Măsurarea și notarea pulsului

Pulsul
 Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur,
osos şi este sincronă cu sistola ventriculară.
 Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.
 Se apreciază:
 ritmul,
 amplitudinea,
 frecvenţa,
 celeritatea.
Măsurarea pulsului
 Loc de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi
comprimată pe un plan osos:
• artera temporală superficială (la copii);
• carotidă;
• regiunea apicală (vârful inimii);
• a.humerală;
• a.radială;
• a.femurală;
• la nivelul regiunii poplitee;
• a.tibială;
• a.pedioasă.
Tehnică
 Materiale necesare:
• pix culoare roşie;
• ceas cu secundar.
 Tehnica
• pregătirea psihică;
• se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute;
• reperarea arterei;
• fixarea degetelor index, medius şi inelar pe traiectul arterei;
• se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui
arterial până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului;
• se numără pulsaţiile timp de 1 minut.
Consemnarea valorii pulsului

 Consemnarea valorii obţinute:

• se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că
fiecare linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
• și se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie de culoare
roșie, pentru obţinerea curbei.
• În unele documente se notează cifric.
Interpretare
 Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic.
• Modificări de ritm al pulsului:
o puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii.
o puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză.

 Amplitudinea (volumul)
• este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase;
• este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă;
• la arterele simetrice, volumul pulsului este egal.
• Modificări de amplitudine a pulsului
o puls filiform - volum redus, abia perceptibil;
o puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvența
 Frecvenţa
o n.n. 130-140 p/m
o copil mic 100-120 p/m
o la 10 ani 90-100 p/m
o adult 60-80 p/m
o vârstnic >80-90 p/m

• Modificări de frecvenţă a pulsului:

 Tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului.
 Bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului.
 Celeritatea = reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.
OBSERVAREA ȘI
NOTAREA
SCAUNULUI
SCAUNUL= resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus, prin actul
defecatiei.

• Scopul= obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolilor
tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.

Urmarirea tranzitului intestinal se face prin:

 observarea caracterelor scaunelor si
 notarea scaunelor in foaia de temperatura.
Elemente de observație:
1. Frecvența
Valori normale: 1-2 scaune/zi.
Valori patologice:
• a. 3-6 scaune/zi, diaree in enterite si enterocolite
• b. 20-30 scaune/zi=sindrom dizenteric
• c. scaun la 3-4 zile=constipatie
• d. suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor=ileus/ocluzie organica sau functională.
2. Orarul
Valori normale: Ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire.
Valori patologice: Pierderea orarului obisnuit al evacuarii - constipatie sau diaree, lao persoană care până recent a
prezentat un tranzit regulat/ritmic.
3. Cantitatea
Fiziologic: Zilnic, 150-200 g de materii fecale
Patologic:
• marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului,in diareele gastrogene de natura aclorhidrica); poate ajunge la
cateva kilograme (in anomalii de dezvoltare a colonului);
• redusa (in constipatie)
• foarte redusa, de numai 10-15 g, pe fondul unei diareei (in dizenterie)
4.Consistenta
Fiziologic: pastoasa, omogena
Patologic:
 Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie);
 consistenta scazuta (scaune moi) in diaree;
 lichida, apoasa, in special, dupa purgative saline;
 consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de o cantitate de scaun semilichid sau lichid)
5. Forma
Fiziologic: Cilindrica,cu diametrul de 3-5
cm,lungime variabila
Patologic:
 de panglica sau creion (in cancer
rectal);
 Filiforma (in spasme ale regiunii ano-
rectale);
 bile dure, de marimea maslinelor (in
constipatie),
 bile conglomerate, multiglobale (in
cazul cand materiile fecale au stagnat
mult timp in rect)
6.Culoarea 7.Mirosul
Fiziologic: bruna Fiziologic: fecaloid

Patologic: Patologic:

 galben-aurie (in diaree);  Acid (in caz de fermentatie intestinală);

 verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul  fetid (in caz de putrefactie);

intestinului gros;  miros rânced foarte pătrunzator (in cazul cand in scaun se
 mai inchisa (in constipatie); gasesc grasimi nedigerate);

 albiciaosa ca argila (icter mecanic), brun-inchis (icter  foarte fetid (in cancerul colonului si rectului).
hemolitic);
 neagra ca ”pacura”, moale, lucios, cu miros de
motorină (in cazul unor hemoragii in portiunea
superioara a tubului digestiv, manifestată prin
melenă);
 rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a
tubului digestiv, care poartă numele de rectoragie).
8.Aspectul
Fiziologic: pastos-omogen
Patologic:
 zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida);
 zeama de orez(in intoxicatii, sau holera)

9.Elemente patologice
 mucus, puroi, sânge (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie);
 resturi de alimente nedigerate (in pancreatite cronice);
 grasimi nedigerate, paraziti intestinali, cazurile vor fi imediat raportate medicului
10. Notarea scaunelor
 Scaun normal: I
 Moale: /
 Diareic: -
 Mucus: X
 Cu puroi: P
 Cu sange: S
 Grunjos: Z
Daca un scaun contine mai multe elemente ( de exemplu in acel scaun se observa atat mucus cat si sange)
atunci se noteaza XS si se incercuiesc cele doua litere pt. a stii ca este vorba de un scaun care contine doua
elemente , nu de doua scaune.
MĂSURAREA
DIUREZEI ȘI
NOTAREA GRAFICĂ
DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore.
SCOP:
 Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni;
 Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingestie/excretie);
 Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea de urina emisa.
Materiale necesare:
• Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a
nu modifica compozitia urinei.
Procedură:
• Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) si se termina in ziua urmatoare la
acceasi ora.
• Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii
(ex: se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina);
• Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, la bolnavul imobilizat la
pat se roaga sa urineze inainte de defecare, se arunca urina dupa prima emisie, apoi se colecteaza
in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora.
• Daca bolnavul se poate deplasa, acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa, prima emisie sa o
arunce, iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore.

• Dupa 24 de ore de colectare, se citeste gradatia care indica urina emisa.

• Asistenta medicala dezbraca manusile, se spala pe maini cu apa si sapun, noteaza in foaia de
temperatura urina colectata, trece la reorganizarea locului de munca.

• Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului,a salonului, a patului și sunt
tinute la racoare si ferite de lumina pentru a preveni descompunerea urinei.
 Volumul urinii
Valori fiziologice:
 femei: 1000-1400ml urina/24h
 barbati:1200-1800ml urina/24h.

Valori patologice:
 peste 3000 ml uirna /24h (poliurie).
 sub 1000 ml/24h (oligurie).
 absenta urinei in vezica/24h (anurie).
 Aspectul urinii
Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis (urina
concentrata), aspect hiperstenuric.

Patologic:
 Culoare brun inchisa si spuma – icter;
 Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie;
 Culoare albastru verzui, dupa un tratament cu albastru
de metil;

Miros de fructe coapte sau acetona in diabet.

