JOCURI-EXERCIŢIU PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI

ANIIMALELE (3-4 ANI)

Scopuri:
 Formarea deprinderii de exprimare în propoziţii corecte din punct de vedere
gramatical.
 Pronunţarea corectă a consoanelor m, n, r.
Sarcina didactică:
 Denumirea animalelor reprezentate în imagini şi reproducerea
onomatopeelor specifice acestora.
Material didactic:
 Jetoane cu animale sălbatice şi domestice. Desfăşurarea jocului:
 Se prezintă imagini cu animale, copiii denumesc animalele, apoi reproduc
onomatopeele corespunzătoare acestora.
Exemple:
- Cine este în imagine?................(pisica, raţa, vaca, ursul, broasca)
- Cum face...? (pisica, ursul, broasca) - ... face... (miau, mor, oac) Toţi copiii
repetă onomatopeea.

SPUNE CINE ESTE (3-4 ANI)

Scopuri:
 Recunoaşterea şi denumirea corectă a animalelor sălbatice.
 Formarea deprinderii de a se exprima corect, în propoziţii simple şi dezvoltate.
Sarcina didactică:
 Diferenţierea animalelor sălbatice de cele domestice şi pronunţarea corectă a
denumirii acestor animale.

Desfăşurarea jocului:

Se prezintă copiilor un set de imagini cu animale. Copiii trebuie să recunoască numai animalele
sălbatice şi să le denumească.
Exemplu:
Educatoarea va formula întrebarea: - Ce ştiţi despre... (urs, iepure)?
Copiii răspund, exprimându-se în propoziţii simple sau dezvoltate. Apoi vor imita glasul sau mersul
animalului respectiv.
 SPUNE MAI DEPARTE (3-4 ANI)

Scop:
 Pronunţarea clară a consoanelor din cuvinte.
Sarcina didactică:
 Completarea propoziţiilor cu onomatopeele potrivite.
Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea formulează începutul unei propoziţii, iar copiii completează cu onomatopee.

Exemple:
Cioara face... cra-cra.
Şoricelul face... chiţ-chiţ.
Albina face... bâz-bâz.
Maşina face... bârr-bârr.
Trenul face... tu-tuu.

DE-A BALONUL (3-4 ANI)

Scopuri:
 Pronunţarea corectă a consoanelor ş, f izolat.
 Dezvoltarea spiritului de echipă.

Sarcina didactică:
 Pronunţarea corectă a sunetelor f şi ş.

Desfăşurarea jocului:
 Copiii stau într-un cerc mic; ei reprezintă „balonul". La comanda „umflăm balonul", toţi copiii
suflă, rostind sunetul f şi lărgesc cercul (balonul este umflat). La comanda „balonul s-a spart",
copiii rostesc consoana ş lin, îndelungat, apoi revin în cercul mic.

URSUL ŞI ALBINELE (3-4 ANI)

Scop:
 Perceperea şi pronunţarea corectă a sunetelor b, z, r, integrate în cuvinte.

Sarcina didactică:
 Pronunţarea corectă a onomatopeelor specifice glasului ursului şi albinelor.

Desfăşurarea jocului:
 Se stabilesc personajele jocului: ursul, albina-paznic, albinele lucrătoare. „Albinele" stau în
stup, bâzâind cu intensitate mică. O albină-paznic păzeşte stupul. Ursul dă târcoale stupului,
încercând să intre. Atunci, „albina-paznic" bâzâie mai intens. Drept urmare şi bâzâitul albinelor
din stup creşte în intensitate. Ursul mormăie, iar albinele zumzăie în jurul lui alungându-1. După
fiecare joc se schimbă personajele.

FETIŢA ŞI GÂŞTELE (3-4 ANI)

Scopuri:
 Perceperea şi pronunţarea corectă a sunetelor s, g integrate în cuvinte.
 Dezvoltarea auzului fonematic.

Sarcina didactică:
 Pronunţarea corectă a onomatopeelor specifice glasului unor animale.

Desfăşurarea jocului:
 O fetiţă îndeplineşte rolul de „mamă" , iar ceilalţi copii vor fi „gâştele". „Gâştele" sunt pe
câmp (un loc marcat cu cretă de educatoare), repetând sunetul „sss..." (imită sâsâitul
gâştelor), iar în momentul în care „mama" spune: „Gâşte, veniţi la mama!", acestea vor
alerga până la ea imitând zborul gâştelor şi strigând „ga, ga, ga...". Rolul de mamă se
schimbă de fiecare dată când se repetă jocul.

RĂSPUNDE REPEDE (3-4 ANl)

Scopuri:
 Pronunţarea corectă a unor consoane incluse în cuvinte.
 Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate.

Sarcina didactică:
 Pronunţarea corectă a unor onomatopee.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea le solicită copiilor să răspundă la întrebări prin onomatopee. Exemple:
- Cum facem când ne este frig? (Brrr)
- Cum sună telefonul? (Ţrrr)
- Cum bate vântul? (Vâjjj)

COPACII ŞI VRĂBIUŢA (3-4 ANI)

Scopuri:
 Exersarea pronunţării corecte a consoanelor f, ş, v, j existente în cuvinte.
Activizarea vocabularului.

