Practica 2019 Berezovschi Irina

Academia de Studii Economice din Moldova
Colegiul Național de Comerț al ASEM

Catedra ”Marketing și contabilitate”
Raport
Privind practica de Specialitate I
La întreprinderea “Efes Vitanta ”
Al elevului din grupa CON-163,anul III
Berezovschi Irina
Coordonator :Popa Marcelina

Chișinău 2019
Istoria producerii berii i
date generale
Date istorice
Începutul producerii berii în oraşul Chişinău datează din anul 1873, când un cetăţean neamţ cu
numele Raaps apus în vânzare pe piaţa oraşului prima halbă de bere de producţie autohtonă.
În anul 1903 a început să funcţioneze o Fabrică de bere, situată în centrul or. Chișinău pe str. Sfatul
Țării nr. 23,unde toate lucrările erau efectuate manual. Capacitatea de producere iniţială era de 100
mii decalitri (dal) pe an.
În timpul celui de-al II Război Mondial fabrica a fost distrusă, cu excepţia pivniţei. În 1945 a fost
proiectată o nouă fabrică de bere cu o capacitate de 250 mii dal bere anual, care ulterior a fost
modificată, capacitatea fiind sporită până la 640 mii dal anual. După efectuarea a două reconstrucţii,
capacitatea fabricii în anul 1974, a ajuns la 1250 mii dal pe an.
În noiembrie 1974 a fost dată în exploatare actuala fabrică de bere cu capacitatea de 5,1 mln dal bere
pe an. În decembrie 1975 a fost dată în exploatare secţia de producere a malţului cu o capacitate de
10 mii tone malţ pe an.
În anul 1995 Fabrica de Bere din Chișinău a fost reorganizată în societate pe acțiuni, denumită
Vitanta-Intravest S.A.
În 2003, Efes Vitanta Moldova Brewery S.A. (în continuare EVMB, Efes Moldova, compania)
devine entitate economică subsidiară a Efes Beverage Group, parte a grupului Anadolu Efes. În
urma încorporării a Efes Moldova în Efes Beverage Group (în continuare EBG), în perioada anilor
2004 - 2016 s-au suportat investiții semnificative de cca 120 mil lei în scopul procurării
echipamentului necesar desfășurării activității, dar și pentru promovarea produselor atât pe pița a
locală cât și pe cea internă ională. Astfel Efes Moldova obține primul loc în industria de bere pe
piața a Republicii Moldova.
Î.M. „EVMB” S.A. este cel mai mare producator de bere din Moldova. În componenţa fabriciiîntra 4
secţii principale, precum:
-secţia fierbere;
-secţia fermentare;
-secţia imbuteliere;
-secţia prelucrare a malţului
şi secţii auxiliare, precum sunt:
-staţia frigo
-staţia termica
-secţia electrica
-secţia mecanică
-secţia transport
-secţia produs finit
Chișinău 2019
-secţia ambalaj
-secţia AMC şi A
-serviciul aprovizionare
-secţia vînzări
-secţia Marketing.
procurarea echipamentului pentru

2004-
fermentarea berii prin instalarea a 4

CCT în valoare de 0.8 mil.
Forma organizatorico-juridică
1.1.
ÎM”Efes Vitanta Moldova Brewery” SA („Entitatea”), o companie-subsidiară a Efes
Breweries International NV („Grupul”), este localizată în Republica Moldova, Chişinău, str.
Uzinelor, 167 şi listată la Bursa de Valori din Republica Moldova. Activitata de bază a acesteia este
fabricarea şi distribuţia berii în sticlă de sticlă, plastic şi butoaie (brandurile Chişinău, Efes Pilsner,
Starîi Melnik, Belîi Medved şi Jiguleovskoe) şi distribuţia brandurilor de bere importate: Efes
Pilsner, Stary Melnik, Bavaria. Începînd cu 2012 Entitatea de asemenea importă brandurile SAB
Miller precum MGD, Pilsner Urquell, Grolsch şi din 2013 produce brandurile licenţiate precum V.
Kozel şi Timişoreana. Entitatea produce, de asemenea, băuturi slab alcoolizate sub marca „Festival”
şi băuturi fermentate „Kvassika”
După forma organizatorico-juridică întreprinderea este o societate pe acţiuni şi totodată
mixtă (Anexa 1). Denumirea ei deplină conform legislaţiei este: Î.M. „EFES VITANTA
MOLDOVA BREWERY” S.A. (Anexa 1) şi este o întreprindere de producţie, păstrare şi
comercializare angro a producţiei alcoolice şi a berii (Anexa 2).
Ca orice întreprindere mare, strucutra organizatorica a ÎM”Efes Vitanta Moldova
Brewery”S.A. cuprinde totalitatea departamentelor necesare unei întreprinderi profitabile. Putem
caracteriza organigrama drept o piramidă.
În vârful piramidei ierarhice se află: Directorul General şi în subordonare are toate secţiile care fac
parte din administraţia întreprinderii. De asemenea este şi Prim-vice Director General, care în lipsa
Directorului General îndeplineşte toate funcţiile lui. Fiecare Departament are în frunte un director
Chișinău 2019
care răspunde de toate activităţile şi de asemenea el coordonează cu toate activităţile. Aici intră:
Director Tehnic, Director pe aprovizionare tehnico-materială, Director financiar, Director pe
marketing şi vînzare, Directorul administraţiei şi resurselor umane.

Chișinău 2019
Rolul contabilității
Contabilitatea întreprinderii cuprinde contabilitatea financiară și cea managerială, însă ele nu
reprezintă două contabilităţi, ci două subsisteme ale sistemului informaţional contabil. Aceste
subsisteme diferă atît din punctul de vedere al obiectivelor, cît și în ceea ce privește intrările în
sistem și tipul proceselor folosite în transformarea intrărilor în ieșiri. Astfel, dacă contabilitatea
financiară oferă informaţii utilizatorilor externi, avînd ca obiectiv principal întocmirea de situaţii și
rapoarte financiare, contabilitatea de gestiune produce informaţii pentru utilizatorii interni. Cu toate
că informaţiile furnizate de aceste două segmente ale contabilităţii vizează utilizatori diferiţi ca
natură, practic ele se bazează pe aceleași înregistrări și pe aceleași surse (numai modul de
structurare și de prezentare este diferit). În plus, deși au la bază înregistrări și surse comune,
informaţiile contabilităţii urmăresc direcţii distincte, astfel: • contabilitatea financiară vizează
aspectele trecute ale gestiunii entităţii; • contabilitatea managerială permite organelor de conducere
ale întreprinderii să obțină anumite informații privind activitatea trecută a unităţii, dar servește și ca
bază de elaborare a viitoarelor decizii cu caracter strategic, tactic și operativ.
Organizarea contabilitatii la întreprindere.

