am fost în vacanță nu la munte ci la … (MARE)
2. Am două surori una mare și una ... (MICĂ)
3. Am cules din pădure … (MURE)
4. Am mâncat toți la o … (MASĂ)
5. M-am lovit la o …. și la un picior (MÂNĂ)
M A R E
M I C Ă
M U R E
M A S Ă
M Â N Ă
Copiii pot prelungi careu, completându-l cu alte cuvinte formate din patru sunete.
I.2. SISTEMUL LEXICAL- SEMANTIC
A. JOCURI DIDACTICE LEXICALE
ÎN ȚARA PITICILOR
Vârsta: 3– ani
Obiectiv: Familiarizarea cu sesizarea și utilizarea sufixelor diminutivale
Resurse:
 Materiale: O plașă cu imaginea: Căsuța piticilor, săculeț cu jucării, săculeț cu diferite obiecte.
Regulile jocului: Copilul desemnat printr-un procedeu de joc rezolvă sarcina de învățare, fiind
recompensat cu un stimulent. Răspunsurile corecte se aplaudă.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauzele, întrecerea.
21
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc. Educatoarea exprimă cerința:: În casa
piticilor din pădure, toate lucrurile sunt mici, mici de tot, ca pentru ei sau pentru bebeluși. Hai să
le denumim!
Educatoarea prezintă planșa cu imaginea ce reprezintă căsuța piticilor și denumesc împreună:
părțile componente ale căsuței(cămăruță, bucătărioară, ușiță, ferestruici), obiecte de
mobilier(măsuță-măsuțe, scăunașe/scăunele, covoraș, dulăpior), obiecte de veselă(crăticioară,
farfurioare, linguriță, furculiță, cuțitaș, castronaș, olicioară) etc.
În partea a doua a jocului se împarte grupa în două, grupa piticilor cu scufițe roșii și grupa
piticilor cu scufițe galbene. Grupa piticilor cu scufițe roșii iau săculețul cu jucării și invită piticii cu
scufiţe galbene să extragă câte o jucărie prin intermediul metodei mâna oarbă și să o denumească
prin utilizarea sufixelor diminutivale. După epuizarea jucăriilor din săculeț se schimbă rolurile.
Grupa piticilor cu scufițe galbene ia săculețul cu obiecte și folosește același procedeu descris mai
sus.
Câștigă grupa care are cele mai puține greșeli.
Variantă:
Folosind jetoane sau jucării se pot denumi puii animalelor sălbatice sau domestice, plante,
flori etc.
ÎN ȚARA URIAȘILOR
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Familiarizarea cu sesizarea și utilizarea sufixelor augumentative
Resurse:
 Materiale: Planșă ilustrând călătoria lui Piticot în lumea noastră
Regulile jocului: Copilul desemnat printr-un procedeu de joc rezolvă sarcina de învățare, fiind
recompensat cu un stimulent. Răspunsurile corecte se recompensează cu aplauze.
Elemente de joc: Mișcarea, supriza, întrecerea, aplauzele
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc. Educatoarea începe folosind un pretext ludic pe
baza planșei: Piticot face o călătorie în lumea noastră. Pentru el toate obiectele din jur sunt foarte
mari, unele chiar uriașe în comparație cu obiectele din Țara Piticilor. Împreună cu copii se
denumesc toate obiectele prezentate pe planșă.
Exemplu: casă– căsoi, ușă – ușoi, mătură – măturoi, cuțit – cuțitoi, masă – măsoi, scaun –
scăunoi, pat – pătoi, geam – gemoi, lingură – linguroi, furculiță – furculițoi etc.
În a doua parte a jocului se împarte grupa în două subgrupe, grupa Piticoților având coifuri
verzi și grupa Piticoților având coifuri albastre.
Se fac perechi a câte doi copii. Fiecare membru al echipei Piticoților având coifuri verzi își
alege un membru din grupa adversă și îi adresează nume de obiecte fie din grupă, fie din ce știe el,
iar celălalt va răspunde utilizând sufixele augumentative. După câteva minute se schimbă rolurile.
Piticoții din ambele grupe vor fi recompensați pentru răspunsurile date cu stimulente.
Variantă:
Jocul se mai poate desfășura la sectorul bibliotecă. Se păstrează cele două grupe pe perechi.
Fiecare pereche își alege o carte din bibliotecă. Piticotul cu coiful verde va deschide cartea și-i va
arăta celuilalt Piticot o imagine iar acesta va trebui să răspundă folosind sufixele augumentative.
După o perioadă de timp se vor schimba rolurile.
22
ÎN ȚARA LUI ALINTICI

Obiectiv: Formarea de cuvinte prin derivare cu sufixe diminutivale și integrarea lor în enunțuri.
Resurse:
 Materiale: Câte două obiecte de două dimensiuni: mare și foarte mici
Regulile jocului: Fiecare copil va deriva substantive cu sufixe diminutivale, respectând cerințele
corespunzătoare situației de învățare. Se aplaudă respunsurile corecte și se dau stimulente.
Copiii vor fi așezați în semicerc/cerc pe covoraș.
Educatoarea prezintă copiilor pretextul ludic: orice vietate are nevoie de iubire, dorește să fie
mângîiată, alintată prin gesturi, dar și prin cuvinte.
Se exersează cu copiii, derivarea substantivelor cu sufixe diminutivale prin completarea unor
propoziții lacunare: Bunicuța i-a împletit fetiței o …. (scufiță). Albă-ca-Zăpada s-a așezat pe un …
(scăunel), a mâncat cu o … (linguriță) și a băut dintr-o … (ceșcuță).
Se solicită copiilor găsirea unor cuvinte care pot fi derivate cu ajutorul a două sufixe
diminutivale: -șor/-uț : puișor-puiuț, pomișor-pomuț, leușor-leuț etc.; -cea/cică: floricea-floricică,
pietricea-pietricică, cărticea-cărticică etc.; -aș/-el: scăunaș-scăunel, guleraș, iepuraș, pantalonaș
etc.
Se alcătuiesc propoziții care să conțină cel puțin două cuvinte derivate cu sufixe diminutivale.
În partea a doua, copiii sunt împărțiți în două subgrupe. Se alege un lider al grupului care va
denumi diferite obiecte sau jucării din grupă, iar membrii grupului vor răspunde într-o anumită
ordine stabilită de lider folosind sufixele diminutivale. Copilul care va da cele mai multe răspunsuri
va fi noul lider al grupului.
Copiii vor fi recompensați pentru răspunsurile și reușita jocului cu stimulente.
ÎN ȚARA LUI GULLIVER
Vârsta: 4–5 ani

Obiectiv: Formarea de cuvinte prin derivare cu augumentative
Resurse:
 Materiale: O planșă ilustrând mediul natural, orașul, locuitorii cu elemente supradimensionate.
Regulile jocului: Fiecare copil va deriva substantivele cu sufixe augumentative, respectând
cerințele corespunzătoare situației de învățare. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze
și stimulente simbolice.
Copiii sunt așezați în semicerc/cerc pe covoraș.
Se exersează derivarea cu sufixe augumentative prin completarea unor propoziții lacunare.
Educatoarea prezintă pretextul ludic: Guliver vine la noi și ne întreabă:
23
Guliver: În țara mea, casa este un … (căsoi).
Educatoarea: În ce țară, casa este un căsoi?
Copiii: În țara lui Gulliver, casa este un căsoi.
Guliver: Eu dorm noaptea pe un … (pătoi)
Educatoarea: Pe ce doarme Gulliver?
Copiii: Guliver doarme pe un pătoi.
În parta a doua a jocului se descoperă planșa ilustrând Țara lui Gulliver cu mediul natural,
orașul, locuitorii cu elemente supradimensionate. Se solicită denumirea elementelor compoziționale
ale tabloului, derivând substantivele cu substantive augumentative: -oi, -ong, -an: , portoi, copăcoi,
măroi, măsoi, strădoi, pietroi, stâncoi, căsoi, pălătoi, piciorong, lăboi, mămăligoi, tufoi.
Alcătuiesc propoziții în care includ cel puțin două derivate cu sufixe augumentative.
CUVINTE ÎNFRĂȚITE
(cuvinte compuse)

Obiectiv: Formarea de cuvinte prin derivare cu prefixe.
Resurse:
 Materiale: Obiecte, ilustrații, tablete mag
 Temporale: 20– 5 de minute
Regulile jocului: Fiecare copil va izola prefixul din cuvântul analizat. Exercițiile vor fi rezolvate la
semnalul convenit și în condițiile descrise de educatoare. Copiii ce dau răspunsuri corecte vor fi
aplaudați.
Educatoarea prezintă pretextul ludic: Copiii o vor suna pe Raluca, o fetiță care locuiește în
Brașov. Prima dată vom forma codul Brașovului…, apoi numărul de telefon al Ralucăi.
Codul numeric telefonic se mai numește și prefix.
Dacă pentru numerele de telefon prefixul este format din numere, pentru cuvinte, prefixul va
fi format sunete sau din grupuri de sunete așezate înaintea (pre-) cuvântului cu formă fixă (care nu
se schimbă).
Exemple:
Telefon; tele-  de departe, fon-  sunet  telefon  sunet de departe
Televizor; tele-  de departe, vizor-  tub cu lentile prin care vezi  televizor  vezi la
depărtare.
Telespectator; tele-  de departe, spectator  persoană care asistă la spectacol 
telespectator  persoană care asistă de departe.
Se analizează cuvintele derivate cu prefixul auto  prin mijloace proprii. Se solicită
identificarea prefixului din cuvintele: autoservire, autodepășire, autogară, autobuz, autocontrol,
aerogară etc. și prezentarea unor definiții de lucru pentru fiecare parte a cuvântului derivat.
24
Se propune alcătuirea de propoziții cu aceste cuvinte.
Educatoarea solicită realizarea derivării cu prefixe ca: des-: descoase, desprinde, dezlipi;
stră- : strămoș, străbun, străbate, străluci; ne-: necăsătorit, necinstit, nesocotit, nedemn.
Se analizează efectul prefixelor în- și des- asupra cuvintelor și se explică sensul cuvintelor
derivate prin definiții de lucru sau formare de propoziții: cheie: încheie, descheie; frunză: înfrunzit,
desfrunzit; dulce: îndulcit; a roși: înroșit; pături: împăturit; prinde: desprinde; lipi: dezlipi.
POPAS PE INSULELE MISTERIOASE

Obiectiv: Exersarea derivării cu sufixe diminutivale și augumentative
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, sala de sport, spațiu de joacă.
 Materiale: Planșe ilustrând Insula Uriașilor și Insula Piticilor.
Regulile jocului: Copiii vor utiliza categorii de sufixe corespunzătoare locului de popas/locului de
descris. Răspunsurile corecte date de copii, vor fi recompensate cu aplauze și stimulente simbolice.
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc.
În două colțuri ale grupei sunt expuse planșele care vor sugera cele două insule. Copiii sunt
împărțiți în trei grupe: grupa turiștilor și grupa localnicilor de pe Insula Uriașilor și grupa
localnicilor de pe Insula Piticilor. Între cele trei grupe au loc dialoguri, convorbiri, în limba
localnicilor. Localnicii de pe Insula Uriașilor vorbesc limba augumentativă, iar localnicii de pe
Insula Piticilor vorbesc limba diminutivelor.
Se stabilesc grupele și rolurile acestora și fiecare merge la locul stabilit. O panglică, care va fi
întinsă în jurul grupului de călători va reprezenta vaporul. Educatoarea este ghidul grupului.
Pornesc în călătorie. Turiștii se îmbarcă pe vapor. Pe vapor se utilizează doar cuvintele care nu
conțin sufixe diminutivale sau augumentative. Ghidul avertizează călătorii că vor face un popas pe
Insula Uriașilor, unde vor comunica în limba localnicilor. După vizitarea insulei, ghidul invită
călătorii să se îmbarce pe vapor pentru a-și continua călătoria pe Insula Piticilor. Cu puțin timp
înainte de popasul pe Insula Piticilor, ghidul reamintește turiștilor că localnicii de pe insulă vorbesc
în limba diminutivelor.
La terminarea călătoriei pe cele două insule, dacă mai este timp, se schimbă rolurile.
Variantă:
În varianta pentru școlari se poate realiza jurnalul călătoriei în care descriu peisajul,
obiceiurile, tot ce i-a impresionat, precum și cuvintele învățate de la localnici.
CUVINTE … ȘOPÂRLITE

Obiectiv: Familiarizarea cu derivarea regresivă (invers)
Resurse:
 Materiale: Ilustrații, jetoane cu simbolurile cuvântului, silabelor, sunetelor
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina de învățare în condițiile cerute de
propunător. Vor fi aplaudate răspunsurile corecte date de copii.
Elemente de joc: surpriza, mișcarea, aplauzele, întrecerea.
25
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc. Se identifică sufixele din substantivele: croitor,
muncitor, sorbitură; visător, izbitură, izbitor.
Se analizează muncitor și sorbitură, izolând și denumind sufixele -tor, -tură. Se identifică
rădăcinile munci- şi sorbi-. Se realizează structura silabică, precum și structura sunetelor cu ajutorul
jetoanelor cu simboluri.
Se explică modul de formare al cuvintelor izbitură şi izbitor de la verbului a izbi prin
adăugarea sufixelor –tură şi –tor .
Copiii sunt împărțiți în două grupe. Educatoarea va spune cuvinte, iar copiii vor exersa
derivarea regresivă utilizată pentru formarea cuvintelor ce denumesc arbuști exotici: banană –
banan; curmală – curmal; mandarină – mandarin; portocală – portocal; lămâie – lămâi etc.
Se mai poate exersa derivarea regresivă a cuvintelor ce denumesc fructe: pară – păr, prună –
prun, nucă – nuc etc.
În a doua parte a jocului se cere copiilor să găsească cuvinte care pot fi derivate regresiv.
CODIȚE RARE
Obiectiv: Formarea cuvintelor prin derivare cu sufixe abstracte (prin care sunt denumite însușiri,
caracteristici, însușiri)
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, spațiul de joacă
 Materiale: Planșe ilustrând secvențe din povești
 Temporale: 25 – 30 de minute
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii formează cuvinte prin derivare cu sufixe cu sens
colectiv. La descoperirea unui astfel de cuvânt, spun STOP! Răspunsurile corecte sunt
recompensate cu aplauze și stimulente.
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc/cerc. Educatoarea va prezena sufixele și cuvintele
la care vor fi adăugate. Exemplu: -atic + numele anotimpurilor; primăvară + -atic – primăvăratic;
vară + -atic – văratic; toamnă + -atic – tomnatic; lună + -atic – lunatic.
Copiii sunt împărțiți în două grupe. Se adresează fiecărei grupe cuvinte la care pot fi adăugate
sufixe. Se efectuează următoarele exerciții:
- tate: bunătate, exactitate, fermitate, răutate, singurătate etc.
- ie; vrednicie, omenie etc.
- eală; îndrăzneală, socoteală, oboseală, bălăceală etc.
- tură; săritură, murătură, adunătură, învățătură, lovitură etc.
Se formează propoziții simple cu aceste cuvinte.
Câștigă grupa care face cele mai puține greșeli.
MAGICIENII CUVINTELOR
Vârsta: 5–8 ani

Obiectiv: Exersarea derivării cu afixe
26
Resurse:
 Materiale: Jetoane, ilustrații, tablă magnetică, litere
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii vor forma cuvinte prin derivare progresivă și
derivare regresivă. Vor fi recompensate cu aplauze și stimulente simbol răspunsurile corecte.
Elemente de joc: Surpriza, mișcarea, întrecerea, aplauzele
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele. Se exersează derivarea aceluiași cuvânt
cu sufixe diminutivale:
- scaun: scăunel, scăunaș.
- creion: creionaș, creionel.
- masă: măsuță, mescioară, măsulică, măsuliță.
- pui: puiuț, puișor, puiuleț.
Se împarte grupa în două subgrupe. Se efectuează exerciții de derivare progresivă cu sufixe
moționale. Se vor realiza următoarele categorii de derivate: nume de instrument, derivate cu sens
colectiv, derivate abstracte, derivate care indică originea.
Se alcătuiesc propoziții folosind cuvintele găsite.
Se formulează fraze: Croitorașul băcăuan muncește cu hărnicie: îmbracă și dezbracă
manechine, croiește materialul, coase, încheie sau descheie nasturi. Apoi încălzește fierul de călcat
și calcă rochițele, pantalonași , cămășuțe, gulerașe. Împachetează rochițelele și încasează plata.
Grupa care va da cele mai multe răspunsuri va fi desemnată câștigătoare. Vor fi aplaudați și
recompensați cu stimulente simbolice toți copiii care au dat răspunsuri corecte.
FAMILII DE CUVINTE
Vârsta: 5–8 ani