Sarcina didactică:
 Pronunţarea corectă a onomatopeelor şi a versurilor date de educatoare.

Desfăşurarea jocului:
  Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea expune o povestire (verbal sau cu ajutorul unei
înregistrări).
„într-o zi, copiii de grupa mare au plecat la plimbare în parc. Când se jucau mai frumos, a pornit o
furtună. Vântul a început să bată puternic: vâjj, vâjj! Franzele copacilor foşneau: fâşş, fâşş!"
Copiii repetă sunetele - o dată cu educatoarea - însoţite de mişcări potrivite. Apoi sunt interpretate
versurile:
„Pe copacul înverzit
Vrăbiuţa a sosit,
Huţa-huţa cu crenguţa."
Strofa va fi recitată de copii şi însoţită de mişcările sugerate de versuri. Jocul este reluat de câte ori
doresc copiii.

CURTEA CU PĂSĂRI (4-5 ANI)

Scopuri:
 Pronunţarea corectă a consoanelor c, g, s, integrate în cuvinte.
 Consolidarea deprinderii de a se exprima în propoziţii simple sau dezvoltate, corecte din punct de
vedere gramatical.
Sarcina didactică:
 Pronunţarea corectă a unor cuvinte care denumesc animale. Desfăşurarea jocului:
 Jocul începe prin ascultarea unei întâmplări înregistrate: „Am fost în vizită, săptămâna tre cută, la
bunicii mei. Dis-de-dimineaţă m-a trezit cineva:Cu-cu-ri-gu! Cu-cu-ri-gu! Cine credeţi că era?"
Educatoarea opreşte casetofonul, iar copiii răspund la întrebare, apoi reproduc onomatopeea
corespunzătoare. (Copiii recunosc pasărea şi pronunţă corect numele acesteia: cocoşul).
Educatoarea porneşte din nou casetofonul.
„Cot-co-dac, Cot-co-dac,

Oare cine m-a trezit? - (găina) Printre păsări sâsâia

Gâscă albă şi frumoasă,

De mâncare ea cerea! (sss)"

După fiecare vers enunţat, copiii repetă de mai multe ori sunetele.

CINE AŞAZĂ PRIMUL IMAGINILE? (4-5 ANI)

Scopuri:
 Verificarea însuşirii conţinutului poveştii „Capra cu trei iezi", de Ion Creangă.
 Consolidarea deprinderii de a povesti coerent un fragment dintr-o poveste.

Sarcina didactică:
 Ordonarea cronologică a momentelor principale din poveste şi reproducerea coerentă a unui
fragment din poveste.
 Material didactic:
 Imagini cu secvenţe din poveşti cunoscute.

Desfăşurarea jocului:
 Jocul se poate desfăşura cel mai bine la sectorul „Bibliotecă". Educatoarea cere copiilor să
ordoneze cronologic imaginile cu momentele principale ale poveştii „Capra cu trei iezi". Primul
care termină de aranjat îşi alege o imagine şi relatează fragmentul prezentat.

CINE ESTE? (4-5 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a formula răspunsuri la întrebările educatoarei, utilizând structuri
gramaticale corecte.
 Verificarea cunoştinţelor copiilor despre denumirea corectă a animalelor domestice şi a puilor
lor.

Sarcina didactică:
 Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.

Material didactic:
 Jetoane cu animale şi cu puii lor.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoatea oferă copiilor jetoane cu animale domestice şi cu puii acestora. Copiii privesc
jetoanele şi răspund la întrebarea:
- Cine este puiul vacii? (al calului, al oii, al caprei). (Puiul vacii este viţelul.)
Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii scurte.

MINGILE ( 4-5 ANI)

Scopuri:

 Pronunţarea corectă a consoanelor r, ş, g, v.

 Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.

Sarcina didactica:

 Formularea de propoziţii folosind cuvintele date.

 Mingi colorate.

Desfasurarea jocului:

 Copiii vor sta pe covor, în cerc, cu picioarele puţin depărtate pentru a putea rostogol: mingea de la unul
la celălalt. Patru dintre ei vor avea câte o minge de culoare diferită faţă de ceilalţi (roşie, galbenă,
albastră, verde), iar doi copii nu vor avea mingi. Unul din copiii fără minge va cere mingea pe care o
doreşte (roşie, galbenă etc.).
Copilul care are mingea respectivă o rostogoleşte şi i-o trimite. Copilul care a primit-o va spune ce
culoare are şi va formula o propoziţie cu acest cuvânt (condiţie obligatorie pentru a păstra mingea).

Exemple:
VERDE ROSU
Eu am o broscuţă verde. Eu am o rochita rosie.
Frunza este verde. Floarea este rosie.

EU ÎNTREB, VOI RĂSPUNDEŢI (5-6 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii simple şi dezvoltate.
 Utilizarea corectă a verbelor la timpul prezent şi trecut în propoziţii.

Sarcina didactică:
 Formularea unor propoziţii în care sunt folosite verbe la timpul prezent şi trecut.

Material didactic:
 Imagini (jetoane) variate.

Desfăşurarea jocului:
• Jocul se desfăşoară atât pe baza materialului didactic, cât şi oral.
I. Se vor prezenta imagini diferite, iar educatoarea formulează întrebări.