Automatizarea sistemului de informație contabilă
Activitatea economică a Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. este foarte complexă şi
cu un flux mare de informaţie. Economia de piaţă pentru o întreprindere atît de mare presupune
folosirea permanentă a unei multitudini de relaţii: cu clienţii, cu furnizorii, cu fondatorii, cu
angajaţii, cu statul etc.; aceste relaţii fiind în primul rînd cu caracter financiar-contabil.
În cadrul contabilităţii, ca unitate organizatorică în cadrul întreprinderii, conlucrează un
colectiv numeros, cu separarea ariei de evidenţă asemănător celei existente între clasele de conturi

Chișinău 2019
contabile. De asemenea există contabil-casier, specialist coordonator în planificare fiscală şi
contabil-finansist. Dirijează cu contabilitatea întreprinderii contabilul-şef.
Circulaţia documentelor are loc în dependenţă de necesitatea atît internă, cît şi cea fiscală de
a reflecta operaţiile aferente acestor documente. Adică, spre exemplu: facturile expeditorilor zilnici
de produse sunt prezentate cu aceeaşi frecvenţă şi în contabilitate; dările de seamă ale gestionarilor
de depozite – lunar, trimestrial şi anual. Rezultatele din aceste surse se compară cu cele din sistemul
de contabilitate.
Necesităţile permanente de schimb de informaţie şi dezvoltarea tehnologiilor moderne a
stabilit ca întreprinderea în evidenţa contabilă să folosească un sistem automatizat (SAP). Paralel cu
aceasta, nu s-a renunţat totalmente la sistemul tradiţional de ţinere a contabilităţii, pe suport de hîrtie
manuscript fiind întocmite multe registre şi alte documente de evidenţă. Activitatea intensivă a
întreprinderii necesită o colaborare strînsă între toate subdiviziunile ei, astfel contabilitatea este
direct legată de: departamentul TI, secţia vînzări, aprovizionare ş.a.
Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se conduce de sistemul de reglementare
normativă a contabilităţii a Republica Moldova, principalele acte normative fiind:
- „Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” nr.845-XII din
3.01.1992;
- „Legea contabilităţii Republicii Moldova” nr.426-XIII, din 4.04.95;
- „Legea cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.1134-XIII din 02.04.1997;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la reforma contabilităţii” 24.12.1997;
- „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare”;
- „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”;
- Legea Republicii Moldova „Privind investiţiile străine”, nr.998-XII din 01.04.98, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova şi comentariile la ele;
- Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997;
- Legea anuală a bugetului de stat şi a asigurărilor sociale de stat
- Standardele Internaţionale de Raportare Financiare („IFRS”) si IFRIC etc.
De către contabilul-şef se elaborează politica de contabilitate a întreprinderii (Anexa 2),
bazîndu-se pe prevederile SNC 1 „Politica de contabilitate”, în care se stabilesc principiile,
convenţiile, regulile şi procedeele de ţinere a contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor financiare.
Chișinău 2019
Astfel, la întocmirea celor din urmă se respectă convenţiile şi principiile fundamentale ale
contabilităţii: continuitatea activităţii, permanenţa metodelor, specializarea exerciţiilor; prudenţa,
prioritatea conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea), concordanţa, imaginea
fidelă, necompensarea, separarea patrimoniului şi datoriilor, interdependenţa exerciţiului. Odată cu
schimbarea proprietarului pachetului majoritar de acţiuni în 2003 au fost aplicate anumite modificări
în politica de contabilitate, însă în anul următor ea a rămas neschimbată. În încheiere la politica de
contabilitate pe anul 2006 este dezvăluită şi o mică analiză a rezultatelor întreprinderii pe anul
respectiv.
Utilitatea informaţiei conţinută în politica de contabilitate, precum şi modul ei de prezentare
constă în aceea că ea are cel puţin două funcţii principale: (1) pentru utilizatorii interni (lucrători
contabili, acţionari) – principal ghid de efectuare a calculelor şi sinapsă cu legislaţia contabilă şi
fiscală; (2) pentru utilizatorii externi (organe fiscale, alţi utilizatori) – imagine generală despre
principiile şi metodele alese din cele permise de lege. Deci este unul din punctele forte de plecare
pentru o contabilitate bine organizată.
Politicile contabile la întreprindere
EVMB Politici contabile pe anul 2018

a) soluţionarea ulterioară perioadei de raportare a unui caz juridic care confirmă faptul
că
Compania avea o obligaţie actualizată la data raportării. Compania ajustează orice provizion
recunoscut anterior legat de acest litigiu sau recunoaşte un nou provizion.
b) obţinerea de informaţii ulterioare perioadei de raportare care indică faptul că un activ a fost
depreciat la data raportării sau că valoarea unei pierderi din depreciere anterior recunoscută,
aferentă activului respectiv, se ajustează.
c) determinarea după perioada de raportare a costului activelor cumpărate sau încasările din
activele vândute înainte de finalul perioadei de raportare.
d) determinarea ulterioară datei de raportare a valorii rezultate din repartizarea profitului sau din

