Slidul 1.

Tema lucrării intitulată „Strategii de evaluare și monitorizare a progresului

înregistrat la grupa mică” a pornit de la ideea că evaluarea este o parte importantă a
procesului de învăţământ și că aceasta trebuie concepută nu numai ca un control al
cunoștințelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci și ca o cale de perfecționare ce
presupune o strategie globală a formării.
Slidul 2. Scopul lucrării de față, este acela, de a demonstra necesitatea valorificării tuturor
strategiilor și formelor de evaluare: iniţială, sumativă, continuă în cadrul grădinițelor, dacă se
lucrează într-o manieră stimulativă, în mod constant, se pot atinge rezultate surprinzătoare
sub acest aspect.
Fiind unul din cele mai importante domenii de activitate, domeniul limbă și comunicare
contribuie, la dezvoltarea armonioasă şi multilaterală a copiilor, scoțând în evidență un alt
mod de exprimare, un alt limbaj, demonstrând capacitatea de comunicare clară a unor idei,
nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii.
Slidul 3. Lucrarea este structurată în trei capitole.
În primul capitol intitulat „Rolul evaluării în activitatea instructiv educativă”, am prezentat
rolul evaluărilor așa cum se regăsește el în literatura de specialitate precum și avantajele dar
și importanța procesului de evaluare. Am completat această prezentare cu definirea
procesului de evaluare, principalele caracteristici ale evaluării, strategii si modalități de
evaluarea și am subliniat necesitatea acesteia în activitatea instructiv educativă.
În capitolul al doilea intitulat „Metode și tehnici de evaluarea a rezultatelor”, am abordat
metodele și tehnicile folosite la nivelul învățământului preșcolar , ce sunt tratate în literatura
de specialitate după mai multe criterii:
• Metode tradiționale; precum și
• Metode moderne.
Slidul 4. Capitolul al treilea cuprinde partea de CERCETARE PEDAGOGICĂ PRIVIND
STRATEGIILE DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE A PROGRESULUI ÎNREGISTRAT
LA GRUPA MICĂ.
Tipul de cercetare prezentat în lucrare este una experimentală, deoarece prin includerea în
programul de învățare a copiilor, a Domeniului limbă şi comunicare (DLC), se acoperă
stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi
scrisă, ale căror finalitate sunt apoi înregistrate și prelucrate cu scopul de a demonstra
valoarea pe care o au.
Slidul 5. Ipoteza și obiectivele cercetării
Ipoteza cercetării: este aceea de a argumenta dacă,prin aplicarea unor strategii și forme de
evaluare (iniţială, formativă, sumativă), pe tot parcursul anului școlar, pot contribui la
dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii.
Obiectivul general al cercetării este acela de a identifica efectele realizării unei evaluări
eficiente în cadrul procesului instructiv educativ din grădiniţă, iar
Obiectivele specifice sunt următoarele:
- Evidențierea importanței şi a rolului fiecărei strategii de evaluare în procesul de
învăţământ;
- Identificarea impactului aplicării formelor de evaluare în procesul de învăţământ din
grădiniţă.
Slidul 6. În lucrarea de față variabilele cercetării sunt:
• Variabila independentă: În cazul cercetării prezentate, o constituie utilizarea celor trei
strategii de evaluare (iniţială, formativă, sumativă).
• Variabila dependentă: În această cercetare o reprezintă nivelul de dezvoltare a
limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii.