Exemple:
- Cine vine...................? (Mama vine acasă. Copilul vine la grădiniţă.)
- Cine a plecat.............? (Tata a plecat cu maşina. Rândunica a plecat în ţările calde.)
- Cine mănâncă...........? (Căţelul mănâncă oase. Iepuraşul mănâncă morcovi.)
- Ce au răsărit..............? (Ghioceii au răsărit în grădină.)

II.Se vor putea adresa întrebări care solicită utilizarea verbelor la prezent sau trecut şi fără
utilizarea unui material intuitiv.
- Ce aţi spus prima dată când aţi venit la grădiniţă?
- Ce jucărie am în mână?

CUM ESTE? (5-6 ANI)

Scopuri:
• Formarea capacităţii de a recunoaşte însuşirile caracteristice ale unor personaje.
• Consolidarea deprinderii de exprimare orală corectă, în structuri gramaticale ample.

Sarcina didactică:
• Precizarea însuşirilor fizice şi morale ale personajelor din poveştile cunoscute.
Desfăşurarea jocului:
• Pe baza conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului", copiii vor enumera însuşirile
personajelor principale.

Exemple:
- Cum era fata babei? - (... harnică, frumoasă, bună la suflet, ascultătoare)
- Cum era fata moşului? - (... leneşă, urâtă, rea la suflet, neascultătoare)
- Cum era moşul? Cum era baba?
- Cum era Sfânta Vineri? etc.

SPUNE MAI DEPARTE (5-7 ANI)

Scopuri:
- Ordonarea cronologică a acţiunilor unei poveşti.
- Consolidarea deprinderii de a povesti fragmente din poveştile cunoscute.

Sarcina didactică:
- Povestirea cursivă şi în ordinea desfăşurării acţiunii a conţinutului unei poveşti cunoscute.

Material didactic:
- Imagini cu secvenţe din poveste.

Desfăşurarea jocului:
- Se vor oferi copiilor imagini amestecate, ce conţin secvenţe dintr-o poveste, iar aceştia trebuie să
le aşeze în ordinea desfăşurării acţiunii poveştii. Fiecare secvenţă va fi povestită de către un alt
copil.
Este bine să nu fie mai mult de patru imagini, pentru ca jocul să nu se transforme în repovestire.
Poveşti:
- Capra cu trei iezi.
- Ursul păcălit de vulpe.
- Scufiţa Roşie.
Exemplu:
Capra cu trei iezi
- Capra pleacă la pădure.
- Iedul cel mare deschide uşa lupului.
- Iedul cel mare şi iedul mijlociu sunt mâncaţi de lup.
- Iedul cel mic îi povesteşte mamei ce s-a întâmplat.
- Lupul cade în groapa cu foc.
 CUI DĂM? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Formarea deprinderii de a folosi corect substantive în cazul dativ şi verbe la timpul
prezent.
 Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii, respectând acordul
între părţile de vorbire.
Sarcina didactică:
 Completarea propoziţiilor cu substantive în
cazul dativ. Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea începe o propoziţie, iar copiii trebuie să o completeze folosind
cuvintele potrivite.
Exemple:
- Băieţelul dă un os... (căţelului). (Cui dă băieţelul un os?)
- Mama oferă flori... (bunicii). (Cui oferă mama flori?)
- Fetiţa dă de mâncare... (puişorilor). (Cui dă de mâncare fetiţa?)

POVESTEA ÎNCÂLCITĂ (5-6 ANI)

Scopuri:
 Verificarea conţinutului poveştilor învăţate.
 Consolidarea deprinderii de exprimare orală corectă.

Sarcina didactică:
 Identificarea poveştilor după imaginile prezentate şi povestirea coerentă a
conţinutului fiecărei imagini.

Material didactic:
 Imagini cu secvenţe
din poveşti.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea amestecă ilustraţii din două-trei poveşti cunoscute (maximum patru-
cinci imagini din fiecare poveste) şi le cere copiilor să separe imaginile
corespunzătoare fiecărei poveşti, apoi să aşeze în ordine cronologică acţiunile. Copiii
vor verbaliza, prin propoziţii bine formulate, cele intuite în fiecare imagine.

Exemple:
„Punguţa cu doi bani", „Ursul păcălit de vulpe".
 ŞTII SĂ RĂSPUNZI? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Folosirea corectă a afirmaţiei şi a negaţiei într-un context dat.
 Dezvoltarea gândirii logice.
Sarcina didactică:
 Afirmarea sau negarea unui enunţ dat. Desfăşurarea jocului:
Educatoarea formulează o propoziţie, iar copiii afirmă sau neagă propoziţia. Exemple:
I. Grivei a învăţat o poezie. Nu, Grivei nu poate învăţa o poezie.
II. Mierla cântă în pădure. Da, mierla cântă în pădure.
III. Papagalul vorbeşte. Da, papagalul vorbeşte.
IV. Elefantul merge la şcoală. Nu, elefantul nu merge la şcoală.
V.Peştele nu trăieşte în apă. Ba da, peştele trăieşte în apă.

CINE ŞTIE MAI MULTE VERSURI? (5-7 ANI)

Scopuri:
, • Consolidarea deprinderii de a recita clar, expresiv, coerent poeziile învăţate.
 Exersarea memorării voluntare.