 Regulament în vederea protecției
datelor cu caracter personal (GDPR)
 Regulament în vederea protecției datelor cu caracter personal
(GDPR)

• În vederea asigurării aplicării și respectării prevederilor Regulamentului (UE)

679/2016 referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal, libera circulaţie a acestor date,
– spitalele si policlinicile vor solicita fiecărui pacient Consimţământul privind prelucrarea
datelor cu caracter personal.

• Astfel, fiecare pacient va semna electronic acordul pentru prelucrarea datelor cu

caracter personal.

• Conform Regulamentului (UE) 679/2016, pacientul beneficiază de

– dreptul de acces, rectificare, portabilitate sau ştergere a datelor, restricţionare a prelucrării,
dreptul de a se opune prelucrării, dreptul de a retrage consimţământul în orice moment,
– fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimţământului înainte de retragerea
acestuia, dreptul de a depune plângere în faţa unei autorităţi de supraveghere.

• Pentru exercitarea acestor drepturi,

– pacientul se poate adresa Responsabilului cu protecţia datelor cu caracter personal.
 Scopurile și baza legală a prelucrărilor

Scopurile și baza legală a prelucrărilor

În conformitate cu legislaţia naţională ( art 3 alin 2 din Legea nr. 190/2018) şi
europeană (Regulamentul 2016/679/UE, Regulamentul (CE) nr. 1.338/2008 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile
comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul
de muncă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354/70 din 31
decembrie 2008) în vigoare, Spitalul clinic...
• prelucrează datele cu caracter personal ale pacienților și aparținătorilor acestora,
prin mijloace automatizate și manuale.
Spitalul Clinic ... are obligaţia de a administra în condiţii de siguranţă şi numai
pentru scopurile specificate, datele personale care îi sunt furnizate.
Spitalul Clinic ... prelucrează datele dumneavoastră personale în conformitate cu
prevederile GDPR, în calitate de operator, prin intermediul direcțiilor/ serviciilor/
birourilor/ compartimentelor/ laboratorului de analize/ unitatea de primiri
urgențe/ATI, în conformitate cu prevederile specifice aplicabile,
 Scopurile și baza legală a prelucrărilor

• pentru derularea următoarelor activități:

 Exercitarea actului medical

 Protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate
 Asigurarea sănătății publice
 Activitatea de primiri urgențe
 Activități de ambulator
 Efectuarea de analize de laborator
 Efectuarea de investiga de radiologie și imagistică medicală
 În scopuri statistice și de raportare
 Scopurile și baza legală a prelucrărilor

• Dacă nu sunteți de acord cu furnizarea datelor personale, Spitalul Clinic .... prin
intermediul direcțiilor/serviciilor/birourilor/secțiilor /compartimentelor/
laboratoarelor/ unitatea de primiri urgențe din structura sa,

NU poate să realizeze demersurile legale pentru a putea să-și aducă la îndeplinire

scopurile enunțate mai sus.

Legislația care guvernează, în principal, activitățile derulate de serviciile/ birourile/

secțiile/compartimentele din cadrul Spitalul Clinic .... este reglementată de următoarele
acte normative:
• Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
• Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr 1706/2007 privind conducerea și
organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor
• Legea asistenţei sociale nr. 292/2011,
• Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului –
Republicată,
 Scopurile și baza legală a prelucrărilor

• Hotărârea nr. 1103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea

obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi
profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în
situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare,
• Legea nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social
• Ordinul 447/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi
implementare a acţiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea
pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi cu
modificările și completările ulterioare,
• Ordinul 1500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare
a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile
sanitare
• Legea nr. 544/2004,
• Ordonanța Guvernului nr. 27/2002
• Orice altă legislație în vigoare care reglementează desfășurarea activității în cadrul
Spitalului Clinic ...
 Temeiul legal al prelucrării datelor
Temeiul prelucrării datelor cu caracter personal ale pacienților și/sau aparținătorilor acestora este reprezentat de
• prevederile art. 6 alin. 1 litera c), d), și e) din Regulamentul UE 679/2016 respectiv,
• îndeplinirea unor obligații legale, protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate și îndeplinirea unei sarcini care servește
unui interes public.

Tipuri de date cu caracter personal pe care le prelucrăm

Politica privind protecția și securitatea datelor personale a Spitalul Clinic ... este
• de a colecta numai datele personale necesare în scopurile menționate și
• de a solicita persoanelor vizate să ne comunice numai acele date cu caracter personal strict necesare îndeplinirii acestor
scopuri.

Categoriile de date personale supuse prelucrărilor la nivelul din cadrul direcțiilor/serviciilor/birourilor/compartimentelor/

laboratorului de analize/ unitatea de primiri urgențe/ATI Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ,,Louis Țurcanu” sunt următoarele:
a)Date ale pacienților (minori)
Nume și prenume, domiciliul, locul nașterii, data nașterii, CNP, sexul, cetățenia, seria și număr CI, seria și numărul pașaportului,
date medicale (cum ar fi: simptome, boli anterioare, analize medicale, investigații radiologice și imagistice și medicamente
administrate în trecut, grupa sangvină, recomandări medicale, date biometrice, date genetice, caracteristici fizice), date despre
membri familiei (istoric medical), semnătură, imaginea (înregistrări video – în spațiile în care sunt montate camere de
supraveghere video),
b)Date ale aparținătorilor (membri familiei):
Nume și prenume, date de contact, semnătura, date privind sănătatea (istoric medical), imaginea (înregistrări video – în spațiile în
care sunt montate camere de supraveghere video),
Ne rezervăm dreptul de a solicita alte date necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor
direcțiilor/serviciilor/birourilor/secțiilor/compartimentelor/laboratoarelor/unitatea de primiri urgențe din cadrul Spitalului Clinic
de Urgență ..., strict în conformitate cu prevederile legale.
 Sursa datelor cu caracter personal
Sursa datelor cu caracter personal
• Spitalul Clinic .... prin intermediul direcțiilor/serviciilor/birourilor/secțiilor/compartimentelor/
laboratoarelor/unitatea de primiri urgențe/ sale colectează date personale
• direct de la pacient sau de la terți (Cabinetele Medicale Individuale care se adresează Instituției
spitalicești, alte Instituții care furnizează date către unitatea noastră spitalicească, aparținători, alte
persoane) .
• În cazul în care trebuie să prelucrăm date cu caracter personal obținute de la terți persoane
juridice, aceștia din urmă au obligația de a vă furniza informațiile necesare cu privire la utilizarea
datelor cu caracter personal transmise.