Obiectiv: Alcătuirea de familii lexicale prin derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale
Resurse:
 Materiale: Planșe, jetoane ilustrând obiecte, plante, animale denumite prin cuvinte compuse
Regulile jocului: Fiecare copil va rezolva sarcina de învățare, respectând cerințele exprimate. El va
utiliza metoda învățării de la membrii grupului. Răspunsurile corecte date de copii vor fi aplaudate
și răsplătite cu stimulente simbolice.
Copiii sunt așezați pe scăunele/covoraș în semicerc.
Se exersează formarea de cuvinte prin derivarea progresivă și regresivă. Se analizează cuvinte
formate prin compunere (alăturare, contopire, abreviere).
Exemplu: se formează familia de cuvinte a verbului A ÎNVĂȚA: învățat, învățată, învățător,
învățătoare, învățăcel, învățătură, învățământ.
Se organizează grupa de copiii în două subgrupe. Fiecare are sarcina de a forma familia
lexicală pentru un cuvânt dat/ales.
Exemplu: A FACE: rădăcina – fac
27
Sufixe: făc + ător– făcător; făc + ătoare – făcătoare.
Prin compunere: binefăcător.
Derivare cu prefixe: des- + făcător – desfăcător , pre- +făcut – prefăcut, re- + făcut –
refăcut, des- + făcut – desfăcut, des-+ fac – desfac, re- + fac – refac, răs- + fac – răsfac.
Fiecare cuvânt format este explicat prin integrare în context.
Câștigă grupa care găsește cele mai multe cuvinte.
B. JOCURI DIDACTICE LEXICAL – SEMANTICE
DACĂ – ATUNCI
Obiectiv: Intuirea relației de antonimie și formularea de enunțuri simple cu astfel de cuvinte
Resurse:
 Materiale: Jucării, jetoane cu ilustrații, obiecte, fructe, alimente, pahare și farfurii de unică
folosință, șervețele, apă
Regulile jocului: Copiii desemnați prin procedeul de joc stabilit rezolvă sarcina de învățare, fiind
recompensați cu aplauze. La finalul jocului didactic, fiecare va primi un stimulent și va fi aplaudat.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, surpriza, întrecerea
Copiii sunt așezați la măsuțe. Fiecare copil are pe masă un pahar cu apă și patru farfurioare
(sau o farfurie mai mare) cu patru alimente, câte unul pentru fiecare gust (dulce, acru, amar, sărat-
nesărat). Educatoarea solicită gustarea, pe rând, a câte unui aliment și precizarea gustului. După
fiecare aliment se va bea o gură de apă.
După servirea alimentelor se vor stabili perechi de cuvinte antonime pornind de la alimentele
pe care le-au servit.
Exemplu: covrigi dulci – covrigi sărați; măr dulce – măr acru; pâine sărată – pâine
nesărată; ciocolată amară – ciocolată dulce.
Vor fi solicitați să găsească și alte perechi de cuvinte.
Se vor compara două flori: (trandafirul și margareta) pentru a percepe și denumirea
caracteristicilor: parfumat – neparfumat.
Schimbând de fiecare dată prefixul ludic, se vor forma și alte perechi de cuvinte pe baza
jetoanelor.
Exemplu: băiat înalt – băiat scund, fetiță grasă – fetiță slabă, gest frumos – gest urât, copil
ordonat – copil dezordonat, copil harnic – copil leneș, copil cuminte – copil obraznic etc.
Se vor stabili perechi de cuvinte – antonime prin completarea formulei: Dacă nu e înainte
atunci este…(înapoi). Dacă nu e sus este …(jos) (mare – mic, întuneric – lumină, aprinde – stinge).
Se va folosi și limbajul mimico-gestual.
Variantă:
Se va găsi antonimul cuvântului, utilizând două procedee: completarea perechii de antonime
folosind cuvântul potrivit; înlocuirea cuvântului greșit cu cel corect.
Exemplu: Covrigi dulci – covrigi sărați; Dacă nu e… atunci ce e …
28
DOI FRAȚI GEMENI
Vârsta: 3–5 ani

Obiectiv: Familiarizarea cu relația de sinonimie
Resurse:
 Materiale: Ilustrații din diferite povești
 Temporale: 10–15 minute – pentru copii de 3 – 4 ani
15–20 de minute – pentru copii de 4 –5 ani.
Regulile jocului: Copiii desemnați prin procedeul de joc stabilit rezolvă sarcina de învățare, fiind
recompensați cu aplauze. La finalul jocului didactic, toți copiii vor primi stimulente și aplauze.
Elemente de joc: Aplauzele, mișcarea, surpriza, întrecerea
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc/cerc. Se prezintă fragmente din povești cunoscute,
anunțându-se sensul unor cuvinte prin utilizarea a două sinonime.
Exemplu: Povestea Scufița-Roșie – se prezintă sensul cuvintelor: scufiță – bonețică; potecă –
cărare –cărăruie; amărât – supărat etc.
Educatoarea propune și alte imagini din alte povești. Se împarte grupa în două subgrupe.
Fiecărei grupe i se prezintă câte o imagine, copiii denumesc povestea din care face parte, apoi se
solicită să izoleze cuvintele cu același înțeles și să le rostească în formula: Zăpadă și nea sunt doi
frați gemeni.
În a doua parte a jocului se solicită găsirea sinonimului pentru un cuvânt dat. Sarcina poate fi
formulată: Să numim cei doi frați gemeni: alintat – răsfățat, a se scula – a se trezi, scufiță –
bonețică etc.
NUME GLUMEȚE
Vârsta: 4–5 ani

Obiectiv: Perceperea omofoniei lexicale și explicarea sensului cuvintelor prin sintagme, integrarea
acestora în propoziții
Resurse:
 Materiale: Obiecte, ilustrații ale obiectelor denumite prin cuvint omofone, jetoane
Regulile jocului: La semnalul convenit și în ordinea stabilită, copiii descoperă omofonele,
diferențiindu-le prin procedeul cerut. După fiecare răspuns corect se va aplauda, iar la finalul
jocului didactic copiii vor primi stimulente.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, surpriza, întrecerea.
Se identifică cu ajutorul jetoanelor sensul omofonelor: cățel, păr, broască, leu. Prin sintagme,
definiții de lucru, se precizează semnificația cuvintelor.
Copiii sunt organizați în două echipe. Cele două echipe au ca sarcină explicarea omofoniei
prin definiții de lucru, sintagme pentru cuvintele:
- Cameră: 1. încăpere; 2. tub de cauciuc în interiorul anvelopei (roții).
- Ciocan: 1. unealtă pentru bătut cuie; 2. știulete de porumb (ciocan de porumb).
- Lac: 1. întindere mare de apă necurgătoare; 2. lichid întins pe diferite obiecte pentru a le
apăra de aer și de umezeală.
- Pană: 1. învelişul păsărilor; defectarea motorului; spargerea cauciucului roții.
29
- Pară: 1. fructul copacului păr ; 2. flacără; văpaie.
- Ochi: 1. organ al văzului; 2. orificiu făcut într-o pânză.
- Râs: 1. animal de pădure; 2. acțiunea de a râde.
- Somn: 1. stare de repaus a ființei umane: 2. pește răpitor.
- Volan: 1. dantelă ondulată și aplicată la rochii, fuste; 2. parte a automobilului cu ajutorul
căruia șoferul schimbă direcția de mers.
În partea a doua a jocului se solicită explicarea sensului omofonelor din etapa precedentă,
inversând procedeul: prin alcătuirea de propoziții pentru cele explicate prin sintagme, definiții de
lucru pentru cele care au fost integrate în enunțuri simple.
Variantă:
Pentru copiii de peste 5 ani se poate exprima cerința de a alcătui un enunț cu ambele cuvinte
omofone.
CUVINTE RIVALE
Vârsta: 4–5 ani

Obiectiv: Executarea utilizării cuvintelor cu sens opus
Resurse:
 Materiale: Jucării, obiecte, ilustrații ale obiectelor, acțiunilor, fenomenelor denumite prin
antonimie
 Temporale:15–20 minute
Regulile jocului: Fiecare copil rezolvă sarcinile în condițiile expuse. Răspunsurile corecte vor fi
aplaudate.
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc.
Copiii compară perechi sau grupe de obiecte cu proprietăți opuse după mărime, grosime,
lungime și le denumesc: mare – mic, gros – subțire, lung – scurt.
Educatoarea spune un termen al perechii de antonime, iar copiii găsesc cuvântul cu sens opus:
sus …, stânga …, pe …, deasupra … .
Se găsește antonimul, completându-se frazele:
- Dacă e lumină, atunci nu e … .
- Dacă e dulce, atunci nu e….
- Dacă merg, atunci nu … .
În partea a doua a jocului, se împarte grupa în două echipe și se organizează un concurs.
Fiecare echipă are un lider. Prin consultare cu coechipierii, liderul spune un cuvânt (din cele
exersate sau altul). Cealaltă echipă trebuie să găsească cuvântul antonim.
Câștigă echipa care acumulează mai multe puncte. Vor fi aplaudate răspunsurile corecte.
CUVINTE POZNAȘE
Vârsta: 4–5 ani

Obiectiv: Diferențierea sensului figurat de sensul propriu al cuvintelor
Resurse:
30
 Materiale: Imagini ilustrând scene din povești
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina de învățare, respectând cerințele
expuse. Vor fi răsplătite cu aplauze și stimulente răspunsurile corecte.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, întrecerea.
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc/cerc.
Se compară enunțuri în care același cuvânt este utilizat mai întâi în sens propriu și apoi în sens
figurat:
Leu: 1. Leul este un animal carnivor. 2. S-a înfuriat ca un leu.
Rac: 1. Racul merge mai mult înapoi decât înainte. 2. S-a înroșit ca racul.
Nasul: 1. Nasul s-a înroșit de frig. 2. Si-a luat nasul la purtare.
Deget: 1. S-a lovit la degetul mare. 2. A încercat marea cu degetul.
Educatoarea dă câteva exemple de cuvinte, iar copiii trebuie să descopere cele două sensuri.
Se construiesc enunțuri pentru sensul propriu și pentru sensul figurat al aceluiași cuvânt.
GEMENI – TRIPLEȚI
Vârsta: 5–6 ani

Obiectiv: Exersarea capacității de a găsi trei sinonime
Resurse:
 Materiale: Jetoane cu imagini
Regulile jocului: Copiii formează serii de trei cuvinte sinonime, respectând cerințele formulate.
Răspunsurile corecte date de copii vor fi aplaudate și recompensate cu stimulente.
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în semicerc. Se împarte grupa în două subgrupe: grupa
buburuzelor și grupa gărgărițelor.
Din fiecare echipă va veni câte un membru în față și va extrage un jeton. Il va denumi și
împreună cu coechipierii va căuta două-trei sinonime.
Exemple:
Leșinat – extenuat, slăbit, vlăguit.
Harnic – muncitor, activ, sârguincios, străduitor.
Leneș – trândav, puturos, inactiv.
Frumos – arătos, gătit, elegant, cochet.
Urât – slut, pocit, nasol, hâd.
Bârlog – adăpost, culcuș, vizuină, coteț.
Zăpadă – nea, omăt, ninsoare
Trist – supărat, necăjit
Lut – argilă, humă
31
A se supăra – a se bosumfla – a se îmbufna.
Educatoarea prezintă fragmente din povești, poezii, cântece în care apar trei cuvinte sinonime.
Copiii sunt rugați să fie atenți pentru a le descoperi.
În partea a doua a jocului se solicită formularea de propoziții în care să folosească cuvinte-
gemene și să observe diferența.
Copiii vor fi recompensați la sfârșitul jocului cu stimulente.
CUVINTE-PERECHE
Vârsta: 5–6 ani

Obiectiv: Sesizarea relației de paronimie absolută
Resurse:
 Materiale: Jetoane cu ilustrații ale unor obiecte
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina de învățare, fiind recompensați cu
stimulente și aplauze.
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc. Grupa se organizează în două echipe. Educatoarea
prezintă perechi de cuvinte ce se deosebesc printr-un fonem. Copiii stabilesc care este partea
comună și care este sunetul înlocuit. Se adresează câte o sarcină fiecărei echipe.
Exemple: alice – elice; șerbet - șervet; baliză – valiză; stol – stor; fișă – fisă; barză – varză,
familial – familiar, temporar – temporal, originar – original etc.
Se va explica sensul cuvintelor, prin alcătuirea de propoziții: pentru fiecare cuvânt sau pentru
embele cuvinte.
Exemplu: O barză s-a așezat pe o varză.
Cu un șervet șterg borcanul de șerbet.
Ștefan este un cântăreț original, originar din Maramureș.
Se explică sensul paronimelor: feston – veston, mătură – pătură, casetă – cașetă, mâine –
pâine, condor – condur, cramă – clamă alamă, machetă – mochetă, pește – peste, înfiorat –
înviorat.
Se alcătuiesc propoziții.
În a doua parte a jocului se organizează jocul Cuvinte-enigmă, care urmărește descoperirea
cuvintelor ce alcătuiesc un logogrif/o metagramă:
- Metagrame obținute prin înlocuirea unui sunet: casă – masă – mapă – capă etc.
- Cuvinte obținute prin adăugarea unui sunet: lamă – clamă; casă – coasă; bac- abac; mare –
moare; seră – seară; spre – aspre etc.
- Logogrife obținute prin eliminarea unui sunet:
 Inițial: boare – oare; școală – coală.
 În alte poziții în structura cuvântului: soare – sare; scoală – scală.
 Final: carou – caro; candelă – candel; capotă – capot.
- Logogrife obținute prin adăugarea și inversarea unor sunete: capot – coaptă etc.
32
La sfârșitul jocului copiii vor fi recompensați cu stimulente.
CUVINTE ÎN OPOZIȚIE

Obiectiv: Exersarea utilizării perechilor de antonime
Resurse:
 Materiale: Litere magnetice, cretă colorată
Regulile jocului: Copilul desemnat prin procedeul stabilit rezolvă sarcina. Fiecare răspuns corect
este răsplătit cu un stimulent simbolic și cu aplauze.
Copiii sunt așezați pe covoraș și sunt împărțiți în două subgrupe. Fiecărei subgrupe le este
adresată câte o frază pentru a fi completată cu antonimul pereche.
- Dacă e lumină, atunci nu e … (întuneric).
- Dacă este harnic, atunci nu e … (leneș).
- Dacă mingea este mare, atunci ea nu poate fi … (mică).
- Dacă sucul este acru, atunci el nu poate fi … (dulce, sărat.)
- Dacă nu dorm, atunci sunt … (treaz).
- Dacă sunt vesel, atunci nu sunt … (trist).
În partea a doua a jocului o grupă dă un cuvânt și solicită celeilalte grupe găsirea antonimului
și alcătuirea unor fraze cu acestea. După o perioadă de timp se schimbă rolurile.
Exemple: dimineață – noapte; afară – înăuntru; rece – cald; frumos – urât; aprinde – stinge;
înainte – înapoi; sus – jos; început – sfârșit, întrebare – răspuns; slab – gras; a urca – a coborî;
ușor – greu; plin – gol; înalt – scund; mare – mic; a aduna – a împrăștia, a intra – a ieși etc.
Nu este frumos, deci este … (urât).
Nu este aproape, deci este… (departe).
Câștigă grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte. Copiii sunt recompensați cu stimulente
pentru răspunsurile acordate.
CHIAR AȘA SĂ FIE

Obiectiv: Diferențierea sensului figurat de sensul propriu al cuvintelor
Resurse:
 Materiale: Texte literare pe suport vizual (cărți, Cd-uri, DVD) sau audio (Cd-uri, casete audio)
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă cerințele în condițiile corespunzătoare
situației de învățare create de educatoare. Răspunsurile corecte date de copii vor fi răsplătite cu
aplauze.
Copiii vor fi așezați pe covoraș sau pe scăunele în semicerc.
33
Educatoarea conduce copiii printr-un text ludic spre sesizarea sensului figurat al formulei de
salut: Bună ziua!
Exemplu: Salutăm cu Bună ziua! chiar și când plouă, viscolește, e soare, chiar și atunci când
suntem supărați, sau cel pe care-l salutăm este supărat, bolnav, vesel ș.a.m.d. De ce?
Dacă noi suntem veseli și el este trist, atunci îi dorim să aibă o zi bună, să alunge supărarea,
boala; dacă este bolnav, îi dorim în acea zi să se simtă mai bine. Astfel, Bună ziua! nu mai este o
simplă formulă de salut, ci devine o urare: să fie sănătos, să-i meargă bine, să aibă spor în ceea ce
face etc.
Se explică prin sinonimie şi definiții de lucru sensul propriu și cel figurat al cuvintelor
componente ale expresiilor sau cele integrate în propoziții.
Se alcătuiesc propoziții utilizând sensul propriu și sensul figurat al cuvintelor:
Exemple:
- A arde – 1. Focul arde liniștit în sobă. 2. Sunt supărată, nu-mi arde de nimic.
- A ajunge – 1. Aseară am ajuns la timp acasă. 2. Mariei i-a ajuns cuțitul la os.
- A merge 1. Mâine merg în excursie. 2. Îmi merge bine de când consum fructe.
- A face 1. Eu îmi fac temele în fiecare zi. 2. Îmi face plăcere să te cunosc.
- A gusta 1. Am gustat ciocolata. 2. La petrecerea de 1 iunie, am gustat fericirea.
- Ochi – 1. Mary are ochii albaștri. 2. Tata și cu mine am pescuit într-un ochi de gheață.
- Dulce – 1. Prăjitura făcută de mama era dulce. 2. Fetița ce mică este dulce ca o bomboană.
În partea a doua a jocului se citesc/ascultă texte literare sau se vizionează scurte secvențe din
povești, iar copiii au ca sarcină să descopere sensul propriu sau figurat al unor cuvinte.
Copiii vor primi stimulente pentru răspunsurile acordate.
Variantă:
Se solicită copiilor să caute ei cuvinte și să le găsească sensul propriu și sensul figurat și să le
integreze în propoziții.
REBUSUL CUVINTELOR ÎNRUDITE

Obiectiv: Sesizarea relației de paronimie relativă.
Resurse:
 Materiale: Texte literare, jetoane cu imagini.
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina. Fiecare răspuns corect este cotat cu
un punct. Se acordă premii în funcție de numărul de puncte acumulat la sfârsitul jocului. Se aplaudă
răspunsurile corecte.
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc. La flanelograf sunt afișate rebusuri de tipul
logogrifelor/metagramelor obținute prin
C A S Ă înlocuirea/adăugarea/eliminarea unui sunet.
M A S Ă Exemple:
Se mai pot realiza rebusuri folosind următoarele cuvinte:
L A S Ă
R A S Ă
P A S Ă
34
- date – bate – rate – sate - late.
- dor – mor – cor - nor – vor.
- car – sar – dar – rar – far – zar .
- veste – feste – teste – peste – reste.
- pară – nară – cară – bară - țară
- ceai – ceas - cete – cere.

