JOC DE MANIPULARE

Denumirea jocului: Ne jucăm cu păpuşile

Alegerea temei de joc:

O fetiţă soseşte plângând la grădiniţă deoarece nu doreşte să se despartă de mămica ei.
Educatoarea se apropie:
- Bine ai venit la grădiniţă! Ia te uită ce de jucării te întâmpină, şi îi pune în braţe o păpuşică care şi ea
plânge. Vai! cred că i-a fost dor de copii. Ce ar trebui să facem cu ea să nu mai plângă? Ajutaţi-mă să o
facem să nu mai plângă.

Sugerarea acţiunilor ludice:

Copiii interesaţi se apropie şi i-au în braţe păpuşile care plâng. Educatoarea le sugerează să
hrănească păpuşile cu sticluţe cu biberoane, să le plimbe prin sală cu cărucioarele, să le spele, pieptene, să
le cânte... etc. Să se joace cum doresc ei.

Acţiunea preferată:
Copiii manipulează păpuşile cum doresc, fără ca educatoarea să le impună o anumită acţiune.
Educatoarea urmăreşte jocul copiilor şi poate interveni uneori cu întrebări : „– Ce face păpuşica ta acum?
– Mănâncă, doarme, se joacă ..etc.” sau „– De ce păpuşica ta plânge? – Oare nu îi este foame?” sau „Nu ar
dormi mai bine păpuşica dacă i-ai cânta un cântecel?”... etc.

JOC IMITATIV

Denumirea jocului: De-a orchestra

Alegerea temei de joc:

Întâmpinaţi de o muzică plăcută şi cunoscută lor copiii descoperă pe o măsuţă, într-un colţ al
grupei mai multe instrumente muzicale pentru copii, viu colorate. Copiii le studiază pentru a vedea dacă
funcţionează şi cum. Încep a se repezi la ele şi a le folosi, scoţând diferite sunete şi zgomote parcă
încercând să cânte cu ele.

Sugerarea acţiunilor ludice:

Educatoarea îi spune unui copil care are trompeta în mână să sufle în ea ca să vadă cum face? Apoi
îl întreabă:
- Cum a sunat acest instrument muzical?
- Ta, ta, ta.
- Haideţi să facem şi noi ca o trompetă.
Se procedează la fel şi cu alte instrumente aflate la îndemâna copiilor.

Acţiunea preferată:
1
 Copiii vor putea mai apoi să imite toţi deodată instrumentul care doreşte, astfel denumindu-se
mica orchestră. Iar mai apoi pentru a se implica cât mai mulţi copii, unii vor cânta la instrumente, alţii vor
imita.

JOC DE CREAŢIE CU SUBIECTE DIN VIAŢA COTIDIANĂ

Denumirea jocului: De-a taximetriştii

Alegerea temei de joc:

Introducerea în joc se realizează printr-o discuţie cu privire la mijlocul de transport cu care
mulţi copii vin dimineaţa la grădiniţă. Se discută pe varietatea tipurilor de maşini, culori, şi alte
caracteristici. Copiii împreună cu educatoarea amenajează spaţiul de joc. Se improvizează din patru
scăunele maşini care sunt imediate ocupate şi fiecare şofer primeşte un volan în mână. Se mai aşează
diferite bastoane între scaune pentru a schimba vitezele şi „pedale” improvizate pe pardoseli din diferite
cuburi. În continuare vor fi repartizate rolurile, respectiv şoferii şi pasagerii acestora, ca mai apoi să se
inverseze rolurile, oferind posibilitatea tuturor copiilor de a fi şofer cât şi pasager.

Acţiunea jocului:
Şoferii sunt nevoiţi să invite pasagerii să urce în maşină, şi de a-i întreba destinaţia la care vor să
ajungă. Apoi şoferii întreţin diferite discuţii pentru a face mai plăcut drumul. Aceştia se interesează dacă
s-au aşezat comozi şi dacă le e bine închisă uşa. Nu lipsesc politeţurile la sosire şi plecare.