Categorii de destinatari ai datelor cu caracter personal

Datele dumneavoastră personale sunt destinate utilizării de către operator (Spitalul Clinic ... ) şi sunt
comunicate următorilor destinatari, dacă este cazul:
• Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
• Ministerului Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul Situații de Urgențe
• Direcției de Sănătate Publică,
• Școlii Naționale de Sănătate Publică,
• Institutului de Medicină Legală,
• Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, organelor judiciare, altor autorități
competente de control,
• Dezvăluirea datelor către terți se face conform prevederilor legale pentru categoriile de destinatari
precizați anterior.
 Perioada de stocare a datelor personale

Perioada de stocare a datelor personale

• Datele dumneavoastră personale sunt stocate pe perioada necesară
efectuării tuturor demersurilor întreprinse pentru susținerea activităților
direcțiilor/serviciilor/birourilor/secțiilor/compartimentelor/laboratoarelor
/unitatea de primiri urgențe din cadrul Spitalului Clinic ...,
• fiind limitată la perioada strict prevăzută de lege (10 ani), aprobată la
nivelul Operatorului conform nomenclatorului arhivistic nr.
520/04.05.2016, înregistrat conform Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996
republicată cu modificările ulterioare

Drepturile dumneavoastră și modul de exercitare al acestora

• Conform prevederilor legale aplicabile, beneficiaţi de
– dreptul de acces, dreptul la rectificare, dreptul la ştergerea datelor, dreptul la
restricţionarea prelucrării, dreptul la portabilitatea datelor, dreptul la opoziţie
şi procesul decizional individual automatizat.
CIRCUITELE
FUNCŢIONALE ÎN
SPITAL
• Activitatea de prevenire şi combatere a
infecţiilor nozocomiale se desfăşoară într-un
cadru organizat, ca obligaţie permanentă a
fiecărui cadru medico-sanitar.
• Activitatea de supraveghere şi prevenire a
infecţiilor nozocomiale face parte din
obligaţiile profesionale ale personalului şi este
înscrisă în fişa postului fiecărui salariat.
• INFECŢII NOSOCOMIALE (intraspitaliceşti)
= afecţiune infecţioasă contractată de către
pacient în spital pe lângă afecţiunea cu care s-a
internat acesta.
Circuitul (traseul) funcţional are 2
componente principale:
• I. MEDIUL (CIRCUIT) SEPTIC = circuit septic = mediul cel
infectat
• II. MEDIUL (CIRCUIT) ASEPTIC = circuit aseptic = mediul
steril/neinfectat
• CIRCUITUL FUNCŢIONAL = un traseu urmat în practica
medicală. Este un SENS DE CIRCULAŢIE în interiorul unităţilor
spitaliceşti (sanitare) a bolnavilor, personalului medical, a unor
materiale, instrumente, tuturor materialelor.
• Sunt 2 trasee diferite: cel ASEPTIC (steril), de cel SEPTIC (infectat).
• I. CIRCUIT SEPTIC (INFECTAT)
• Definiție: Este sensul de circulaţie care indică introducerea
germenilor patogeni, generatori de infecţii, în interiorul unităţilor
sanitare.
• II. CIRCUIT ASEPTIC (STERIL, NEINFECTAT)
• Definiție: Este sensul de circulaţie ce asigură condiţii de protecţie
împotriva infecţiilor, în interiorul unităţilor sanitare.
OBSERVAŢII:
• Niciodată nu se încrucişează
circuitul septic cu cel aseptic
• Circuitele septice sunt
separate de cele aseptice
• Dacă se intersectează, rezultă
infecţiile nosocomiale
• Circuitele funcţionale trebuie să faciliteze o activitate
corespunzătoare şi să împiedice contaminarea mediului extern
reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor.
• Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele:
1. circuitul bolnavului
2. circuitul personalului medico-sanitar, studenţilor şi elevilor
practicanţi
3. circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor
4. circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate în
practica medicală aseptică
5. circuitul blocurilor operatorii
6. circuitul alimentelor şi al veselei
7. circuitul lenjeriei
8. circuitul rezidurilor
1. CIRCUITUL BOLNAVULUI
• Circuitul bolnavului include spaţiile destinate
 serviciului de internare,
 serviciului de spitalizare şi
 serviciului de externare.
• Serviciul de internare
cuprinde camerele de gardă şi
spaţiul necesar prelucrării
sanitare. Camerele de gardă se
găsesc la parterul spitalului.
• Serviciul de prelucrare sanitară
cuprinde: spaţiul de dezechipare,
baie, garderobă pentru
depozitarea echipamentului
bolnavului.
• Echipamentul bolnavului se
introduce în huse de protecţie.
Serviciul de prelucrare sanitară
este dotat cu materiale
dezinfectante.
• După fiecare bolnav se face
obligatoriu dezinfecţia cabinelor
de baie.
• Serviciul de spitalizare propriu-zis
cuprinde saloanele cu paturi, accesul
bolnavului de la serviciul de internare,
făcându-se cu evitarea încrucişării cu
alte circuite contaminate (rezidurii,
lenjerie murdară) pentru care există
program şi lift separate.
• Organizarea saloanelor respectă normele
sanitare (spaţiu/pat, luminozitate,
instalaţii sanitare).
• Sunt asigurate spaţii pentru activităţiile
aferente îngrijirii bolnavului - sala de
tratamente şi pansamente, oficiu
alimentar, depozite de lenjerie curată,
depozite pentru materialele de
întreţinere, substanţe dezinfectante,
materiale sanitare.
• Pe fiecare secţie se află un singur depozit
de materiale sanitare, dezinfectante,
lenjerie curată.
2. CIRCUITUL PERSONALULUI, STUDENŢILOR ŞI ELEVILOR
PRACTICANŢI
• Este un circuit pe care îl urmează personalul medical în spital la intrarea/ieşirea din
serviciu.
TRASEU: EXTERIOR → VESTIAR → CABINE DUŞ (= BAIA = FILTRUL
PERSONALULUI) → VESTIARE cu ECHIPAMENT DE PROTECŢIE →
SPĂLAREA MÂINILOR (la fiecare tehnică) → SECŢIE
 Şi la ieşirea din serviciu se parcurge acelaşi circuit dar în sens invers.
 În secţiile cu caracter NEINFECŢIOS, NU ESTE NECESAR DUŞUL
(BAIA), ci numai SPĂLAREA MÂINILOR
 Obs : NU se INTERSECTEAZĂ NICIODATĂ CIRCUITUL
PERSONALULUI cu alt circuit (ex.: cu al lenjeriei nesterile)
 Acest circuit este important în prevenirea infecţiilor nozocomiale, motiv
pentru care este necesară asigurarea de personal sanitar (mediu,
auxiliar, de îngrijire), pe compartimente septice şi aseptice.
