Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
programul de la Haga (2004) privind consolidarea Libertății securității și Justiției în UE a prevăzut că deciziile luate de
judecătorul unui stat membru să fie executate direct și imediat de un judecător din alt stat membru fără ca acesta din urmă
să procedeze la un control aprofundat al deciziei
programul de la Stockholm (2009) o europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru Protecția acestora
astfel sau stabilit prioritățile Uniunii Pentru perioada 2010 2014 în domeniul spațiului de securitate libertate și Justiție
după cum urmează promovarea cetățeniei și a drepturilor fundamentale, Europa dreptului și a Justiției, protejarea
accesului întru lume globalizată, responsabilitate solidaritate și parteneriat în materie de migrație și azil, rolul Europei în
lume globalizată.
Protecția drepturilor persoanelor suspectate și acuzate în proceduri penale reprezintă o valoare fundamentală a Uniunii,
programul de la Bruxelles(2014) - Consiliul european a adoptat programul prin care au fost stabilite prioritățile pentru
uniune în următorii cinci ani: agendă strategică pentru uniune între o lume în schimbare unde avem
o mai bună gestionare a migrației
prevenirea și combaterea criminalității și a terorismului
îmbunătățirea cooperării judiciare între țări
în România a fost adoptată Ordonanța de urgență numărul 123 din 2007 privind unele măsuri pentru consolidarea
cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii aprobată prin Legea numărul 85 din 2008 cu modificările și
complementarele aduse prin legea 35 din 2002. titlul 3 din acesta normativ este consacrat punctelor de contact ale
României pentru rețelele judiciare europene și rețelele judiciare române
1. magistrații de legătură
în 1996 a fost adoptată acțiunea comună a Consiliului privind instituirea unui cadru pentru schimbul de magistrați de
legătură în scopul îmbunătățirii cooperării judiciare între statele membre
prin articolul 1 din acțiune sa creat cadrul pentru transmiterea și schimbul de magistrați au de funcționare în special
experți în procedurile de cooperare judiciară Denumiți magistrați de legătură între statele membre pe baza acordurilor
bilaterale sau multilaterale
scopul principal este creșterea rapidității și eficacității cooperării judiciare și favorizarea schimbului de informații
privind sistemele juridice și judiciare ale statelor membre
eurojust detașează magistrați de legătură în țările terțe cu obiective similare celor încredințate acestora
scopul de a facilita cooperarea judiciară cu țările terțe în cazurile în care eurojust furnizează asistență colegiu poate
detașa magistrați de legătură în țări terțe cu condiția existenței unui acord de lucru cu autoritățile acestor țări
sarcinile magistraților de legătură cuprinde orice activitate care urmărește să favorizeze și să accelereze orice formă de
cooperare juridică în materie penală. aceștia trebuie să aibă experiență profesională în cadrul eurojust Ce cunoștințe
adecvate privind cooperarea judiciară și modul de funcționare a eurojust. detașarea magistratului este supusă
consimțământului prealabil al acestuia.
activitățile magistraților de legătură detașați de eurojust sunt supuse supravegherea asociației europene de protecție a
datelor.
1. Oficiul European de luptă antifraudă - Olaf
Comisia Europeană a adoptat în 2999 decizia 352 ceco, euro atom de instituire a oficiului European de luptă
antifraudă cade partament al tău cu responsabilitatea de a efectua investigații Administrative privind fraudă. acesta a
primit misiunea de a proteja interesele financiare ale Uniunii prin exercițiul atribuțiilor comisiei de a face investigații
de natură administrativă cu scopul de a identifica combaterea fraudei a corupției și a altor activități ilegale de a
descoperi și investiga probleme grave legate de îndeplinirea atribuțiilor profesionale de către personalul instituțiilor
Uniunii care pot duce la declanșarea unor proceduri disciplinare sau penale
Olaf exercită prerogativele privind atribuțiile de investigare conferite comisiei
Parlamentul european și Consiliul Adoptă măsuri necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere
intereselor financiare ale Uniunii
Olaf exercită competențe de investigare conferite comisii prin actele relevante ale Uniunii și acordurile de cooperare
și Asistență reciprocă relevante încheiate de uniune cu țările terțe
interesele financiare ale Uniunii include cheltuielile și activele acoperite de bugetul UE
Olaf efectuează verificări și inspecții la fața locului în statele membre
în România în 2005 se înființat departamentul pentru luptă antifraudă în scopul consolidării cadrului normativ privind
lupta împotriva fraudei care afectează interesele financiare ale uniunii europene în România, d l a f se organizează ca
structură cu personalitate juridică în aparatul de lucru al Guvernului în donarea primului ministru. departamentul