Analiza jocului:
În încheiere educatoarea împreună cu copiii vor realiza un autobuz mare din scăunele menit
de a-i duce într-o altă călătorie, care de altfel va face trecerea către următoarea etapă a zilei.

JOC DE CREAŢIE CU SUBIECTE DIN BASME ŞI POVEŞTI

Denumirea jocului: De-a purceluşii

Alegerea temei de joc:

Copiii sunt familiarizaţi cu conţinutul poveştii „Cei trei purceluşi” jocul desfăşurându-se astfel
doar după ce sunt bine fixate ideile principale ale poveştii, cât şi personajele şi evenimentele di poveste.
- Vă amintiţi ce poveste v-am citit zilele trecute? V-ar plăcea să ne închipuim şi noi că suntem în acea
poveste? Care sunt personajele din poveste? Avem aici măşti pentru fiecare personaj. Unde se aflau cei
trei purceluşi când au hotărât să îşi construiască căsuţele? (în pădure, printre flori, cântau şi dansau). Se
amenajează o câmpie cu flori, printre câţiva copăcei, dealtfel şi ei confecţionaţi din carton, de mărimea
unui copil. Căsuţele sunt confecţionate din carton şi sunt căptuşite: una cu paie, alta cu vreascuri iar cea
de a treia cu plăcuţe reprezentând cărămizile. Astfel, împreună cu copiii se amenajează cadrul. Copiii care
doresc să se joace îşi vor alege masca potrivită personajului pe care doresc să îl interpreteze.

Acţiunea jocului:
Copiii îşi vor pune măştile potrivite îşi vor ocupa locul lor în „pădure”. Educatoarea va îndruma
copiii în timpul desfăşurării jocului.

2
Analiza jocului:
Vor fi apreciaţi verbal şi încurajaţi toţi copiii să participe la astfel de jocuri, indiferent de natura
rolului. De altfel vor primi medalioane cu personajul preferat al poveştii.

JOCUL DIDACTIC

Denumirea jocului: Spune ce face păpuşa?

Scopul jocului: formarea deprinderii de a construi propoziţii utilizând corect verbele la prezent;
Sarcina didactica: indicarea acţiunii executate de păpuşă;
Regulile de joc: păpuşa „execută” o mişcare sugestivă. La întrebarea „Spune ce face păpuşa?” copilul
indicat, exprimă verbal acţiunea.
Introducerea in joc: aranjarea scăunelelor sub forma unui semicerc; pregătirea materialului didactic;
Prezentarea materialului: prezentarea păpuşii ca un oaspete dornic să îi cunoască mai bine, şi care
doreşte să se împrietenească cu ei jucându-se împreună.
Anunţarea temei şi titlul jocului: se anunţă titlul jocului „ Spune ce face păpuşa?” Păpuşa atrage atenţia
asupra faptului că, trebuie să observe cu atenţie mişcările pe care le face aceasta.
Explicarea regulilor jocului: păpuşa propune să se aşeze toţi copiii pe scăunele şi să o urmărească în
linişte cu atenţie. Ei vor trebui pe rând, când sunt numiţi să exprime verbal acţiunea pe care a executat-o
păpuşa. Răspunzând corect primesc câte un bănuţ auriu de ciocolată la încheierea jocului.
Executarea jocului: păpuşa se întinde şi închide ochii. Educatoarea întreabă: „Ce face păpuşa?” copilul
numit răspunde: „Păpuşa doarme” jocul continuă cu alte acţiuni executate de păpuşă.
Complicarea jocului: Păpuşa le împarte fişe în care păpuşa execută diferite acţiuni. Aceasta le cere
copiilor să coloreze acea imagine în care păpuşa mănâncă.
Analiza jocului: se evaluează rezultatele fişei; păpuşa face aprecieri asupra modului de desfăşurare a
activităţii, repetând titlul jocului şi modul în care ei s-au jucat.