 Este interzis accesul în sălile de operaţii a personalului care nu face
parte din echipa de intervenţie.
 În mod similar, este interzis accesul altui personal în blocul alimentar
sau în staţia de sterilizare.
• Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă
individuală şi colectivă care constau în:
 starea de sănătate
 purtatul corect al echipamentului de protecţie
 igiena personală (în principal igiena corectă a mâinilor)
Supravegherea stării de sănătate a
personalului este obligatorie şi
permanentă constând în:
• efectuarea examenelor medicale la
angajare şi periodic
• obligativitatea declarării imediat
medicului-şef de secţie a oricărei boli
infecţioase pe care o are personalul
• triajul epidemiologic zilnic, la intrarea
în serviciu
• izolarea în spitalul de boli infecţioase
sau la domiciliu (după caz) a oricărui
suspect sau bolnav de boala
transmisibilă.
• Purtatul echipamentului de protecţie pe
tot timpul prezenţei în unitate a personalului
este obligatorie.
• De asemenea personalul sanitar trbuie să aibă
unghiile tăiate scurt şi să nu poarte inele sau
verighete în timpul serviciului.
• Purtarea mănuşilor sterile de către
personalul medico-sanitar este obligatorie
pentru fiecare bolnav la tuşeul vaginal, rectal,
aplicarea de catetere vezicale, tubaj gastric,
alimentare prin gavaj, intubaţie. Pentru
intervenţiile chirurgicale este obligatorie
spălarea mâinilor cu apă sterilă, dezinfecţia
mâinilor şi portul mănuşilor sterile pentru
fiecare bolnav în parte. La fel se procedează şi
la aplicarea de catetere venoase şi arteriale,
asistenţa la naştere.
• Spălarea mâinilor cu apă şi săpun este obligatorie în
următoarele situaţii:
 la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă
 la intrarea şi ieşirea din salon
 după folosirea toaletei
 după folosirea batistei
 după scoaterea măştilor folosite în saloane
 înainte de prepararea alimentelor
 înainte de administrarea alimentelor şi medicamentelor
fiecărui bolnav
 după colectarea lenjeriei murdare
 înainte şi după recoltarea de produse biologice
 după manipularea bolnavilor septici
 înainte şi după efectuarea oricărui tratament parentelar
sau puncţie, schimbarea de pansamente, clisme, etc.
 după contactul cu diverse produse biologice ale
bolnavului
 înainte şi după diverse tratamente.
3. CIRCUITUL VIZITATORILOR ŞI ÎNSOŢITORILOR
• Circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor este foarte important deoarece
aceştia reprezintă într-un spital un potenţial epidemiologic crescut
prin frecvenţa purtătorilor de germeni necunoscuţi şi prin
echipamentul lor care este contaminat.
• Vizitarea bolnavilor se va face numai în orele stabilite de conducerea
spitalului.
• În timpul vizitei, vizitatorii vor purta un halat de protecţie, primit de
la garderoba amenajată în acest scop.
• Este bine să se realizeze controlul alimentelor aduse bolnavilor şi
returnarea celor contraindicate.
• Circuitul însoţitorilor este asemănător cu cel al bolnavilor. Circulaţia
însoţitorilor în spital trebuie limitată numai la necesitate.
4. CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI
• Circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate, trebuie să realizeze o
separare între materialele sterile şi cele utilizate.
• Orice utilizator este obligat să ţină evidenţa tuturor procedurilor de sterilizare în
Registrul de sterilizare chimică sau Registrul de evidenţă a sterilizării termice, după
caz.
• OBS : NU se INTERSECTEAZĂ NICIODATĂ CIRCUITUL DE STERILIZARE
cu alt circuit
5. CIRCUITUL BLOCULUI OPERATOR
• Circuitul blocului operator constituie o unitate
complet separată de restul spaţiului de spitalizare,
pentru a se evita contaminarea în interior.
• În blocul operator există spaţiu destinat
pentru operaţiile aseptice şi spaţiu pentru
cele septice. Sălile de operaţii sunt dotate cu sală
de spălare chirurgicală şi de îmbrăcare a
echipamentului steril, un spaţiu de colectare şi
spălare a instrumentarului utilizat.
 accesul în sala de operaţie este permis numai
echipei operatorii
 ferestrele şi uşile în sălile de operaţie trebuie
închise
 deplasările în sălile de operaţii sunt limitate
 spălarea chirurgicală a mâinilor
 purtarea de echipament steril de către personalul
medical ce efectuează intervenţia chirurgicală
 folosirea de mănuşi sterile şi mască chirurgicală
6. CIRCUITUL ALIMENTELOR ŞI AL VESELEI
• Circuitul alimentelor şi al veselei include blocul alimentar, modul de
distributie şi transport al mâncării preparate, oficiile alimentare de
pe secţii, servirea mesei la bolnavi.
• Blocul alimentar cuprinde: spaţiul de preparare al alimentelor,
camerele frigorifice, depozitele de alimente, camera de zarzavat.
• Alimentele sunt pregătite pentru o singură masă şi distribuite
imediat după prepararea lor, interzicându-se păstrarea lor de la o
masă la alta.
• Se păstrează timp de 36 de ore la frigider, probe din fiecare
aliment distribuit.
• În blocul alimentar există frigider separat pentru probe, lactate,
carne, ouă. Fiecare frigider este dotat cu termometru şi grafic de
temperatură.
• Transportul mâncării preparate de la blocul alimentar la oficiile din
secţii se face în recipiente emailate şi acoperite cu capac. Există un
orar precis stabilit de transport al alimentelor
7. CIRCUITUL LENJERIEI
• Circuitul lenjeriei include spălătoria, transportul lenjeriei curate şi
depozitarea acesteia în secţie, colectarea lenjeriei murdare şi transportul
ei la spălătorie în saci închisi etanş. Sacii se transportă cu căruciorul, cu
liftul destinat transportului de lenjerie, numai în orele alocate.
• Colectarea lenjeriei murdare se face la patul bolnavului, direct în sac,
evitând manevre inutile (sortare, scuturare).
• Lenjeria provenită de la pacienţii cu diverse afecţiuni infecto-
contagioase se colectează separat, se inscriptionează şi se anunţă
spălătoria.
• Obligatoriu se folosesc mănuşi şi mască pentru colectarea lenjeriei.
• Depozitarea lenjeriei curate se face în spaţii special amenajate, care vor
fi periodic curăţate şi dezinfectate.