C A S Ă
- aur – aer – are – apă.
C A T Ă
- mai – mei – moi – mie.
C A R Ă
C A P Ă
C A D Ă
- lamă –
C A S Ă
clamă
- capot – C O A S Ă capotă
- capot – C O A S T Ă coaptă
- cască – caschetă
În partea a doua a jocului se solicită copiilor să descopere perechi de paronime și să

alcătuiască enunțuri.
Copiii vor primi stimulente în funcție de răspunsurile date.
CUVINTE CU MAI MULTE SENSURI

Obiectiv: Sesizarea aspectului polisemantic al unui cuvânt; diferențierea nuanțelor de sens, prin
utilizarea contextului.
Resurse:
 Materiale: Imagini, jetoane, fragmente literare
Regulile jocului: Se vor construi rețete de sensuri utilizând ca metodă de lucru munca în echipă.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, întrecerea
Copiii sunt organizați în patru echipe. Fiecare echipă va primi câte un set de jetoane/imagini
având sarcina de a le grupa și forma familia cuvântului respectiv.
Exemple:
- Capră: 1. animal; 2. joc de Anul Nou; 3. denumirea unui joc pentru copii; 4. suport pentru
tăiat lemne.
- Coș: 1. obiect împletit din lemne; 2. horn; 3. bubiță cu puroi; 4. cerc metalic cu plasă folosit
la baschet.
35
- Drept: 1. care merge de la un punct la altul; 2. un drept convenit (dreptul copilului); 3.
corect, bun, cinstit; 4. opusul lui stâng etc.
Se alcătuiesc enunțuri pentru fiecare sens al cuvântului.
Variantă:
Se solicită copiilor să găsească sensuri pentru diferite cuvinte date.
I.3. SISTEMUL GRAMATICAL

(MORFOSINTACTIC)
O FETIȚĂ, DOUĂ FETIȚE
Vârsta: 3-4 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a mărcilor pentru substantivul aparținând genului feminin
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, spațiul de joacă
 Materiale: Jucării denumite prin substantive de genul feminin, jetoane ce denumesc obiecte de
genul feminin
 Temporale: 10 – 15 minute
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza substantivul de genul feminin atât la numărul singular, cât
și la numărul plural. Copiii care dau răspunsuri corecte vor fi aplaudați.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele. Pe o măsuță în fața lor se află un săculeț
cu jucării denumite prin substantive de genul feminin. Educatoareaconducătorul jocului invită
primul copil să extragă o jucărie aplicând metoda oarbă. Copilul va denumi jucăria, după care va
utiliza corect mărcile pentru substantivele de genul feminin.
După denumire, copiii așază jucăria pe un raft stabilit de educatoare, pentru realizarea
magazinului de jucării. După golirea săculețului, se face inventarul la magazinul de jucării și se
numără: o păpușă, două păpuși; o rățușcă, două rățuște; o mașină, două mașinuțe.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Din fiecare familie de jucării s-a rătăcit un copil
neastâmpărat. Copiii denumesc jucăria rătăcită, din partea stângă: o mașină, apoi și pe cea din
partea dreaptă: două mașini etc.
În a doua parte a jocului se împarte grupa în două echipe și își alege un lider. Fiecare lider va
primi un set de jetoane pe care îl va împărți coechipierilor. În ordinea stabilită de către acesta copiii
vor denumi imaginea de pe jeton și vor utiliza corect mărcile pentru substantivele de genul feminin.
UN URSULEȚ, DOI URSULEȚI
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a mărcilor pentru substantivul aparținând genului masculin
Resurse:
 Materiale: Jucării denumite prin substantive de genul masculin, jetoane cu imagini ilustrând
obiecte denumite prin substantive de genul masculin
 Temporale: 10 –15 minute
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza substantivul de genul masculin atât la numărul singular,
cât și la numărul plural. Vor fi aplaudate răspunsurile corecte.
36
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc. Educatoarea aduce o cutie surpriză plină cu jucării.
Fiecare copil are o jucărie sau două. Le numără: un pisoi, doi pisoi; un ursuleț, doi ursuleți etc.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Puii animalelor sunt singuri. Haideți să-i denumim: un
lup, un urs, un pisoi, un cățel, un ursuleț, un porc etc.
Pentru a nu fi singuri, fiecare pui își caută frățiorul. Acum sunt doi și sunt fericiți. Haideți să-
i numărăm: doi lupi, doi urși, doi pisoi, doi purceluși etc.
În a doua parte a jocului se alcătuiesc propoziții simple utilizând substantivele masculine la
numărul singular și la numărul plural.
Exemple: Eu am un pisoi drăguț. Dan are doi pisoi roșcați etc.
UN TREN, DOUĂ TRENURI
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a mărcilor pentru substantivul aparținând genului neutru
Resurse:
 Materiale: Jucării denumite prin substantive de genul neutru, jetoane cu imagini ilustrând
obiecte denumite prin substantive de genul neutru
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza mărcile specifice celor trei genuri.
Răspunsurile corecte vor fi răsplătite prin aplauze.
La sfârșitul jocului se vor primi stimulente simbolice.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, întrecerea.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș. În fața lor, pe o măsuță, se află un cufăr cu obiecte
și jucării. Educatoarea cere copiilor să numere jucăriile și obiectele arătate: o păpușă – două
păpuși; un urs – doi urși; un pisoi – doi pisoi etc.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Zâna-Jucăriilor atinge un obiect sau o jucărie, iar voi
numărați: un …; apoi atinge două obiecte de același fel și voi numărați: două… .
În partea a doua fiecare copil are un jeton ilustrând un obiect, ființe sau două obiecte/ființe.
Primul copil din șir denumește obiectul prin forma pentru singular a substantivului de genul
neutru; apoi așază jetonul la flanelograf. Copilul care are jetonul ilustrând același obiect, dar în
număr de două, le numără: două … și așază jetonul în pereche cu primul. După fiecare răspuns
corect dat se aplaudă.
Copiii sunt recompensați cu stimulente simbolice.
A CUI ESTE GENTUȚA?
Vârsta: 3–4 ani.

Obiectiv: Utilizarea corectă a substantivului propriu și a substantivului comun (genul feminin,
numărul singular) în cazul genitiv.
Resurse:
 Materiale: Gentuțele personale
37
 Temporale: 10 – 15 minute.
Regulile jocului: Fiecare copil va exersa rostirea întrebării: A cui este gentuța? și a răspunsului:
Gentuța este a lui /a ….
Elemente de joc: Mișcarea, întrecerea, aplauzele, surpriza.
Pretext ludic: Educatoarea vrea să distribuie gentuțele cu gustarea copiilor. Necunoscând
proprietarii, ia câte una și întreabă: A cui este gentuța? Copilul – proprietar răspunde: Gentuța este
a mea.
După ce gentuța a ajuns la proprietar, educatoarea întreabă: A cui este gentuța?, iar copiii
răspund în cor: Gentuța este a Deliei sau Gentuța este a lui Tiberiu.
Variantă:
În mod similar se organizează jocuri didactice: Al cui este…? Ale cui sunt…?
CUI AI DAT FLOAREA?
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a formei substantivelor proprii, nume de persoane în cazul dativ
Resurse:
 Materiale: O jucărie reprezentând mascota grupei
Regulile jocului: Fiecare copil va repeta în condiții diferite formula-laitmotiv; el va exersa
pronunțarea formei substantivului propriu nume de persoană-fată și pe cea pentru nume de
persoană-băiat. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc.
Educatoarea oferă mascota grupei unui copil, întrebând: Cui am dat jucăria? Copiii repetă
întrebarea.
Educatoarea oferă răspunsul-model: Am dat jucăria Mariei. Copiii repetă răspunsul.
Exersare: Băieții sunt politicoși și dau întâietate fetelor.
Se exersează utilizarea substantivelor nume proprii de persoană pentru fetițele din grupă.
Educatoarea oferă jucăria unui băiat și întreabă: Cui am dat jucăria? Prezintă modelul de
răspuns pentru noua situație: Am dat jucăria lui Andrei. Copiii repetă răspunsul.
Câte un copil oferă o jucărie prietenului/prieteniei și întreabă: Cui am dat jucăria? Ceilalți
răspund în cor: Tu ai dat jucăria Alexandrei/lui Alexandru.
ȘTII CE FAC?
Obiectiv: Utilizarea verbului la diateza activă, timpul prezent, persoanele I singular și a III-a plural
Resurse:
 Materiale: Jucării și obiecte din dotarea grupei
38
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza verbele în propoziții – întrebare și în propoziții – răspuns.
Răspunsurile corecte date de copii vor fi aplaudate.
Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele.
Educatoarea salută și se prezintă:
- Bună ziua copii. Eu sunt …
Fiecare copil trece în fața grupei și efectuează acțiunea demonstrată.
Educatoarea efectuează o acțiune și o verbalizează în momentul efectuării: Eu merg. Eu cânt.
Fiecare copil procedează conform modelului prezentat, simulând o acțiune preferată.
Se prezintă jetoane ilustrând o persoană sau două persoane ce efectuează o activitate și se
inițiază conversația:
- Ce face Ioana? (Ioana pictează).
- Ce face fetița? (Fetița pictează).
- Ce face ea? (Ea pictează).
- Ce face Alexandru? (Alexandru construiește).
- Ce face băiatul? (Băiatul construiește).
- Ce face el? (El construiește).
În cadrul jocului se folosesc următoarele elemente ludice: însoțirea răspunsului verbal de cel
în codul mimico-gestual.
Sunt solicitate perechi de fetițe sau băieți care mimează acțiunea, răspunzând la întrebarea:
Ce fac ele?, Ce fac ei?
În partea a doua a jocului se utilizează succesiv același verb la persoanele I și a III-a singular,
apoi la persoana a III-a plural. Înainte de a răspunde, copiii vor repeta și întrebarea corespunzătoare.
Exemplu:
- Ce fac eu?
- Eu merg.
- Ce face ea/el?
- Ea/el merge.
- Ce fac ei/ele?
- Ei/ele merg.
SPUNE CE FACI TU!
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a formei verbului la diateza activă, timpul prezent, persoana a II-a,
numărul singular
Resurse:
 Materiale: Jucării, obiecte din dotarea grupei
 Temporale: 10–15 minute.
Regulile jocului: Fiecare copil va imita o acțiune, dialogând cu copii. Copiii care vor da răspunsuri
corecte vor fi aplaudați și vor fi recompensați cu stimulente simbolice.
39
Educatoarea cheamă în față câte un copil pentru a efectua/simula o acțiune, întrebându-l : Ce
faci tu? Copilul va răspunde: Eu … (merg, desenez, decupez etc.).
Educatoarea efectuează acțiuni formând echipă cu câte un copil. La distribuirea sarcinilor,
precizează: Eu citesc, tu asculți.
Câte doi copii vin în fața grupei. Unul imită o acțiune, iar celălelt întreabă: Ce faci tu? Apoi
se schimbă rolurile.
Se rostesc fraze scurte, utilizând verbul la persoanele I și a II-a singular.
Exemple:
- Eu merg și tu mergi.
- Eu sar și tu sari.
- Eu merg. Mergi și tu?
Copiii realizează acțiuni folosind jucăriile și obiectele din grupă.
CE FACEM NOI, CE FACEȚI VOI?
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea formei verbului la diateza activă, timpul prezent, persoana I și a II-a, plural.
Resurse:
 Materiale: Jucării și alte obiecte din dotarea grupei.
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza verbele în propoziții-întrebare și în propoziții-răspuns.
Fiecare va folosi forma pentru plural, deoarece se va adresa în numele grupului.Vor fi recompensate
răspunsurile corecte cu aplauze și stimulente simbolice.
Copiii sunt așezați în semicerc. Se organizează grupa în două echipe. Educatoarea execută o
acțiune și o verbalizează: Eu merg. Copiii privesc.
Educatoarea se integrează într-o echipă, acționând împreună. A doua echipă execută cerința
exprimată.
Exemple:
- Noi plecăm, voi așteptați.
- Noi decupăm, voi lipiți.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Când actori, când spectatori.
După procedeul demonstrat, se utilizează forma corectă pentru verbe: noi cântăm-voi
ascultați; noi ascultăm – voi cântați; noi dansăm – voi priviți; noi privim – voi dansați; noi
întrebăm – voi răspundeți; noi răspundem – voi întrebați etc.
În partea a doua a jocului, se imaginează o situație de comunicare în organizarea unei acțiuni
efectuate în echipă.
Exemple:
40
De-a familia, De-a circulația, De-a magazinul, De-a mama etc.
Se exersează utilizarea aceluiași verb la persoana I și a II-a plural.
Exemple:
- Noi cântăm, cântați și voi!
- Voi dansați? Haideți să dansăm și noi!
- Noi alergăm. Voi nu alergați?
CE FAC, CE AM FĂCUT?
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a formei verbului la timpul trecut (pentru diatezele activă și pasivă)
Resurse:
Regulile jocului: Fiecare copil se va exprima prin codul verbal și prin cel nonverbal. Se va utiliza
verbul la timpurile prezent și trecut în propoziții enunțiative, interogative și exclamative. Vor fi
aplaudați copiii care vor da răspunsuri corecte.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauze, întrecerea
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele
Educatoarea imită acțiunea și o denumește:
Exemplu:
- Acum mă trezesc. (execută deschiderea ochilor și ridicarea brațelor). Treziți-vă și voi!
Copiii efectuează acțiunea demonstrată de educatoare.
E. – Ce am făcut înainte de a mă trezi?
C. – Ați dormit.
E. – Da, am dormit foarte bine!
Se exersează utilizarea verbului la timpul prezent, denumind acțiunea în momentul în care
este efectuată. Se identifică, prin deducție, acțiunea premergătoare și se denumește folosind forma
verbului la timpul trecut.
Exemplu:
1. simulare + denumire: mă îmbrac/vă îmbrăcați
deducerea acțiunii anterioare: m-am spălat
2. E. Mănânc desertul.
3. E. Ce am mâncat înainte?
4. C. Înainte ați mâncat pizza.
În a doua parte se solicită identificarea cât mai multor acțiuni posibile efectuate înainte de
momentul în care vorbim.
Exemple:
1. Am mâncat omletă/cașcaval etc., Am făcut înviorarea, M-am spălat pe mâini/pe față, M-
am șters cu prosopul.
41
2. Plec la grădiniță. Oare m-am pieptănat?
CE FAC ȘI CE VOI FACE?
Vârsta: 3–4 ani

Obiectiv: Utilizarea formei verbului pentru timpul viitor
Resurse:
 Materiale: Obiecte și jucării din dotarea grupei
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza forma jocului la timpul prezent și apoi la timpul viitor.
Răspunsul va fi dat la semnalul educatoarei/conducătorului. Se va respecta odinea și dreptul
celorlalți colegi de a răspunde. Copiii vor fi recompensați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și
stimulente.
Educatoarea efectuează/simulează acțiunea corespunzătoare momentului vorbirii și o
denumește pe cea care va urma imediat.
Exemplu: simulare și verbalizare: Acum culeg flori; denumirea acțiunii următoare: apoi le
voi pune în vază.
E. Ce- aș mai putea face după ce le-am pus în vază?
C. Le voi duce în camera mea; le voi așeza pe biroul meu; le voi mirosi; le voi admira.
Copiii vor identifica succesiunea de acțiuni (logice posibile) care urmează a se desfășura și le
vor denumi utilizând verbele la timpul viitor.
Exemplu:
1. E. Acum îmi iau cutia cu creioane colorate. Apoi mă așez la măsuță și voi desena o
inimioară pentru mama.
Acum ne luăm gentuțele. Apoi ne vom spăla pe mâini și vom mânca pachețelul.
Acum spăl mărul, apoi îl voi mânca.
2. E. Acum mă trezesc, ce voi face după ce m-am trezit?
C. După ce m-am trezit, mă voi spăla pe față, pe mâini; mă voi șterge cu prosopul; mă voi
spăla pe dinți.
C. Mă voi îmbrăca, pieptăna.
C. După ce mănânc, mă voi spăla pe dinți.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Cine și ce va fi?
Se sugerează utilizarea formelor verbului la timpul viitor pentru cele trei persoane (numărul
singular, apoi numărul plural).
Eu mă voi juca. Noi ne vom juca.
Tu te vei juca. Voi vă veți juca.
El se va juca. Ei se vor juca.
Ea se va juca. Ele se vor juca.
42
FIECARE UN NUME ARE
Vârsta: 3–5 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a substantivului nume propriu de persoane
Resurse:
 Materiale: Jucării și obiecte din grupă
 Temporale:15–20 minute
Regulile jocului: Copiii vor reține și rosti numele a cel puțin cinci colegi, în condițiile cerute.
Răspunsurile vor fi răsplătite cu aplauze, stimulente.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, întrecerea
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc. Se organizează grupa în două echipe.
Educatoarea salută copiii și se prezintă.
Se demonstrează modalitatea de realizare a sarcinii de învățare, prin acțiune directă.
Educatoarea invită un copil în față.
E. Bună! Eu sunt Daniela.
C. Bună! Eu sunt Fabian.
Educatoarea și copilul chemat vor trece pe la fiecare copil și va repeta exercițiul demonstrativ.
Răspunsurile copiilor vor fi răsplătite cu aplauze.
Se va lucra în perechi. Copiii de la prima echipă își alege un copil din echipa a doua. Va
începe dialogul copilul care va dori.
- Bună! Eu sunt Mădălina./Eu mă numesc Mădălina./Numele meu este Mădălina.
- Bună! Eu sunt David. / Eu mă numesc David./ Numele meu este David.
Se vor schimba partenerii.
TOATE LUCRURILE AU UN NUME
Vârsta: 3–5 ani.