A) JOCURI DE STIMULARE A COMUNICARII ORALE

1. Centrul de interes: În curând voi fi şcolar!

2. Denumirea activităţii: Educarea limbajului
3. Tema activităţii: Exersarea vorbirii orale şi a formulelor de adresare în societate
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc didactic – „La librărie”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: ghiozdane, rechizite şcolare, casă de marcat, bani de jucărie.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Copiii vor sta pe scăunelele aşezate pe două grupuri la măsuţe. Sunt denumite cele 2 grupe care
vor concura pe parcursul desfăşurării jocului. Li se transmite tema şi titlul jocului, regulile acestuia şi
modul în care se va desfăşura. Fiecare grup trebuie să achiziţioneze pe parcursul jocului un număr de 10
rechizite şcolare, cumpărându-le de la librărie în mod corespunzător. Regulile de comportare la librărie
sunt evidenţiate printr-un joc demonstrativ, în care educatoarea este vânzătoare, copiii, pe rând
cumpărători. Mai apoi la concurs se angrenează toţi copii, fiind pe rând ba cumpărător, ba vânzător. În
cazul nerespectării regulilor clar stabilite înainte nu îţi este vândut obiectul, echipa astfel pierzând un
punct.
8. Analiza jocului:
La sfârşitul jocului se numără rechizitele pentru a se stabili câştigătorul. Echipa cu mai multe
rechizite este declarată câştigătoare premiile fiind acordate însă tuturor participanţilor.
3
 B) JOCURI DE EXERSARE A PRONUNŢIEI CORECTE

1. Centrul de interes: Alimentele şi sănătatea

2. Denumirea activităţii: Educarea limbajului
3. Tema activităţii: Pronunţarea corectă a cuvintelor (sg. şi pl.)
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc didactic – „Eu spun una, tu spui multe!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinţă şi altele
reprezentând mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel, tabla magnetică, jucării.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element, iar altul
cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Unul din cartonaşe va fi pe masa educatoarei iar celălalt
repartizat copiilor în aşa fel încât să existe atât pe masă cât şi la copii cartonaşe care conţin un singur
element şi care redau mai multe elemente. Pe rând vine câte un copil la masa educatoarei şi alege un
cartonaş. De exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente, copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai
multe flori”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu
o floare”. Apoi copilul formulează propoziţia cu acest cuvânt. Copilul care se află la masa educatoarei
trece propoziţia respectivă de la singular la plural. În complicare educatoarea spune cuvântul la singular,
copiii trecându-l la plural, şi invers. Se alcătuiesc propoziţii cu cuvintele din joc.
8. Analiza jocului:
Este analizat modul de percepere a diferenţei dintre un element şi mai multe elemente în vorbire.
Se apreciază participarea individuală şi sunt premiaţi toţi copiii.

C) JOCURI LOGICO - MATEMATICE

1. Centrul de interes: Iată vine Moş Crăciun!

2. Denumirea activităţii: Activitate matematică
3. Tema activităţii: Perceperea corectă a însuşirilor unei piese geometrice, utilizând simţul tactil
pentru ghicire
4. Subcategoria de joc si titlul acestuia: joc logico-matematic – Săculeţul lui Moş Crăciun
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: trusa de figuri geometrice completă, piesele fiind aşezate într-un săculeţ roşu,
legat la gură.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Spiriduşul lui Moş Crăciun le face o vizită copiilor în preajma sărbătorilor, aducând săculeţul, pe
care îl prezintă copiilor. Le cere să ghicească, copiilor, ce se află în săculeţ. Rând pe rând copiii răspund
invitaţiei spiriduşului de a ghici ce se află în săculeţ. Separă în săculeţ câte o piesă fără a o scoate la
vedere, determină prin pipăit forma, mărimea, şi grosimea piesei. „Am găsit în săculeţ un triunghi mare şi
gros!”. Piesa este scoasă apoi din săculeţ pentru a se înfăţişa copiilor, constatându-se spre satisfacţia lor că
a fost corect identificată forma, mărimea şi grosimea acesteia. Se precizează culoarea. Spiriduşul
mulţumeşte, iar piesa este aşezată pe măsuţă la vederea tuturor copiilor. Jocul continuă în acelaşi mod, pe
măsură ce din săculeţ sunt scoase toate piesele se identifică şi culorile acestuia.
8. Analiza jocului:
În încheierea jocului, spiriduşul le mulţumeşte copiilor şi evidenţiază pe cei care au dat
răspunsurile corecte. Sunt puşi mai apoi să caute într-un alt săculeţ roşu, surprizele aduse de acesta. Toţi
copiii primesc surprize.