• Periodic se face controlul microbiologic al lenjeriei.
• OBS : NU se INTERSECTEAZĂ NICIODATĂ CIRCUITUL
LENJERIEI cu alt circuit
8. CIRCUITUL DEŞEURILOR
• Circuitul deşeurilor include din punct de
vedere sanitar, măsurile ce se iau pentru
evitarea contaminării mediului extern prin
asigurarea unei colectări şi evacuări
corespunzătoare a acestora.
• Generalităţi:
• - se numesc “reziduuri rezultate din
activitatea medicală” toate deşeurile
(periculoase sau nepericuloase) care se produc
în unităţile sanitare.
• - Reziduuri nepericuloase - toate deşeurile
menajere, ca şi acele deşeuri asimilate cu cele
menajere (ambalaje din hărtie, plastic, etc.)
care nu sunt contaminate cu sânge sau alte
lichide organice.
• - Reziduuri periculoase - deşeurile solide şi
lichide, care au venit în contact cu sânge sau
alte lichide biologice (tampoane, comprese,
tubulatură, seringi, etc.), obiecte tăietoare-
înţepătoare (ace, lame de bisturiu, etc.),
resturi anatomo-patologice.
Colectarea deşeurilor
• Codurile de culori ale ambalajelor în
care se colectează deşeurile rezultate
din activitatea medicală sunt:
• NEGRU pentru DEŞEURILE
NEPERICULOASE
• GALBEN pentru DEŞEURILE
PERICULOASE
• Deşeurile nepericuloase se colectează la
locul de producere (saloane, Săli de
pansamente, Săli de tratamente,
camera de gardă, birouri,etc.) în
PUNGI NEGRE.
Pungile vor fi ca lungime dublul înălţimii
recipientului, astfel încât să îmbrace complet şi în
exterior recipientul, în momentul folosirii.
• După umplere se ridică partea exterioară, se
răsuceşte şi se face nod.
• Deşeurile periculoase se colectează astfel:
 cele infecţioase lichide şi solide în CUTII
GALBENE CU SAC ÎN INTERIOR;
 cele tăietoare - înţepătoare în CUTII GALBENE
DIN PLASTIC. După umplere, recipientele se
închid ermetic;
 cele anatomo-patologice se colectează în CUTII
GALBENE CU SACI IN INTERIOR
PREVĂZUTE CU DUNGĂ ROŞIE.
Transportul deşeurilor
• Toate deşeurile colectate în saci negri se transportă în pubele la
rampa de gunoi a spitalului şi se depozitează până la evacuarea
finală în containere.
• Toate deşeurile colectate în cutii galbene se transportă la depozitul
de infecţioase a spitalului şi se depozitează până la evacuarea finală.
• Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală
se face cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în
scopul protejării personalului şi populaţiei generale .
• Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face
pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor.
• Deşeurile sunt transportate cu ajutorul pubelelor; acestea se spală şi
se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.
• Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate
depozitării temporare a deşeurilor infecţioase.
• Locul de depozitare temporară a deşeurilor infecţioase este prevăzut
cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor
autorizate.
• Pentru deşeurile periculoase, durata depozitării temporare nu
trebuie să depăşească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unităţii.
Cardiostimularea temporară
și permanentă
Cardiostimularea
• Cardiostimularea este în primul rând legată ca indicaţie de bradicardie
şi de simptomatologia de tip sincopă
• Stimulatorul cardiac (cardiostimulator sau pacemaker) reprezintă un
dispozitiv medical care emite impulsuri electrice transmise prin
electrozi ce sunt în contact cu miocardul
• Are scopul de a induce depolarizarea (pacing) şi de a detecta
activitatea cardiacă intrinsecă (sensing)
• cele mai frecvente indicaţii pentru implantarea de cardiostimulator
permanent sunt reprezentate de blocurile atrioventriculare de grad
înalt şi de boala de nod sinusal
Indicaţiile de cardiostimulare permanenta
• Disfuncţie (boală) de nod sinusal
• bradicardie sinusală simptomatică documentată, inclusiv pauze sinusale simptomatice
• incompetenţă cronotropă simptomatică
• Blocuri atrioventriculare (BAV) dobândite
• BAV gradul 3 cu sau fară simptomatologie
• BAV gradul 2 simptomatic tip Mobitz I sau II;
• BAV de grad 2 sau 3 indus de efort în absenţa infarctului miocardic;
• BAV grad 2 tip Mobitz II cu complex qRS larg;
• BAV grad 2 tip Mobitz II asimptomatic cu complex qRS ingust;
• BAV grad 1 cu compromitere hemodinamică;
• BAV grad 2 asimptomatic, cu sediu hisian sau infrahisian;
• Alte situaţii ce necesită cardiostimulare permanentă
• blocul de ramură alternant;
• preventirea tahicardiilor ventriculare;
• cardiomiopatia hipertrofică;
• în rare situaţii după faza acută a infarctului miocardic;
• fibrilaţia atrială cu AV lentă simptomatică;
Un pacemaker sau stimulator cardiac este
format din:
• generatorul de puls: conţine circuite electronice cu rolul de a modula
ritmul de stimulare şi de a decela activitatea spontană a cordului,
îndeplinind funcţiile de pacing şi sensing
• bateria: asigură energia necesară activităţii de pacing şi sensing;
durara de viaţă a bateriei variază în majoritatea cazurilor între 7 şi 12
ani
• electrozii de stimulare / sondele: conduc curentul electric de la nivelul
generatorului de puls la electrodul din vârful sondei de stimulare şi,
de aici, la ţesutul miocardic
 Implantul cardiostimulatoarelor
• se realizează de către cardiologul electrofiziolog
• prin abord transvenos în marea majoritate a cazurilor
• în situaţii rare, se poate realiza stimularea cu electrod epicardic, în cadrul intervenţiilor de
chirurgie cardiac
• cel mai frecvent se realizează prin abord venos subclavicular, mai rar cefalic, axilar, jugular
intern sau femoral
• se realizeaza sub anestezie locala (excepţional anestezie generală)
• procedura consta in:
• realizarea puncţiei venoase, cu avansarea unui ghid la nivelul venei centrale
• crearea unui ,,buzunar” în care va fi poziţionat generatorul de puls
• sub control fluoroscopic, cu ajutorul unei teci şi unui ghid, sonda (sondele) de stimulare sunt
poziţionate în zona dorită (ventricul drept, atriu drept)
• ghidul şi teaca sunt retrase, iar sonda este conectată la generatorul de puls
Complicaţiile tratamentului prin implant de pacemaker