Chișinău 2019
plata primelor, dacă Compania are o obligaţie prezentă legală sau implicită la finalul perioadei
de raportare de a efectua astfel de plăţi, ca rezultat al unor evenimente care au avut loc înainte
de data respectivă.
e) descoperirea de fraude sau erori care arată că situaţiile financiare sunt incorecte.
2.19.4. Compania nu ajustează valorile recunoscute în situaţiile financiare pentru
reflectarea evenimentelor care indică condiţiile apărute în perioada de
raportare următoare şi nu sînt legate de situaţia activelor şi datoriilor la data
raportării. Un exemplu de eveniment care nu conduce la ajustarea situaţiilor
financiare după perioada de raportare îl constituie un declin al valorii de piaţă
a investiţiilor între data raportării şi data care se aprobă publicarea situaţiilor
financiare. Informaţiile privind natura şi efectului financiar sau o declaraţie
conform căreia o astfel de estimare nu poate fi făcută aferente evenimentelor
ulterioare perioadei de raportare care nu conduc la ajustarea situaţiilor
financiare se prezintă în note.
2.20. Segmentul de raportare
2.20.1. Segmentele operaţionale sunt raportate după acelaşi principiu în care se face
raportarea internă către persoana sau persoanele cu răspundere de luare a
deciziilor operaţionale. Aceste funcţii îi revin Consiliului de Administraţie al
Grupului, care este responsabil pentru alocarea resurselor şi evaluarea
performanţei segmentelor operaţionale şi luarea deciziilor strategice.
2.20.2. Un segment este o componentă distinctivă a Companiei, responsabil fie în
furnizarea de produse conexe sau servicii (segment de activitate), sau în
furnizarea de produse sau servicii într-un mediu economic specific (segment
geografic), care este supus unor riscuri diferite de cele ale altor segmente.
Segmentele de activitate sunt determinate pe baza structurii de raportare
internă. Pentru raportarea internă, Compania reprezintă un singur segment de
raportare.
2.21. Informaţie comparativă
2.21.1. Informaţiile comparative urmează a fi ajustate, după caz, pentru a se
conforma cu schimbările de prezentare în perioada de raportare curentă.
2.22. Tranzacţii în valută străină
Chișinău 2019
2.22.1. Tranzacţiile în valută străină sunt convertite în moneda funcţională a
Companiei utilizând cursul de schimb valutar din data tranzacţiei. Activele şi
datorii monetare în valută străină sunt convertite în lei la cursurile de schimb
la data raportării. Diferenţele de curs rezultate din conversia activelor şi
datoriilor monetare se reflectă în situaţia rezultatului global. Diferenţele de
curs valutar aferente convertirii împrumuturilor, numerarului şi echivalentelor
de numerar se recunosc ca venituri/cheltuieli financiare.
2.22.2. O tranzacţie valutară este o tranzacţie care este exprimată sau care prevede
decontarea în valută. O tranzacţie valutară se înregistrează în momentul
recunoaşterii iniţiale în moneda funcţională, aplicându-se sumei în valută
cursul de schimb al BNM dintre moneda funcţională şi valuta străină, la data
efectuării tranzacţiei.
2.22.3. Elementele exprimate în valută străină se înregistrează la data raportării după
cum urmează:
a) elementele monetare exprimate în valută sunt convertite utilizându-se cursul BNM la data
raportării;
b) elementele nemonetare exprimate în valută evaluate pe baza costului istoric sunt convertite
utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi
c) elementele nemonetare exprimate în valută şi evaluate la valoarea justă sunt
convertite
utilizându-se cursul de schimb la data determinării valorii juste.
2.22.4. Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării elementelor monetare
sau a convertirii elementelor monetare la cursuri diferite faţă de cele la care
au fost convertite la recunoaşterea iniţială pe parcursul perioadei sau în
situaţiile financiare anterioare sunt recunoscute în profit sau pierdere în
perioada în care acestea au fost înregistrate.
3. PROCEDEE (METODE) CONTABILE ELABORATE DE COMPANIE
DE SINE STĂTĂTOR
3.1. Costuri de producţie
3.1.1. Costurile de producţie ale Companiei se contabilizează pe centre de cost.
Chișinău 2019
3.1.2. Compania aplică urmatoarele metode de contabilizare a costurilor de
produc ie i de calcul a costului produselor fabricate:  a) metoda costului
standart pentru produsele planificate spre vinzare pe piata locală; b) metoda
costului marginal pentru produsele ce au o contribu ie marginală la costurile
de producere (pct. 55-56 din Indicatii metodice privind contabilitatea
costurilor de productie si calculatia costului produselor si serviciilor).
3.1.3. Perioada de calculaţie constituie luna.
3.1.4. Materialele consumate se evaluează în evidenţa curentă la cost standard.
3.1.5. Producţia în curs de execuţie şi produsele fabricate se evaluează în evidenţa
curentă la cost standard.
3.1.6. Costul efectiv al produselor fabricate se determină prin ajustarea costului
standard cu abaterile/modificările înregistrate.
3.1.7. Costurile indirecte de producţie se repartizează pe tipuri de produse
proporţional volumului produselor fabricate.
3.1.8. Pierderile de producţie în limita normelor admise se recunosc ca costuri de
producţie, iar pierderile peste limita normelor admise – ca cheltuieli în
situaţia rezultatului global.
3.1.9. Costurile producţiilor şi unităţilor de deservire se recunosc ca cheltuieli în
3.1.10. Deprecierea ambalajului returnabil se prezinta ca cheltuieli de depreciere in
costul de producere.
EVMB Politici contabile pe anul 2018
3.2. Alte elemente contabile
3.2.1. Costurile şi cheltuielile Companiei se înregistrează în cursul perioadei de
raportare în conturi de gestiune şi se decontează la data raportării la active în
situaţia poziţiei financiare şi/sau la cheltuieli în situaţia rezultatului global.
3.2.2. Compania contabilizează ambalajele returnabile în componenţa imobilizărilor
corporale.
3.2.3. Diferenţele de sumă se recunosc ca venituri şi cheltuieli în situaţia
rezultatului global.
4. ESTİMĂRİ Șİ RAŢIONAMENTE CONTABILE CRITICE
Chișinău 2019
4.1.1. Estimările şi raţionamentele sunt evaluate continuu şi au la bază experienţa
istorică şi alţi factori, inclusiv anticipările privind evenimentele viitoare care
sunt considerate rezonabile în condiţiile actuale.
4.1.2. Compania efectuează estimări şi stabileşte ipoteze referitoare la perioadele
viitoare. Estimările contabile rezultate nu vor coincide întotdeauna cu
rezultatele efective corespunzătoare. Estimările şi ipotezele pentru care există
un risc considerabil de a determina ajustări semnificative ale valorii contabile
a activelor şi pasivelor în perioada de raportare viitoare se referă la
următoarele aspecte principale:
a) duratele de viaţă utilă a imobilizărilor corporale. Estimările cu privire la durata de viaţă utilă a
imobilizărilor corporale sunt prezentate în politicile contabile şi în nota la situa iile financiare
iar cheltuielilor privind amortizarea la fel în nota la situaţiile financiare. Majorarea duratei de
viaţă utilă unui activ ar conduce la diminuarea cheltuielilor cu amortizarea. Durata de viaţă
utilă a elementelor de imobilizări corporale este determinată de către Conducere în momentul
în care activul este achiziţionat şi este revizuită anual. Estimările se bazează pe date istorice cu
active similare, precum şi anticiparea unor evenimente viitoare, care ar putea avea un impact
asupra activelor, cum ar fi schimbări tehnologice.
b) valoarea justă a creanţelor. Cheltuielile pentru deprecierea creanţele comerciale
reflectă
estimările Conducerii privind pierderile din incapacităţii clienţilor Companiei de a achita aceste
creanţe. Estimarea deprecierii creanţelor comerciale se bazează pe date istorice privind clienţii
Companiei, analiza pe termeni de scadenţă şi experienţa de decontare a creanţelor.
5. DİSPOZİŢII FİNALE Șİ TRANZİTORİİ
5.1.1. Politicile contabile intra in vigoare la 1 ianuarie 2018 şi se aplică de către
toate subdiviziunile Companiei.
Softul utilizat de întreprindere pentru evidența contabilă
Programul SAP este foarte complex, fiind de mare ajutor în Servicii Business, Soluții Tehnologice,
în arii precum Contabilitate, Managementul Relațiilor cu Clienții, Lanțuri de Furnizare și
Aprovizionare, Bancar, Asigurări, Infrastructură IT, Servicii Software.
SAP, principalul jucător al pieței germane de software generează 74% din vânzările primelor 100 de
companii germane producătoare de software[2]. Având un puternic brand global, SAP este totodată
Chișinău 2019
cel mai mare producător european de software (generând 39% din încasările din software din
Europa, Orientul Mijlociu și Africa) și este singurul producător de software din primii 10 cei mai
mari jucători globali care nu provine din Statele Unite.
Metoda de calcul a amortizării
Amortizarea poate fi privită sub următoarele aspecte:
 ca proces - care înseamnă o detaşare şi transmitere de valoare din activele fixe asupra producţiei;
 ca cheltuială - care urmează a se include în costuri;
 ca fond sau resurse financiare - care trebuie să asigure recuperarea valorii activelor fixe şi finanţarea
înlocuirii acestora.
În baza acestor aspecte amortizarea se poate defini ca expresie bănească a uzurii. Amortizarea ca fond

poate fi definită ca o sumă de bani ce se detaşează din activele fixe şi permite întreprinderii:
 menţinerea constantă a activelor financiare, atunci cînd a utilizat resurse financiare proprii pentru
obţinereaactivelor financiare;
 rambursarea la timp a creditelor, atunci cînd a utilizat resurse financiare împrumutate pentru
procurarea activelor financiare
Metoda cu caracter uniform, constant şi egal dînd naştere unui fond de amortizare egal în fiece an la
aceleaşi activelor financiare., astfel încît şi costurile şi rezultatele financiare vor fi afectate egal în fiece an.
Folosirea acestor norme nu ţin cont de variabilitatea în timp a uzurii, iar aplicarea acestor norme este
cunoscută ca metoda liniară de amortizare.
Capitolul II
2.1 Determinarea valorii contabile a activelor imobilizate și circulante
Conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea), concordanţa, imaginea