Sarcina didactică:
 Recitarea expresivă a poeziilor învăţate.

Desfăşurarea jocului:
 Se organizează un concurs între două echipe. Tematica versurilor poate fi variată: despre
animale, plante, obiceiuri tradiţionale. Echipa care recită expresiv cele mai multe versuri va
fi declarată învingătoare.

GĂSEŞTE CUVÂNTUL (5-6 ANI)

Scopuri:
 Formarea deprinderii de a folosi cuvinte cu sens opus în contexte adecvate.
 Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii corecte din punct de vedere
gramatical.

Sarcina didactică:
 Găsirea cuvintelor cu sens opus şi utilizarea lor în propoziţii.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea spune un cuvânt, iar copiii găsesc antonimul acestuia (cuvântul cu sens
opus).
Exemple:
prieten - duşman
adevăr – minciună
obraznic - cuminte
bucuros - trist
urât - frumos
sănătos - bolnav
plânge - râde
uşor - greu
Educatoarea solicită copiilor să formuleze propoziţii dezvoltate folosind cuvintele găsite.
Exemplu:
prieten - duşman - Câinele este prietenul omului.
- Lupul este duşmanul oilor.

CINE POATE FI? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a asocia logic cuvinte.
 Activizarea vocabularului.

Sarcina didactică:
 Enumerarea unor obiecte sau fiinţe ce pot fi asociate unor însuşiri stabilite.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea adresează întrebarea „Cine poate fi...?", iar copiii răspund enumerând
cât mai multe cuvinte (substantive) potrivite.

Exemple:
Cine poate fi mare? (apa, copilul, cubul, ursul)

Ce poate fi frumos? (copacul, papagalul, floarea)

Cine poate fi harnică? (mama, fetiţa, gospodina, albina)

SPUNE NUMELE FIECĂRUIA (5-6 ANI)

Scopuri:
• Consolidarea deprinderii de exprimare orală, corectă, în structuri gramaticale cât
mai ample.
 Formarea deprinderii de a formula răspunsuri ample la întrebările educatoarei.

Sarcina didactică:
 Formularea corectă a răspunsurilor la întrebările educatoarei, respectând acordul
părţilor de vorbire din propoziţii.
 Desfăşurarea jocului:
Educatoarea pune o serie de întrebări, iar copiii răspund prin propoziţii dezvoltate.

Exemple:
- Care animal fură găini? (Vulpea fură găini, raţe şi alte păsări.)
- Care pasăre îşi cântă numele? (Cucul este pasărea care îşi cântă numele: cu-cu, cu-cu.)
- Cine este tatăl tatălui tău? Etc

CUM POATE FI? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a asocia logic cuvinte (obiecte şi însuşiri ale acestora).
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului.

Sarcina didactică:
 Enumerarea unor însuşiri ce pot fi asociate unor obiecte.

Material didactic:
 Jetoane variate.

Desfăşurarea jocului:
 Pe baza materialului intuitiv sau fără acesta, educatoarea solicită ajutorul copiilor pentru găsirea
însuşirilor potrivite obiectelor, fiinţelor sau fenomenelor date.

Exemple:
- Cum poate fi eleva? (silitoare, cuminte, ascultătoare)
- Cum poate fi cerul? (senin, cu nori, întunecat)
- Cum poate fi mărul? (roşu, galben, rotund, parfumat)

SĂ CĂLĂTORIM (5-6 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele necesare unei călătorii.
 Consolidarea deprinderii de exprimare corectă în structuri gramaticale ample.

Sarcina didactică:
 Alegerea şi denumirea obiectelor necesare unei călătorii.

Material didactic:
 Jetoane cu diferite obiecte.

Desfăşurarea jocului:
  Copiii selectează numai imaginile cu obiectele necesare pentru o călătorie stabilită de edu catoare
şi le denumesc. Exemple de imagini: furcă, sapă, maşină, costum de cosmonaut, staţie de benzină,
ochelari de soare, aţă, robot, o carte, o minge, o roată, o trusă medicală, valiză, obiecte de
îmbrăcăminte etc.

Teme de călătorie:
La munte; La mare; Pe Lună; La bunici etc.
 Copiii vor denumi obiectele necesare în călătorie şi vor motiva necesitatea lor.

COMPLETEAZĂ CE LIPSEŞTE (5-7 ANI)

Scopuri:
 Dezvoltarea memoriei voluntare.
 Verificarea însuşirii conţinutului poeziei „Zdreanţă", de T. Arghezi.
Sarcina didactică:
 Completarea versurilor începute de educatoare folosind cuvintele potrivite din poezie.
Desfăşurarea jocului:
 Pe baza unei imagini din poezia „Zdreanţă", copiii completează versurile începute de edu-
catoare.
Exemplu:
„E un câine...
De flocos,...
Parcă-i... din petice,
Ca să-1 tot...
Ferfeniţele-i...
Şi pe..., pe nara cârnă."

SĂ ALINTĂM CUVINTELE (5-6 ANI)

Scopuri:
 Formarea deprinderii de a folosi diminutive în comunicarea orală.
 Formarea deprinderii de a despărţi cuvinte în silabe.