Complicaţii precoce Complicaţii tardive

hemoragia/hematomul la nivelul buzunarului eroziunea buzunarului
flebita/tromboflebita depoziţionarea sondelor
depoziţionarea sondelor flebita/tromboza venoază
complicaţiile infecţioase complicaţii infecţioase
pneumotoraxul/hemotoraxul fistula atrio-ventriculară
perforaţia miocardică regurgitarea tricuspidiană
tamponada cardiacă sindromul de pacemaker
embolia cu aer fracturarea sondelor
Clasificarea tipurilor de cardiostimulatoare
• prima literă arată cavitatea cardiacă unde se realizează stimularea
(pacing-ul): V-ventricul, A- atriu, D- dual (atriu şi ventricul);
• a doua literă arată cavitatea cardiacă în care se realizează detectarea
activităţii spontane a inimii (sensing-ul);
• a treia literă indică modul de răspuns al stimulatorului la sesisarea
activităţii cardiace spontane: I- inhibare, T- declanşare (trigger), D-
dual;
• a patra literă indică dacă pacemaker-ul are capacitatea de a îşi adapta
frecvenţa de stimulare la activitatea fizică pe care o desfăşoară
pacientul: R – rate/responsive;
• a cincea literă poate defini activitatea antitahicardică a pacemaker-
ului;
Electrocardiograma pacienţilor cu pacemaker
• prezenţa spike-ului: o linie verticală ce reprezintă activitatea electrică de
pacing a stimulatorului; este prezentă la începutul undei P în cazul
stimulării atriale sau la începutul complexului qRS în cazul stimulării
ventriculare;
• cunoaşterea modului şi a intervalelor programate ale pacemaker-ului, a
frecvenţei de stimulare (50, 60, 70/min), a intervalului de hysteresis
(intervalul până când dispozitivul aşteaptă activitatea spontană a cordului
în plus faţă de frecvenţa de stimulare);
• răspunsul pacemaker-ului la aplicarea magnetului;
• identificarea deficitului de pacing: lipsa de captură atrială (unda P) sau
ventriculară (complexul qRS) după apariţia spike-ului;
• identificarea deficitului de sensing: lipsa de detectare a activităţii cardiace
spontane;
• identificarea pacing-ului eratic: neregulat sau cu o frecvenţă mai mare
decât cea programată;
 Terapia de resincronizare cardiacă (CRT)
• reprezintă o metodă de tratament al insuficeinţei cardiace moderat-severe
• constă într-o cardiostimulare biventriculară sau/şi tricamerală cu scopul de a
realinia contracţia ventriculară stângă şi de a sincroniza septul interventricular cu
peretele lateral (postero-lateral) al ventriculului stâng
• sondele de stimulare se poziţionează la nivelul ventriculului drept, unei vene
tributare sinusului coronar (pentru stimularea ventriculului stâng) şi atriului drept
(în caz de stimulare tricamerală)
• este recomandată pentru ameliorarea simptomatologiei şi reducerea morbidităţii
şi mortalităţii la pacienţii cu următoarele caracteristici:
• insuficienţă cardiacă simptomatică în ciuda tratamentului medicamentos optim
• durata complexului qRS>130ms (de preferat cu morfologie de bloc de ramura stanga)
• FEVS<35%
• indicaţie de pacing şi insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie scăzută
 DREPTURILE
PACIENTULUI
(În conformitate cu Legea nr.46 – 2003, privind drepturile
pacientului)
• Pacientul are dreptul de a fi informat cu
privire la serviciile medicale disponibile,
precum și la modul de a le utiliza.
• Pacientul are dreptul de a fi informat
asupra identității si statutului profesional
al furnizorilor de servicii de sănătate .
• Pacientul internat are dreptul de a fi
informat asupra regulilor și obiceiurilor
pe care trebuie să le respecte pe durata
spitalizării.
• Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a
intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecărei proceduri, a
alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării
tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la
date despre diagnostic și prognostic.
• Pacientul are dreptul de a decide dacă mai
dorește să fie informat în cazul în care
informațiile prezentate de către medic i-ar
cauza suferința.
• Pacientul are dreptul de a cere în mod
expres să nu fie informat și de a alege o
altă persoană care să fie informata în locul
său.
• Pacientul are dreptul de a cere și de a
obține o altă opinie medicala.
• Pacientul are dreptul să solicite și să primească, la externare, un rezumat scris
al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe
perioada spitalizării.
• Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o interventie medicala
asumandu-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele refuzului sau
ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
• Consimțământul pacientului este
obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea,
folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul său, în vederea
stabilirii diagnosticului sau a tratamentului
cu care acesta este de acord.
• Consimțământul pacientului este
obligatoriu în cazul participării sale în
învatamantul medical clinic și la cercetarea
științifică.
• Dreptul la confidențialitate
• Pacientul are acces la datele medicale
personale.
• Pacientul are dreptul la informatii,
educatie și servicii necesare dezvoltarii
unei vieți sexuale normale și sănătății
reproducerii, fără nicio discriminare.
• Dreptul femeii la viață prevalează în cazul
în care sarcina reprezintă un factor de risc
major și imediat pentru viața mamei.
• Dreptul femeii de a hotarî dacă să aibă sau
nu copii este garantat, cu excepția cazului
în care sarcina reprezintă un factor de risc
major și imediat pentru viata mamei.
• Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure
metode privind sănătatea reproducerii.
• Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente și lipsite de
riscuri.
• Drepturile pacientului la tratament și îngrijiri medicale
• In cazul în care furnizorii sunt obligați să recurgă la selectarea pacienților
pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat,
selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale. Se exceptează de la
prevederile legale cazurile de urgență apărute în situații extreme.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale
pentru a putea muri in demnitate.
• Pacientul poate beneficia de sprijinul
familiei, al prietenilor, de suport spiritual,
material și de sfaturi pe tot parcursul
îngrijirilor medicale. La solicitarea
pacientului, in măsura posibilitatilor,
mediul de îngrijire și tratament va fi creat
cât mai aproape de cel familial.
• Pacientul internat are dreptul și la servicii
medicale acordate de către un medic acreditat
din afara spitalului.
• Pacientul poate oferi angajaților sau unității
unde a fost îngrijit plăti suplimentare sau
donații, cu respectarea legii.
• Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale
continue până la ameliorarea stării sale de
sănătate sau până la vindecare.
• Pacientul are dreptul să beneficieze de
asistență medicala de urgență, de asistență
stomatologică de urgență și de servicii
farmaceutice, în program continuu.
•
7/30/2021 1
 Urinary Catheters
• The word “catheter” comes from Greek, meaning “to let
or send down.”
• Catheters were used as early as 3,000 B.C. to relieve
painful urinary retention!
• Many materials were used to form a hollow catheter
shape, including straw, rolled up palm leaves, hollow
tops of onions, as well as, gold, silver, copper, brass,
and lead.
• Malleable catheters were developed in the 11th century.
• In time, silver was used as the basis of catheters as it
could be bent to any desired shape and was felt to have
an antiseptic function.
7/30/2021 2
 Urinary Catheters

7/30/2021 3
 Urinary Catheter
Dr. Frederick Foley
• Developed in the 1920s
by Dr. Frederick Foley

• originally an open system

with the urethral tube
draining into an open
container.

• In the 1950s, a closed

system was developed in
which the urine flowed
through a catheter into a
closed bag.

7/30/2021 4
 What is a urinary catheter
 A urinary catheter
is any tube placed
in the body to
drain and collect
urine from the
bladder

7/30/2021 5
 INDICATIONS FOR CATHETERISATION

broadly divided into two main categories:

1. to obtain drainage or
2. to allow diagnostic or therapeutic procedures

 The relief of urinary retention (acute or chronic) due

to either bladder outlet obstruction or neurogenic
bladder dysfunction is the most common indication
for urethral catheterization

7/30/2021 6
 Specific indications
 Monitor urinary output
 Healing after lower urinary tract surgery/trauma
 Evacuate the bladder when the urine contains particulate
matter, especially in combination with simultaneous
irrigation (post transurethral resection, blood
clot/purulent material evacuation)
 Collect of microbiologic clean urine (uncooperative
patients because of age or mental status or comorbidities
that prevent voluntary voiding)
 Measure postvoid residual urine volume (PVR) for
diagnostic purposes

7/30/2021 7
 Specific indications
 Provide access to the bladder for urinary tract imaging
studies such as cystography, which requires the
instillation of radiographic contrast material
 Urodynamic testing for physiologic assessment of voiding
function requires a pressure monitoring urinary catheter
 Instillation of pharmacologic agents for local therapy of
some bladder pathologies such as:
 chemo/immunotherapy for non muscle invasive bladder
cancer (mitomycin, BCG),
 interstitial cystitis (dimethyl sulfoxide – DMSO)