4
 D) JOCURI DE CUNOAŞTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

1. Centrul de interes: Vacanţa cea mare, la munte sau la mare??

2. Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului
3. Tema activităţii: Mijloacele de locomoţie
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc didactic – Cu ce călătorim în excursie?
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: jucării reprezentând mijloacele de locomoţie atât pe uscat, cât şi pe apă sau
prin aer, imagini cu acestea, ghicitori care au ca răspuns mijloacele de locomoţie.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Scăunele sunt aşezate la mese pe două grupuri, iar în faţa lor se aşează o măsuţă pe care se află
mijloacele de locomoţie (jucării). Educatoarea prezintă sub forma unei ghicitori, diferite mijloace de
locomoţie de care avem nevoie pentru a merge într-o excursie. „Înghit foc, / Alerg pe drum / Las în urmă /
Nori de fum.” După ce ascultă ghicitoarea, copilul care are imaginea pe jeton se ridică în picioare
precizând numele mijlocului de locomoţie. Apoi ia de pe măsuţă jucăria corespunzătoare aşezând-o în
locul pe unde aceasta circulă (fiind amenajate machete cu stradă, cale ferată, aeroport, apă) precizând pe
unde circulă şi cum se numeşte cel care o conduce. Pentru complicare se organizează un concurs
câştigătorii fiind cei care ghicesc mai multe mijloace de locomoţie şi cumulează mai multe jucării pe
machetă.
8. Analiza jocului:
Sunt premiaţi toţi copiii, cei învingători cu medalii de ciocolată aurii, iar cei de pe locul al doilea
cu medalii argintii de ciocolată. Aprecierile sunt făcute după participarea fiecăruia la activitate.

E) JOCURI SENZORIALE

1. Centrul de interes: Coşul de fructe bogat al Toamnei

2. Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului
3. Tema activităţii: Gustul fructelor
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc didactic senzorial – „Spune ce ai gustat?”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: coş cu fructele toamnei, dar şi alte fructe exotice (banane, portocale, lămâie,
kiwi).
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Scăunele sunt aşezate sub forma unui semicerc, iar în faţa lor se aşează o măsuţă pe care se află un
coşuleţ cu fructe acoperit. Educatoarea chemă la măsuţă un copil. Copilul legat la ochi trebuie să
determine fructul, după pipăit, gust, miros şi în final să îl denumească. Copiii corectează în cazul unei
greşeli. Pentru complicare se organizează un concurs de degustat, câştigătorul fiind cel care ghiceşte mai
multe fructe de toamnă. Copiii fiind derutaţi în acest caz de apariţia în coş a unor fructe exotice.
8. Analiza jocului:
Sunt enumerate fructele de toamnă din coş, cu precizarea că în coş s-au mai aflat şi alte fructe,
exotice. Sunt evidenţiaţi acei copii care au răspuns corect, recunoscând fructele degustate, ceea ce
demonstrează cunoaşterea fructelor de toamnă. Ca premiu copiii sunt invitaţi să realizeze o salată din
fructele aflate în coş, consumând-o împreună cu toţii.