Obiectiv: Utilizarea corectă a substantivelor comune în enunțuri simple.
Resurse:
 Materiale: Obiecte, jucării, aparate, plante, obiecte de mobilier din grupă
Regulile jocului: Copiii vor numi jucăriile prin substantive comune. Răspunsul va fi o propoziție
simplă. Fiecare răspuns corect va fi răsplătit cu aplauze. Gradul de implicare în joc va fi
recompensat cu apaluze și stimulente.
Elemente de joc: Aplauze, mișcarea, surpriza, întrecerea
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele sub formă de semicerc.
Educatoarea prezintă sub formă de surpriză, o jucărie. O va mânui ca pe o păpușă de la teatru
de păpuși simulând un dialog între jucărie și copii:
- E. Știți care este numele meu?
- C. Numele tău este ursulețul Martinică.
43
Se numește câte un obiecte din fiecare categorie: scaun, carte, puzzle, creion, mașină,
păpușă, avion, rochie etc.
Se prezintă alte obiecte din categoriile utilizate. Se denumește fiecare obiect (oricât ar fi de
diferențiate ca model, culoare etc.).
Se formează grupe de obiecte: cărți, creioane, mașini, păpuși etc.
Se denumesc grupele formate și se precizează că toate au același nume, indiferent de
dimensiunile, culorile, forma lor: păpuși Barbi, Kiti Bell, păpuși bebeluși, păpuși negrese, păpuși
mari, mijlocii sau mici: Acesta este numele lor de familie – păpușă.
Se vor denumi prin numele de familie jucăriile, animalele domestice, animalele sălbatice,
personajele animale din povești: cei șapte pitici, cei trei iezi, cei trei purceluși, cei doi iepurași.
Se diferențiază numele de familie de prenume – cei doi iepurași: Puf-Alb și Puf-Gri.
CUVINTE FERMECATE

Obiectiv: Utilizarea în contexte adecvate a pronumelui de reverență (politețe)
Resurse:
 Materiale: Obiecte de uz casnic, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, jucării din dotarea
grupei
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza pronumele de reverență adecvat situației de comunicare
simulate. Gradul de implicare al copiilor în joc va fi recompensat cu aplauze și stimulente.
Sala de grupă este amenajată sub forma unor standuri cu diferite produse expuse spre a fi
comercializate. Educatoarea denumește cinci copii care sunt vânzători la cele cinci standuri cu
produse. Restul copiilor reprezintă cumpărătorii. Ei vin la magazin să facă cumpărături și se
adresează vânzătoarei/ului cu formula dumneavoastră. Copiii – cumpărători folosesc pronumele de
reverență însoțit de alte formule de politețe: de salut, de mulțumire, de solicitare. După o perioadă
de timp își schimbă rolurile.
Se identifică persoanele cărora ne adresăm cu această formulă (persoane necunoscute,
persoane mai învârstă).
În a doua parte a jocului copiii dau exemple de situații în care este folosit pronumele de
reverență însoțit de alte formule de politețe: de salut, de mulțumire, de solicitare.
CUM ESTE JUCĂRIA TA?

Obiectiv: Realizarea corectă a acordului între adjectivul și substantivul care-l însoțește.
Resurse:
 Materiale: Jucării care au însușiri diferite
 Temporale: În conformitate cu vârsta paticipanților
Regulile jocului: Copilul desemnat printr-un procedeu de joc rezolvă sarcina de învățare. Copiii
vor fi aplaudați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și stimulente simbolice.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, încrederea, aplauzele
44
Sala de grupă este amenajată sub forma unui magazin de jucării cu cinci raioane (puzzle,
păpuși, mașinuțe, jucării din pluș, jocuri Lego). Educatoarea numește copiii-vânzători. Copiii-clienți
vin și fac cumpărături. Vânzătorul roagă pe fiecare copil-client să numească jucăria dorită,
precizând preferințele privind culoarea, marca, mărimea etc.
Exemplu:
- C1. Bună ziua!
- V. Bună ziua, ce jucărie doriți?
- C1. Aș dori o păpusă marca Barbi, mare, să fie blondă și cu rochie stil prințesă.
- V. Poftim păpușa preferată!
- C1. Mulțumesc mult! Vă doresc să aveți o zi bună.
- V. Mulțumesc, și dumneavoastră, la fel!
- C1. La revedere!
- V. La revedere!
După o perioadă rolurile de vânzător și de cumpărător se pot schimba.
În partea a doua a jocului se folosește ca pretext ludic: De-a inventarul.
Se numesc obiectele de inventar după modelul:
- Mare: mai multe păpuși mari.
- Galben: mai multe găletușe galbene.
- Mici: mai multe mingi mici.
CUI OFERIM DARURI?

Obiectiv: Utilizarea corectă a formei substantivelor proprii și comune în cazul dativ.
Resurse:
 Materiale: Obiecte și jucării din sala de grupă, ce pot constitui daruri pentru persoane diferite.
 Temporale: 25-30 de minute
Regulile jocului: Copilul desemnat prin procedeul convenit rezolvă sarcina de învățare.
Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze și stimulente. Fiecare participant are dreptul de
a-și corecta greșeala și responsabilitatea de a-i respecta pe ceilalți.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauzele
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele. Educatoarea așază la flanelograf diferite
tablouri ilustrând diferite tematici despre ocazii în care oferim daruri: de Crăciun, de Anul Nou, la
aniversarea zilei de naștere, la sărbătoarea zilei onomastice.
Copiii identifică perechile de personaje și darul primit/oferit și le denumesc în limbaj intern.
Educatoarea întreabă:
- E. Cui oferă fetița tortul?
- C. Fetița oferă tortul mamei.
- E. Cine ar mai putea fi această persoană?
45
Copiii găsesc mai multe soluții: mătușa, bunica, o prietenă a copilului, o prietenă a familiei,
o verișoară, educatoarea, învățătoarea etc.
Se exersează utilizarea corectă a formei substantivului la genul feminin și genul masculin în
cazul dativ.
Copiii primesc jetoane. Fiecare copil formulază o propoziție corespunzătoare acțiunii ilustrate
pe jetonul individual.
Exemple:
- Marius dăruiește mamei un buchet de flori.
- Alexandra dăruiește tatălui o carte.
În partea a doua a jocului fiecare copil își va alege un copil-partener și unul va formula
întrebarea-titlu, iar celălalt răspunde utilizând substantive proprii și substantive comune în cazul
dativ.
Exemple:
- C1. Cui i-ai oferit cartea?
- C2. Eu am oferit cartea Mariei.
- C1. Cui i-ai oferit mașinuța?
- C2 Eu am oferit mașinuța lui Ștefan.
După trei întrebări adresate de C1  C2 se schimbă rolurile, apoi partenerii de joc.
După fiecare răspuns corect se aplaudă, iar la sfârșitul jocului copiii vor primi stimulente.
ÎNTRECEREA CUVINTELOR

Obiectiv: Utilizarea corectă a gradelor de comparație ale adjectivului și adverbului
Resurse:
 Materiale: Obiecte, jucării, ilustrații, stimulente simbolice
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina didactică, în condițiile expuse de
educatoare. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze și stimulente
Educatoarea aliniază copiii în șir, în ordinea crescătoare, după înălțime și verbalizează:
Fabian este mai înalt decât Tiberiu.
Delia este tot atât de înaltă ca Federica.
Eduard este mult mai înalt decât Maria.
Fiecare copil are câte trei fructe și miere de albine. Se gustă fiecare aliment și se compară:
mierea de albine este mai dulce decât pruna (para, piersica); mierea de albine este cea mai dulce.
Se compară obiecte diferențiate prin dimensiuni:
- mai mare – mai mică; tot atât de mare – la fel de mare.
- mai gros – mai subțire; la fel de gros; cel mai gros.
- mai adânc – mai înalt; la fel de adânc; cel mai adânc.
46
- mai frumos – mai urât; la fel de frumos; cel mai frumos.
Educatoarea folosește pretextul ludic: se întrec cuvintele prietenilor Zânei Toamnă.
Toamna este mai puțin caldă decât vara. La începutul toamnei este mai cald decât în
noiembrie. În zilele de toamnă, dimineața este rece, iar la prânz foarte cald.
Se compară ziua cu noaptea: ziua este mai scurtă decât noaptea; noaptea este mai lungă
decât ziua; noaptea este mai rece decât ziua; noaptea este mult mai rece decât la prânz.
Se procedează asemănător cu aspectul fructelor, legumelor, florilor de toamnă, copaci etc.
Exemple:
- Crizantema albă este mai înaltă decât tufănica. Crizantema albă este tot atât de înaltă cât
crizantema galbenă. Pentru mine ea este cea mai frumoasă floare de toamnă.
După fiecare răspuns corect se aplaudă. La sfârșit, copiii vor primi stimulente simbolice.
CUM ESTE/CUM SUNT?
Vârsta: 5–6 ani

Obiectiv: Exersarea realizării acordului între adjectiv și substantivul pe care-l însoțește
Resurse:
 Materiale: Jucării, obiecte cu însușiri diferite și în număr diferit.
Regulile jocului: Fiecare copil rezolvă sarcina de lucru, la semnalul convenit. Fiecare copil
respectă dreptul colegilor de a participa și de a-și corecta singuri greșelile. Răspunsurile corecte
sunt recompensate cu aplauze și stimulente.
Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele/covoraș. Educatoarea explică regulile jocului. La
un semnal dat de educatoare copiii se deplasează în grupă și fiecare își alege câte o jucărie, obiect,
carte sau rechizite. Se întoarce pe scăunel și în ordinea stabilită de educatoare copiii denumesc
obiectul și însușirea dominantă sau pe cea preferată.
Exemple:
Eu am o păpușă mare, ea are: ochii albaștri, părul blond, fața albă, mâini și picioare subțiri.
Ea este îmbrăcată cu: o rochie roșie și frumoasă ca de prințesă, în picioare are pantofi negri, iar
pe cap poartă o coroană argintie cu pietre prețioase.
În partea a doua a jocului se exersează acordul dintre cele adjective și substantiv:
- O rochie roșie și frumosă – două rochii roșii și frumoase.
- O păpușă mare și elegantă – două păpuși mari și elegante.
- Un ursuleț alb și catifelat – doi ursuleți albi și catifelați.
- Un trenuleț mare și lung – două trenulețe mari și lungi.
Se alcătuiesc propoziții cu grupurile exersate. Educatoarea folosește pretextul ludic: Hai să
ne lăudăm!
Exemple:
- C1 : Eu am o minge mare și albastră.
- C2 : Eu am mai multe mingi mari și albastre.
47
Se integrează substantivul însoțit de adjectiv în fraze de tipul: Dacă o casă este mare și
frumoasă, atunci mai multe case sunt… .
TOȚI ȘI TOATE AU UN NUME
Vârsta: 5–7 ani

Obiectiv: Utilizarea corectă a substantivelor comune și proprii în enunțuri simple/dezvoltate
Resurse:
 Materiale: Planșe ilustrând plante, animale, fenomene ale naturii, jucării și obiecte din dotarea
grupei etc.
Regulile jocului: La semnalul educatoarei/conducătorului jocului, se rezolvă sarcina de lucru.
Fiecarea copil este atent la răspunsurile colegilor și învață de la aceștia noțiuni noi. Copiii vor fi
recompensați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și stimulente. Răspunsurile corecte vor fi
aplaudate și reompensate cu stimulente.
Copiii sunt împărțiți în patru echipe. Fiecare echipă își alege un lider. Educatoarea solicită
fiecărei echipe găsirea de exemple pentru substantive proprii nume de persoane, localități, orașe,
țări etc.
Exemple: Bacău, Brașov, Iași, Italia, Maria, Alice, Roxana, Dan etc.
Se enumeră substantive comune, denumindu-se membrii familiei, jucăriile și obiectele din
dotarea grupei.
Liderul grupei împarte membrilor săi jetoane ilustrând plante, animale, jucării, obiecte.
Fiecare copil alcătuiește o propoziție cu substantivul ilustrat pe jetonul primit/ales. După aceea se
cere copiilor să grupeze jetoanele în cele patru categorii.
Educatoarea cere copiilor să dea exemple de nume ale fenomenelor atmosferice specifice
anotimpurilor.
Exemple: ploaie, furtună, ninsoare, soare etc.
Sunt numite acțiuni: desenez, pictez, mă joc, alerg, merg etc.
Se alcătuiesc propoziții cu aceste cuvinte.
Exemple:
Eu desenez o vază cu flori.
Maria pictează un copac înflorit.
Educatoarea exprimă cerințele:
- Spune numele sentimentului (adică ce simte în suflet) când:
- Vine mama: iubire, bucurie etc.
- Când o aștepți pe mama: nerăbdare.
- Te lovești: durere, usturime etc.
CUVINTE POTRIVITE
48
Vârsta: 5– ani
Obiectiv: Folosirea corectă a formelor pronumelui demonstrativ.
Resurse:
 Materiale: Jucării/obiecte din dotarea grădiniței plasate în plan apropiat/depărtat. Planșe cu
elemente/personaje în plan apropiat/depărtat.
Regulile jocului: Fiecare copil va utiliza în comunicare pronumele demonstrativ de apropiere și
pronumele demonstrativ de depărtare. Răspunsurile corecte sunt aplaudate. La finalul jocului se
acordă stimulente.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, aplauze
Copiii sunt așezați pe scăunele în două grupe față în față. Fiecare membru din prima grupă să
aibă în față un membru din a doua grupă.
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Să facem ordine în sala de grupă. Se realizează un
dialog între cei doi membri ai celor două echipe: Acesta este ghiozdanul meu. Aceștia sunt ursuleții
mei. Aceasta este fustița mea. Acestea sunt culorile tale.
În a doua parte a jocului fiecare pereche de copii primește câte un tablou cu o imagine. Au ca
sarcină să denumească (din imagine) numai elementele aflate în planul îndepărtat. Un copil întreabă
și celălalt răspunde. Apoi își schimbă rolurile.
Educatoarea întreabă și copiii răspund utilizând formele adjectivului pronominal
demonstrativ de depărtare:
- Cine/ce este acel….?
- Cine/ce este acea…?
- Cum este acel…?
- Cum este acea…?
Se procedează la fel pentru formele: acei – acea – acele.
Se alcătuiesc propoziții simple folosind formele pronumelui demonstrativ de depărtare/ de
apropiere.
SPUNE CÂND...
Vârsta: 5–6 ani