7/30/2021 8
Matters to consider for Catheterization
- Documentation

• Time and date of catheterisation

• Type of catheter
• Amount of water in balloon
• Size of catheter
• Expiry date of product
• Any problems on insertion
• Description of urine, colour and volume drained
• Specimen collected
• Review date
(Marsden Manual 2001)
7/30/2021 9
 What you Need for Catheterization
1 Dressing trolley
2. Catheterisation pack
3. Sterile gloves
4. Appropriate size catheter
5. Xylocaine jelly syringe
6. Sterile water for the balloon
7. Syringe
8. Specimen jar
9. Antiseptic solution
10. Waterproof Sheet
11. Light source
12. Tape to secure the catheter
13. Drainage bag
14. Urine bag holder

7/30/2021 10
Catheter selection
 The size and type of urinary catheter used depends on the
indication for catheter insertion, age of the patient, and type
of fluid expected to be drained.
 Catheter size is measured in the Charrière/French scale,
whereby one Fr or Ch is equal to 0.33 mm. This
measurement indicates the total diameter of the catheter
and not the lumen size (lumen usually ½).
 As a general rule, catheter size should be the smallest
size that can accomplish the desired drainage:
• 6 - 10 Fr pediatric catheters (age dependent)
• 12 - 16 Fr for clear urine, no urologic conditions
• 16 - 18 Fr standard for urinary retention in men
• 20 - 26 Fr for thick pus or blood-filled urine (postop)
7/30/2021 11
 Color code of catheters – better/quicker choice
7/30/2021 12
 CATHETER MATERIAL
 Modern urinary catheters are most frequently made of
latex, rubber, silicone, and polyvinylchloride (PVC).
 Rubber and latex catheters are often chosen for
short-term drainage.
 Silicone catheters are indicated when there is
rubber/latex sensitivity or allergy and are particularly
suited for patients requiring a longer indwelling time.
 Silicone is relatively inert with less tissue reaction,
and is associated with less bacterial adherence than
other catheter materials - lower incidence of UTI

7/30/2021 13
 CATHETER COATING
 Bacterial coating catheters as a method of reducing
catheter-associated urinary tract infection (CAUTI) by
bacterial interference is a novel approach that has
shown promise involving the use of Escherichia coli –
coated catheters.
 The rationale is based on natural competition by
nonpathogenic bacteria over-powering pathogenic
bacteria that may enter the urinary tract.

 Silver coating catheters have also been tested to

reduce the incidence of CAUTI

7/30/2021 14
 CATHETER NO OF CHANNELS
 SINGLE LUMEN: simple
bladder drainage or
irrigation/instillation
 DOUBLE LUMEN: used to
permit addition of an inflatable
retention balloon
 TRIPLE LUMEN: for
simultaneous drainage and
irrigation (to drain thick fluids
like pus or blood)
24-Fr three-way catheter has a smaller internal drainage diameter than a 24-
Fr two-way, which has a narrower lumen than a 24-Fr one-way catheter !!!
7/30/2021 15
CATHETER TIP SHAPE
 BLUNT STRAIGHT TIP:
most common (Foley)

 CURVED TIP: high bladder

neck, large median lobe of
prostate

 END HOLE (Whistle):

when catheterization over
guide wire is required

7/30/2021 16
TECHNIQUE OF CATHETER INSERTION

 POSITION OF PATIENT

 Male: supine position

 Female: a “frog leg”

position is most suitable

7/30/2021 17
 LOCAL ANESTHETIC ???
 Lidocaine based hydro-soluble gels
 Not always required – only if
difficult/repeated procedure is expected
 Requires 5-10 min of mucosa exposure,
sufficient volume (min 10 mL) and slow
instillation time (> 3 - 10 seconds) to
have the best effect.
 Cooling the gel to 4° C diminishes the
discomfort of lidocaine gel instillation,
probably due to a cryo-analgesic effect.

7/30/2021 18
 ANATOMIC CONSIDERATIONS
MALE: FEMALE:
 18 to 20 cm in length  3.5 to 4 cm long
 Variable diameter 6-7 mm  Larger diameter 8-9 mm
 Sigmoid shape with a  Slight posterior inclination
proximal curve at the
peno-bulbar junction and a
distal curve at the bulbo-
membranous junction

7/30/2021 19
 Structure of Foley Catheter

7/30/2021 20
7/30/2021 21
 PROCEDURE – patient positioning

7/30/2021 22
 hand preparation/gloving

7/30/2021 23
 site cleaning/disinfection

7/30/2021 24
 site sterile draping

7/30/2021 25
 Lubricant/anesthetic gel insertion

7/30/2021 26
 gentle catheter insertion

7/30/2021 27
 urine flows through catheter

7/30/2021 28
 inflating the retention baloon
with 10 cc sterile saline

7/30/2021 29
 foreskin repositioning
(to avoid paraphimosis)

7/30/2021 30
 securing urine bag tube

7/30/2021 31
 Gravity will help Bladder Draining
 Gravity is important for drainage and the
prevention of urine backflow.
 Ensure that catheter bags are always draining
downwards, do not become kinked and are
secured and below thigh level.
 Metal or plastic hangers should be attached to the
side of the bed (not on the floor !!!).
 Cloth bags tied to the bed to support the bags are
also available

7/30/2021 32
Rapid draining leads to Complications!
 Rapid drainage of large
volumes of urine from
the bladder may result in
hypotension and/or
haemorrhage!
 Clamp catheter if the
volume drained is
1000mls or greater!
After 20 minutes release
the clamp and allow
urine to drain again.

7/30/2021 33
 Collection of urine from catheterised patients
 The process of obtaining a sample of urine from a
patient with an indwelling urinary catheter must be
obtained from a catheter sampling port. The sample
must be obtained using an aseptic technique.

 Never collect urine from the catheter bag !!!

 This port is usually situated in the drainage tubing,

proximal to the collection bag which ensures the
freshest sample possible. The use of drainage systems
without a sampling port should be avoided.

7/30/2021 34
 Care of Indwelling Catheters
 Indwelling catheters should be removed/replaced no latter
than 3 weeks! Urine bags should be replaced weekly
 Care must be taken that catheter bags always drain downwards,
do not become kinked and are secured and below thigh level
 Urine flow must be assessed permanently as catheters/tubing
may become obstructed by clots, crusts, kinks etc.
 Good personal hygiene prevents the accumulation of bacteria,
reduces the risk of infection, and prevents odour
 Every day, patient/nurse should wash around the catheter and
perineum with soap and water, rinse and dry these areas well.
 Patient may shower while wearing the catheter. Sitting in the
tub, however, is not recommended.

