Raport la chimie

al elevului clasei XII-a ”B”

Sprincean Tiberiu
Tema: Extragerea esențelor naturale din
materii prime vegetale
Scopul lucrării:
1. Extragerea esențelor naturale din materie primă vegetală (ceai Ceylon, brad,
portocală)
2. Identificarea solvenților potriviți pentru extragerea esențelor
3. Observarea proprietăților diferitor esențe naturale și a diferitor solvenți
4. Observarea gradului de extragere a esențelor din diferite materiale vegetale

Materiale necesare: materie vegetală (ceai Ceylon, molid, portocală), eprubete,

stativ pentru eprubete, mojar, pistil, baghetă pentru amestecat, vas pentru amestecat,
solvenți (alcool, apă, ulei de floarea soarelui), pipetă, hârtie de filtru.

Mod de lucru:
Pentru început mărunțim atent materia vegetală în mojar cu ajutorul pistilului
adăugând puțină apă până obținem o pastă foarte fină.

Adăugăm pe rând materia vegetală în vasul pentru amestecat și pe rând adăugăm solvenți
diferiți, introducând soluțiile obținute în eprubete și numerotându-le. Astupăm cu capace
improvizate eprubetele pentru a împiedica esențele din eprubete să se evapore.
Am obținut 7 eprubete cu soluții diferite + 1 vas pentru micropipetare.
Eprubetele conțin următoarele materii vegetale și solvenți:
1. Ceylon cu alcool
2. Ceylon cu ulei de floarea soarelui
3. Ceylon cu apă
4. Molid cu alcool (supus tratării termice la flacăra spirtierei)
5. Molid cu apă
6. Molid cu alcool (în vas închis relativ ermetic, nesupus tratării termice)
7. Portocală cu apă
8. Portocală cu alcool
Eprubetele au fost lăsate câteva zile astfel încât extracția esenței să fie mai efectivă, dar,
totodată, nu atât de mult încât să se evapore esența.
Totodată, eprubeta cu brad și alcool a fost supusă unei tratări termice la flacăra spirtierei
pentru a putea observa dacă mirosul esenței extrase va fi mai pronunțat sau nu în cazul în
care încălzim eprubeta.
În urma procedurii date, putem concluziona faptul că tratarea termică, într-adevăr
contribuie la randamentul extragerii esențelor, cel puțin în cazul bradului în alcool. Cu
toate acestea efectul flăcării spirtierei nu este unul semnificativ, iar mirosul esenței de
brad în alcool netratat termic și cel tratat termic nu diferă foarte mult, cu toate că cel tratat
termic este puțin mai pronunțat și aroma de brad este mai sesizabilă.

Concluzii:
În cadrul lucrării practice date, am extras esențe din ace de brad, coajă de portocală
și ceai Ceylon uscat observând, totodată acțiunea solvenților asupra coloranților din
materiile vegetale date.
Am observat faptul că cel mai bine s-au extras esențele din brad și coaja de
portocală decât din ceai. Acest lucru se poate datora faptului că ceaiul Ceylon era deja
uscat, iar portocala și bradul nu, respectiv din materia primă vegetală ce este uscată se
extrage mai greu esența, iar în absența fierberii sau distilării acest lucru este practic
imposibil. Dintre solvenți, cel mai eficient la extragerea esențelor a fost alcoolul, cu toate
că era prezent la început mirosul de alcool, dar care ulterior s-a evaporat. Faptul că
alcoolul este un bun solvent pentru obținerea și păstrarea esențelor poate fi argumentat și
de faptul că majoritatea parfumurilor sunt pe bază de alcool. Putem observa că unii
solvenți sunt mai eficienți la extragerea esențelor din materia vegetală decât alții.
Randamentul la fabricarea esențelor naturale depinde de metoda de extragere, gradul de
mărunțire a materie prime vegetală, tipul și concentrația solventului, temperaturii și
presiunii aplicate.
Esențele sunt amestecuri de compuși organici eteri, esteri, alcooli, aldehide,
cetone etc. Esențele, care pot fi naturale sau sintetice, nu pot fi clasificate, deoarece
componenții lor fac parte din clase de substanțe diferite. Sunt substanțe lichide, insolubile
în apă, solubile în solvenți organici (hidrocarburi, eteri și alcooli). Astăzi se pot obține,
prin sinteză, foarte multe esențe, ca de exemplu:
Procedee de obținere a aromelor naturalele:
1. Antrenarea cu vapori de apa.
2. Extracția cu grăsimi animale.
3. Extracția cu solvenți organici.
4. Extracția cu gaze lichefiate.
5. Extracția prin presare.
6. Absorbția pe un material absorbant.
7. Procedee specifice de obținere a aromelor din sucuri de fructe.
Lucrarea practică dată este extrem de utilă elevilor, mai ales, deoarece pot efectua
singuri extracția esențelor din materia dorită, fapt ce poate fi utilizat și în viața de zi cu zi
sau chiar într-o eventuală carieră în domeniul dat.

Curiozități:
 Preparat în Egiptul antic, încă de acum șase mii de ani, din ierburi aromatice,
rășini sau uleiuri de origine vegetală, parfumul a străbătut o cale lungă până să
devină, în zilele noastre, acea esență minunată care dă aripi fanteziei și creează în
jurul persoanei un mister.
 Printre cele mai scumpe și rare parfumuri se numără o ediție limitată a versiunii
Imperial Majesty, lansat de o companie britanică, ce costă 215000 de dolari
flaconul.
 Terapia cu esențe florale tratează stresul, anxietatea, nevrozele depresive, atacurile
de panica, fobiile, tulburările sexuale, bulimia, tulburările legate de activitatea
școlară (lipsa de concentrare, dificultate de memorare, trac, inadaptare).
 Esența din flori de măslin ajuta in stările de anemie, depresie, epuizare,
convalescent
 Pacienții care au tendința sa se cramponeze de trecut au nevoie de caprifoi.

 Cei care suferă de pe urma unor șocuri psihice au nevoie de esența de 'Steaua din
Bethleem'
 Florile de corcoduș vindeca frica de a ceda nervos
 Floarea de cicoare e folosita in cazul celor preocupați in mod exagerat de binele
altora
 Muștarul sălbatic face bine acceselor de tristețe și singurătate
 Mimulus e folosit la tratamentul fricii de întuneric si de lucruri concrete (diferite
fobii)
 Există multe surse pentru arome, plantele ocupând un loc important. Rășinile,
ingredientele de origină animală − mierea, zibeta, moscul (extras din glandele
sexuale ale boului moscat), ambra (vomă de balenă) − sunt alte arome folosite în
parfumerie. Oricât de dezgustător ți s-ar părea, astfel de extracte conțin feromoni,
arome care joacă un rol important în atracția dintre sexe. Ambra are o aromă
dulceagă, ce intensifică alte arome din parfum. Azi, din ce în ce mai des, în
parfumerie sunt folosite astfel de arome obținute prin sinteză sau din plante
(moscul vegetal, de exemplu).
 Puterea parfumului depinde de nivelul de concentrație al uleiului esențial, de
alcool și apă folosite. În timp ce apele de toaletă au între 2- 5% uleiuri, un parfum
poate ajunge la 35%. Din acest motiv, o apă de toaletă persistă pe piele până la
șase ore, iar un parfum − până la 48 de ore.