Tot Sepsis - Ro

Intrebari SEPSIS
1. Care din urmatoarele notiuni despre SEPSIS sunt adevarate:

a. Răspunsul imun inadecvat determină disfuncţie de organ şi, uneori, deces.
b. Reprezintă ultima etapă fiziopatologică la pacienţii care decedează secundar unei
infecţii
c. antibioterapia empirică trebuie prescrisă în interval de o oră de la prezentare
d. antibioterapia empirică trebuie prescrisă in interval de 72 de ore de la prezentare
e. antibioterapia se administreaza doar dupa ce avem rezultatul la antibiograma
2. * Care din urmatoarele caracteristici anamnestice sunt relevante în sepsis:

a. Imunosupresie
b. Istoric de medicaţie imunosupresoare
c. Infecţii cu organisme rezistente la antibiotice în antecedente
d. Tratament antibiotic recent
e. Toate cele de mai sus
3. Insuficienţă terminală de organ in cadrul Sepsis se caracterizeaza prin:
a. Tensiune arterială sistolică <90 mmHg sau sădere cu >40 mmHg sub valoarea de
bază
b. PaO, (presiunea oxigenului arterial)/Fi02 (fracţia inspiratorie de oxigen) <300 mmHg
c. Lactat seric >2,0 mmol/L
d. Trombocitoza >400 x 109/L
e. Creatinina serică >170 μmol/L sau diureză <0,5 ml/kg pe oră pentru 2 ore succesive
4. Care din urmatoarele reprezinta criterii ale scorul qSOFA:
a. scor de comă Glasgow <15
b. frecvenţa respiratorie ≥22 respiraţii/minut
c. frecvenţa respiratorie < 22 respiraţii/minut
d. presiune arterială sistolică ≤ 100 mmHg.
e. presiune arterială sistolică >100 mmHg.
5. *Care din urmatoarele reprezinta definitia corecta a Sepsisului:

a. o disfuncţie de organ ameninţătoare de viaţă provocată de un răspuns anormal al
gazdei la infecţie
b. SIRS asociat cu o disfunctie de organ
c. SIRS asociat cu cel putin 2 disfunctii de organ
d. SIRS asociat cu hemoculturi pozitive
e. Prezenta hemoculturilor pozitive
6. Scorul qSOFA reprezinta:
a. cel mai bun predictor al decesului la un pacient cu SEPSIS
b. cel mai bun predictor al necesităţii unei durate de spitalizare de 3 sau mai multe zile
în unitatea de terapie intensivă
c. cel mai bun predictor al unei evolutii favorabile in sepsis
d. cel mai bun predictor al unei insuficiente renale
e. cel mai bun predictor al unei insuficiente hepatice
7. *Grupele aflate la risc crescut de a dezvolta sepsis includ:
a. vârstnicii (>65 de ani) şi nou-născuţi
b. pacienţii care au prezentat în antecedente sepsis
c. pacienţii cu afecţiuni medicale imunosupresoare (HIV, asplenism,ciroză, boli
autoimune)
d. pacienţi imunodeprimaţi iatrogen (cei aflaţi pe tratament imunosupresor,inclusiv
corticoizi sistemici)
e. toate cele de mai sus
8. Grupele aflate la risc crescut de a dezvolta sepsis includ:
a. pacienţii cu dispozitive medicale permanente, mai ales dacă acestea traversează
barierele normale împotriva infecţiilor
b. gravidele
c. dependenţii de alcool sau droguri intravenoase.
d. pacienţii cu afecţiuni medicale imunosupresoare (HIV, asplenism,ciroză, boli
autoimune)
e. pacientii cu hipotiroidie
9. Sepsisul asociat asistenţei medicale, se defineşte ca sepsis instalat la:

a. pacienţi externaţi în ultimele 30 de zile
b. pacienti externati in ultimile 3 luni
c. pacienţi din unităţi de îngrijiri cronice dar nu cei care locuiesc în comunităţi închise
d. pacienţii care accesează tratament medical ambulator (ex. pacienţii care necesită
hemodializă).
e. pacienti internati in spital, în primele 48 de ore de la internare
10. Cele mai frecvente origini ale infecţiei din cadrul Sepsisului comunitar sunt:
a. tractul urinar
b. tractul biliar
c. tractul respirator inferior (pneumonie)
d. tractul respirator superior
e. tractul genital
11. Care din urmatorii germeni sunt implicati in etiologia sepsisuslui dobandit in spital:
a. Stenotrophomonas maltophilia
b. Acinetobacter baumannii
c. Streptococcus pneumoniae
d. Neisseria meningitidis
e. Staphylococcus epidermidis
12. Urmatoarele sunt criterii de risc inalt care ajuta la statificarea riscului la pacientii la care se
suspicioneaza Sepsis:
a. Tensiune arterială sistolică: ≤ 90 mmHg
b. Alură ventriculară crescută: peste 130 bătăi/min
c. Frecvenţa respiratorie crescută: ≥ 25 respiraţii/min
d. Tensiune arterială sistolică: 91-100 mmHg
e. Diureza prezenta in ultimile 18 ore
13. Urmatoarele sunt criterii de risc inalt care ajuta la statificarea riscului la pacientii la care se
suspicioneaza Sepsis:
a. Dovezi obiective de alterare a statusului mental
b. Fără diureză în ultimele 18 ore
c. Nevoie nou instalată de oxigen (40% sau mai mult) pentru menţinerea saturaţiei
>92%
d. Tegumente marmorate sau cenuşii
e. Tensiune arteriala sistolica normala
14. Analizele de laborator in Sepsis pot arata urmatoarele
a. leucocitoză
b. valoarea crescută a CRP
c. creşterea creatininei
d. trombocitopenie
e. valori crescute ale glicemiei
15. Care este etiologia sepsisului la pacientii dependenţi de droguri injectabile?:
a. Kebsiella pneumoniae
b. Escherichia coli
c. Neisseria meningitidis
d. Staphylococcus aureus sensibil la meticilină (MSSA)
e. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
16. Cea mai frecventa etiologie a sepsisului la pacientii netropenici, hemato-oncologici aflati in
chimioterapie este cu:
a. Escherichia coli
b. Neisseria meningitidis
c. Pseudomonas aeruginosa (Pioceanic)
d. Streptococcus pneumoniae
e. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
17. * Riscul de sepsis la pacientii imobilizati este reprezentat de :