7/30/2021 35
 DIFFICULT CATHETERIZATIONS
 Should be expected in old males with long urologic history
(BPH, strictures, surgery etc). Preparation !!!
 To avoid urethral lesions, gentle insertion of the catheter
should always be performed!
 If the catheter does not pass:
 check patient positioning
 use more lubricant
 change catheter size (thin catheters are also less rigid!)
 change catheter type (silicone is more rigid)
 use curved tip catheters (Tiemann)
 use hydrophilic guidewires and open tip catheters
 Perform suprapubic cystostomy if no option is valid or if
patient has significant urethral bleeding!
7/30/2021 36
 COMPLICATIONS - CAUTI
 UTIs account for 40% of all nosocomial infections. The
major risk factor is the use of urethral catheters, which are
responsible for up to 80% of UTIs in the hospital setting
(CAUTI)
 Risk factors for CAUTIs:
 patients requiring more than 6 days of catheterization,
 female gender (large caliber urethra)
 active non-urinary infection sites
 preexisting medical conditions (e.g.: diabetes)
 malnutrition
 renal insufficiency
 non-sterile catheter insertion
 drainage tubing/bag elevated above bladder level.
7/30/2021 37
 COMPLICATIONS
Indwelling catheters
 Hematuria,
 Urethral and meatal strictures
 Urethral perforation
 Allergic reactions including anaphylaxis (rare – latex).
 Malignant neoplasms (2.3% to 10%)
 Stone formation (46% to 53%),
 Bladder neck and urethral erosions.

7/30/2021 38
 COMPLICATIONS
 Inability to remove catheter from the bladder (rare)
due to:
 Catheter encrustations
 Entrapment by sutures
 Inability to disengage/deflate the retaining balloon
 Management:
 Gentle traction if mild encrustations
 Endoscopic management of severe encrustations/sutures
 Inability to deflate the retaining balloon:
 cut the inflating valve/port
 insert a rigid guide-wire through the valve inflation lumen
 ultrasound-guided needle puncture of the balloon
7/30/2021 39
 SUPRAPUBIC
CYSTOSTOMY
 Used if an individual is unable to empty his or her bladder
appropriately and urethral catheterization is either
undesirable or impossible.
 Cystostomy for the purpose of suprapubic catheterization
may be performed in 2 ways, as follows:
 Open approach, in which a small infraumbilical incision is
made above the pubic symphysis (rarely used)
 Percutaneous approach, in which the catheter is inserted
directly through the abdominal wall, above the pubic
symphysis, with or without ultrasound guidance or
visualization through flexible cystoscopy
7/30/2021 40
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Indications
 Acute urinary retention in which a urethral catheter
cannot be passed:
 prostatic enlargement secondary to BPH
 prostatitis,
 urethral strictures
 false urethral passages,
 bladder neck contractures secondary to previous surgery
 Urethral trauma
 Management of a complicated lower UTI
 Requirement for long-term urinary diversion
(eg, because of neurogenic bladder)
7/30/2021 41
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Contra-indications
 The bladder is not distended, is not easily palpable, or
cannot be localized with ultrasonographic assistance
 The patient has a history of bladder cancer
 Coagulopathy
 Previous lower abdominal or pelvic surgery (adhesions)
 Pelvic cancer, with or without a history of irradiation
 Placement of orthopedic hardware for pelvic fracture
repair – Although some reports suggest that suprapubic
tubes leading to infection of hardware is a relatively rare
complication,

7/30/2021 42
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
 Sterile gloves Equipment
 Sterile drapes
 Antiseptic solution/applicators
 1% lidocaine (5 mL)
 22-gauge, 7.75-cm spinal needle tip
 Scalpel
 10 mL of sterile water in a syringe (to inflate the balloon)
 Skin tape or 3-0 nylon suture (to secure the catheter)
 Surgical instruments (tissue forceps, needle holder).
 Tube-securing device
 Catheter drainage bag
 Suprapubic catheter kit – Many choices exist
(contains: trocar, catheter, ±guidewire and other accessories)
7/30/2021 43
SUPRAPUBIC
CYSTOSTOMY
Kits

44
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
patient preparation
 Local anesthesia should be used for a percutaneous
suprapubic cystostomy. Light sedation may also be
beneficial for patient comfort.
 For the percutaneous technique, the patient should be
in supine position. Also, the patient should always be
in the Trendelenburg position. This allows the
bowels to fall cranially, decreasing the likelihood of
puncturing the gastrointestinal tract during catheter
placement.
 Patient will be placed in a dorsal lithotomy position,
if a cystoscope is being used.

7/30/2021 45
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
procedure
 The abdominal wall should be cleaned and shaved.
 Prepare the surgical site with an antiseptic solution.
 Create a surgical field with 4 sterile towels, ensuring that the
pubic symphysis can be visualized and palpated.
 Ensure that the patient has a full and palpable bladder.
 Mark the cystostomy site at 2 fingerbreadths above the pubic
symphysis in the midline (avoid natural skin creases).
 Fill a 10-mL syringe with anaesthetic and use a 22-G spinal
needle. Infiltrate the subcutaneous tissue and rectus abdominis
fascia, aiming at a 10-20° angle toward the pelvis.
 Advance the needle in this direction, while aspirating the
syringe; urine should be easily aspirated when the bladder is
entered.
7/30/2021 46
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
procedure - continued
 Remove the syringe from the needle, and advance a guide wire
through the needle into the bladder.
 Carefully remove the needle over the wire, leaving the wire in place.
 Directly posterior to the wire, make a stab incision through the skin
and subcutaneous tissue.
 Pass the trocar sheath into the bladder over the wire.
 Remove the guide wire leaving the trocar sheath inside the bladder.
 Pass a catheter (of appropriate size) through the intravesical sheath
and into the bladder.
 Inflate the catheter balloon with 10 mL of sterile water/saline,
 Gently withdraw the trocar sheath from the bladder and abdominal
wall, spliting the sheath into 2 parts, leaving the catheter in place.
 Connect the indwelling suprapubic catheter to a drainage bag.
 Secure the suprapubic catheter to the skin using tape or suture
7/30/2021 47
7/30/2021 48
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Complications/Adverse events
 gross hematuria,
 inadvertent urethral catheterization,
 intraperitoneal/extraperitoneal extravasation,
 bowel/organ perforation,
 recurrent UTI
 stone formation (catheter encrusting)
 latex allergy,
 overgranulation at the cystostomy entry site,
 obstruction of tubing (by blood, mucous, or kinking),
 loss of the cystotomy tract/access if the tubing comes out,
 altered body image.
7/30/2021 49
 SUPRAPUBIC CYSTOSTOMY
Monitoring and Follow-up
 The first catheter replacement should take be performed after
4-6 weeks to allow time for a tract to form.
 If the catheter is intended for long-term use, it can be changed
monthly, with upsizing (to a lumen of 22-24 Fr) .
 Any lumen smaller than 16 French in diameter is at high risk for
obstruction (with sediment or mucus) over time.
 Repeated catheter blockage should be investigated with
cystoscopy.
 Long-term indwelling catheters are associated with chronic
inflammation of the urothelium, with an increased risk of
bladder cancer (cystoscopy).

7/30/2021 50
Other types of catheters
 ureteral stents – simple/JJ
 nephrostomy
 drainage

7/30/2021 51