Obiectiv: Exersarea utilizării complementului circumstanțial de timp
Resurse:
 Materiale: Planșe, jetoane cu ilustrații semnificative pentru unități de măsură a timpului, ceas
Regulile jocului: Copilul desemnat printr-un procedeu de joc, rezolvă sarcina de învățare. Copiii
vor fi recompensați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și stimulente.
Elemente de joc: Surpriza, aplauzele, mișcarea, întrecerea
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele.
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Denumirea unor momente ale zilei prin asocierea cu
acțiuni specifice, utilizând ca laitmotiv structura: Spune când... .
49
Educatoarea solicită denumirea momentului zilei în care este efectuată acțiunea ilustrată prin
simulare, desen sau jetoane.
Exemple:
- Când dormi cel mai mult? / Eu dorm cel mai mult noaptea.
- Când te speli pe dinți? / Eu mă spăl pe dinți dimineața și seara.
- Când te speli pe mâini? / Înainte de masă, după ce fac o activitate, după ce mă joc, când vin
din parc etc.
- Spune ce faci după-amiaza și noaptea. (dorm).
Se solicită utilizarea adverbelor de timp ieri, azi, mâine prin raportare la acțiuni/evenimente
din viața grupei.
Exemple:
- Spune când avem sportul? (astăzi).
- Spune când avem modelaj? (mâine).
- Spune când am avut educație muzical-instrumentală? (ieri).
Se solicită utilizarea adverbelor de timp ce denumesc zilele săptămânii:
Exemple:
- Ce zi este astăzi? (Marți).
- Ieri ce zi a fost? (Luni).
- Dacă astăzi este marți, mâine ce zi va fi? (Miercuri).
- După miercuri ce zi urmează? (Joi) etc.
- În ce zile ale săptămânii nu venim la grădiniță? (Sâmbăta și Duminica).
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Ziua preferată.
Exemple:
Spune ce zi din săptămână vă place mai mult și de ce?
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Spune mai departe.
- Șapte zile formează o … (săptămână).
- Patru săptămâni formează o … (lună).
- Trei luni formează un … (anotimp).
- Câte anotimpuri are anul … ( patru).
- Patru anotimpuri formează un … (an).
Educatoarea poate inventa diferite întrebări legate de anotimpurile anului , lunile anului etc.
Exemple:
- În ce anotimp ninge? (iarnă)
- În ce anotimp mergem în vacanță la mare? (vara) etc.
În partea a doua a jocului educatoarea folosește pretextul ludic: Ora exactă.
Educatoarea explică pe ceas cât este o oră, câte minute are o oră, câte secunde are un minut.
Ea fixează limbile ceasului pentru poziția de fix, jumătate, sfert.
50
II. JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ORALE
EU ÎNTREB, ȘI TU RĂSPUNZI
Vârsta: 3-4 ani

Obiectiv: Să recepteze mesajele verbale de tipul enunțurilor interogative
Resurse:
Regulile jocului: Fiecare copil va decodifica mesajul verbal, confirmând înțelegerea lui prin
formularea răspunsului. Fiecare răspuns va fi recompensat cu aplauze și stimulente.
Educatoarea mânuiește două păpuși (ex. Scufița -Roșie și lupul), interpretând dialogul dintre
personaje (ex. Scena sosirii Scufiței-Roșii la casa bunicii). Reia interpretarea precizând: Scufița-
Roșie întreabă, și lupul răspunde.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș. Fiecare copil devine partenerul de comunicare al
educatoarei.
Mânuind mascota grupei, educatoarea se oprește în dreptul unui copil și îi adresează o
întrebare. Copilul decodifică mesajul verbal și confirmă înțelegerea lui prin formularea răspunsului.
Educatoarea va pune aceeași întrebare fiecărui copil; întrebarea va fi precedată de titlul
jocului, care devine laitmotiv.
Educatoarea formulează o altă întrebare. Ordinea în care vor răspunde copiii este aleatorie. Pe
tot parcursul jocului, utilizând demonstrarea prin acțiune, copiii vor fi inițiați cu regulile dialogului.
- Să asculte cu atenție pe cel care vorbește;
- Să nu-l întrerupă în timpul vorbirii;
- Să formuleze prima dată răspunsul în gând;
- Să nu răspundă înainte ca el să termine de vorbit;
- Să răspundă numai când întrebarea i se adresează.
La finalul jocului, mascota oferă stimulente fiecărui copil, îl aplaudă pentru răspunsurile
corecte.
ÎNVĂȚĂM SĂ ASCULTĂM
Vârsta: 3–5 ani

Obiective: Să recepteze mesaje prin ascultare activă.
Să confirme înțelegerea mesajului prin răspunsul formulat în cod verbal, mimico-
gestual, prin acțiune.
Resurse:
 Materiale: Obiecte și jucării din dotarea grupei
Regulile jocului: Fiecare copil va decoda mesajele transmise în cele trei coduri. Răspunsul va
respecta cerințele expuse de propunător. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate. La finalul jocului,
toți copiii vor primi stimulente.
Elemente de joc: Aplauzele, mișcarea, surpriza
51
Educatoarea desemnează câte un copil pentru a transmite un mesaj verbal (propoziție
simplă/dezvoltată). Ceilelți copii receptează mesajul, îl memorează și îl reproduc cu aceeași
intensitate cu care a fost transmis.
Educatoarea transmite mesaje schimbând de fiecare dată intensitatea emiterii (tare, potrivit, în
șoaptă). Copiii decodează mesajele și îl reproduc respectând intensitatea demonstrată.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Când tare, când încet. Se recită fragmente din poeziile
învățate, alternând intensitatea (la fiecare strofă, la fiecare vers). Copiii reproduc versurile cu
intensitatea receptată sau cea opusă (educatoarea recită potrivit de tare, copiii în șoaptă).
Educatoarea transmite mesaje sub forma propozițiilor din două cuvinte. Ea va pronunța
cuvintele cu intensitate diferită. Copiii vor sesiza diferența de intensitate dintre cuvinte și le vor
reproduce în aceleași condiții.
Exemple:
- Paula desenează.
(potrivit) (în șoaptă)
- Miriam citește.
(în șoaptă) (tare)
Copiii sunt rugați să-și pună mâinile la ochi și să recepteze mesaje onomatopeice muzicale,
confirmându-se înțelegerea prin imitarea lor.
Educatoarea va realiza diferite zgomote, iar ei le vor recepta (închiderea și deschiderea ușii,
bătăi din palme sau picior; sărituri, mototolirea hârtiei, răsfoirea unei cărți; închiderea și
deschiderea unei ferestre etc.). Vor recunoaște sursa emisiei, precum și modalitatea în care a fost
realizat zgomotul.
În partea a doua a jocului se va realiza un joc de imaginație: Suntem în gară, nerăbdători să
plecăm. Ascultăm încordați cel mai mic zgomot care ne va confirma sosirea trenului. Se stabilește
distanța la care este trenul în funcție de sunetele/zgomotele receptate (înregistrare pe CD). Copiii le
reproduc respectând cu fidelitate intensitatea receptată.
Copiii sunt rugați să păstreze liniște deplină pentru a asculta și recunoaște după zgomot ce se
întâmplă în afara sălii de grupă (pe hol, în curte).
Exemplu:
Ciripitul păsărelelor, zgomotul tocurilor pe trotuar, pași pe culoar etc.
Copiii vor fi recompensați cu aplauze și stimulente la finalul jocului.
ȘI FAȚA VORBEȘTE
Vârsta: 3– 6/7 ani

Obiective: Să deconecteze mesajul transmis prin codul mimicii.
Inițierea în exprimarea prin limbajul mimicii
Resurse:
 Spațiale: sala de grupă
 Materiale: Costum de clovn, imagini, măști, figurine, oglinzi;
 Temporale: 15 minute (3 – 4 ani), 20 de minute (4 – 5 ani), 30 de minute (5 – 6 ani).
52
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii vor decoda mesajul transmis prin limbajul mimicii.
Vor exprima diferite stări sufletești, adoptând poziția corespunzătoare a sprâncenelor, gurii etc.
Răspunsurile corecte vor fi răsplătite prin aplauze pe parcursul jocului și stimulente simbolice la
sfârșit.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, surpriza
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc. Educatoarea prezintă copiilor personajul-musafir:
un clovn pe nume Arlechino. Acesta salută copiii prin gesturi (reverență, scoaterea jobenului și
mimarea rostirii salutului). Preșcolarii decodează mesajul şi îl transpun în cod verbal: Clovnul ne-a
salutat, spunând: Bună ziua, copii!
Arlechino mimează râsul în hohote, surâsul, zâmbetul, plânsul. Copiii decodează mesajul și îl
transpun în codul cuvintelor.
Se analizează forma gurii și gradul ei de deschidere când exprimă: râsul, zâmbetul, plânsul
liniștit, plânsul în hohote.
Arlechino repetă exercițiile din prima parte, solicitând copiii să-l imite. Ei vor exersa expresia
corespunzătoare stării imitate, verificând corectudinea redării cu ajutorul unei oglinzi.
Se vor exprima prin codul mimicii următoarele stări sufletești: veselia, bucuria, tristețea-
supărarea, bosumflarea, jalea (greierușului), mirarea, mânia.
Se alege un conducător al jocului. Acesta va numi un copil. Copilul desemnat va transmite un
mesaj prin codul mimicii. Ceilalți decodează mesajul și îl transpun în cuvinte.
Exemplu:
Daria este foarte fericită.
Ștefan plânge.
Pentru copiii de 5–6 ani se poate exprima cerința de a însoți exprimarea prin codul mimicii, de
gesturi de întărire.
NE MIRĂM, NE MINUNĂM!
Vârsta: 4–6 ani.

Obiective: Să diferențieze intuitiv mesajele exclamative de cele enunțiative.
Să formuleze și transmită mesaje exclamative.
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă, terenul de joacă etc.
 Materiale: Planșe ilustrând personaje care se miră (se minunează)
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii vor transmite mesaje exclamative, utilizând intonația
și mimica adecvată. Fiecare răspuns va fi aplaudat. La sfârșitul jocului, copiii vor primi stimulente
simbolice.
Copiii sunt așezați în semicerc pe covoraș/scăunele. Educatoarea formulează mai multe
propoziții exclamative, mimând mirarea.
Exemplu:
O, ce păpușă frumoasă! Vai, ce rochie frumoasă are!
Copiii repetă în cor (toată grupa, pe grupuri mici) mesajele exclamative, cu intonația adecvată
și însoțind rostirea propoziției de exprimare în cod mimico-gestual.
53
Pe o măsuță în fața copiilor este așezat un coș cu fructe. Educatoarea numește câte un copil
pentru a veni în față. Fiecare copil alege un fruct din coș, formulează și transmite un mesaj
exclamativ în condițiile din etapa de acomodare.
Exemplu:
O, ce măr frumos! Vai, ce lucios este!
În partea a doua a jocului educatoarea solicită copiii să-și aleagă jucăria preferată și să
formuleze o propoziție. După ce toți au formulat mesaje enunțiative, le cere să transmită un mesaj
prin care să înțelegem că el se miră, se minunează.
Ceilalți copii decodează mesajul și precizează nuanța exprimată prin mesajul exclamativ:
Mădălina se miră de …, Samuel se miră de … .
La finalul jocului copiii vor fi recompensați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și
stimulente simbolice.
ȘTIM SĂ ÎNTREBĂM?
Vârsta: 4–6 /7 ani

Obiective: Să identifice mesaje interogative.
Să recunoască și să identifice mesaje interogative.
Să recunoască semnul întrebării.
Resurse:
 Materiale: Planșe ilustrând situații în care personajele întreabă-răspund la întrebări; jetoane cu
simbolul propoziției; jetoane cu semnul întrebării
Regulile jocului: Fiecare copil va formula mesaje interogative cât mai diverse. Răspunsul corect va
fi aplaudat. La finalul jocului copiii vor primi stimulente.
Elemente de joc: Surpriza, mișcarea, aplauzele, întrecerea.
Copiii sunt așezați sub formă de semicerc. La flanelograf educatoarea prezintă câteva planșe
și solicită formularea de mesaje enunțiative (se pot folosi planșe cu imagini specifice temei
săptămânii sau planșe cu imagini din povești etc.). Pentru fiecare mesaj formulat, copiii așază
jetonul cu simbolul propoziției cu punct.
Exemple:
Bucătarul prepară o salată de legume.
Fetița merge la grădiniță.
Solicită formularea de întrebări având ca suport intuitiv planșele. Se intuiește semnul
întrebării.
Exemple:
Ce face bucătarul?
Ce face fetița?
În a doua parte a jocului copiii sunt împărțiți în două perechi. Ei dialoghează prin mesaje
enunțiative și interogative. Ori de câte ori recunosc o propoziție interogativă, ceilalți copii spun:
Stop! și ridică jetonul corespunzător.
Se analizează întrebările din punctul de vedere al informației ce se dorește a fi obținută.
- Ce întrebare pun dacă vreau să aflu numele cuiva?
54
- Cum întreb dacă vreau să aflu persoana care face acțiunea?
- Cum întreb dacă vreau să aflu ….?
Se schimbă partenerii. Câte o persoană vine în fața grupei. Copiii vor preciza ce informație
doresc să obțină și vor formula mesajul-întrebare adecvat.
Dacă el a fost corect formulat, partenerul de dialog îi va oferi informația cerută. Pentru
situațiile în care informația cerută/dorită nu este obținută din primul răspuns, se reformulează
întrebarea mai clar, până când partenerul înțelege ce informație este vizată.
SĂ VORBIM, SĂ ÎNTREBĂM, SĂ NE MIRĂM, SĂ NE MINUNĂM!

Obiective: Să diferențieze propoziția interogativă de cea exclamativă.
Transmiterea de mesaje interogative și mesaje exclamative.
Resurse:
 Materiale: Jucării și obiecte din dotarea grupei.
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii vor realiza obiectivul corespunzător etapei
activității. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate și recompensate cu stimulente.
Copiii sunt așezați pe covoraș/pe scăunele. Educatoarea rostește o propoziție enunțiativă.
Copiii receptează mesajul și îl retransmit cu aceeași intonație și intensitate.
Se transmite un mesaj-exclamare care exprimă mirarea. Fiecare copil retransmite colegului
mesajul, imprimându-i nuanța corespunzătoare.
Se procedează la fel pentru mesajul exclamativ care exprimă minunarea.
Exemple:
- Este atât de frumoasă rochia ta!
- Grupa noastră este cea mai frumoasă!
În a doua parte a jocului copiii sunt organizați în două echipe. Fiecare copil transmite un
mesaj interogativ referitor la jucăria partenerului. Acesta îi răspunde printr-un mesaj enunțiativ.
Pe rând, fiecare copil va formula și transmite un mesaj exclamativ exprimând mirarea,
minunarea.
Educatoarea solicită copiii să formuleze un mesaj prin care să exprime teama, spaima.
Prezintă un mesaj enunțiativ și cere copiilor să-l transforme în mesaj interogativ sau
exclamativ.
Se prezintă un mesaj interogativ și se cere transformarea lui în mesaj interogativ sau
enunțiativ.
COMUNICĂM PRIN CUVINTE
Obiective: Să selecteze cuvintele după criteriul tematic.
Să formuleze masaje orale transmise prin codul verbal.
55
Resurse:
 Materiale: Planșe ilustrând diferite compoziții tematice
 Temporale: 30 de minute.
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat formulează răspunsul conform cerinței
exprimate de educatoare; răspunsurile corecte sunt răsplătite la sfârșitul jocului cu stimulente
simbolice și aplauze.
Copiii sunt așezați pe covoraș /pe scăunele. Educatoarea prezintă o planșă, solicitând copiilor
denumirea elementelor constitutive. Copiii răspund printr-un cuvânt sau un enunț.
Exprimă cerința de a denumi elementele compoziției doar printr-un cuvânt.
Exemplu: cameră, copil, fată, băiat etc.
Se asociază cuvântul – ca material de construcție a comunicării verbale – cu materialul din
care se realizează diferite lucruri.
Exemple: cărămida pentru constructor, stofa pentru croitor, aluatul/coca pentru brutar, lutul
pentru olar etc.
Pentru mesajele transmise prin cuvinte spuse/rostite sau scrise, materialul de construcție este
cuvântul.
Se dau exemple de cuvinte, cu suport intuitiv din mediul înconjurător apropiat. Pentru fiecare
exemplu găsit, vor așeza pe masă un dreptunghi, ca simbol convenit între copii.
În partea a doua a jocului, fiecare copil rostește o serie de cel puțin 3 – 4 cuvinte. Ceilalți
numără cuvintele și pun pentru fiecare cuvânt câte un dreptunghi.
Se vor grupa cuvintele găsite astfel încât să aibă un criteriu comun.
Exemple: jucării, legume, fructe, mama.
Toamna în grădina de zarzavat, Toamna în livadă, Toamna în grădina cu flori etc.
La finalul jocului copiii vor fi aplaudați pentru răspunsurile corecte date și vor primi
DE LA CUVÂNT, LA MESAJ
Vârsta: 5–7 ani