a. catetere venoase centrale,
b. catetere urinare
c. sonde endotraheale
d. escare
18. Campania Surviving Sepsis are urmatoarele recomandari pentru abordarea terapeutică
timpurie:
a. resuscitarea volemică intravenoasă cu soluţii cristaloide 30 ml/kg în primele 3 ore
b. culturi înainte de a începe tratamentul antibiotic
c. administrarea de antibiotice intravenos în prima oră de la recunoaşterea sepsisului
d. administrarea de antibiotice intravenos doar dupa identificarea agentului patogen,
conform antibiogramei
e. administrarea de antibiotice pe cale orala în prima oră de la recunoaşterea
sepsisului
19. Care din urmatoarele recomandari fac parte din Sepsis six din cadrul Campaniei Surviving
Sepsis
a. Administrarea de oxigen pentru a menţine Sp0 2 >94%
b. Administrarea lichidelor rapid in vederea resuscitarii volemice
c. Recoltarea hemoculturilor inainte de initierea tratamentului antibiotic
d. Montarea cateterului urinar
e. Montarea cateterului venos central
20. Identificarea moleculară a agentilor infecţioşi care provoacă sepsis se poate face prin:
a. Culturi microbiene
b. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) 16S
c. Spectroscopie în masă prin sistemul MALDI-TOF (matrix-assisted laser
desorption/ionization-time offlight
d. Imunofluorescenta
e. Latex aglutinare
21. * Parametrii care trebuie evaluaţi la alegerea iniţială a regimului antibiotic in sepsis includ:
a. frecvenţa administrării
b. ajustarea dozelor în insuficienţa hepatică
c. ajustarea dozelor în insuficienţa renală
d. monitorizarea posibilei toxicităţi
22. In Sepsis, la 72 de ore, când majoritatea culturilor devin disponibile, trebuie luată una dintre
următoarele decizii:
a. Schimbarea tratamentului.
b. Continuarea tratamentului intravenos
c. Dezescaladarea antibioterapiei către tratament per os in infecţiile necomplicate
d. Externarea pacientului cu tratament antibiotic la domiciliu (atunci cand conditiile
permit)
e. Asocierea terapiei cu un antifungic
23. Principalele avantaje ale dezescaladarii antibioterapiei catre tratamentul per os sunt:
a. alegerea unui antibiotic cu spectru îngust
b. reducerea riscului infecţiei cu Clostridium difficile
c. reducerea riscului colonizării cu organisme multirezistente
d. eficienţa din punct de vedere al costului
e. Nu se obtine nici un avantaj
24. * In cazul pacientilor cu sepsis cu Pseudomonas multirezistent cel mai utilizat antibiotic este:
a. Ciprofloxacina
b. gentamicina,
c. ceftazidima
d. piperacilina/tazobactam
e. colistin
25. Chemoprofilaxia antibiotică se recomanda in urmatoarele situatii:
a. Splenectomie/disfuncţie splenică
b. Reumatism articular acut
c. Meningita meningococica (profilaxia contactilor)
d. Meningita datorată Haemophilus influenzae tip B (profilaxia contactilor)
e. Intotdeauna la pacienti cu proceduri dentare pentru prevenirea endocarditei
26. Utilizarea carbapenemelor in Sepsis se face in urmatoarele situatii:
a. infecţii severe cu bacterii Gram-negative producătoare de ESBL
b. infecţii severe cu bacterii Gram-negative producătoare de carbapenemaze
c. infecţii nozocomiale
d. infectii comunitare cu bacterii Gram-negative
e. infecţii mixte cu aerobi şi anaerobi
27. Care din urmatoarele sunt reactii adverse la aminoglicozide:
a. nefrotoxicitate dependentă de doză
b. ototoxicitate (vestibulară şi auditivă), mai ales la pacienţii vârstnici
c. blocajul neuromuscular la asocierea cu curarizante (miastenia gravis)
d. hepatotoxicitate
e. fotosensibilitate
28. Care din urmatoarele antibiotice sunt recomandate in Sepsis determinat de Staphylococcus
aureus rezistent la meticilină
a. vancomicina intravenos
b. linezolid
c. aminoglicozide
d. carbapeneme
e. cefalosporine
29. Care din urmatoarele antibiotice sunt recomandate in Sepsis determinat de Enterococi
rezistenţi la vancomicină
a. linezolid
b. daptomicina
c. tigeciclina
d. carbapeneme
e. aminoglicozide
30. * Alegerea antibioticului se face in functie de
a. absorbţia antibioticului
b. distribuţia antibioticului ,
c. metabolismul şi excreţia antibioticului
d. capacitatea antibioticului de a omorî bacteriile (bactericid) versus doar de a inhiba
creşterea organismelor (bacteriostatic)
31. Chimioprofilaxia antibiotică este recomandată în urmatoarele situații cu excepția:

a. reumatism articular acut
b. tuberculoza
c. disfuncție hepatică
d. meningita meningococică
e. meningita stafilococică
32. Sepsis Six este un pachet de îngrijiri ce nu include:

a. Administrarea de oxigen pentru a menține SaO2>94%
b. Măsurarea diurezei
c. Tratament antibiotic cu spectru îngust
d. Măsurarea nivelului creatininei
e. Recoltarea de hemoculturi
33. Criteriile de risc moderat spre crescut de sepsis nu includ:

a. Tensiunea arterială sistolică 91-100mmHg
b. Alura ventriculară peste 130 bătăi/min
c. Sistem imun deficitar
d. Fără diureză în ultimile 18 ore
e. Temperatura timpanică <360C
34. Pentru calcularea scorului SOFA nu sunt utilizați următorii parametri:

a. Numărul de trombocite
b. Presiunea arteriala diastolică
c. Diureza
d. Scorul de coma Glasgow
e. Valoarea lactatului
35. Care din urmatoarele doze standard de medicamente utilizate în tratamentul sepsisului nu
sunt corecte:
a. Amikacina 5mg/kgc x 1/zi i.v.
b. Linezolid 0.6g x1/zi i.v
c. Ceftazidim 1g x 3/zi i.v.
d. Vancomicina 0.5g x 2/zi i.v
e. Ciprofloxacin 0.2g x 2/zi i.v.
36. Definiția sepsisului asociat asistenței medicale nu cuprinde:

a. Sepsis instalat in primele 48 de ore de la internarea in spital
b. Sepsisul la pacientii hemodializati ambulator
c. Sepsis la pacienti externati in ultimile 30 de zile
d. Sepsis la pacienti din unitati de ingrijiri cronice
e. Sepsis in primele 24 de ore de la internarea in spital
37. Urmatoarele categorii nu se afla in grupele cu risc crescut de a dezvolta sepsis

a. Copii cu varste intre 5-12 ani
b. Pacienti cu antecedente de sepsis
c. Pacienti in tratament corticoid topic
d. Pacienti cu ciroza
e. Gravidele
38. Urmatoarele afirmatii referitoare la Scorul qSOFA (quick SOFA) nu sunt adevarate:
a. Cel mai bun predictor al decesului
b. Criteriu pozitiv presiunea arterial sistolica < 120mmHg
c. Scor de coma Glasgow <15este un criteriu pozitiv pentru calcularea acestui scor
d. Este un predictor al duratei de spitalizare in terapie intensivă
e. Frecventa respiratorie >:20 respiratii/min este un criteriu pozitiv pentru calcularea
acestui scor
39. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

a. Clindamicina este utilizata in tratamentul Clostridium difficile
b. Linezolidul este antibioticul de elecție in tratamentul infectiilor stafilococice
c. Nitrofurantoina este utilizată pentru tratamentul injectabil al infecțiilor de tract urinar
necomplicate
d. Fosfomicina este utilizata mai ales pentru infecțiile de tract urinar rezistente
e. Ca antibiotic unic, trimetoprim este utilizat în tratamentul empiric al infecțiilor de tract
urinar
40. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

a. Tratamentul infectiilor cu enterobacteriacee producatoare de ESBL este cu o
carbapenema asociata cu amikacina sau gentamicina
b. ESBL conferă rezistență la antibioticele β- lactamice
c. Enterobacteriile rezistente la carbapeneme provoaca cel mai adesea pneumonii
d. Infecțiile cu stafilococcus aureus rezistent la meticilnă se asociază cu cateterele
intravasculare
e. Metronidazolul este tratamentul de elecție pentru infecția severă cu Clostridium
Difficile
41. *Parametrii care trebuiesc evaluați la alegerea initiala a regimului empiric antibiotic sunt
urmatorii cu excepția:
a. Alergii la antibiotic
b. Calea de administrarea
c. Starea de constiență a pacientului
d. Funcția renală
e. Durata tratamentului
42. *Urmatoarele afirmații privind vancomicina sunt adevarate cu excepția:

a. Provoacă ototoxicitate
b. Poate provoca sindromul omului roșu la administrare i.v. prea rapidă
c. Este activă împotriva bacteriilor Gram-pozitive
d. Are acțiune bacteriostatică
e. Se poate utiliza în proflaxia infecțiilor cu Gram pozitivi la pacienții cu alergie la
penicilină
43. *Aminoglicozidele nu au una din urmatoarele caracteristici:

a. Se administrează parenteral
b. Pot produce nefrotoxicitate dependent de doză
c. Prezintă sinergism cu chinolonele împotriva Enterococcus spp
d. Trebuiesc evitate la pacienții cu miastenia gravis
e. În tratamentul endocarditei se folosesc doze mici la fiecare 12 ore
44.*Din familia macrolidelor nu face parte:

a. Azitromicina
b. Eritromicina
c. Telitromicina
d. Vancomicina
e. Claritromicina
45. *Chinolonele nu au urmatoarea caracteristica:

a. Au activitate împotriva bacteriilor Gram –negative si a unora Gram-pozitive
b. Pot produce nefrotoxicitate
c. Pot produce leziuni ale tendoanelor
d. Infecțiile nozocomiale cu C. difficile au fost corelate cu prescrierea chinolonelor
e. Sunt utilizate in infectii osoase si articulare
46. *Din familia carbapenemelor nu face parte:
a. Doripenem
b. Aztreonam
c. Meropenem
d. Ertapenem
e. Imipenem
47. *Din grupul carbapenemazelor nu face parte:

a. Metalo- β-lactamaza codată în integronul Verona (VIM)
b. ESBL
c. Imipenemaza
d. Oxacilin carbapenemaza
e. Carbapenemaza K. pneumoniae
48. *Din clasa tetraciclinelor nu face parte:

a. Minociclina
b. Tetraciclina
c. Tigeciclina
d. Doxiciclina
e. Amoxicilina
49. *Din clasa penicilinelor nu face parte:

a. Ticarcilina
b. Flucloxacilina
c. Temocilina
d. Piperacilina
e. Vancomicina
50. “Controlul sursei” nu înseamnă

a. Drenarea colecțiilor intraabdominale
b. Lavaj artroscopic al unei infecții intraarticulare
c. Debridarea chirurgicală a țesutului infectat
d. Spălarea cateterului urinar infectat
e. Valvectomia în endocardita infecțioasă cu Stafilococus aureus
GRILE HEMATOLOGIE- romana ( Prof. Univ. Dr. Ghinea Mihaela)
1. Absorbția de fier în sarcină este:
A. 10%;
B. 20-30%;
C. 50%;
D. 10-30%;
E. 40-50%.
R: B (pag. 329)
2*. Cauzele deficitului de fier sunt:
A. pierdere de sânge;
B. creșterea absorbției;
C. sarcina;
D. aport redus;
E. sugari născuți prematur.
R: A,C,D,E (pag. 330-331)
3*. În anemia feriprivă, frotiul de sânge periferic evidențiază:
A. eritrocite microcitare cu VEM < 90 fL;
B. eritrocite hipocrome cu HEM < 30 mcg;
C. eritrocite hipocrome, microcitare;
D. eritrocite hipocrome, macrocitare;
E. variația formei si mărimii eritrocitului.
R: C,E (pag. 331)
4*. Următoarele afirmații despre feritină sunt adevărate:

A. nivelul feritinei serice reflectă cantitatea de fier depozitat;
B. feritina este un reactant de fază acută și nivelul ei crește în boli inflamatorii sau maligne;
C. în deficitul de fier simplu, o feritină serică scăzută nu confirmă diagnosticul;
D. la bărbați valorile normale pentru feritina serică sunt 30-300 g/dL;
E. la femei valorile normale pentru feritina serică sunt 5.8-96 nmol/L.
R: A,B,E (pag. 331)
5*. În deficitul de fier îndelungat sunt prezente:
A. unghii cu formă convexă (koilonichie);
B. stomatita angulară;
C. glosita Hunter;
D. sindromul Plummer-Vinson;
E. unghii si păr fragil.
R: B,D,E (pag. 331)
6*. În anemia din bolile cronice:
A. fierul seric este scăzut;
B. CTLF este crescută;
C. feritina este normală sau crescută;
D. fierul medular absent;
E. CTLF este scăzută.
R: A,C,E (pag. 331)
7*. În talasemie:
A. fierul seric este normal;
B. feritina este crescută;
C. fierul medular este absent;
D. CTLF este crescută;