Slidul 7. Eșantionul de subiecți este reprezentat de GRUPA BUBURUZELOR– mică – 3

ani, formată din 24 de copiii, 10 fete și 14 băieți. Grupa este echilibrată din punct de vedere al
numărului de băieți și fete dar și al vârstei copiilor.
Eșantionul de conținut face îl reprezintă acivităţile didactice ale acestei cercetări curente și
care este relevantă și reprezentativă pentru tema aleasă. Eșantionul de conținut a fost
reprezentat de conținuturile temelor „Ascultă și repetă ce spun”, „Spune ce îți place!” „Ce
este și unde îl așezi” și „Recunoaşte povestea” prin care am urmărit rezultatele preșcolarilor
din etapa inițială, formativă și sumativă.
Slidul 8. Experimentul pe care l-am realizat a cuprins trei etape:
a. Evaluarea iniţială sau predictivă – în această etapă am realizat o evaluare iniţială a
preşcolarilor din grupa mică în vederea stabilirii nivelului lor de pregătire. Astfel, am
constatat şi consemnat rezultatele obţinute.
b. Evaluarea formativ sau continuă – în această etapă, am intervenit în procesul
educaţional cu demersuri didactice corespunzătoare particularităților individuale şi de vârstă
ale copiilor, am urmărit activităţi din domeniul limbă şi comunicare. Am aplicat fişe de
evaluare formativă pentru a observa în ce măsură obiectivele propuse la începutul anului
şcolar au fost îndeplinite.
c. Evaluarea comutativă sau sumativă – a constat în realizarea unei evaluări finale la
sfârşitul anului şcolar. Astfel, am observat un progres vizibil al preşcolarilor. În urma acestei
evaluări am aplicat măsuri ameliorative şi de perfecționare în acord cu particularitățile
individuale şi de vârstă ale copiilor.
Slidul 9. Rezultate ale cercetării privind evaluarea inițială sau predictivă au fost
inregistrate apoi le-am grupat într-un tabel centralizator din care se pot trage următoarele
concluzii. Astfel că, 10 preșcolarii au un comportament însușit adică, au acumulat toate
conceptele de consolidare a deprinderii privind activitățile din domeniul limbă și comunicare,
iar 14 preșcolari au un comportament în dezvoltare.
În urma concluziilor desprinse, pentru îmbunătăţirea procesului instructiv educativ s-au
aplicat măsuri ameliorative cu preşcolarii care au prezentat comportamente în dezvoltare.
Slidul 10. La fel ca și în prima etapă iniţială și în etapa de evaluarea formativă am testat
nivelul grupei mici urmărind trei elemente esențiale: comportamentul atins, comportamentul
în dezvoltare precum și comportamentul care necesită sprijin.
În urma centralizării datelor furnizate de testele inițiale s-au proiectat o serie de
activităţi care răspund solicitării noului curriculum vizavi de integrarea metodelor activ
participative în activităţile din grădiniţă. La evaluarea formativă, putem observa nivelul
grupei privind cele trei elemente esențiale pe care le am supus atenției în cercetarea noastră și
care sunt baremul de notare pentru acestea:
- comportamentul atins reprezintă o pondere de 54%,
- comportamentul în dezvoltare este de 46%.
Slidul 11. Ca și în cazul evaluării formative, pentru evaluarea sumativă, am optat pentru
evaluarea cunoștințelor pornind de la probe de evaluare scrise în cadrul unor activități, care să
vizeze domeniul limbă și comunicare.
Performantele nu încetează să apară la sfârşitul experimentului, în etapa de evaluare
sumativă. Astfel că, un număr de 20 copii (83%) au obţinut calificativul comportament atins
și doar 4 copii (17%) au un comportament în dezvoltare.
Slidul 12 Dacă, analizăm cu atenție graficul, putem constata un progres ridicat din partea
preșcolarilor, privind calificativul comportament atins. Astfel că, în etapa inițială procentul
era de 42%, în etapa formativă a crescut la 54%, în etapa sumativă valoarea
comportamentului atins a crescut la 83%.
Acest lucru evidenţiază faptul că pe parcursul anului şcolar s-au aplicat corect cele trei
forme de evaluare: iniţială, formativă şi sumativă și s-au utilizat instrumente și strategii
corespunzătoare, raportate la particularităţile vârstei preşcolarilor şi ale grupei.
Slidul 13.La finalul cercetării sa confirmat faptul că utilizarea unor strategii și forme de
evaluare, organizate sistematic şi riguros, au efecte benefice asupra procesului instructiv
educativ din grădiniță contribuind cu succes la dezvoltarea limbajului, a comunicării şi
premisele citirii şi scrierii.
Efectele benefice s-au extins și asupra personalităţii copiilor preşcolari în ansamblu, astfel că,
nivelul de dezvoltare a limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii au crescut
vizibil, ei au învățat să coopereze, să comunice, să lupte pentru învingerea obstacolelor, să se
subordoneze regulilor, au devenit mai responsabili şi au manifestat mai mult interes pentru
acest domeniu de activitate.
În concluzie, obiectivele propuse au fost confirmate şi că utilizarea corectă a strategiilor și
formelor de evaluare (iniţială, formativă, sumativă) a condus spre validarea ipotezelor și a
variabilelor din cadrul cercetării.