asigură sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind o Protecția intereselor financiare
ale Uniunii Europene
1. parchetul european
pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii consiliu hotărăște prin
reglementare în conformitate cu procedura legislativă specială că se poate institui un parchet european pornind de la
eurojust
înainte de a cest parchet a fost înființată corpus juris adică un minister public european competența exercită funcțiile
de urmărire și de susținere a acțiunii penale în fața instanței de judecată cutarea hotărârilor de condamnare această
instituție cuprinzând un procuror general european cu birou stabilit la Bruxelles și europeni delegați
în 2001 Comisia Europeană a adoptat cartea verde a supra protecției în cadrul legii penale a intereselor financiare a
comunităților și a instituirii unui procuror european
în 2013 Comisia Europeană a adoptat propunerea de regulament a Consiliului de instituire a parchetului european cu
misiunea de combativ fracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene
snot România tot hotărârea numărul 60 din 2013 cu privire la propunerea de regulament a Consiliului de instruire a
parchetului european selectarea procurorului European de legat se face numai din rândul procurorilor care au dobândit
Acest statut conform dreptului Național
în 2017 Consiliul UE a adoptat regulamentul 1939 de punerea în aplicare a unei forme de cooperare consolidat în ceea
ce privește instituirea parchetului european
regulamentul de instituire a parchetului European travail de un sistem de competențe între a p p o și autoritățile
naționale în domeniul combaterii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii
după adoptarea regulamentului din 2017 și intrarea în vigoare a lui dat în 2017 parchetul european urmează să devină
funcțional până în 2020
parchetul european este organ indivizibilă Uniunii care funcționează ca un parchet unic cu o structură descentralizată
organizat la nivel central și la nivel descentralizat. nivelul central este de fapt parchetul central cu sediul la
Luxemburg și este alcătuit din colegiu camerele par în permanente procuror șef funcție în care a fost desemnată Laura
Codruța kovesi, procurori sefi adjuncți și director executiv
nivelul descentralizate este alcătuit din procurori europene delegați situații în statele membre
guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență numărul 8 din 2019 privind unele măsuri pentru aplicarea
regulamentului reuniunii din 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consultată în ceea ce privește
instituirea parchetului european
principii
1. principiul subsidiarității și principiul proporționalității
dreptul penal european are prioritatea asupra drepturilor naționale chiar dacă Pe de altă parte trebuie să țină seama de acestea.
primatul dreptului european.
dreptul european vine doar dacă dreptul Național nu poate ajunge la o finalitate necesară Apărării drepturilor cetățenilor
principiul subsidiarității Este o regulă în virtutea căreia comunitatea nu acționează domeniilor de competență sa exclusivă chiar
măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și pot fi Deci mai
bine realizate la nivel comunitar. subsidiaritatea exprimă o rezervă a Statelor față de ideea de Integrare Europeană și este un
criteriu de eficiență a cărui aplicare ridică însă probleme politice și juridice. atunci când va exista o dificultate statul poate
interveni în vederea rezolvării ei pentru proprii cetățeni dar în circumstanțe excepționale se poate justifica intervenția structurilor
europene.
principiul proporționalității intervenția autorităților comunitare și ale statelor membre impunând punerea în aplicare a
mijloacelor apropiate obiectivului de urmărit. măsurile trebuie să fie proporționale cu situațiile ce au determinat-o, pentru a fi
aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau Libertății
1. principiul subsidiarității
CEDO este primul instrument internațional care are ca scop principal recunoașterea și garantarea unor drepturi și libertăți în
raporturile dintre State și persoanele care se află sub jurisdicția lor
în adoptarea principiului subsidiarității dreptul european pretinde că Protecția drepturilor omului să fie înainte de toate o
problemă națională
în aplicarea principiului subsidiarității autoritățile naționale pot alege măsurile pe care le consideră cele mai potrivite cauzei
însă trebuie să respecte standardele minime prevăzute de convenție
primele organe ce trebuie să vegheze și să asigure Protecția drepturilor și libertăților fundamentale sunt instanțele Naționale
care sunt chemat să intervin de o decât de ori se produce încălcarea lor iar dacă victimă nu obține satisfacții pe plan intern atunci are
deschisă posibilitatea de a se adresa instanței europene.
în aplicarea principiului subsidiarității curtea Europeană a recunoscut autorităților naționale Libertatea de alegere a măsurilor
de punere în practică a obligațiilor asumate prin convenție