fidelă,necompensarea, separarea patrimoniului şi datoriilor, interdependenţa exerciţiului.
Odată cuschimbarea proprietarului pachetului majoritar de acţiuni în 2003 au fost aplicate anumite
modificări înpolitica de contabilitate, însă în anul următor ea a rămas neschimbată. În încheiere la
politica decontabilitate pe anul 2006 este dezvăluită şi o mică analiză a rezultatelor
întreprinderii pe anulrespectiv.Utilitatea informaţiei conţinută în politica de contabilitate, precum şi
modul ei de prezentareconstă în aceea că ea are cel puţin două funcţii principale: (1) pentru
utilizatorii interni (lucrătoricontabili, acţionari) – principal ghid de efectuare a calculelor şi sinapsă
cu legislaţia contabilă şifiscală; (2) pentru utilizatorii externi (organe fiscale, alţi
Chișinău 2019
utilizatori) – imagine generală despreprincipiile şi metodele alese din cele permise de lege.
Deci este unul din punctele forte de plecarepentru o contabilitate bine organizată.Capitolul III.
Contabilitatea intreprinderii3.1. Contabilitatea activelor nematerialeÎn conformitate cu
Standardul naţional de contabilitate 13 ,, Contabilitatea activelornemateriale’’ (S.N.C. 13),
active nemateriale reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă formămaterială, controlate de
întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie,comercială şi alte
activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţa(chiriei) persoanelor
juridice şi fizice.
Contabilitatea activelor nemateriale se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 1
„Active pe termen lung”, grupa 11 „Active nemateriale” care cuprinde următoarele
conturi sintetice: 111 „Active nemateriale”, 112 „Active nemateriale în curs de
execuţie” şi 113„Amortizarea activelor nemateriale”.
Pentru evidenţa activelor nemateriale este destinat S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor
nemateriale”.
Activele nemateriale includ:
- cheltuieli de constituire a întreprinderii;
- brevetele (patentele);
- licenţa;
- programe informatice;
- mărci de firmă etc.
În componenţa acestora laÎ.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. intră:
 licenţe;
 cheltuielile de constituire;
 programe informatice;
 marci de firmă;
Evidenţa sintetică a activelor nemateriale este organizată în baza contului de activ 111 „Active
nemateriale” şi şi subconturile acestui cont. Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine în fişe
de inventar. Soldul contului este debitor şi se reflectă în capitolul 1 „Active nemateriale pe termen
lung”, subcapitolul 1.1 „Active nemateriale” (Anexa 4)
Conform politicii de contabilitate de la întreprindere, activele nemateriale se reflectă în
contabilitatea curentă şi în bilanţul contabil la valoarea de intrare.
Chișinău 2019
Pe parcursul semestrului I 2014 la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. nu au fost înregistrate
intrari ale activelor nemateriale. Intrarea lor, însă, se poate efectua prin următoarele formule
contabile:
Activele nemateriale pot intra din următoarele surse:
a) prin cumpărare de la furnizori
 cu achitare ulterioară:
Debit contul 111 „Active nemateriale”

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind
taxa pe valoare adăugată”
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
 cu achitare în avans:
1. acordarea avansului furnizorilor:
Debit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
2. primirea activelor nemateriale de la furnizori:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind
3. compensarea avansului acordat cu datoria faţă de furnizori:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
4. se înregistrează suma diferenţei dintre avans şi datorie:
- avansul mai mare ca datoria:
Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
- avansul mai mic ca datoria:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
b) prin crearea cu forţe proprii
Chișinău 2019
1. în acest caz toate cheltuielile de elaborare se acumulează în Debitul contului
112 „Active nemateriale în curs de execuţie”, astfel vom avea următoarele
formule contabile (Anexa 5):
Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”
Credit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
2. punerea în funcţiune a activului nematerial:
Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
c) prin primirea cu titlu gratuit
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”
d) prin primirea ca depunere în capitalul statutar
Credit contul 313 „Capital nevărsat”
Deci, activele nemateriale la intrare se reflectă în debitul contului 111 şi subcontul în dependenţă
unde este folosit. Operaţiile de intrare a activelor nemateriale se reflectă în registre contabile (Anexa
6 ) deschise la contul 111.
În procesul utilizării activelor nemateriale se amortizează şi îşi trec valoarea asupra serviciilor
prestate. Modul de calculare a amortizării este stabilit de S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor
nemateriale” şi este reflectată metoda dată în politica de contabilitate.
Înainte de a stabili durata de utilizare şi metoda de evaluare a amortizării, instituţia întocmeşte lista
activelor amortizabile. Aici trebuie de accentuat faptul că fiecare unitate economică face lista
activelor amortizabile şi neamortizabile ţinînd cont de faptul ce aşteaptă fiecare unitate economică
pe viitor, din utilizarea lui.

Chișinău 2019
Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont de durata de
utilizare a acestora, şi se înregistreză în creditul contului 113 „Amortizarea activelor
nemateriale”.
Durata de utilizare a activelor nemateriale este indicată în politica de contabilitate:
 licenţe – 3 ani ( în funcţie de tipul licenţei );
 programe informatice – 2-3 ani.
Astfel, la calcularea amortizării activelor nemateriale se va întocmi următoarea formulă contabilă:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”, 713 „Cheltuieli generale şi
administrative”, 712 „Cheltuieli comerciale”
Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Pe parcursul semestrului I 2014 la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. nu au fost înregistrate
ieşiri ale activelor nemateriale. Ieşirea lor, însă, se poate efectua în următoarele direcţii:
a) scoaterea din folosinţă a activului din cauza expirării termenului normativ de utilizare, în acest
caz se va înregistra decontarea amortizării acumulate:
Debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Credit contul 111 „Active nemateriale”
b) vînzarea activelor nemateriale
1. se înregistrează decontarea amortizării acumulate:
2. se înregistrează decontarea valorii de bilanţ a activului nematerial:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
3. se înregistreză valoarea de vînzare a activului:
Debit contul 241 „Casa”, contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind
c) scoaterea din folosinţă înainte de termen din diferite motive
a) se înregistrează decontarea amortizării acumulate:
Chișinău 2019
b) se trece la cheltuieli valoarea de bilanţ a activului nematerial:
Conform Situaţiei Financiare pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 Î.M. „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A., care sunt întocmite în conformitate cu Standardele Internationale
de Raportare Financiară, imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-
urile, francizele, programele informatice, desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile
de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la capitalul social, drepturile de
autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale.
Imobilizările necorporale (software şi licenţe), care sunt achiziţionate de către Companie, sunt
înregistrate la costul istoric minus amortizarea acumulată. Amortizarea este reflectată în situaţia
rezultatului global şi se calculează pe baza metodei liniare de alocare a costurilor imobilizărilor
necorporale pe durata de viaţă utilă estimate a acestora, de la unu pîna la cinci ani. Pentru mărcile
comerciale durata de viaţă utilă este de 10 ani. Cheltuielile ulterioare sunt capitalizate numai atunci
cînd este probabil ca beneficiile economice viitoare aferente elementului în cauză să revinăÎ.M.
„Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.. Toate celelalte cheltuieli sunt înregistrate ca cheltuieli în
momentul în care sunt efectuate.