Sarcina didactică:
 Precizarea diminutivelor unor cuvinte date şi despărţirea corectă a acestora în silabe.

Material didactic:
 Jetoane, obiecte.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea poate folosi jetoane sau obiecte care să ilustreze cuvintele: greier, furnică, picior,
casă, floare etc.
 Educatoarea solicită copiilor să despartă în silabe cele două forme ale cuvântului şi să alcătuiască
o propoziţie simplă cu una dintre ele.

Exemplu:
ca-să / că-su-ţă; casă - căsuţă. Bunica are o casă la ţară. Piticii au o căsuţă în pădure.

NE JUCĂM FOLOSIND CUVINTE (5-6 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a utiliza diminutive în comunicarea orală.
 Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii folosind cuvinte date.

Sarcina didactică:
 Precizarea diminutivelor unor cuvinte date.

Desfăşurarea jocului:
 Jocul se desfăşoară oral. Se cere copiilor să spună diminutivele unor cuvinte alese de educatoare.
Exemple:
- frunză - frunzuliţă
- harnică - hărnicuţă
- măruntă - mărunţică
Copiii trebuie să formuleze propoziţii cu aceste cuvinte.

URSUL PĂCĂLIT DE VULPE (5-7 ANI)

Scopuri:
 Verificarea însuşirii conţinutului poveştii „Ursul păcălit de vulpe", de Ion Creangă.
 Consolidarea deprinderii de a formula unele propoziţii prin care să se precizeze însuşirile
personajelor din poveste.

Sarcina didactică:
 Evidenţierea însuşirilor fizice şi morale ale personajelor din poveste, precum şi a faptelor bune
sau rele prezentate de copii.

Material didactic:
 Jetoane cu personajele din poveste.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea prezintă personajele din povestea „Ursul păcălit de vulpe". Copiii recunosc
personajele şi povestea din care fac parte.
 Educatoarea va adresa întrebări copiilor, vizând aspecte referitoare la însuşirile fizice şi morale
ale acestora. Copiii formulează propoziţii în care surprind aceste însuşiri.
 LIBRĂRIA (5-7 ANI)

Scopuri:
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului.
 Folosirea unor propoziţii dezvoltate şi a unor fraze în comunicare.

Sarcina didactică:
 Formularea unor propoziţii cu un cuvânt dat.

Material didactic:
 Obiecte variate şi jucării.

Desfăşurarea jocului:
 Copiii sunt îndrumaţi să cumpere de la librărie (improvizată într-un colţ al sălii de grupă) o
jucărie sau un alt obiect (un creion, o carte, un caiet). Vor denumi obiectul şi vor formula o propoziţie
simplă sau dezvoltată. Jocul se poate complica dacă li se permite copiilor să cumpere mai multe obiecte
odată (un creion şi o păpuşă).
Exemplu:
creion - Creionul este roşu.
- Creionul este în penar la Andrei.

FII ATENT (5-6 ANI)

Scopuri:
 Formarea deprinderii de a delimita cuvântul ca unitate a vorbirii.
 Formarea deprinderii de a diferenţia lucrurile de fiinţe.

Sarcina didactică:
 Diferenţierea obiectelor de fiinţe.

Desfăşurarea jocului:
 Fiecare copil va primi jetoane cu imaginile unor obiecte sau fiinţe. Educatoarea va suna din
clopoţel (mai puternic sau mai încet); la sunetele puternice, copiii vor ridica jetoanele cu fiinţe, iar
la sunetele joase, jetoanele cu obiecte. în cazul în care un copil greşeşte, edu catoarea repetă
sunetul.
Variantă:
 Jetoanele sunt aşezate într-un săculeţ. Educatoarea scoate un jeton şi-1 afişează pe flanelograf.
Un copil numit sună din clopoţel (mai tare sau mai încet), în funcţie de imaginea scoasă: fiinţă sau
lucru.
Se poate juca şi pe echipe. Câştigă echipa care a indicat corect, sonor, cele mai multe simboluri.
 DE-A FLORILE (5-6 ANI)

Scopuri:
 Verificarea cunoştinţelor despre flori.
 Consolidarea deprinderii de exprimare orală în structuri gramaticale dezvoltate.

Sarcina didactică:
 Precizarea aspectelor caracteristice unor flori cunoscute.

Desfăşurarea jocului:
 Un copil interpretează rolul de cumpărător, iar ceilalţi copii reprezintă „florile". „Cumpărătorul"
intră în florărie şi doreşte să achiziţioneze flori. Fiecare „floare" trebuie să-1 convingă pe
cumpărător că e floarea cea mai potrivită.

Exemplu:
- Sunt un ghiocel, sunt alb, plăpând şi vestesc sosirea primăverii.
- Sunt un trandafir roşu, am miros plăcut. Am şi ţepi ca să mă apăr de duşmani.
Cumpărătorul va cumpăra floarea preferată.

CE SE POTRIVEŞTE? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre păsări.
 Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii dezvoltate, respectând acordul între părţile de
vorbire.

Sarcina didactică:
 Precizarea aspectelor caracteristice unor păsări în structuri gramaticale ample şi corecte.

Material didactic:
 Imagini, ecusoane.