F) JOCURI DE MIŞCARE CU TEXT ŞI CÂNT

5
1. Centrul de interes: Grădina parfumată a primăverii
2. Denumirea activităţii: Activităţi recreative
3. Tema activităţii: Florile de primăvară
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc muzical şi de mişcare – „Albina şi florile”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: flori din carton care se leagă pe cap la copii (de primăvară), aripioare de
albinuţă cu antene, costum de grădinar şi o coroniţă pentru regina albinelor.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Copiii se împart în două grupe egale, fiecare având un conducător, cel al albinelor pe regina
albinelor, cel al florilor pe grădinar. Albinele stau într-un colţ, reprezentând stupul, iar florile împrăştiate
prin grupă. Fiecare copil are o altă floare de primăvară pe cap. Albinele cântă: „Albinuţa a plecat / Să
culeagă miere / Pe o floare s-a aşezat / Şi nectar îi cere” Albina se aşează lângă o floare de primăvară pe
care trebuie să o numească. Dacă ghiceşte, florile îi cântă: „Ai, ghicit, ai ghicit / Floarea cea aleasă /
Fericit, fericit, / Poţi s-o duci acasă!”, dacă nu cunoaşte numele florii se cântă: „N-ai ghicit, n-ai ghicit, /
Ce bine ne pare / De acum ai să fii / Ca şi noi o floare!” Astfel când se ghiceşte se consideră un punct
pentru albinuţe, iar când nu punct pentru floricele. Pentru continuare se schimbă rolurile. Albinele devin
flori, iar florile albine.
8. Analiza jocului:
Jocul este câştigat de acel grup care a ghicit cele mai multe flori. Dacă ambele echipe au acelaşi
punctaj se consideră că jocul a fost desfăşurat bine de ambele echipe. În final sunt premiate cele două
echipe cu câte o floare de primăvară.

G) JOCURI DE DEZVOLTARE A ATENŢIEI

1. Centrul de interes: Toamnă, toamnă harnică, de daruri darnică!

2. Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului înconjurător
3. Tema activităţii: Evaluare toamna
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc didactic – „Spune ce se potriveşte?”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: ilustraţii, jetoane reprezentând elementele caracteristice anotimpului toamna,
cunoscute de copii, precum şi din alte anotimpuri. Panou cu anotimpul toamna (o vie, o livadă, o
grădină, un parc).
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Copiii sunt aşezaţi la măsuţe. Fiecare copil primeşte un plic cu 4 jetoane. Un copil din fiecare
grupă spune ce are pe un jeton urmând ca acestea să se grupeze după felul lor pe măsuţa din mijlocul
sălii. Când sunt aşezate toate jetoanele pe coloană orizontală, sunt vizualizate şi denumite. De altfel se
clasifică după caracteristica lor comună. Frunzele, cu norii, cu picurii de ploaie, vântul la categoria
aspecte de toamnă, merele, perele, strugurii etc. la fructe de toamnă, morcovii, roşiile etc. la legume,
crizantemele, tufănica la flori, frunze, copaci goi la parcul toamna, paltonul, pantalonii, umbrela la haine
etc. şi accesorii de toamnă etc. În complicarea jocului se împart jetoanele amestecate în mod egal la toţi
copii. Educatoarea invită copiii pe rând la o plimbare prin anotimpul toamna, la panoul aflat în faţa lor,
pentru a ajuta la completarea corespunzătoare a toamnei cu elementele ce îi lipsesc şi se află la ei.
8. Analiza jocului:
Se analizează dacă au fost aşezate corect toate jetoanele pe panou şi se încinge „Carnavalul
toamnei bogate!”

H) JOCURI DE INSULŞIRE A NORMELOR DE CONDUITĂ MORALĂ

6
1. Centrul de interes: Universul copilăriei!
2. Denumirea activităţii: Activitate complementară
3. Tema activităţii: Norme de comportare în societate, respectarea celor din jur
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc didactic – „La spectacol”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: scenă, cortină, scăunele numerotate, bilete numerotate, microfon, staţie,
casetofon, gong.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Educatoarea numeşte un copil care să fie vânzătorul de bilete, un alt copil care să fie responsabil
de garderobă şi să preia hainele, un alt copil care să fie plasator în sală, după numărul de pe scaun şi de pe
bilet, un număr de 4 copii vor fi susţinătorii de spectacol, restul vor fi spectatorii. Se vor cânta şi recita
momente din serbarea ce se pregăteşte pentru sfârşitul de an şcolar. Se urmăreşte interacţiunea copiilor,
modul de adresare atât la cumpărarea biletului cât şi la auzirea gongului de început de spectacol. Jocul se
repetă de atâtea ori până când fiecare copil îşi prezintă rolul său pe scenă, pentru a se auzi pe el, cât şi pe
colegii lui, cât şi pentru a reacţiona după cum este corespunzător la un spectacol.
8. Analiza jocului:
Se analizează dacă au fost respectate normele de comportare într-o sală de spectacol, cât şi partea
organizatorică a acestuia. Sunt premiaţi cu diplome personificate după aspectul la care a excelat în joc cât
şi cu premii simbolice.