Chișinău 2019
Chișinău 2019
3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu
durata de funcţionare utilă mai mare de un an, care sunt destinate utilizării în activitatea
întreprinderii, predării în arendă sau se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării.
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se organizează în cadrul unui sistem de
conturi din clasa 1 „Active pe termen lung”, grupa 12„Active materiale pe termen lung” care
cuprinde următoarele conturi sintetice: 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 122
„Terenuri”, 123 „Mijloace fixe”, „Uzura mijloacelor fixe”, 125 „Resurse naturale” şi 126
„Epuizarea resurselor naturale”.
Activele materiale pe termen lung se contabilizează în conformitate cu S.N.C. 16
„Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Dacă activele pe termen lung nu sunt utilizate
în activitatea întreprinderii, atunci ele se consideră ca investiţii şi se ţin în evidenţă conform
cerinţelor S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”.
În contabilitatea activelor materiale pe termen lung la se află mijloacele fixe. Mijloacelor
fixe sunt obiectele cu valoare unitară de peste 3 000 lei şi cu durata de funcţionare utilă mai mare de
1 an.
În componenţa mijloacelor fixe la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se include :
- clădiri;
- construcţii speciale;
- maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie;
- calculatoare;
- mărfuri de uz casnic;
- mijloace de transport;
În procesul de achiziţie a acestor active materiale pe termen lung se întocmeşte Procesul
verbalde primire – predare a activelor cumpărate (Anexa 7). În baza facturii fiscale primite de la
furnizor, mijloacelor fixe procurate li se atribuie un număr de inventar, care este stabilit la
introducerea denumirii acestuia în calculator automat. Fiecărui mijloc fix intrat i se îndeplineşte
Fişa de evidenţă (Anexa 8), unde se indică denumirea, numărul de inventar, anul de fabricaţie,
sectorul în care va fi utilizat, valoarea iniţială şi norma uzurii.
Chișinău 2019
Activele materiale pe termen lung existente la unitatea economică sunt active proprii, care
aparţin întreprinderii cu titlu de proprietate, active uzurabile şi neuzurabile (fonduri bibliotecare),
pentru care se stabileşte termenul de utilizare ţinînd cont de Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor
nemateriale, în care este stabilită durata de utilizare a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale, iar
în cazul în care mijloacele fixe disponibile nu sunt reflectate în catalog, durata de utilizare se
stabilişte de întreprindere dacă a mai utilizat mijlocul dat, sau de către o comisie specializată.
Mijloacele fixe deţinute de întreprindere sunt achiziţionate de la furnizori, primite cu titlu
gratuit, şi sunt înregistrate în evidenţă la valoarea de intrare, iar în bilanţul contabil – la valoarea de
bilanţ (valoarea de intrare-uzura acumulată). Atunci cînd se procură un activ material pe termen
lung formulele întocmite sunt:
Debit contul 123„Mijloace fixe”
Debit contul 534 „Datorii privind taxa pe valoare adugată”, subcontul 534.2 „Datorii privind
Credit contul 539„Alte datorii pe termen scurt”
În situaţia în care s-a primit cu titlu gratuit un activ se întocmeşte formula:
Debit contul123„Mijloace fixe”
Însă mijloacele fixe pot intra şi sub formă de aport al fondatorilor în capitalul statutar:
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 313 „Capital nevărsat”
Se poate întîmpla ca în urma inventarierii să se depisteze un surplus de mijloace fixe, în acest
caz se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
În procesul exploatării, mijloacele fixe treptat se uzează. Pentru contabilizarea uzurii se

utilizează contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”. Conform S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung”, uzura mijloacelor fixe se calculează lunar pe fiecare obiect de inventar.
Calcularea uzurii se începe din luna următoare dării în folosinţă şi se încetează calculul uzurii în
luna următoare ieşirii acestuia.

Chișinău 2019
La Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. pentru calcularea uzurii se foloseşte valoarea
probabilă rămasă, care este stabilit în Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale. În
general la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. prin politica de contabilitate sunt stabilite
două metode de calcul a uzurii:
1. Pentru maşinile şi utiljaul de producţie – metoda proporţională volumului de producţie.
2. Pentru celelalte mijloace fixe – metoda liniară.
Contul 124„Uzura mijloacelor fixe” corespondează cu debitul următoarelor conturi:
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”, contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”,
contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”, contul 811 „Activităţi de bază”, contul 812
„Activităţi auxiliare”, contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Calculul uzurii după metoda de producţie se desfăşoara prin colaborarea dintre contabil şi
şefii secţiilor de producţie, care le prezintă rapoarte de producţie, unde se indică volumul fizic de
producţie fabricată. Trebuie de menţionat că în cazul produselor ce trec mai multe faze ale
procesului tehnologic, evident că mai multor utilaje legate în lanţ li se aplică acelaşi volum efectiv
de producţie fabricată. Alte utilaje furnizează informaţia despre volumul de producţie fabricată prin
contoare speciale.
Formula de calcul este următoarea:
Val . int .−VPR
⋅Vol efectiv
Suma lunară a uzurii = Vol . plan total
lunar
Uzura acumulată pe utilaje din diferite secţii (cicluri diferiite de producţie) pentru care s-a
calculat uzura după metoda de producţie este repartizată la consumuri indirecte de producţie ale
secţiilor respective.
Reparaţia mijloacelor fixe

În contabilitatea entităţii reparaţiile mijloacelor fixe se efectuează cu scopul:
 menţinerii mijloacelor fixe în stare normală de funcţionare;
 majorării duratei de funcţionare utilă.
Reparaţia şi lucrările de întreţinere a mijloacelor fixe cu destinaţie este un lucru “de rutină”,
odată ce ele participă în cel mai activ mod la procesul tehnologic. În funcţie de complexitatea,
volumul şi periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie, distingem:

Chișinău 2019
a) reparaţia curentă – schimbul parţial al unor piese neesenţiale, reparaţia neînsemnată, lichidarea
deteriorărilor fără demontarea maşinii sau utilajului, vopsirea, văruirea clădirilor etc.;
b) reparaţia medie are un grad mai înalt de complexitate, însă cu periodicitatea pînă la un an. E
făcută cu scopul de a menţine proprietăţile mijlocului fix, nu de a le îmbunătăţi.
c) reparaţia capitală reprezintă schimbul ansamblurilor şi pieselor esenţiale cu decompletarea
parţială sau totală a utilajului, mijloacelor de transport, îmbunătăţirea posibilităţilor de exploatare a
obiectelor în funcţiune. Este cel mai complex tip de reparaţie, şi poate să aducă întreprinderii în
unele cazuri avantaj economic suplimentar.
Lucrările de reparaţie pot fi executate fie cu forţe proprii, fie de întreprinderi specializate.
În cazul reparaţiilor curente (a) şi medii (b), efectuate cu forţe proprii, toate consumurile
aferene acestui proces sunt acumulate în conturile de cheltuieli sau consumuri indirecte, în
dependenţă apartenenţa de secţie a obiectului reparat şi dacă lurările se efectuează în secţia de
reparaţie sau în secţia destinatară.
Dacă reparaţia curentă se efectuează în antrepriză, atunci se încheie un contract cu o
întreprindere specializată unde este indicat preţul lucrărilor şi suma taxei pe valoare adăugată.
Uneori se practică constituirea provizioanelor pentru reparaţii prin formula:
Debit 713 Cheltuieli generale şi administrative
Debit 813 Consumuri indirecte de producţie
Credit 538 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare
Însă Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. nu utilizează acest procedeu, deoarece
indirect, dar suma rezervată se consideră ca venit impozabil.
În cazul reparaţiilor capitale (c), aceste cheltuieli şi consumuri, odată ce au îmbunătăţit
caracteristicile tehnice ale mijlocului fix se raportează la debitarea conturilor 121 sau 123.
În unele cazuri, în dependenţă de necesităţile diferitor secţii, locul de evidenţă a mijlocului
fix poate fi schimbat, avînd loc mişcarea internă, în baza unei Cereri-facturi de mişcare intern, unde
se indică data dării în exploatare a mijlocului fix, numărul de inventar, motivul mişcării, semnăturile
şefilor secţiei destinatare şi de origine. Necesitate reflectării acestei operaţiuni în contabilitate
rezultă din faptul că e necesar de a repartiza uzura acestui mijloc fix anume în noua secţie.
Dacă în rezultatul lichidării se obţin careva materiale la valoarea acestora se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 211 „Materiale”
Credit contul 123 „Mijloace fixe”
În cazul în care valoarea efectivă a materialelor obţinute din lichidare depăşeşte valoarea
probabilă rămasă se întocmeşte formula contabilă:
Chișinău 2019
În caz contrar se întocmeşte formula contabilă:
La vînzarea mijloacelor fixe se întocmeşte Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor
fixe. În baza acestui document se întocmesc formulele contabile:
1. casarea uzurii acumulate a mijlocului fix:
Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
2. casarea valorii de bilanţ a milocului fix ieşit:
3. reflectarea cheltuielilor legate de ieşirea mijlocului fix:
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”
4. reflectarea venitului obţinut din vînzarea mijlocului fix:
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
5. încasarea creanţei cumpărătorului:
Debit contul 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în
valută străină”
Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
La transferarea mijlocului fix cu titlu gratuit se întocmesc următoarele formule contabile:
Chișinău 2019
3. calcularea TVA de la valoarea de bilanţ a mijlocului fix ieşit:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
La depunerea mijlocului fix în capitalul statutar al altei întreprinderi se înregistrează:
3. reflectarea creanţei întreprinderii căreia i-a fost transmis mijlocul fix:
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
4. achitarea creanţei cu acţiuni, cote-părţi:
Debit contul 131, 132 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Deteriorarea mijloacelor fixe în urma calamităţilor naturale se reflectă prin următoarele
formule contabile:
3. reflectarea valorii materialelor, OMVSD obţinute din lichidarea mijloacelor fixe deteriorate în
urma calamităţilor naturale:
Debit contul 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Chișinău 2019
Credit contul 623 „Venituri excepţionale”
Ieşirea mijloacelor fixe depistate lipsă în urma inventarierii se reflectă prin formulele
contabile:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 723 „Pierderi excepţionale”
În cazul depistării persoanei vinovate şi dacă această persoană este de acord să recupereze
dauna adusă întreprinderii sau există hotărîrea judecăţii privind recuperarea daunei materiale, se
reflectă creanţa acesteia privind recuperarea prejudiciului material:
Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Achitarea creanţei se reflectă prin formulele contabile:
- la achitarea în numerar:
Debit contul 241 „Casa”
Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
- la achitarea prin reţinere din salariu:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Dacă achitarea creanţei are loc pe parcursul a mai multor perioade de gestiune, atunci aceste
operaţii se reflectă cu ajutorul conturilor 134 „Alte creanţe pe termen lung”, 422 „Venituri
anticipate pe termen lung”, 515 „Venituri anticipate curente”.
Conform Situaţiei Financiare pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 Î.M.
„Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A., care sunt întocmite în conformitate cu Standardele
Internationale de Raportare Financiară, imobilizările corporale sunt reflectate la costul de procurare
sau producere minus uzura acumulată şi pierderile din depreciere. Costul imobilizărilor corporale
include cheltuielile care pot fi atribuite direct achiziţiilor de imobilizări corporale.
Chișinău 2019
Costul imobilizărilor corporale construite de Companie include costul materialelor şi a forţei
de muncă directe, precum şi orice alte costuri directe atribuite punerii în funcţiune, demontării şi
restaurării amplasamentului unde a fost situat activul.
Cînd anumite elemente componente ale unui activ au durata de viaţă utilă diferită, aceste
elemente sunt contabilizate ca active separate(componente majore).
Cîştigurile şi pierderile din vînzarea unui element de imobilizări corporale sunt determinate
prin compararea încasărilor obţinute din vînzare cu valoarea contabila a acestui element de
imobilizări corporale şi sunt recunoscute în cadrul “altor venituri/(cheltuieli) din exploatare” în
Cheltuielile minore de reparaţie şi întreţinere sunt înregistrate în perioada financiară în care
sunt efectuate. Costul de înlocuire a parţii sau componentele imobilizărilor corporale sunt
capitalizate, iar partea înlocuită este retrasă.
Terenurile nu se amortizează. Amortizarea altor elemente de imobilizări corporale se
calculează pe baza metodei liniare în vederea alocării costului pîna la nivelul valorii reziduale, pe
durata de viaţă utilă estimată, astfel:
Clădiri 10 - 40 ani
Infrastructura 5 - 40 ani
Utilaje şi echipamente 2 - 20 ani
Autovehicole 3 – 10 ani
Mobilier şi alte echipamente 2 – 15 ani
Echipamente pentru vînzări şi marketing 1 – 5 ani
Calculatoare 3 – 5 ani
Ambalaje returnabile 5 ani
Activele se amortizează de la data la care au fost date în exploatare. Pe plan intern activele
construite se amortizează din momentul în care sunt finalizate şi gata de utilizare. Valoarea reziduală
a unui activeste valoarea estimată pe care Entitatea ar putea să o obţina în prezent din eliminarea
unui activ minus costurile de eliminare dacă activul ar avea deja vechimea şi starea prevazută la
sfirşitul duratei sale de viaţă utilă. Valorile reziduale ale activelor şi durata de viaţă utilă sunt
revizuite şi ajustate, dacă este cazul, la sfîrşitul fiecarei perioade de raportare.

Chișinău 2019
3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung
Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării situaţiei
sale financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor şi altor profituri.
Contabilitatea investiţiilor se efectuează în conformitate cu SNC 25 „Contabilitatea investiţiilor”.
În cadrul Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. există investiţii şi în continuare vom
examina pe scurt investiţiile financiare pe termen lung.
În funcţie de termenul presupus de deţinere, investiţiile se grupează în :
a) investiţii pe termen lung;
b) investiţii pe termen scurt.
Investiţiile pe termen lung sînt investiţiile, pe care întreprinderea are intenţia să le deţină mai
mult de un an.
Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung în planul de conturi sînt prevăzute
următoarele conturi:
131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ în baza uneia din următoarele metode de
evaluare:
- la valoarea de intrare;
- la valoarea reevaluată;
- la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai pentru
titlurile de valoare corporative de piaţă).
Ieşirea investiţiilor pe termen lung se înregistrează în cazurile:
 rambulsării titlurilor de valoare;
 vînzării investiţiilor;
 schimbului lor cu alte investiţii.
În conformitate cu SNC 28 „Contabilitatea investiţiilor în intreprinderile asociate” se
consideră investiţii în întreprinderi asociate atunci cînd investitorul deţine de la 20% la 50% din
capitalul statutar al altei întreprinderi.
Chișinău 2019
La evaluarea investiţiilor în întreprinderile asociate poate fi folosită una din următoarele
metode:
 metoda repartizării proporţionale;
 metoda valorii.
Veniturile din investiţii (dividente) sînt reflectate în raportul privind rezultatele financiare
numai în mărimea cotei profitului întreprinderii asociate.
Internationale de Raportare Financiară, investiţiile deţinute de catre Companie sunt clasificate ca
disponibile pentru vînzare şi sunt prezentate la valoarea justă, orice cîştig sau pierdere rezultată fiind
recunoscute în cadrul rezultatului global. Valoarea justă a investiţiilor este preţul de cotare la data de
raportare.