Desfăşurarea jocului:
 Se distribuie fiecărui copil câte o ilustraţie (sau câte un ecuson). Educatoarea spune numele unei
păsări, iar copilul care are ilustraţia cu pasărea respectivă o va arăta grupei şi alcătuieşte o
propoziţie. Un alt copil are sarcina de a imita glasul păsării respective (cucul, raţa, gâscă, găina,
ciocănitoarea).
Exemple:
cucul (cu-cu)
raţa (mac-mac) etc.
 CE ESTE CALD, RECE? (5-6 ANI)

Scopuri:
Consolidarea deprinderii de asociere logică a unor cuvinte.
Activizarea vocabularului.

Sarcina didactică:
Asocierea cuvintelor cu sens opus (cald-rece) cu obiecte sau fenomene cunoscute şi
formularea unor propoziţii cu acestea.

Desfăşurarea jocului:
Educatoarea cere copiilor să indice câteva fenomene, obiecte sau fiinţe care să aibă una
din însuşirile date (rece sau cald).
Exemple:
- Rece: apa, piatra, vântul.
- Cald: caloriferul, ceaiul, soba.
Copiii vor formula propoziţii folosind cuvintele găsite.

SĂ COMPARĂM ÎNSUŞIRILE (6-7 ANI)

Scop:
 Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii dezvoltate, în care să fie utilizate gradele
de comparaţie ale adjectivelor.
Sarcina didactică:
 Folosirea gradelor de comparaţie în propoziţiile formulate de copii.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea adresează întrebări copiilor despre însuşirile obiectelor sau ale fiinţelor
comparându-le între ele.

Exemple:
- Cât de lungi sunt urechile iepuraşului faţă de cele ale şoricelului? (Foarte lungi,
cele mai lungi, la fel de lungi)
- Cum este păpuşa Ralucăi faţă de cea a Anei? (Foarte mică, la fel de mică, cea mai
mică)

SPUNE CUM SUNT PERSONAJELE (6-7 ANI)

Scopuri:
• Formarea capacităţii de a recunoaşte însuşirile caracteristice ale unor personaje.
• Consolidarea deprinderii de a formula răspunsuri coerente întrebărilor educatoarei.
 Sarcina didactică:
• Stabilirea însuşirilor specifice unor personaje de poveste.

Desfăşurarea jocului:
• Jocul se va desfăşură cu ajutorul poveştii „Punguţa cu doi bani". Vor fi caracterizate personajele:
baba, moşneagul, cocoşul, boierul, vizitiul, bucătăreasa, evidenţiindu-se însuşirile fizice şi morale.
Răspunsurile vor fi motivate. Exemple:
 Baba era rea la suflet, egoistă şi zgârcită.
 Cocoşul era curajos şi dornic de dreptate.
Pentru a motiva aprecierile, copiii vor reda fragmentul potrivit din poveste.

EU ÎNCEP ŞI TU TERMINI (6-7 ANI)

Scopuri:
 Exersarea pronunţării clare a grupurilor de sunete „che" şi „chi".
 Consolidarea deprinderii de a utiliza corect formele de plural ale substantivelor.

Sarcina didactică:
 Completarea cuvintelor începute cu silabele potrivite şi formularea unor propoziţii
folosind cuvintele noi.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea începe cuvintele care conţin grupurile de sunete „chi" şi „che", iar copiii
completează cuvântul cu silabele care se potrivesc.
Exemple:
chi-(tară) - chitare
chi-(nez) - chinezi
che-(nar) - chenare
che-(ie) - chei.
Copiii vor formula apoi propoziţii cu cuvintele descoperite.

ADAUGĂ O PROPOZIŢIE (6-7 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii dezvoltate cu un cuvânt dat.
 îmbogăţirea şi activizarea vocabularului.

Sarcina didactică:
 Denumirea imaginilor şi formularea unor propoziţii cu aceste cuvinte.

Material didactic: Jetoane.

Desfăşurarea j ocului:
 Educatoarea alege un jeton, denumeşte imaginea, apoi formulează o propoziţie cu acest
cuvânt. Fiecare copil va formula câte o propoziţie cu acelaşi cuvânt.
 Exemplu:
„primăvara."
- Primăvara a sosit, (propoziţia iniţială)
- Primăvara apar ghioceii.
- Primăvara înfloresc pomii.
Propoziţiile simple pot fi dezvoltate prin adăugarea unor cuvinte potrivite.
Exemplu:
Primăvara apar ghioceii în pădure.

NE JUCĂM CU PROPOZIŢIILE (6-7 ANI)

Scop:
 Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii dezvoltate, în care să se folosească com-
paraţia ca figură de stil.

Sarcina didactică:
 Aprecierea prin comparaţii a însuşirilor unor obiecte, fiinţe, fenomene.

Desfăşurarea jocului:
 Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini diferite, după care se vor formula propoziţii.
Educatoarea solicită copiilor să precizeze în propoziţie o însuşire a obiectului, a fiinţei sau
a fenomenului respectiv, dar şi o comparaţie (o asemănare) cu un alt obiect, fiinţă sau
fenomen.
Exemple:
- Rochiţa păpuşii este albă ca zăpada.
- Mingea este rotundă ca soarele.
- Fetiţa este frumoasă ca o floare.

