1.

Un instructor de schi are la dispoziție n perechi de schiuri, de lungimi x1, x2, …,

xn, pe care trebuie să le distribuie unui număr de n elevi de înălțimi y1, y2, …, yn. Pentru
fiecare elev, numim pondere diferența între înășțimea sa și lungimea schiurilor din perechea
ce urmează a-i fi aribuită. Instructorul trebuie să repartizeze cele n perechi de schiuri celor n
elevi, astfel încât suma ponderilor să fie minimă. Scrieți un program care rezolvă problema
instructorului.

2. Se citesc de la tastatură două numere naturale n și k. Generați omatrice cu n linii și n

coloane, care să îndeplinească următoarele condiții:
- conține toate numerelenaturale de la 1 la n2
- pe fiecare linie elementele sunt așezate în ordine crescătoare de la stânga la dreapta.
- suma elmentelor de pe coloana k să fie minimă

3. Fie un vector de lungime n care conţine elemente din mulţimea {0, 1}. Acţionarea
unei poziţii i are ca efect schimbarea conţinutului (0  1) tuturor poziţiilor ale căror
valoare este multiplu de i (inclusiv poziţia i).
Dându-se două configuraţii, una iniţială şi alta finală, să se determine dacă se poate
trece din una în alta, după acţionarea unui număr nespecificat de poziţii. În caz afirmativ să se
afişeze poziţiile acţionate.
Datele se citesc din fişierul text “date.in” având următoarea structură:
- pe prima linie este scris numărul natural n;
- pe linia a doua este scrisă configuraţia iniţială ;
- pe linia a treia este scrisă configuraţia finală.
Datele de ieşire se vor scrie în fişierul text “date.out” care conţine pe prima linie
poziţiile care sunt acţionate în ordinea acţionării.
Exemplu :

date.in date.out
8 24567
01100111
00101001

4. Se cere plata unei sume de bani S folosind un număr minim de monezi de valori v 1,
v2, …, vn, disponibile în număr nelimitat. Se va afişa pentru fiecare monedă selectată :
numărul de monezi şi valoarea monedei.

5. Se citeşte de la tastatură un număr natural n. Scrieţi un program care îl descompune pe

n într-o sumă de termeni diferiţi ai şirului lui Fibonacci, având un număr minim de termeni.

6. Un elev are n cărţi cu grosimile g1, g2, …, gn cm (numere naturale) şi un raft de lungime
l cm. Să se determine care este numărul maxim de cărţi care se pot aşeza pe raft şi care sunt
etichetele şi grosimile acestora. Datele de intrare se citesc din fişierul text cărţi.in care conţine
pe prima linie valorile lui n şi l iar pe următoarele n linii perechi de numere naturale
reprezentând eticheta şi grosimea fiecărei cărţi. Datele de ieşire se scriu în fişierul text
cărţi.out, astfel : pe prima linie numărul de cărţi puse în raft şi lungimea ocupată din raft iar pe
următoarele linii se scriu câte două numere reprezentând eticheta şi grosimea fiecărei cărţi
pusă în raft
Exemplu : pentru n=6, l=10 şi perechile (1 4), (2 10), (3 2), (4 9), (5 7), (6 3) se va
afişa :
3 9
3 2
6 3
1 4
 7. Relaţiile de vecinătate între cele n ţări ale unui continent sunt codificate într-o matrice a
cu n linii şi n coloane, în care fiecare element de pe linia i şi coloana j poate fi : 1 dacă ţara i
este vecină cu ţara j, respectiv 0 în caz contrar. Scrieţi un program care determină numărul
minim de culori necesare pentru colorarea celor n ţări pe o hartă, astfel încât oricare două ţări
vecine să fie colorate diferit.