Chișinău 2019
3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziţia
întreprinderii şi destinate:
- pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
- pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;
- pentru a fi vîndute aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.
Contabilitatea stocurilor se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 2 „Active
curente”, grupa 21 „Stocuri de mărfuri şi materiale” care cuprinde următoarele conturi sintetice:
211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă
durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, 215 „Producţia în curs de
execuţie”, 216 „Produse” şi 217 „Mărfuri”.
Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi constatare a stocului de mărfuri şi
materiale (SMM) este reglementat de prevederile S.N.C. 2 ”Stocurile de marfuri si materiale”.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere, stocurile se
caracterizează prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie şi trebuie
înlocuite cu exemplare noi. În cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului
economic din întreprindere: aprovizionare – producţie – desfacere, în care stocurile îşi schimbă atît
forma, cît şi conţinutul lor material.
În dependenţă de origine, materialele şi obiectele de mică valoare şi scurtă durată pot fi
procurate, fie pe piaţa internă a ţării (bioxid de carbon, navete, sodă caustică etc.), fie prin import
(malţ, hamei, preforme PET etc.) contra valută străină.
De obicei, în cazul necesităţii permanente a unui tip de material se încheie un Contract
Chișinău 2019
(Anexa 9) cu producătorul. În cazul că condiţiile stipulează că beneficiarul ia pe seama sa
transportarea, atunci delegatului i se înmînează o Delegaţie, unde se indică datele de identitate ale
sale, adresa şi rechizitele furnizorului şi denumirea materialului; şi o foaie de parcurs Delegaţia este
înregistrată într-un Registru de delegaţii. Odată cu marfa delegatului i se eliberează şi al II-lea
exemplar al facturii fiscale , în care este indicat preţul mărfii. La intrarea materialului la depozit se
ştampilează factura şi se îndeplineşte un Ordin (bon) de încasare , în care se indică furnizorul, data
şi cantitatea de material ce a intrat la depozit. În baza facturii fiscale şi a ordinului de încasare se
întocmeşte formula:
Debit 211 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Credit 5211 Facturi de achitat în ţară
În cazul importului de materiale, ele se livrează în baza unui Contract unde se indică diverse
condiţii, inclusiv preţul şi condiţiile de livrare (INCOTERMS). Transportatorului mărfii de către
întreprinderea producătoare i se eliberează Invoice (Certificat de provenienţă a mărfii) (Anexa 10),
unde se indică masa netă şi brută a încărcăturii, numărul de înmatriculare a autocamionului, valoarea
mărfii, destinaţia ş.a. Tot de către furnizor se completează Scrisoarea de transport internaţional
(CMR) (Anexa 11), aplicîndu-se ştampila producătorului şi data eliberării mărfii. În baza acestor
documente, de către postul vamal se completează mai întîi Declaraţia privind valoarea în vamă a
mărfurilor (Anexa 12), unde se indică: cursul de schimb la zi, preţul în valuta străină, preţul în lei,
cheltuielile de transport şi valoarea în vamă a mărfurilor. În baza acestei sume se calculează taxa
pentru proceduri vamale, accize (dacă marfa importată se supune accizării) şi taxa pe valoare
adăugată, completîndu-se Declaraţia vamală (Anexa 13). De asemenea trebuie se fie incluse în setul
de acte urmatoarele documente: Borderoul documentelor anexate (Anexa 16), Declaraţia privind
marfa (Anexa 17), Factura de transport (Anexa 18), Certificat de provenienţă a mărfii (Anexa 19),
Declarație de conformitate (Anexa 20 ), etc.
Calculul şi achitarea în vamă a TVA şi a taxei privind procedurile vamale (Anexa 14).
TVA: Debit 5342 Datorii privind taxa pe valoare adăugată
Credit 539 Alte datorii pe termen scurt
T.P.V.: Debit 211 Materiale
Credit 539 Alte datorii pe termen scurt
Achitarea:Debit 539 Alte datorii pe termen scurt
Credit 2421 Cont curent în lei
Chișinău 2019
Astfel materialele intră legal în posesia întreprinderii prin import. Odată ajunse la depozit, se
completează un Fişa de primire a mărfurilor (Anexa 15) . Formula contabilă compusă este
următoarea:
Debit 211100 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Credit 5212 Facturi de achitat în străinătate
Credit 5213 Datorii comerciale privind servicii aferente – la transport efectuat de o terţă pa
Credit 539 Alte datorii pe termen scurt– taxa pentru proceduri vamale
Deseori se întîmplă că pe parcursul lunii, aceleaşi materiale intră la depozit cu preţuri
diferiteîn zile diferite. Astfel apare necesitatea în evaluarea curentă a stocurilor. Conform politicii de
contabilitate la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. materialele şi obiectele de mică valoare
şi scurtă durată se ţin la evidenţă după metoda FIFO. Observăm acest lucru şi într-un registru pe
tipuri de materiale.
În scopuri de producţie materialele se eliberează de la depozit în baza unei Fişe-limită de
consum, în care se scriu: secţia destinatară, cantităţile eliberate în fiecare zi a lunii şi se sumează
valoarea lor, înctomindu-se formula:
Debit 2116 Materii prime şi materiale în secţii de producere
Credit 2111 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Materialele şi materiile prime îşi transmit valoarea lor în producţie prin formula:
Debit 811 Consumuri directe de producţie
Credit 2116 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Cantitatea consumată este înregistrată în Rapoarte de producţie întocmite de către şefii de
secţii.
Evidenţa materialelor
Materialele participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se regăsesc
integral sau parţial în produsul finit.
La intrarea materialelor întreprinderea-cumpărător primeşte documentele de însoţire a
partidei de materiale (factura fiscală sau factura de expediţie, certificate de calitate ş.a.).
Recepţionînd materialele magazionerul întocmeşte Bonul de intrare. În cazul devierilor de la
condiţiile contractului în ce priveşte lipsurile de materiale, nerespectarea preţurilor, calităţii şi altor
condiţii contractuale de către furnizor, cumpărătorul formează o comisie de recepţie a materialelor,
care întocmeşte un proces-verbal de recepţie a materialelor, în care se indică devierile stabilite.
Chișinău 2019
Pentru evidenţa sintetică a materialelor e destinat contul de activ 211 „Materiale”, la care se
deschid subconturile necesare.
În alte întreprinderi, materialele pot intra şi sub alte forme:
- primite din producţia proprie, la cost efectiv:
Credit contul 811 „Activitatea de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”
- provenitedin scoaterea din uz a mijloacelor fixe (deşeuri utile, piese de
schimb etc.):
Debit contul211 „Materiale”
Credit contul 123 „Mijloace fixe” – la valoarea probabilă rămasă a mijloacelor fixe
Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – dacă valoarea materialelor obţinute
depăşeşte valoarea rămasă
- intrate de la alte persoane fizice sau juridice:
Credit contul 313 „Capital nevărsat” – valoarea materialelor primite ca cotă-parte în capitalul
statutar
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” – valoarea materialelor primite cu titlu
gratuit
- constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea de bilanţ:
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
Cheltuielile aferente procurării materialelor se înregistrează în debitul contului 211
„Materiale”, în corespondenţă cu creditul conturilor:
521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la cheltuielile de transport efectuate
de terţi
812 „Activităţi auxiliare” – la serviciile secţiei de transport a întreprinderii
242 „Cont de decontare”, 229 „Alte datorii pe termen scurt” – la suma taxelor vamale
referitoare la materialele importate
533 „Datorii privind asigurările” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor

Chișinău 2019
531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind asigurările”,
812 „Activităţi auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenaţi la încărcarea-descărcarea
materialelor
227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 „Datorii faţă de personal privind alte
operaţii” – la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate prin intermediul
titularilor de avans.
Inventarierea materialelor se petrece anual, înainte de întocmirea rapoartelor financiare
anuale. Inventarierea se efectuează în mod asemănător cu petrecerea inventarierii la OMVSD, cu
excepţia că datele sunt înregistrate doar valoric, nu şi faptic.
Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în baza
dispoziţiei de livrare a materialelor, fişei-limită de consum, iar în afara întreprinderii – în baza
facturii de expediţie (Anexa 21) (dacă întreprinderea nu e înregistrată ca plătitor de TVA), sau în
baza facturii fiscale (dacă întreprinderea e înregistrată ca plătitor de TVA).
Operaţiile de eliberare a materialelor se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor
contabile:
- pentru necesităţile de producţie, comerciale şi generale ale întreprinderii:
Debit contul 811 „Activitatea de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”, 813 „Consumuri indirecte
de producţie”, 712 „Cheltuieli comerciale”, 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 211 „Materiale”
- în afara întreprinderii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 722
„Cheltuieli ale activităţii financiare”
Credit contul 211 „Materiale”
Evidenţa OMVSD
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată reprezintă acele bunuri economice care au o
valoare unitară mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie, adică de 3 000 lei indiferent de durata
de utilizare, sau cu durata de funcţionare utilă pînă la un an de zile indiferent de valoare. Ele includ:
Chișinău 2019
uneltele de muncă, sculele, instrumentele, dispozitivele din secţiile de producţie, echipamentul de
protecţie şi de lucru etc. Pentru evidenţa OMVSD se folosesc conturile 213 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată” şi 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
OMVSD pînă la 1 500 lei nu li se calculează uzura, iar valoarea lor se include în componenţa
consumurilor sau cheltuielilor în dependenţă de unde se utilizează. În cazul în care depăşeşte 1500
lei, atunci la data punerii în funcţiune li se calculează integral uzura, care se trece la consumuri sau
cheltuieli în dependenţă de unde se utilizează obiectul de inventar respectiv Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. împarte OMVSD în două grupe:
 pînă la 1 500 lei, OMVSD acestei grupe le trec la cheltuieli, consumuri prin următoarea
formulă contabilă:
Debit contul 713„Cheltuieli generale şi administrative”, contul813„Consumuri indirecte de
producţie”
Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
 de la 1 500 pînă la 3000 lei se trec la consumuri, cheltuieli, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 713„Cheltuieli generale şi administrative”, contul 813„Consumuri indirecte de
producţie”
Credit contul 214„Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
În ceea ce priveşte subsistemul documentelor primare utilizate, acesta cuprinde documentele
de intrare şi ieşire similare celorlalte stocuri (factura fiscală, factura de expediţie, actul de achiziţie)
şi în plus se mai utilizează fişa obiectelor de inventar în folosinţă, în care se ţine evidenţa cantitativă
a obiectelor de inventar folosite, precum şi a persoanelor care le gestionează. Iar cele centralizatoare
sunt: Registrul pentru conturile 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” şi 214 „Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, Balanţa de verificare, Cartea Mare.
Pe parcursul semestrului I 2014, intrarea OMVSD la IM”Efes Vitanta Moldova Brewery”SA
s-a realizat prin procurare de la furnizori, în acest caz se înregistrează formula contabilă:
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Şi prin primirea cu titlu gratuit, întocmind formula contabilă:
Chișinău 2019
În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de procurarea OMVSD se întocmesc
următoarele formule contabile:
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, contul 533 „Datorii
privind asigurările”, contul 812 „Activităţi auxiliare”
Se întîmplă ca în urma inventarierii să se constate surplusuri de OMVSD, acestea se
înregistreză în felul următor:
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
În Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. s-au înregistrat ieşiri ale OMVSD prin
obţinerea materialelor, întocmind formula contabilă:
Ieşirea OMVSD se mai contabilizează şi astfel:
- valoarea obiectelor cu preţul unitar nu mai mare de 1 500 lei date în folosinţă:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” sau contul 712 „Cheltuieli comerciale”,
contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
- valoarea obiectelor cu preţul unitar mai mare de 1 500 lei:
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare”
Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.1 „Obiecte de
mică valoare şi scurtă durată în stoc”
- valoarea obiectelor constatate lipsă cu ocazia inventarierii sau vîndute:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
După cum am menţionat anterior, pentru OMVSD cu o valoare unitară mai mare de 1 500
lei, se calculează uzura. Aceasta se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 214 „Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.

Chișinău 2019
Uzura calculată aferentă OMVSD date în folosinţă se trece la consumuri, cheltuieli sau la
valoarea activelor la care acestea sunt utilizate, întocmindu-se următoarele formule contabile:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”
Debit contul 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”
Debit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”
Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
Pe măsura scoaterii din funcţiune a OMVSD se procedează la casarea uzurii calculate
aferentă acestor obiecte, efectuîndu-se înregistrarea contabilă şi se întocmeşte un act de scoatere din
evidenţă a obiectelor puţin preţioase şi de uzură sporită: (Anexa 22,23)
Debit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

E de menţionat că, dacă valoarea rămasă a OMVSD determinată în prealabil este mai mare
decît valoarea materialelor obţinute la scoaterea din folosinţă a obiectelor, diferenţa în cauză se
înregistrează prin formula:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Pentru evidenta OMVSD puse in folosinta se intocmeste lunar Registrul OMVSD puse in
folosinta (Anexa 24), iar pentru cele existente in stoc Registrul OMVSD in stoc la depozit (Anexa
25) si pentru cele in folosinta existente Registrul OMVSD in folosinta existente (Anexa 26)
Internationale de Raportare Financiară, Stocurile sunt înregistrate la valoarea cea mai mică dintre
cost şi valoarea realizabilă netă şi sunt estimate utilizînd costul mediu ponderat. În cazul în care
costul de achiziţie sau de producţie este mai mare decît valoarea realizabilă netă, atunci valoarea
stocurilor este redusă la valoarea realizabilă netă. Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul
estimativ de vînzare, în cursul normal al activităţii, minus cheltuielile de vînzare variabile aplicabile.
Nu sunt incluse costurile îndatorării.
Chișinău 2019
Chișinău 2019
Chișinău 2019
Chișinău 2019
Chișinău 2019

Practica 2019 Berezovschi Irina

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practica 2019 Berezovschi Irina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice din Moldova

Colegiul Național de Comerț al ASEM

Coordonator :Popa Marcelina

procurarea echipamentului pentru

fermentarea berii prin instalarea a 4

Coordonator :Popa Marcelina

Organizarea contabilitatii la întreprindere.

Coordonator :Popa Marcelina

Politicile contabile la întreprindere

EVMB Politici contabile pe anul 2018

Coordonator :Popa Marcelina

Amortizarea poate fi privită sub următoarele aspecte:

În baza acestor aspecte amortizarea se poate defini ca expresie bănească a uzurii. Amortizarea ca fond

Conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea), concordanţa, imaginea

Debit contul 111 „Active nemateriale”

Coordonator :Popa Marcelina

Coordonator :Popa Marcelina

În procesul exploatării, mijloacele fixe treptat se uzează. Pentru contabilizarea uzurii se

Coordonator :Popa Marcelina

Reparaţia mijloacelor fixe

Coordonator :Popa Marcelina

Coordonator :Popa Marcelina

Coordonator :Popa Marcelina

Coordonator :Popa Marcelina

Coordonator :Popa Marcelina

Debit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

S-ar putea să vă placă și