Obiective: Să identifice cuvântul ca material de construcție al comunicării.
Să selecteze cuvintele, utilizându-le în mesaje-enunțuri.
Resurse:
 Materiale: Planșe ilustrând o compoziție tematică, jetoane ilustrând obiecte sau ființe prezente
în compoziția tematică, jetoane cu simbolurile propoziției și cuvântului;
 Temporale: 30 – 35 de minute.
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat formulează răspunsul corespunzător
cerinței exprimate de educatoare/conducătorul jocului; răspunsurile corecte sunt aplaudate și
recompensate cu stimulente simbolice.
Elemente de joc: Surpriza, mișcarea, aplauzele
Copiii vor sta pe scăunele la măsuțe. Fiecare copil are jetoane ilustrând obiecte sau ființe
prezente în compoziția tematică, jetoane cu simbolurile propoziției și cuvântului.
56
Fiecare copil transmite un mesaj-propoziție. Se va utiliza ca suport intuitiv planșa ilustrând
compoziția tematică prezentată de propunător.
Exemple: Familia mea, Casa mea, Grădinița mea.
În momentul prezentării enunțului, va așeza pe masă/bancă jetonul ilustrând simbolul
propoziției.
Educatoarea folosește pretextul ludic: Spune numele și prenumele tău!
Fiecare copil va rosti mai întâi prenumele, apoi numele. Concomitent cu rostirea numelui și a
prenumelui, vor așeza pe masă jetonul reprezentând cuvântul (un dreptunghi). Copiii-participanți la
joc vor urmări activitatea colegilor; cei care au două nume sau prenume le vor rosti pe amândouă,
așezând pe masă două dreptunghiuri.
Educatoarea solicită copiilor să denumească printr-un cuvânt obiectul sau ființa ilustrată pe
jeton și pun în partea de jos a mesei jetonul cu simbolul cuvântului.
Se exersează exemplificarea cuvintelor în condiții noi.
Exemple:
- Spune cuvântul care denumește culoarea ierbii!
- Spune cuvântul care denumește anotimpul ilustrat!
- Spune cuvântul care denumește organul cu care vedem!
- Spune cuvântul care denumește ce face mama!
- Spune cuvântul care denumește unde merge fetița!
Educatoarea explică rolul cuvântului în comunicare prin jocul asocierilor (cuvântul comparat
cu o floare, cu soarele, cu o casă, a fi fericit etc.).
Pentru a transmite mesaje prin cuvinte (vorbite sau scrise), trebuie să le alegem și să le
așezăm (ordonăm) astfel încât cel care primește mesajul să-l înțeleagă.
Exemplu:
Miruna  un cuvânt. Cel care ne ascultă nu înțelege ce am vrut să spunem despre Miruna.
Miruna, sora mea.  o însușire de cuvinte. Mesajul este neclar. Cel care ne ascultă nu înțelege
ce vrem să spunem despre Miruna ( Miruna este sora mea; Miruna, sora mea, este pictoriță.).
Miruna este sora mea.  mesaj clar. Cel care ascultă înțelege că am vrut să-l informăm că
Miruna, fata care e expus tablourile, este sora mea.
În a doua parte a jocului, educatoarea solicită copiilor să formuleze propoziții folosind
cuvintele: Miruna este sora mea!
Exemple:
- Sora mea, Miruna, este elevă.
- Sora mea, Miruna, elevă în clasa a doua este o bună dansatoare.
- Eu o iubesc foarte mult pe Miruna, sora mea.
Educatoarea prezintă definiția de lucru a propoziției: un mesaj, o comunicare (vorbită sau
scrisă) prin care transmitem informații despre o persoană, un obiect.
Educatoarea dă exemple de propoziții incorecte. Copiii trebuie să sesizeze greșeala și să o
corecteze.
Exemple:
57
- Eu mergem la grădiniță în fiecare seară. (incorectă)
- Eu merg la grădiniță în fiecare dimineață. (corectă).
- Darius merge cu bicicleta pe iarba roșie din curtea grădiniței. (incorectă)
- Darius merge cu bicicleta pe trotuarul din curtea grădiniței. (corectă)
Educatoarea prezintă o înșiruire de cuvinte. Se procedează la fel ca în exemplul precedent.
Copiii transformă înșiruirea de cuvinte în propoziții.
MESAJE DIN DOUĂ CUVINTE

Obiective: Să stabilească structura mesajului din două cuvinte.
Să transmită mesaje formate din enunțuri simple.
Resurse:
 Spațiale: Sala de grupă.
 Materiale: Ilustrații reprezentând ființe, care îndeplinesc acțiuni; jetoane cu simbolurile
propoziției și cuvântului; tablă magnetică
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat formulează răspunsul corespunzător
cerinței exprimate de educatoare/conducătorul jocului. Răspunsurile corecte sunt apreciate verbal și
recompensate cu aplauze și stimulente simbolice.
Copiii sunt așezați în semicerc pe scăunel la măsuțe. Fiecare copil are jetoane cu simbolurile
propoziției. Educatoarea cheamă, pe rând, 2 – 3 copii să formuleze o propoziție din două cuvinte.
Se vor utiliza ca suport intuitiv planșe ilustrând personaje în acțiune.
Se analizează propoziția pentru a stabili numărul și ordinea cuvintelor. Se impune restricția:
mesajele vor fi formate numai și numai din două cuvinte.
Se construiește cu ajutorul jetoanelor schema propoziției din două cuvinte.
Se alcătuiesc propoziții din două cuvinte despre toate ființele ilustrate pe planșe.
În a doua parte a jocului, educatoarea transmite un mesaj din două cuvinte. Copiii îl
receptează și așază pe masă jetonul cu simbolul propoziției.
Se transmite mesajul, cerând copiilor să izoleze cuvintele din propoziție, să le numere și să
așeze tot atâtea drepunghiuri câte cuvinte au numărat.
După executarea sarcinii, copiii vor verbaliza acțiunea.
Exemple:
- Am așezat două dreptunghiuri pentru că propoziția Fetița citește. Este formată din două
cuvinte.
Se verifică prin procedee diferite izolarea cuvintelor din mesajul oral: ridicarea jetonului
pentru cuvânt, concomitent cu rostirea lui; marcarea fiecărui cuvânt rostit prin bătăi din
palme/picior; strângerea degetelor în pumn și ridicarea unui deget la fiecare cuvânt pronunțat;
ridicarea mâinii etc.
Câte un copil formulează un mesaj din două cuvinte. Ceilalți copii izolează cuvintele și
construiesc schema. Copilul care a formulat mesajul construiește schema la tabla magnetică. Se
pronunță propoziția arătând fiecare dreptunghi, apoi purtând indexul de-a lungul segmentului de
linie dreaptă orizontală.
58
Educatoarea supune analizei o propoziție interogativă. Copiii vor recunoaște tipul propoziției
(după intonație, cuvinte specifice) și vor construi schema așezând semnul de punctuație.
Copiii sunt recompensați la finalul jocului cu aplauze și stimulente.
MESAJE DIN TREI CUVINTE

Obiective: Să stabilească structura mesajului după numărul de cuvinte. Să transmită mesaje formate
din trei cuvinte.
Resurse:
 Materiale: Ilustrații (planșe, jetoane), jetoane cu simbolul propoziției și cuvântului, tablă
magnetică
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat va rezolva sarcina de învățare exprimată
de propunător. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate. Fiecare copil va avea șansa de a-și reformula
răspunsul. La sfârșitul jocului vor fi recompensați cu stimulente simbolice.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauzele, surpriza, întrecerea.
Copiii sunt așezați pe covoraș în semicerc.
Educatoarea transmite o propoziție din trei cuvinte. Copiii repetă mesajul, însoțind rostirea
fiecărui cuvânt cu bătăi din palme și construind schema propoziției alcătuite din trei cuvinte.
Fiecare copil transmite un mesaj format dintr-o propoziție din trei cuvinte (cu sprijin intuitiv)
și construiește schema. Demonstrează că mesajul întrunește cerințele exprimate de propunător,
pronunțând fiecare cuvânt al propoziției concomitent cu indicarea simbolului.
Educatoarea solicită copiilor să alcătuiască mesaje din trei cuvinte (fără sprijin intuitiv). Se
indică fiecare cuvânt (analiza), apoi se rostește propoziția fără pauze lungi între cuvinte, purtându-
se indexul de-a lungul segmentului de linie dreaptă orizontală și în final pe semnul de punctuație
(sinteza).
Se formulează mesaje enunțiative, interogative.
Se solicită dezvoltarea enunțurilor prin adăugarea numărului de cuvinte necesar pentru a se
ajunge la mesaje din trei cuvinte.
Exemple:
- Fetița merge.
- Fetița a mers?
- Fetița va merge.
- Fetița merge încet.
- Fetița merge repede.
Pentru copiii de 6-7 ani se pornește de la propoziții formate dintr-un cuvânt: Alerg. Eu alerg.
Eu alerg corect.
Plouă. Azi plouă. Azi plouă mărunt. Azi nu plouă. Ieri a plouat.
MICII TRANSLATORI
59
Obiective: Să decodifice mesajele transmise prin imagini.
Să transpună prin codul oral informațiile obținute.
Resurse:
 Materiale: Ilustrații, compoziții tematice, benzi desenate
Regulile jocului: Fiecare copil va decoda mesajele transmise prin imagini. Răspunsurile vor fi
formulate prin cuvinte și gesturi. Răspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze și
Elemente de joc: Aplauze, mișcare, surpriză
Educatoarea prezintă o compoziție tematică ilustrată, solicitând recunoașterea și enumerarea
elementelor de decor, a personajelor etc.
Se decodează și se transpun în cuvinte elementele care sugerează cadrul acțiunii (natura,
clădiri, stabilirea locului exact), timpul când are loc acțiunea (anotimpul, momentul zilei după
poziția soarelui, luminozitatea cerului, ora indicată de ceas), date despre vreme (friguroasă, senină,
caldă). În mod similar se culeg date despre personaje.
Se analizează, se decodează și se transpun în cuvinte relațiile dintre personaje (grad de
rudenie, prietenie), starea sufletească (bucurie, tristețe etc.). Se identifică rolul fiecărui personaj care
dialoghează (cel care transmite mesajul, cel care primește mesajul) și se deduc replicile.
În funcție de modul în care este realizată ilustrația, se poate solicita diferențierea între
mesajul gândit și mesajul transmis prin cuvinte: concordanța sau neconcordanța dintre mesajul
gândit și mimică.
Copiii se organizează în grupuri de doi (trei, patru), în funcție de numărul personajelor
analizate și de modul în care erau ilustrate. Se negociază rolul fiecărui copil în grup.
Fiecare grup trece în fața clasei și interpretează dialogul pe care l-a dedus din analiza
imaginii.
Educatoarea va încuraja creativitatea, originalitatea copiilor.
La finalul jocului copiii vor fi recompesați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și
PUTEM SĂ EXPLICĂM
Vârsta: 4 – 6/7 ani.

Obiectiv: Să exerseze formularea mesajelor explicative.
Resurse:
 Materiale: Jetoane cu ilustrații, truse de jocuri de construcție, hârtie, carioca
Regulile jocului: La semnalul educatoarei, copilul desemnat va formula și transmite mesajul de tip
explicativ. Răspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze și stimulente simbolice.
Educatoarea va solicita pentru început explicarea sensului unor cuvinte. Se vor utiliza
procedee diferite: sinonimie, antonimie, sintagme, integrare în enunțuri, jocul asocierilor.
Copiii vor fi organizați în perechi. Fiecare va explica celuilalt drumul pe care trebuie să îl
parcurgă dacă vrea să-l viziteze.
60
În aceeași formă de organizare, se transmit mesaje explicative referitoare la modalitatea de
realizare a unei lucrări (joc de construcții, montarea unei mașini, construirea unui bloc din piese
Lego, realizarea unui șirag de mărgele, modelarea din plastilină a unui coș cu covrigei etc.). mesajul
explicativ va fi ilustrat cu ajutorul demonstrării parțiale sau integrale.
Se transmit mesaje explicative ilustrate prin gesturi, desene.
Se analizează diferența dintre mesajele explicative, determinată de tipul informației, de ceea
ce știe cel cu care vorbim.
Exemplu:
Explicarea traseului până la un obiectiv (ex. școală, magazin etc.); explicarea modului în care
am realizat un obiect; explicarea modului în care realizăm o pasă la un joc sportiv; un pas de dans
etc.
Copiii vor fi recompesați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și stimulente simbolice.
III. JOCURI DIDACTICE LITERARE
SPUNE CUM ESTE

Vârsta: 3– ani
Obiective: Să recunoască epitetul în enunțurile prezentate.
Să utilizeze epitetul prin completarea propozițiilor lacunare.
Resurse:
 Materiale: Jucării și obiecte din dotarea grupei.
 Temporale: 10-15 minute
de educatoare. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate și recompensate cu stimulente simbolice.
Copiii vor fi așezați pe covoraș/pe scăunele în semicerc/cerc.
Educatoarea prezintă diferite jucării. În enunțurile exclamative va reliefa o singură însușire a
jucăriei.
Exemple:
- Mingea este rotundă. / Mașina are culoarea roșie. / Păpușa mea e mică.
Se identifică și alte însușiri determinate prin analizatorul tactil-kinestezic (cald-rece; lucios-
zgrunțuros; greu-ușor), dar și cele recunoscute prin simțul văzului: culoare, formă, dimensiuni.
Copiii vor utiliza epitetul corespunzător, completând propoziții lacunare.
Exemple:
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Spune cum este!
- Vulpea este … (roșcată, şireată/vicleană etc.).
- Cocoșul este … (pintenat, isteț, viteaz, isteț etc.)
- Miruna este … (frumoasă, veselă, sociabilă etc.).
Cu sprijinul codului nonverbal se identifică alte trăsături:
- Valerian este somnoros (vesel, trist, bosumflat).
La finalul jocului copiii vor fi răsplătiți cu aplauze și stimulente simbolice.
61
CU CINE SEAMĂNĂ?
Vârsta: 3–4 ani

Obiective: Să recunoască o comparație în fragmente de texte literare cunoscute.
Să utilizeze comparația prin completarea propozițiilor lacunare.
Resurse:
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat formulează răspunsuri. Fiecare copil-
participant va învăța de la membrii grupului. Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze și
stimulente.
Educatoarea prezintă copiilor două jucării/obiecte pentru a le compara și a stabili asemănările
după formă, culoare.
Exemple:
- Fustița Dianei este roșie ca trandafirul.
- Paltonașul este alb ca zăpada.( ca laptele, ca floarea de crin).
- Baticuțul meu seamănă cu… ( un pătrat, o batistă, un șervețel).
Se recită strofe din ultimele poezii învățate și se recunosc comparațiile.
Se exersează recitarea versurilor care includ comparația.
Exemple:
- Ca harnica albină, / Așa e mama mea.
- Primăvara cum arată?/ Ca un gingaș ghiocel …
- Ba arată ca un miel/, Eu mi-o închipui ca pe-o zână.
Se interpretează strofe din cântece:
- Motănelul meu e-așa, / parc-ar fi de catifea.
În a doua parte a jocului, educatoarea propune să se construiască comparații completând
propozițiile lacunare:
- Nuca este tare ca … (piatra, fierul, lemnul etc.).
- Soarele este rotund ca o … (minge, portocală, măr etc.).
- Când te înroșești, obrajii tăi sunt ca … (focul, ca trandafirul roșu etc.).
Copiii sunt recompensați la finalul activității pentru răspunsurile corecte cu aplauze și
stimulente.
SPUNE CE-AI PRIMIT DE ZIUA TA?
Vârsta: 3– 6/7 ani

Obiectiv: Să descrie un obiect prin propoziții/enunțuri dezvoltate.
Resurse:
 Spațiale:Sala de grupă
 Materiale: Jucării/obiecte din dotarea grupei.
62
stimulente.
Elemente de joc: Mișcarea, aplauze, surpriza.
Copiii sunt așezați în semicerc/cerc pe covoraș/pe scăunele.
Educatoarea prezintă pretextul ludic:
Fiecare dintre voi, va trebui să-și imagineze că astăzi este ziua lui. Pentru că, cei dragi vouă
nu sunt aici să vă ofere un cadou, îl vom descrie, desena prin cuvinte astfel încât noi să ni-l
imaginăm, să-l vedem pe ecranul minții.
Educatoarea demonstrează modul de descriere a unei jucării.
Fiecare copil numește jucăria primită în dar și prezintă însușirea care l-a impresionat.
Educatoarea cere amănunte referitoare la alte însușiri și roagă copiii să rețină aspectele
stabilite.
Copiii vor descrie darul primit incluzând cel puțin două însușiri.
La finalul jocului copiii vor fi recompensați pentru răspunsurile corecte cu o mică jucărie
surpriză pe care o va descrie numind două însușiri ale acesteia.
TE INVIT ÎNTR-O CĂLĂTORIE ÎN… CAMERA MEA