TRAISTUTA CU POVESTI (6-7 ANI)

Scop: Dezvoltarea capacităţii de a reda cursiv fragmente din poveştile cunoscute.

Sarcina didactica: Recunoaşterea şi povestirea unor fragmente din poveştile cunoscute.

Material didactic: Un săculeţ de pânză, imagini cu secvenţe din poveşti cunoscute.

Desfasurarea jocului:
Educatoarea introduce într-un săculeţ o serie de ilustraţii din poveştile „Capra cu trei iezi", „Punguţa cu
doi bani", „Ursul păcălit de vulpe", „Fata babei şi fata moşneagului". Copiii sunt grupaţi în două echipe.
O echipă alege ilustraţia, iar cealaltă echipă răspunde la următoarele întrebări:
- Din ce poveste face parte ilustraţia?
- Cine este autorul poveştii?
- Ce moment al poveştii este ilustrat?
Apoi se inversează rolurile; echipa care a răspuns la întrebări va alege ilustraţia.
 DE-A TELEFONUL (6-7 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii cu un cuvânt dat.
 Folosirea vorbirii dialogate.

Sarcina didactică:
 Formularea corectă a răspunsurilor la întrebările educatoarei.

Material didactic:
 Un telefon, o geantă de poştaş, plicuri, jetoane.

Desfăşurarea jocului:
 Un copil va fi poştaşul. Acesta duce câte un plic fiecărui jucător. Plicurile conţin jetoane cu
anotimpuri sau obiecte din mediul înconjurător. Educatoarea va avea pe masă un telefon prin
intermediul căruia va purta un dialog cu copiii.
Aceasta trebuie să sune pe fiecare copil în parte şi să-i adreseze diverse cerinţe.

Exemplu:
- Alo, Ana, ce anotimp e la tine?
- De unde ştii acest lucru?
- Formulează o propoziţie cu acest cuvânt.
- Mulţumesc.
Copilul formulează o propoziţie folosind cuvântul ilustrat.

JOCUL SCRISORILOR (6-7 ANI)

Scopuri:
 Activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.
 Dezvoltarea operaţiilor gândirii.

Sarcina didactică:
 Rezolvarea unor sarcini care implică analiza fonetică a unor cuvinte; enunţarea diminutivelor
unor cuvinte date.

Material didactic:
 Precizarea antonimelor unor cuvinte date.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea primeşte mai multe scrisori pe care le citeşte copiilor. Acestea conţin sarcini pe care
copiii trebuie să le rezolve.
 Scrisoarea I - Spuneţi un cuvânt care începe cu silaba „ca-". Copiii dau cât mai multe
exemple (casă, cană, caiet) etc.

Scrisoarea a Il-a - Neghiniţă s-a gândit la un cuvânt care începe cu silaba „pa-". La ce
cuvânt s-a gândit? (pa-nă, pa-lat, pa-să-re etc.)

Scrisoarea a IlI-a - Neghiniţă s-a gândit la un cuvânt care se termină cu silaba ,,-ma". La ce
cuvânt s-a gândit? (ra-ma, la-ma etc.).

Scrisoarea a IV-a - Spuneţi un cuvânt format din trei silabe, (ma-şi-nă; stru-gu-re etc.)

Scrisoarea a V-a - Neghiniţă s-a gândit la un nume de animal şi este alcătuit din două silabe.
(că-ţel, ca-pră, a-rici etc.)

Scrisoarea a Vl-a - Spuneţi în ce parte a cuvântului se află sunetele: „f' în cuvântul foarfece; „b" în
broască; „m" în minge; „p" în capac; „v" în veveriţă. Scrisoarea a VH-a - Cum puteţi alinta
cuvintele: casă, picior, copil, copac, floare?

SPUNE CUVÂNTUL POTRIVIT (6-7 ANI)

Scopuri:
 Imbogăţirea şi activizarea vocabularului.
 Dezvoltarea atenţiei voluntare.

Sarcina didactică:
 Precizarea antonimelor unor cuvinte date.

Desfăşurarea jocului:
 Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Conducătorul jocului aruncă mingea unuia dintre copii şi spune
un cuvânt, de exemplu „cald". Cel care a primit mingea rosteşte antonimul (cuvântul cu sens opus)
cuvântului „cald" - „frig" şi aruncă mingea altui copil. Jocul continuă cu ceilalţi copii, alegându-se
de fiecare dată alt cuvânt.

Exemple:
mare-mic
tare-moale
sus-jos
vesel - trist
acru – dulce

Copiii pot alcătui propoziţii cu opusul cuvintelor iniţiale.

 SPUNE CE ŞTII (6-7 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea cunoştinţelor despre animale.
 Consolidarea deprinderii de exprimare în propoziţii corecte din punct de vedere
gramatical.

Sarcina didactică:
 Recunoaşterea animalelor după descrierea făcută de copii sau din versurile şi
ghicitorile prezentate.

Material didactic:
 Jetoane cu animale.

Desfăşurarea jocului:
 Se distribuie copiilor ilustraţii cu diferite animale: vulpe, urs, lup, câine, pisică.
Copiii trebuie să denumească fiecare animal şi să-1 prezinte prin ghicitori, versuri sau
propoziţii dezvoltate. Copiii care vor descrie corect animalele din ilustraţii vor primi
stimulente.

