Sunteți pe pagina 1din 9

Charles Darwin:

Postulatele teoriei evoluţioniste


1. Nu există organisme absolut identice în natură, din cauza mecanismelor
ce generează variabilitatea (crossingover, factori de mediu, mutaţii etc.)
2. Dacă nu ar exista factori limitativi, orice specie de organisme s-ar
multiplica în progresie geometrică (factori limitativi: areal, hrană, prezenţa
duşmanilor naturali, condiţii de mediu, maladii etc.)
3. Deoarece se nasc mai multe organisme decît pot exista, între aceste
organisme apare concurenţa şi lupta pentru existenţă
4. În această concurenţă şi luptă pentru existenţă, doar unele organisme
supraviețuiesc şi ajung să producă urmaşi.
5. Supravieţuiesc organismele, care, au norocul ca din start să fie genetic
mai „reuşite” pentru situaţia concretă a mediului.
6. Anume aceste organisme, care supravieţuiesc, au şansa de a-şi transmite
urmaşilor setul genetic propriu.
7. În timp, după multe generaţii, descendenţii se deosebesc, oarecum, de
strămoşii lor. În decurs de milioane şi zeci de milioane de ani, organismele
se deosebesc, deja, esenţial.
Atenţie!

Organismele înving în lupta pentru existenţă nu din cauza că


depun efort mai mult, dar din cauza că din start, sunt mai
bine dotate genetic!
Direcţia de evoluţie, direcţia de transformare fiziologică şi morfologică nu este
predefinită!
Aceasta depinde de evoluţia concretă a factorilor de mediu în perioada concretă de
timp.
Transformările evolutive minore, apoi majore, pot fi identificate doar la etape enorme
de timp – milioane de ani!
Întrebări tradiţionale

1. Se spune că omul a provenit de la maimuţă. Din ce cauză, în prezent,


maimuţele nu se transformă în oameni?
2. Din ce cauză nu vedem procesul de evoluţie pe exemplul organismelor
care ne înconjoară?
Principiile evoluţiei

1. Simplităţii (20 Aminoacizi, 4 BA, str.celulară - unice)


2. Economiei (simetria, structuri utilizate de către toate organismele,
procese fiziologice unice (creșterea, reproducerea, moartea, etc.).
Nimic nu e de prisos, orice e de prisos (în noi condiții) – dispare.
3. Preformării (program genetic prederminat, cu inserții permanente de
probă)
4. Determinismului fizic (programarea aspectului, cu up-date-uri mici în
permanenţă, fără modificarea „carcasei de bază”)
5. Restricţiei (dimensiunea, nr.,/areal, posibilităţi fiziologice în funcție de
mediu etc.)

S-ar putea să vă placă și