Obiectiv: Să descrie camera copilului utilizând epitete, comparații, personificări.
Resurse:
 Materiale: Planșe din povești ce ilustrează interiorul casei (Capra cu trei iezi, Albă-ca-Zăpada
și cei șapte pitici).
stimulente.
Copiii sunt așezați comod pe covoraș.
Educatoarea prezintă copiilor o planșă din povestea: Capra cu trei iezi ce ilustrează camera
celor trei iezi. Copiii recunosc povestea și descriu imaginea, ajutați fiind de întrebările educatoarei.
La fel se procedează și cu imaginea din povestea Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici, unde vor
descrie camera piticilor.
Educatoarea va folosi ca pretext ludic: Închide ochii și fotografiază camera ta!
Fiecare copil închide ochii și încearcă să-și imagineze camera lui. Stabilește locul fiecărui
obiect din cameră, poziția unuia față de celălalt sau față de ușă, fereastră.
Imaginează-ți că ai primit vizita unui prieten! Condu-l prin cameră și descrie, adică
desenează prin cuvinte mobila, jucăriile și ce îți place ție mai mult!
Copiii vor răspunde spontan.
Sunt recompensați la finalul jocului cu aplauze și stimulente.
63
AȘA E MAMA MEA!
Vârsta: 3 6/7 ani

Obiectiv: Să descrie o persoană prin propoziții dezvoltate.
Resurse:
 Materiale: Imagini cu portretul Zânei Primăvara
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat va rezolva sarcina de învățare.
Răspunsurile corecte vor fi recompensate prin aplauze.
Elemente de joc: Surpriza, aplauzele, mișcarea
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc.
Educatoarea prezintă imaginea cu portretul Zânei Primăvara și o descrie împreună cu copiii.
Educatoarea descrie portretul mamei utilizând epitete și comparații întâlnite în poeziile
învățate pentru serbarea de 8 Martie.
Educatoarea prezintă propoziții lacunare, pe care fiecare copil le completează cu trăsăturile
caracteristice mamei lui.
Exemple:
- Mama mea are părul de culoare …
- Ochii mamei sunt de culoare …
- Mama are părul …
- Mamei mele îi place să se îmbrace cu …
- Mamei mele îi place parfumul de …
Se descrie portretul mamei în două-trei propoziții.
- Mama mea are părul negru și ondulat. Ea are ochii negri ca murele.
Se identifică trăsăturile sufletești: veselă, zâmbitoare etc. și se completează trăsăturile fizice.
Formula Așa e mama mea poate fi utilizată numai la începutul descrierii sau și la început și la
sfârșit.
La finalul jocului copiii sunt răsplătiți cu aplauze și stimulente.
COMOARA DIN … POVESTE

Obiectiv: Să intuiască universul operei (teme, structură, motiv).
Să comunice impresii despre textul literar Coliba iepurașului.
Resurse:
 Materiale: Planșe cu imagini din povestea Coliba iepurașului
Regulile jocului: La semnalul convenit, copilul desemnat va rezolva sarcina de învățare expusă de
educatoare. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Elemente de joc: Aplauzele, surpriza, mișcarea
64
Copiii sunt așezați comod pe covoraș în semicerc.
Educatoarea prezintă dialogul dintre personajele principale de la începutul povestirii. Copiii le
recunosc și precizează titlul poveștii.
Se recostituie firul epic prin ordonarea corectă a scenelor ilustrate.
Se identifică momentele principale ale acțiunii prin formularea propozițiilor enunțiative.
Educatoarea solicită explicarea prin sinonime, definiții de lucru ale cuvintelor vizate a deveni
achiziții lexicale.
Copiii sunt solicitați să comunice liber părerile despre personajul preferat.
Prin întrebări, sunt conduși spre identificarea însușirilor care alcătuiesc portretul moral.
Exemple:
- De ce a rămas iepurașul fără colibă?
- Cum era dacă s-a încrezut în vorbele vulpii șirete?
- Cum a reușit vulpea să-l convingă?
- A fi insistent este bine sau rău?
- Cum ne putem apăra de oamenii sâcăitori?
- De ce în poveste vulpea s-a speriat de cocoș, când în realitate este invers?
- De ce a reușit cocoșul/cum a reușit cocoșul să învingă vulpea?
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Am ajuns la ultima cameră. Mai trebuie să deschidem
doar o ușă pentru a descoperi comoara din poveste!
Organizați în pereche, interpretează dialogul dintre două personaje (la alegere).
Se propune efectuarea unor exerciții pentru cultivarea fluidității spontane (prin elaborarea
unui număr cât mai mare de propoziții despre un personaj) și ideatice (prin enumerarea trăsăturilor
iepurașului, vulpii și cocoșului).
Se solicită enumerarea bogățiilor comorii ascunse în poveste, prin învățămintele /prin ceea ce
am învățat că e bine să facem, pentru că altfel pățim ca iepurașul, câinii etc.
Copiii sunt răsplătiți la finalul jocului cu aplauze și stimulente.
FIECARE CU ÎNSUȘIRILE LUI
Vârsta: 5–7 ani

Obiective: Să identifice epitetele în textele literare.
Să descrie un obiect, o persoană prin trei, patru epitete.
Resurse:
Educatoarea folosește pretextul ludic: Spune cum este.
Se prezintă 3 – 4 obiecte. Fiecare copil va răspunde la întrebare alegând o singură însușire,
dar numai din cele care nu au fost prezentate de colegi.
65
Se exprimă cerința de a spune o singură însușire a unui personaj din poveste.
Se descriu obiecte, persoane prin intermediul a două însuşiri:
Exemple:
- Frunza este mare și crestată.
- Fata era harnică și ascultătoare.
- Floarea este parfumată și delicată.
În a doua parte a jocului educatoarea folosește ca pretext ludic: Cum ar mai putea fi?
Se enumeră cât mai multe însușiri exprimate prin epitete.
Exemple:
- Zăpadă albă/pufoasă/strălucitoare/rece.
- Iarbă moale/fragedă/verde/proaspătă/foșnitoare/unduitoare etc.
Se alcătuiesc enunțuri cu toate exemplele prezentate.
Se compară efectul schimbării ordinii epitetelor.
Exemplu:
- Toamnă bogată și aurie; auria toamnă bogată; bogata toamnă aurie.
Se alcătuiesc enunțuri dezvoltate.
CU CINE/CU CE SĂ TE ASEMĂN?
Vârsta: 5–7 ani

Obiectiv: Să descrie obiecte, ființe, utilizând comparația.
Resurse:
 Materiale: Jetoane ce ilustrează diferite obiecte, jucării și ființe
Elemente de joc: Aplauze, mișcarea, surpriza.
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Transformă în comparație!
Educatoarea demonstrează procedeul transformării unui grup de cuvinte în comparație.
Exemplu:
- Vorbește mult, neîntrerupt – vorbește ca o moară stricată.
- Este foarte înalt, nu-l poți ajunge – este înalt ca bradul.
Educatoarea folosește ca pretext ludic: Cu cine să te-asemăn?
- Ochii lui erau ca … cicoarea, seninul cerului, cerul fără nori, floarea de nu-mă-uita.
- Ochii ei erau negri ca … noaptea, tăciunele, smoala, boabele de piper.
- El avea ochi verzi ca … iarba, frunza, smaraldul.
Educatoarea folosește ca pretex ludic: Hai să comparăm!
66
Educatoarea prezintă propoziții lacunare, pe care copiii le vor completa cu termenul deja
consacrat în limba populară sau literară.
Exemplu:
- Credincios ca un … (câine).
- Sperios ca un … (iepure).
- Înalt ca un … (brad).
Se solicită găsirea expresiilor prin care denumim prin comparație.
Exemplu:
- Om înalt și slab: ca un par; cât o prăjină.
- Femeie harnică asemenea: unei furnici; unei albine.
- El aleargă iute ca… fulgerul, vântul, gândul, săgeata.
Hai să construim singuri comparații!
- Galben ca… ceara, aurul, soarele, spicul de grâu, bobocul de rață, gălbenușul, lămâia etc.
- Roșul ca … focul, sângele, un mac, rubinul, mărgelele curcanului, creasta cocoșului etc.
- Albastru ca … cerul, albăstreaua, apa limpede de izvor etc.
Micii translatori decodifică sensul figurat al expresiilor.
- Mergi ca melcul: mergi foarte, foarte încet, abia te târăști.
- Mergi ca racul : mai mult dai înapoi decât înainte; nu prea ai spor.
Se solicită copiilor formularea de enunțuri dezvoltate în care să utilizeze comparațiile
descoperite de ei, de colegi sau reținute din texte literare.
Copiii vor fi recompensați la finalul jocului cu aplauze și stimulente.
PLANETA GIGANTICĂ
Vârsta: 5–7 ani

Obiectiv: Să descrie obiecte, jucării, ființe, plante etc., utilizând hiperbola.
Resurse:
 Materiale: Obiecte, jucării, plante, imagini ilustrând ființe.
de educatoare. Fiecare copil va avea șansa reformulării răspunsului. Toți copiii vor urmări, prin
ascultare participativă, răspunsurile colegilor. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Elemente de joc: Aplauzele, mișcarea, surpriza.
Copiii sunt așezați pe covoraș/scăunele în cerc/semicerc.
Educatoarea citește un text literar scurt copiilor pe baza imaginilor și identifică hiperbola,
explicându-se efectul ei de stârnire a râsului.
Se dau exemple de expresii care stârnesc râsul prin exagerarea în sensul măririi dimensiunilor,
duratei etc.
Exemple:
- Făcu ochii mari cât roata carului.
67
- Mințea de înghețau apele.
- Puricii se potcoveau cu 99 de ocale.
Se identifică personaje descrise prin procedeul hiperbolei: uriașii balauri, zgripțuroaica,
Ochilă, Setilă, Flămânzilă, Păsărilă-Lăț-Lungilă, Spânu, Furul-Pământului.
Se enumeră și calitățile lor deosebite.
Exemple:
- Fierarul modelează fierul ca pe plastilină.
- Cocoșul înghite apa din fântână, vitele.
Copiii vor alcătui enunțuri dezvoltate despre personaje, realizate prin hiperbole.
Se pot descrie locuințele lor comparând dimensiunea obiectelor, distanțele parcurse, cantitatea
de hrană pregătită pentru ei ș.a.m.d. prin utilizarea hiperbolelor întâlnite în povești.
Se pot îmagina povești despre călătorii fantastice pe Planeta Gigantică, în Insula Uriașilor
etc.
La finalul jocului, copiii vor fi răsplătiți cu aplauze și stimulente.
PLANETA MICROSCOPICĂ
Vârsta: 5–7 ani

Obiectiv: Să descrie obiecte, jucării, ființe, plante etc., utilizând litota.
Resurse:
 Materiale: Obiecte, jucării, imagini ilustrând diferite ființe, plante.
de educatoare. Fiecare copil va avea șansa reformulării răspunsului. Toți copiii vor urmări, prin
ascultare participativă, răspunsurile colegilor. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
Elemente de joc: Mișcarea, surpriza, apaluzele
Copiii sunt așezați comod pe covoraș/scăunele.
Educatoarea prezintă copiilor pe baza imaginilor, un fragment dintr-un text literar și identifică
împreună cu ei litota. Se explică efectul comic stârnit de exagerarea în sensul micșorării până la
extrem a dimensiunilor etc.
Educatoarea dă exemple de astfel de expresii reținute (din poveștile preferate).
Exemplu:
- Crescuse cât firul ierbii.
- Avea ochii cât o sămânță de mac.
- Ai făcut o treabă cât o nucă.
Educatoarea prezintă fragmente din texte literare. Copiii ascultă cu atenție și spun: Stop! în
momentul în care recunosc figura de stil exemplificată în prima parte a activității.
Se va solicita formularea de enunțuri dezvoltate pentru integrarea următoarelor expresii:
- Soarele ca un grăunte de foc; ochi cât gămălia boldului; stolurile erau ca puncte pe cer; cât
negru sub unghie; cât praf pe tobă.
68
Se descriu călătorii imaginare pe Planeta Microscopică, în Insula Lipituanilor, în Țara
Piticilor-celor-mai Mici-și Zgârciți etc.
Grupa de copii este organizată în patru echipe. Fiecare echipă va alcătui un jurnal de călătorie,
prin desen alegând unul din titlurile: Peripeții în Insulele fantastice, Insula Micilor Pitici, Pe Insula
Urşilor, O călătorie magică pe Planeta Microscopică.
După realizarea jurnalului fiecare echipă va alege un lider care o va prezenta în fața grupei.
După fiecare prezentare echipa va fi recompensată cu aprecieri verbale, aplauze și stimulente
simbolice.
IV. JOCURI DE CREAȚIE CU SUBIECTE DIN POVEȘTI ȘI BASME
CINE A GREŞIT LOCUL?

Obiective: Dezvoltarea memoriei şi a imaginaţiei reproductive; exersarea capacităţii de analiză şi
de selecţie, după un anumit criteriu, activizarea vocabularului, exprimarea corectă în propoziţii
coerente.
Resurse:
 Materiale: Siluete decupate reprezentând personajele principale şi elementele de decor
semnificative (plante, lucruri, animale) din câteva poveşti îndrăgite de copii: Puf
alb şi Puf gri, Fata babei şi fata moşneagului, Ursul păcălit de vulpe, Alba-ca-
Zăpada şi cei şapte pitici, coşuleţe pentru materialul didactic, un flanelograf sau o
tablă magnetică
Regulile jocului: Copilul chemat la masa educatoarei trebuie să găsească siluetele care reprezintă
personajele dintr-o poveste şi să elimine personajul care şi-a greşit locul (care face parte dintr-o altă
poveste).
Elemente de joc: mânuirea materialului, închiderea şi deschiderea ochilor, aplauzele
Desfăşurarea jocului:
În faţa copiilor, pe măsuţe, se află materialul didactic aşezat în patru coşuleţe, un flanelograf
sau o tablă magnetică.
Figurile din coşuleţ trebuie să reprezinte toate personajele principale ale celor patru poveşti,
care îi pot ajuta pe copii să recunoască povestea. De asemenea, nu trebuie să lipsească accesoriile
caracteristice, care contribuie la recunoaşterea poveştii.
Nu vor fi expuse nici elementele sau personajele secundare, care mai mult i-ar încurca pe
copii, distrăgându-le atenţia spre lucruri neesenţiale. În fiecare coşuleţ, în afara personajelor
principale şi a accesoriilor ce aparţin unei poveşti, vor fi strecurate una-două personaje din altă
poveste; personajul trebuie astfel ales încât să sugereze neapărat povestea din care face parte.
Copilul chemat la masa educatoarei îşi alege un coşuleţ, scoate imaginea unui personaj şi o
expune pe flanelograf, realizând o scenă dintr-o poveste cunoscută. În momentul expunerii, printre
personajele poveştii va fi introdus, fără ca preşcolarul să observe, un personaj din altă poveste,
urmând ca el sau copiii din grupă să-l descopere, să recunoască din ce poveste face parte şi să-l
elimine. Jocul continuă până ce copiii au expus pe rând personajele din toate coşuleţele, realizând
scene din poveşti cunoscute.
69
SCUFIŢA-ROŞIE
Obiective: Stimularea vorbirii dialogate prin identificarea expresiilor afirmative, negative,
interogative, exclamative. Consolidarea deprinderii de a constitui fraze
Resurse:
 Materiale: Imagini din povestea Scufiţa-Roşie, flanelograf.
Regulile jocului: La semnalul convenit și în ordinea indicată, copiii rezolvă sarcina
corespunzătoare situației de învățare. Rezolvarea corectă a sarcinilor va fi recompensată cu aplauze
și stimulente.
Elementele de joc: Aplauzele, mișcarea, întrecerea
Desfăşurarea jocului:
Copiii vor fi așezați în semicerc pe covoraș/scăunele.
Educatoarea prezintă copiilor imaginile din povestea Scufiţa Roşie şi le așază la flanelograf și
le spune că povestea nu este completă. Propune copiilor să continue ei povestea.
Educatoarea va citi povestea şi se va opri acolo unde trebuie să completeze copiii.
Scufiţa Roşie s-a întâlnit cu ............
Lupul a întrebat-o ................
Scufiţa Roşie i-a răspuns ...........
Copiii vor reda cu multă exactitate dialogul dintre cele două personaje.
În partea a doua a activităţii educatoarea propune copiilor să completeze dialogul dintre lup şi
Scufiţa-Roşie, când aceştia se aflau în casa bunicii. Dacă copiii doresc pot fi introduse şi alte poveşti
în acest joc.
RIDICHEA URIAŞĂ
Obiective: Consolidarea deprinderilor de a reproduce vorbirea dialogată; verificarea cunoştinţelor
copiilor cu privire la poveştile predate
Resurse:
 Materiale: Imagini din povestea Ridichea uriaşă, flanelograf
Regulile jocului: La semnalul convenit, copiii rezolvă sarcina de învățare, fiind recompensați cu
aplauze și stimulente simbolice.
Elementele de joc: Mișcarea, aplauzele, întrecerea
Desfăşurarea activităţii:
Educatoarea are pe o măsuţă planşele cu imagini din povestea Ridichea uriaşă. Acestea sunt
amestecate. Copiii vor fi împărţiţi în două grupe. O grupă va aşeza planşele în ordinea cronologică a
desfăşurării, timp în care cea de-a doua grupă este atentă pentru a sesiza eventualele greşeli. După
ce prima grupă îşi termină sarcina de lucru, urmează cea de-a doua grupă care va avea sarcina de a
70
reproduce dialogul dintre personajele poveştii. Prima grupă este atentă pentru a sesiza greşelile şi
pentru a-i completa.
Răspunsurile corecte sunt notate printr-o bulină cu faţă veselă, la flanelofraf în dreptul fiecărei
grupe, iar răspunsurile incorecte vor fi notate printr-o bulină cu o faţă tristă.
Câştigă grupa cu cele mai puţine greşeli.
SPUNE MAI DEPARTE