I) JOCURI DE ORIENTARE SPAŢIALĂ

1. Centrul de interes: Universul copilăriei!

2. Denumirea activităţii: Activitate distractivă şi recreativă
3. Tema activităţii: Stânga, dreapta. Dovedirea atenţiei şi îndemânării în joc.
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc distractiv – „Schimbă direcţia!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: măşti de pisică şi şoricel.
7. Modul de desfăşurare a jocului:
Jocul se desfăşoară cu toţi copiii. Se alege pentru început un şoricel şi o pisică. Ceilalţi copii se aşează pe
două coloane, luând distanţe corespunzătoare şi egale între ei, atât în lateral cât şi înainte şi înapoi. Copiii
cu faţa la educatoare se prind de mâini formând astfel nişte coridoare, prin care pisica aleargă după şoricel
pentru a-l prinde. Când educatoarea comandă la dreapta sau la stânga copiii se întorc prinzându-se din nou
de mâini, schimbându-se astfel şi direcţia coridoarelor. Astfel se schimbă şi direcţia de alergare a pisicii şi
a şoricelului. Când pisica reuşeşte să prindă şoricelul, sunt înlocuiţi de alţi copii din coloane. Se
antrenează toţi copiii, pe rând.
8. Analiza jocului:
Se analizează dacă au fost atenţi la comenzile de întoarcere, respectiv orientarea în spaţiu: la
stânga sau la dreapta. Cât şi viteza de reacţie, dacă a prins şoricelul, sau dacă a fost prins de pisică. Sunt
apreciaţi verbal după activitatea desfăşurată.

J) JOCURI DE CONSTRUCŢII

1. Centrul de interes: Oraşul meu!

2. Denumirea activităţii: Jocuri şi activităţi alese
3. Tema activităţii: utilizarea în redarea unei construcţii a diferitelor forme geometrice cunoscute.
7
4. Subcategoria de joc şi titlul acestuia: joc cu subiect din viaţa cotidiană – „Oraşul meu!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: figuri geometrice din lemn şi hârtie
7. Modul de desfăşurare a jocului:
La sectorul construcţii sunt aşezate imagini cu clădiri din oraş pe un panou, iar pe măsuţă sunt
aşezate figurile geometrice din lemn. După ce sunt denumite şi descrise, figurile geometrice sunt
asemănate cu diferite părţi din clădirile oraşului prezentat pe panou. Prin joc, se aşează figurile
geometrice astfel încât să se obţină fie un bloc, fie o casă, care sunt de forme diferite, un copac etc. Se
observă părţile componente în realizarea clădirilor. Apoi se procedează, la complicare, tot aşa doar că se i-
au de data aceasta figurile de hârtie şi sunt lipite pe coli de hârtie realizând astfel un colaj. După
construcţia prin alăturare, suprapunere şi lipire a pieselor se personifică fiecare lucrare adăugând elemente
în plus după bunul plac. O uşă, balcoane, horn din dreptunghi, geamuri din pătrate etc.
8. Analiza jocului:
Se analizează lucrările obţinute şi varietatea acestora, cât şi imaginaţia copiilor în redarea temei
cerute. Se organizează o expoziţie tematică, dedicată zilei oraşului unde se expun toate lucrările pe
această temă din cadrul tuturor activităţilor. Vernisajul se încheie cu diplome şi un mic bufet.