CINCI CUVINTE (6-7 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a recunoaşte şi denumi literele din alfabet.
 Identificarea a cât mai multor cuvinte care încep cu sunetele corespunzătoare.

Sarcina didactică:
 Recunoaşterea literelor şi sortarea unor imagini a căror denumire începe cu sunetul
corespunzător literelor date.

Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea scrie pe tabla magnetică un cuvânt din trei-patru litere, pe orizontală,
lăsând spaţiu între litere.
 Copiii trebuie să citească cuvântul scris, apoi să aşeze sub fiecare literă cinci imagini a
căror denumire începe cu acel sunet.
 Copiii se pot împărţi în trei echipe pentru a aşeza imagini pe tabla magnetică. Câştigă
echipa care a aşezat corect primele cinci imagini sub litera respectivă.

Exemplu:

S A T
Sac Ac Toc
Soare Arc Tren
Sanie Arici Toba
 II. JOCURI DIDACTICE PENTRU CUNOAŞTEREA MEDIULUI

CINE ŞI UNDE TRĂIEŞTE? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a asocia animale şi păsări în funcţie de mediul de viaţă.
 Dezvoltarea operaţiilor gândirii.

Sarcina didactică:
 Gruparea animalelor în funcţie de mediul de viaţă.

Material didactic:
 Jetoane cu animale.

Desfăşurarea jocului:
 Copiii primesc un număr de jetoane cu animalele care trăiesc în diferite medii. Grupa este
împărţită în două echipe. Copiii privesc siluetele mai multor animale şi trebuie să le aleagă
doar pe acelea care trăiesc într-un anumit mediu. Educatoarea începe jocul pronunţând un
mediu de viaţă.
Exemplu:
„Apă".
La acest apel, câte un copil de la fiecare echipă va afişa animale potrivite mediului,
denumindu-le: delfin, rechin, balenă etc.
Pentru fiecare animal aşezat corect, fiecare echipă primeşte câte o bulină. Câştigă echipa cu
cele mai multe buline.

NE PLIMBĂM (5-6 ANI)

Scop:
 Consolidarea cunoştinţelor despre legume şi fructe.

Sarcina didactică:
 Descrierea legumelor sau fructelor cunoscute.

Desfăşurarea jocului:
 Fiecare copil primeşte câte un ecuson ce reprezintă o legumă sau un fruct şi participă la joc sub
denumirea respectivă.
Liderul de ioc spune că a plecat la plimbare şi a ajuns într-o grădină de legume. Aici, va imita
culesul unor legume sau fructe.
Exemplu:
„Am luat din grădină un morcov (copilul care este această legumă trece în faţă), o ceapă etc."
 După ce au fost chemaţi trei-patru copii, se trece la descrierea legumelor respective. în descriere,
pot fi folosite ghicitori sau versuri din poeziile cunoscute. La fel se procedează şi cu fructele.

DETERMINAŢI CULOAREA (5-6 ANI)

Scop:
 Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre culori şi nuanţe.

Sarcina didactică:
 Asocierea unor obiecte cu culoarea potrivită.

Material didactic:
 Jetoane cu obiecte de diferite culori (cele şapte culori şi nuanţe ale acestora).

Desfăşurarea jocului:
 Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Educatoarea arată un jeton ce reprezintă un obiect. Copilul la
care se află jetonul în culoarea obiectului respectiv îl arată celorlalţi. în cazul unui răspuns greşit
poate fi ajutat de un coleg din echipa lui.
Exemplu:
Educatoarea: Acesta este un soare.
Copilul: Soarele are culoarea galbenă. Eu am jetonul cu culoarea galbenă.

CULORILE ANOTIMPURILOR (5-6 ANI)

Scop:
 Verificarea cunoştinţelor despre cele patru anotimpuri.

Sarcina didactică:
 Asocierea culorilor potrivite fiecărui anotimp; motivarea
alegerilor făcute.

Material didactic:
 Jetoane de diferite culori.

Desfăşurarea jocului:
 Copiii sunt împărţiţi pe două echipe. Fiecare echipă primeşte un set de jetoane
care au culorile primare şi nuanţele acestora.
Educatoarea numeşte un anotimp, iar copiii trebuie să ridice jetoanele care
corespund acestuia. Exemplu:
Vara - galben, portocaliu, verde, roşu. Totodată, trebuie să motiveze alegerea
culorilor.
 CARE SUNT PRIETENII ACESTEI CULORI? (5-6 ANI)

Scopuri:
 Familiarizarea copiilor cu nuanţele culorilor date.

Sarcina didactică:
 Identificarea nuanţelor culorilor de bază.

Material didactic:
 Jetoane de diferite nuanţe; flori din hârtie cu nuanţe variate.

Desfăşurarea jocului:
 Se distribuie jetoane cu flori tuturor copiilor. Conducătorul jocului arată o
floare în culoarea de bază. Ceilalţi copii, care au flori în nuanţele culorii arătate,
vin la conducătorul jocului şi denumesc nuanţele florilor.
Exemplu:
Culoarea primară: roşu; Nuanţe: roz, roşu închis (vişiniu).