Obiective: Ordonarea cronologică a acțiunilor unei povești. Consolidarea deprinderii de a povesti
fragmente din poveștile cunoscute
Resurse:
 Materiale: Imagini cu secvențe din povești (la alegere)
Regulile jocului: La semnalul convenit, în ordinea stabilită, copiii vor așeza imaginile în ordinea
desfășurării acțiunii a conținutului unei povești cunoscute. La finalul jocului răspunsurile corecte
sunt răsplătite cu aplauze și stimulente simbolice.
Elementele de joc: Mișcarea, aplauzele, întrecerea
În funcție de numărul copiilor din grupă se pot alege imaginile de la două-trei povești.
Recomandat este să nu fie mai mult de patru imagini pentru fiecare poveste, pentru ca jocul să nu se
transforme în repovestire.
Se vor oferi copiilor imagini amestecate, ce conțin secvențe dintr-o poveste, iar aceștia trebuie
să le așeze în ordinea desfășurării acțiunii poveștii. Fiecare secvență va fi povestită de către un alt
copil și așezată la flanelograf.
După povestirea imaginii și așezarea acesteia la flanelograf copiii se grupează în funcție de
povestea extrasă.
Exemplu de povești:
 Turtița
 Hansel și Gretel
 Pățania ursului cafeniu
 Fata babei și fata moșneagului
În partea a doua a jocului fiecare echipă nou formată în funcție de poveste va dramatiza pe
scurt povestea respectivă.
La finalul jocului copiii vor fi recompensați pentru răspunsurile corecte cu aplauze și
POVESTEA ÎNCÂLCITĂ
Obiective: Verificarea conținutului poveștilor învățate. Consolidarea deprinderii de exprimare orală
corectă
71
Resurse:
 Materiale: Imagini cu secvențe din povești
Regulile jocului: Copiii desemnați prin procedeul de joc stabilit identifică poveștile după imaginile
prezentate și povestesc coerent conținutul fiecărei imagini. Răspunsurile corecte vor fi
recompensate cu aplauze și stimulente.
Elementele de joc: Aplauze, întrecerea, mișcarea
Pe o măsuță, în fața grupei, sunt așezate ilustrațiile din două-trei povești cunoscute (maximum
patru-cinci imagini din fiecare poveste). Educatoarea amestecă ilustrațiile și le cere copiilor să
separe ilustrațiile corespunzătoare fiecărei povești, apoi să așeze în ordinea cronologică acțiunile.
Copiii vor verbaliza, prin propoziții bine formulate, cele intuite în fiecare imagine.
Poveștile pot fi alese în funcție de tematica săptămânii, scrise de același autor, legende despre
animale etc.
Exemple:
 Amintiri din copilărie:
 La scăldat
 Pupăza din tei
 La cireșe
BIBLIOGRAFIE
I. LITERATURĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
1. Cerghit Ion, (2006), Metode de învățământ, Iași, Editura Polirom

2. Chateau Jean, (2002), Copilul și jocul, București, Editura Didactică și Pedagogică
72
3. Claparete Eduard, (1975), Psihologia copilului și pedagogia experimentală, București, Editura
Didactică și Pedagogică
4. Cojocariu Venera-Mihaela, Mâță Liliana, (2011), Pedagogia învățământului primar și
preșcolar, Bacău, Editura Alma Mater
5. Cojocariu Venera-Mihaela, (2010), Strategii educaționale centrate pe beneficiarul învățării.
Constructivism și practici eficiente, Bacău, Editura Alma Mater
6. Cojocariu Venera-Mihaela (2008), Teoria și metodologia instruirii (ed. a-III-a), București,
Editura Didactică și Pedagogică
7. Cojocariu Venera-Mihaela (2003), Educație pentu schimbare și creativitate, București, Editura
8. Cosmovici Andrei, (2005), Psihologie generală, Iași, Editura Polirom
9. Cosmovici Andrei, Iacob Luminița, (2008), Psihologie școlară, Iași, Editura Polirom
10. Debesse Maurice, (1970), Psihologia copilului de la naștere la adolescență, București, Editura
11. Dumitriu Constanța, (2011), Psihopedagogia jocului, Bacău, Editura Alma Mater
12. Elkonim D.B., (1980), Psihologia jocului, (trad.), Editura Didactică și Pedagogică
13. Harwood Robin, Miller Scott, (2010), Psihologia copilului, Iași, Editura Polirom
14. Munteanu Ana, (2006), Psihologia dezvoltării umane, Iași, Editura Polirom
15. Pantilimon Golu, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, București, Editura
16. Pâslaru Gabriela Crenguța, Cazacu Oana, (2005), Instruire și educație modernă în învățământul
preșcolar contemporan, Bacău, Editura Grafit
17. Piaget Jean, Inhelder Barbel, (1966), Psihologia copilului, București, Editura Didactică și
Pedagogică
18. Sălăvăstru Dorina, (2004), Psihologia educației, Iași, Editura Polirom
19. Stoica Marin, (2001), Pedagogie și psihologie, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru
20. Tomșa Gheorghe, (2005), Psihopedagogie preșcolară și școlară, București, Editura Coresi
21. Ursula Șchiopu, (1967), Psihologia copilului, București, Editura Didactică și Pedagogică
22. Vianu Tudor, (1986), Gândirea etică, București, Editura Minerva
II. LITERATURĂ DE SPECIALITATE
1. Blaga Lucian, (1919), Poemele luminii, București, Editura Cartea Românească
2. Bulgăre Gheorghe, (2000), Dicționar de omonime, București, Editura Lucman
3. Constantinescu Silviu, (2000), Dicționar de paronime, București, Editura Lucman
4. Dănilă Ioan, (2001), Algoritmii analizei gramaticale, Bacău, Editura Egal
5. Dănilă Ioan, ( 2001), Fonetică și fonologie, Bacău, Editura Egal
73
6. Dănilă Ioan, (2005), Româna corectă prin întrebări și răspunsuri, București, Editura Bic All
7. Marcu Florin, (2000), Dicționar de neologisme, București, Editura Lucman
8. Mocanu Dragoș, (2000), Dicționar de sinonime, București, Editura Lucman
9. Vințeler Onufrie, (2000), Dicționar de antonime, București, Editura Lucman
III. DIDACTICĂ PREȘCOLARĂ

III. 1. DIDACTICĂ
1. Coman Stela, (1995), Educație fizică și metodica predării ei la clasele I-IV, Iași, Editura Spiru
Haret
2. Crețu Cristian Constantin, (2006), Ghid privind desfășurarea activităților de educație fizică,
Argeș, Editura Tiparg
3. Dănilă Ioan, Țarălungă Elena, (2004), Lecția în evenimente. Ghid de proiectare, Bacău, Editura
Egal
4. Dumitrana Magdalena (2002), Activități matematice în grădiniță, București, Editura Compania
5. Dumitrana Magdalena (2002), Educarea limbajului în învățământul preșcolar, București, Editura
Compania
6. Lespezeanu Monica (2007), Tradițional și modern în învățământul preșcolar, București, Editura
Omfal Esențial
7. Lupu Costică, (2014), Didactica jocului, Bacău, Editura Alma Mater
8. Marinescu Teofil-Ion, (1996), Metodica predării educației fizice la grădiniță și la clasele I-IV,
Iași, Editura Moldotip
9. Mâță Liliana, Cojocariu Venera-Mihaela, (2011), Ghid de elaborare a jocului didactic, Bacău,
Editura Alma Mater
10. Neagu Mihaela, Georgeta Beraru, (1997), Activități matematice în grădiniță, Iași, Editura
Polirom
11. Rusu-Manea Georgeta, (2006), Exerciții pentru corectarea vorbirii, Bacău, Editura Egal
12. Stătesc Elena, (1995), Elemente de limbaj plastic, București, Editura Fundația ”România de
Mâine”
13. Varzari Elena, Taiban Maria, (1973), Metodica cunoașterii mediului și dezvoltării limbajului,
București, Editura Didactică și Pedagogică
III. 2. JOCUL DIDACTIC
1. Antonovici Ștefania, Ciobotaru Melania, (2005), Educarea limbajului – extindere, București,
Editura Aramis
2. Antonovici Ștefania, Jalbă Cornelia, (2005), Jocuri didactice pentru activitățile matematice din
grădiniță, București, Editura Aramis
74
3. Antonovici Ștefania, Nicu Gabriela, (2004), Jocuri interdisciplinare, București, Editura Aramis
4. Barthe Valerie, (2010), 1001 activități pentru grădiniță, București, Editura Aramis
5. Dima Silvia, Pâclea Daniela, (1995), Veniți să ne jucăm, copii!, București, Editura Revista
Învățământului Preșcolar
6. Dogaru Zoe, (2003), Jocuri didactice pentru educarea limbajului, București, Editura Aramis
7. Hanganu Ileana, Raclaru Cireșica, (2005), Educație pentru societate, București, Editura Aramis
8. Hanganu Ileana, Raclaru Cireșica, (2005), Jocuri pentru preșcolari, București, Editura Aramis
9. Ilie Stela, (2006), Magicienii mesajelor orale, Bacău, Editura Egal
10. Vodiță Anca, (2003), Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului, București, Editura Aramis
WEBOGRAFIE
1. XXX, (f.a.), Spielesammlung: 3000 Spiele und Ideen für Gruppenstunden oder Freizeiten,
www.praxis-jugendarbeit.de, accesat în data de 18.11.2016
2. XXX, (f.a.), Kreisspiele, http://www.gruppenspiele-hits.de/kreisspiele.html, accesat în
data de 09.11.2016
3. XXX, (f.a.), 1001 Spiele, www.1001spiele.de, accesat în data de 01.12.2016
4. XXX, (f.a.), Gruppen Spiele, www.gruppenspiele.de, accesat în data de 17.10.2016
5. XXX, (f.a.), Playcom, www.spiele.de, accesat în data de 24.01.2017
6. XXX (f.a), Spielefuerdich, www.spielefuerdich.de, accesat în data de 01.12.2016
7. XXX (f.a), Kinderspiele-Welt, www.kinderspiele-welt.de, accesat în data de 24.01.2017
8. XXX (f.a), Jocul didactic, www.academia.edu, accesat în data de 19.02. 2017
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE …………………………………………………………………. 1
75
CAPITOLUL I
JOCUL ȘI JOCUL DIDACTIC. NOȚIUNI TEORETICE ……………………….. 2
I.1. Importanța jocului și a jocului didactic în activitățile didactice ………………….. 3
I.2. Definiția jocului și a jocului didactic ……………………………………………... 6
I.3. Clasificarea jocului și a jocului didactic ………………………………………….. 8
I.4. Funcțiile jocului și ale jocului didactic ……………………………………….… 11
I.5. Structura psihopedagogică a derulării jocului și jocului didactic ………………… 13
CAPITOLUL II
JOCURI DIDACTICE PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI ………………… 15
II. 1. Jocuri didactice pentru limbă și comunicare ……………………………………. 16
II.1.1. Sistemul fonetic …………………………………………………………… 16
A. Jocuri pentru pronunțarea corectă a sunetelor …………………………….. 16
B. Jocuri pentru analiza și sinteza fonetică …………………………………… 22
II.1.2. Sistemul lexical-semantic ………………………………………………… 36
A. Jocuri didactice lexicale …………………………………………………… 36

B. Jocuri didactice lexical-semantice ………………………………………… 42
II.1.3. Sistemul gramatical (morfosintactic) …………………………………….. 51
II. 2. Jocuri pentru dezvoltarea comunicării orale ……………………………………. 65
II. 3. Jocuri didactice literare …………………………….…………………………… 76
II. 4. Jocuri de creație cu subiecte din povești și basme ……………………………… 84
CAPITOLUL III
JOCURI DIDACTICE PENTRU CUNOAȘTEREA MEDIULUI ………………. 88
III. 1. Omul – ființă socială integrată în mediu ………………………………………. 89
III.1.1. Jocuri didactice despre corpul uman …………………………..………… 89
III.1.2. Jocuri didactice despre condiții de întreținere a vieții și sănătății ……….. 93
III.1.3. Jocuri didactice despre activități specifice omului în societate …………. 103
III.2. Omul și mediul natural .......................................................................…………. 109
III.2.1. Jocuri didactice despre viețuitoare ……………………………………….. 109
III.2.2. Jocuri didactice despre plante …………………………………………… 113
III.2.3. Jocuri didactice despre fenomene ale naturii ……………………………. 117
III.2.4. Jocuri didactice despre elemente de geografie …………………………… 120
III.2.5. Jocuri didactice despre elemente de astronomie ………………….……… 122
CAPITOLUL IV
JOCURI DIDACTICE MATEMATICE ………………….....………..…………… 124
IV. 1. Jocuri didactice de formare de mulțimi ………………………………………… 125
IV. 2. Jocuri didactice cu forme și figuri geometrice …………………………………. 132
IV. 3. Jocuri didactice de elemente de geometrie plană și în spațiu ………………….. 138
IV. 4. Jocuri didactice de numere naturale …………………………………..………... 145
IV. 5. Jocuri didactice pentru unități de măsură ………………………………………. 152
CAPITOLUL V
JOCURI DIDACTICE DE EXPRIMARE ARTISTICO-PLASTICĂ …………… 156
76
CAPITOLUL VI
JOCURI DIDACTICE PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ………………………… 161
CAPITOLUL VII
JOCURI DIDACTICE MUZICALE ……………………………………………… 171
CAPITOLUL VIII
JOCURI ȘI EXERCIȚII DE MIȘCARE DESFĂȘURATE ÎN NATURĂ SAU
ÎN SALA DE SPORT ………………………………………………………………. 176
CAPITOLUL IX
JOCURI PENTRU ZIUA DE NAȘTERE …………………………………………. 194
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................… 203
77

Nemarcate - Jocuri Minunate... Varianta 2 Forma Finala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nemarcate - Jocuri Minunate... Varianta 2 Forma Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL II

JOCURI DIDACTICE PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI ………………… 15

A. Jocuri didactice lexicale …………………………………………………… 36

JOCURI PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI

A. JOCURI PENTRU PRONUNȚAREA CORECTĂ A SUNETELOR

Vârsta: 3–4 ani

CĂSUȚA DIN OALĂ

Vârsta: 3–4 ani

Vârsta: 3–4 ani

Vârsta: 3–4 ani

SUNETUL FOCULUI, VÂNTULUI ȘI AL APEI

ANOTIMPURILE ȘI SUNETELE LOR

Vârsta: 3–6/7 ani

Vârsta: 4–5/6 ani

Vârsta: 4–7 ani

Vârsta: 5–7 ani

Regulile jocului: La semnalul convenit, se pronunță onomatopeea în ritmul, intensitatea și durata

B. JOCURI PENTRU ANALIZA ȘI SINTEZA FONETICĂ

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

CUVINTE CARE RESPIRĂ DE TREI ORI

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

SPUNE CU CE SUNET ÎNCEPE?

Vârsta: 5–6/7 ani

UNDE ESTE SUNETUL M DE LA MĂR?

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5 – 6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

VÂN-Ă-TOA-RE A- VI-A- TOR

Vârsta: 5–6/7 ani

S A Rochia sa era frumoasă

S A R Eu sar peste gărduț.

Vârsta: 5–6/7 ani

TUR ȘI RETUR (DUS – ÎNTORS)

Vârsta: 5–6/7 ani

I.2. SISTEMUL LEXICAL- SEMANTIC

A. JOCURI DIDACTICE LEXICALE

Vârsta: 3–4 ani

Vârsta: 4–5/6 ani

ÎN ȚARA LUI GULLIVER

Vârsta: 4–5 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

POPAS PE INSULELE MISTERIOASE

Vârsta: 5 – 6/7 ani

Vârsta: 5–8 ani

Vârsta: 5–8 ani

B. JOCURI DIDACTICE LEXICAL – SEMANTICE

Vârsta: 3–5 ani

Vârsta: 4–5 ani

Vârsta: 4–5 ani

Vârsta: 4–5 ani

Vârsta: 5–6 ani

Vârsta: 5–6 ani

Vârsta: 5–7/8 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

Vârsta: 5–6/7 ani

- ceai – ceas - cete – cere.

În partea a doua a jocului se solicită copiilor să descopere perechi de paronime și să

CUVINTE CU MAI MULTE SENSURI