E. CTLF este normală.
R: A,E (pag. 331)
8*. În anemia sideroblastică:
B. CTLF este crescută;
C. VEM scăzut în tipurile ereditare;
D. feritina crescută;
E. fier medular prezent.
R: C,D,E (pag. 331)
9*. În anemia feriprivă:
B. CTLF este scăzută;
C. fierul medular este absent;
D. feritina scăzută;
E. fierul medular prezent.
R: A,C,D (pag. 331)
10. Următoarele afirmații despre factorii care influențează absorbția fierului sunt false, cu o
excepție:
A. fierul non-heminic este absorbit mai bine decât fierul heminic;
B. fierul feric este absorbit mai bine decât fierul feros;
C. formarea complexelor insolubile cu fitol sau fosfat crește absorbția fierului;
D. aciditatea gastrică ajută păstrarea fierului în stare solubilă în intestinul superior;
E. absorbția fierului este scăzută în contextul creșterii activității eritropoietice.
R: D (pag. 330)
11. Pentru a corecta nivelul de hemoglobină și pentru a reîncărca depozitele, fierul oral
trebuie administrat:
A. 10 zile;
B. 2 săptămâni;
C. o lună;
D. până la 6 luni;
E. 2 ani.
R: D (pag. 332)
12. Următoarele afirmații despre anemia feriprivă sunt false, cu o excepție:
A. este o anemie hipocromă macrocitară;
B. în eritroblaști fierul este prezent;
C. VEM este crescut;
D. fierul seric este scăzut si CTLF este crescută;
E. părul este fragil si unghiile au forma convexă.
R: D (pag. 331)
GRILE HEMATOLOGIE- engleza ( Prof. Univ. Dr. Ghinea Mihaela)
1. Iron absorption in pregnancy is:
A. 10%;
B. 20-30%;
C. 50%;
D. 10-30%;
E. 40-50%.
R: B (pag. 329)
2*. Causes of iron deficiency are:
A. blood loss;
B. increased absorption;
C. pregnancy;
D. low intake;
E. premature newborns.
R: A,C,D,E (pag. 330-331)
3*. In iron-deficiency anemia, the peripheral blood smear shows:
A. microcytic erythrocytes with MCV < 90 fL;
B. hypochromic erythrocytes with MCH < 30 mcg;
C. hypochromic, microcytic erythrocytes;
D. hypochromic, macrocytic erythrocytes;
E. variations in the shape and size of erythrocytes.
R: C,E (pag. 331)
4*. The following statements regarding ferritin are true:
A. serum ferritin levels correlate with the levels of iron deposits;
B. ferritin is an acute phase reactant and its levels rise in inflammatory or malignant
diseases;
C. in simple iron deficit, a low ferritin does not confirm the diagnosis;
D. la barbati valorile normale pentru feritina serica sunt 30-300 g/dL;
E. la femei valorile normale pentru feritina serica sunt 5.8-96 nmol/L.
R: A,B,E (pag. 331)
5*. In prolonged iron deficiency, the following are present:
A. convex-shaped nails unghii cu forma convexa (koilonychia);

B. angular stomatitis;
C. Hunter glossitis;
D. Plummer-Vinson syndrome;
E. frail nails and hair.
R: B,D,E (pag. 331)
6*. In anemia of chronic disease:
A. serum iron is low;
B. TIBC (total iron binding capacity) is high;
C. ferritin is normal or high;
D. medullary iron is absent;
E. TIBC (total iron binding capacity) is low.
R: A,C,E (pag. 331)
7*. In thalassemia:
A. serum iron is normal;
B. ferritin is high;
C. medullary iron is absent;
D. TIBC (total iron binding capacity) is high;
E. TIBC (total iron binding capacity) is normal;
R: A,E (pag. 331)
8*. In sideroblastic anemia:
F. serum iron is low;
G. TIBC (total iron binding capacity) is high;
H. MCV is low in hereditary types;
I. Ferritin is high;
J. Medullary iron is present.
R: C,D,E (pag. 331)
9*. In iron-deficiency anemia:
F. serum iron is low;
G. TIBC (total iron binding capacity) is low;
H. medullary iron is absent;
I. ferritin is low;
J. medullary iron is present.
R: A,C,D (pag. 331)
10. The following statements regarding factors that influence iron absorption are false, with
one exception:
F. non-heme iron is better absorbed than heme iron;
G. ferric iron is better absorbed than ferrous iron;
H. the formation of insoluble complexes with phytol and phosphate increases iron
absorption;
I. gastric acidity helps maintain iron in a soluble state in the superior intestine;
J. iron absorption is lower in increased erythropoiesis activity.
R: D (pag. 330)
11. In order to correct hemoglobin levels and replenish deposits, oral iron must be
administered for:
A. 10 days;
B. 2 weeks;
C. one months;
D. up to 6 months;
E. 2 years.
R: D (pag. 332)
12. The following statements regarding iron-deficiency anemia are false, with one exception:
A. it is a hypochromic, macrocytic anemia;
B. iron is present in erythroblasts;
C. MCV is high;
D. serum iron is low and TIBC (total iron binding capacity) is high;
E. hair is frail and nails have a convex shape.
R: D (pag. 331)
ARTRITA REUMATOIDA (p. 437-447)
1. Selectați afirmațiile corecte despre Artrita Reumatoidă:

a. Este o boală reumatică inflamatorie cronică
b. Are o patogenie multifactorială, în care sunt implicaţi diverși factori genetici și de mediu
c. Pacienţii dezvoltă de obicei o poliartrită asimetrică cronică cu inflamaţie sistemică
d. Are o preponderenţă feminină de 3:1
e. Cea mai frecventă vârstă de debut este între 50 şi 60 de ani.
2. Printre factorii de mediu implicați în patogenia artritei reumatoide se numară:

f. Obezitatea
g. Fumatul
h. Modificari ale microbiomului
i. Bolile cardiovasculare
j. Boala renală cronică
3. Factorii Reumatoizi- FR:

k. Sunt auto-anticorpii ce ţintesc porţiunea Fc a imunoglobulinei
l. Sunt relativ specifici pentru diagnosticarea artritei reumatoide
m. Se întâlnesc la 15-20% dintre pacienții cu artrită reumatoidă
n. Au o valoare predictivă mare în populația generală
o. Sunt mai puțin specifici şi au sensibilitate mai mică decât ACPA pentru diagnosticul de AR
p.
4. Între factorii care prezic un prognostic negativ pentru progresia AR precoce timpurii, se numară:
q. Sexul masculin
r. Afectarea simetrică a articulațiilor mici
s. Redoarea matinală <30minute
t. Un număr mai mare de 4 articulații tumefiate
u. PCR >20g/dl
*5. Diagnosticul diferențial al artritei reumatoide se poate face cu următoarele, cu excepția:

v. Artritele postvirale (rubeola, hepatită B)
w. Spondilartrita
x. Lupus eritematos sistemic
y. Polimialgia reumatică
z. Acutizarea artrozei nodulare
6. Artrita reumatoidă:
aa. Se prezintă de obicei ca o poliartrită periferică, simetrică
bb. Evoluează pe o perioadă de câteva săptămâni sau luni
cc. Apare frecvent la pacienţii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani
dd. Foarte des prezintă un debut rapid, instalându-se în curs de câteva zile (sau exploziv peste
noapte)
ee. Este de obicei progresivă
7. Simptomele și semnele in Artrita Reumatoidă includ:
ff. Durere şi redoare a articulaţiilor mici ale mâinilor (MCF, IFP) şi picioarelor (MTF)
gg. Articulaţiile IFD sunt de obicei afectate
hh. Carpul, coatele, umerii, genunchii şi gleznele sunt de obicei cruțate
ii. Durerea şi redoarea sunt mai importante în cursul serii
jj. Poate apărea o limitare a mişcării şi hipotrofie musculară locală
8. Afectarea plămânilor în AR include:

kk. Afectarea căilor respiratorii
ll. Afectare pleurală
mm. Leziuni infecțioase la pacienții în tratament cu DMARDs
nn. Noduli periferici intrapulmonari
oo. Fibroză a lobului superior
9. Afectarea articulară în Artrita Reumatoidă:

pp. La nivelul coatelor provoacă tumefiere și deformare dureroasă în extensie
qq. Una din primele manifestări ale artritei reumatoide este tumefierea dureroasă a articulațiilor
MCF
rr. Umerii nu sunt afectați
ss. Sinovita masivă şi revărsatul articular la nivelul genunchiului apar frecvent, dar răspund bine la
aspiraţie şi injecţie cu glucocorticoizi
tt. Șoldurile sunt afectate mai frecvent decât genunchii
10. Manifestările hematologice din Artrita reumatoidă includ:

uu. Anemia este prezența aproape constantă
vv. Anemia este hipocroma microcitară
ww. Poate exista si un deficit de fier, prin pierderile gastrointestinale, in urma ingestiei de AINS
xx. Trombocitopenia apare in cazurile de boala activa
yy. Poate exista o pancitopenie din cauza hipersplenismului în sindromul Felty sau ca o complicaţie
a tratamentului cu DMARD
11. Artrita reumatoidă seronegativă:

zz. Afectează mai des degetele
aaa.Are un model de afectare articulară mai puţin simetric
bbb. Are prognostic mai bun pe termen lung
ccc.Poate fi confundată cu artropatia psoriazică, care are o distribuţie similară
ddd. Majoritatea cazurilor progresează spre handicap sever
12. Nodulii reumatoizi subcutanati:

eee.Sunt moi și intradermici
fff. Sunt duri
ggg. Apar in general pe punctele de presiune
hhh. Aceștia pot fi eliminați chirurgical, fără a se mai forma ulterior
iii. Apar în special la pacienții cu boală erozivă seropozitivă
13. Afectarea cardiaca din AR cuprinde:

jjj. Pericardita
kkk. Stenoza mitrală
lll. Endocardita
mmm. Insuficiența aortică
nnn. Boala miocardică
*14. Medicamentul de bază în terapia AR rămane:
ooo. Leflunomida
ppp. Metotrexatul
qqq. Hidroxiclorochina
rrr. Sulfasalazina
sss. Metformin
15. Metotrexatul:
ttt. Rămâne medicamentul de baza în terapia AR
uuu. Doza săptămânală iniţială este de 7,5-10 mg, pe cale orală
vvv. Metotrexatul intră în acţiunie de obicei în termen de 1-2 săptămâni
www. Ca și efecte adverse, pot apărea greața, diaree
xxx. Dă frecvent fibroză pulmonară
*16. Tocilizumab este un anticorp monoclonal îndreptat împotriva:

yyy. TNF alfa
zzz.Limfocit T
aaaa. Limfocit B
bbbb. Receptorului pentru IL6
cccc. Neutrofilului
17. Efectele adverse ale blocanților de TNF alfa sunt următoarele:

dddd. Reacții la locul injectării
eeee. Reacții de hipersensibilitate
ffff.Risc crescut de infecții
gggg. Insuficiența renală
hhhh. Hipertensiune
*18. Dintre blocanții de TNF alfa fac parte, cu excepția:

iiii. Adalimumab
jjjj. Tocilizumab
kkkk. Infliximab
llll. Golimumab
mmmm. Centrolizumab
19. Scorul DAS28:

nnnn. Este utilizat pe scară largă pentru măsurarea activităţii bolii în LES
oooo. Se realizează prin numărarea numărului de articulaţii dureroase şi tumefiate, combinate cu
valoare VSH
pppp. Articulațiile care se numară sunt articulațiile membrelor superioare și gleznele
qqqq. Un scor DAS28 mai mare de 5,1 implică o boală cu activitate înaltă
rrrr.Un scor DAS28 mai mic de 2,6 indică o activitate scazută a bolii
20. Deformările la nivelul mâinii care apar în cadrul artritei reumatoide sunt:
ssss. Deviere ulnară
tttt. Subluxaţie palmară a articulaţiilor MCF
uuuu. Deformare „în butonieră”
vvvv. Reumatism Jaccoud
wwww. Deformare „în gât de lebădă"
LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC (p.457-459 (până la ”Sindromul antifosfolipidic”)
2. Lupusul eritematos sistemic:

xxxx. Este o boală autoimună, inflamatorie
yyyy. Este multisistemică
zzzz. Artralgia şi erupţiile cutanate sunt manifestările clinice cele mai rare
aaaaa. Boala cerebrală şi renală sunt cele mai serioase probleme
bbbbb. Este de aproximativ 9 ori mai frecvent la barbați decât la femei
2. Următorii factori au fost incriminați în etiologia LES:

ccccc. Ereditatea
ddddd. Status hormonal
eeeee. Anumite medicamente
fffff. Razele ultraviolete
ggggg. Infecția cu virusul herpetic
*3. Cea mai frecventă manifestare clinică a LES este reprezentată de:
hhhhh. Afectarea cutanată
iiiii. Afectarea articulară
jjjjj. Afectarea renală
kkkkk. Afectarea cardiovasculară
lllll. Afectarea sistemului nervos
4. Manifestările LES:
mmmmm. Majoritatea pacienților prezintă fatigabilitate, artralgii și/sau leziuni cutanate
nnnnn. Afectarea organelor vitale este des întalnită
ooooo. Febra este rar întalnită în exacerbări
ppppp. Afectarea articulară este cea mai frecventă manifestare clinică
qqqqq. Simptomele nu sunt corelate cu activitatea bolii
*5. Autoanticorpi cei mai semnificativi în LES sunt următorii, cu excepția:

rrrrr. ANA
sssss. Anti-ADNdc
ttttt. Anti-Ro
uuuuu. Anti-Jo-1 (antisintetază)
vvvvv. Anti-Sm
6. Despre afectarea cutanată în LES sunt adevărate următoarele afirmații:

wwwww. Tegumentul este afectat în doar 15% din cazuri
xxxxx. Eritemul „în fluture" la nivelul obrajilor şi a piramidei nazale este caracteristic
yyyyy. Poate să apară fotosensibilitate
zzzzz. Fenomenul Raynaud este apare rar şi doar după apariția altor manifestări clinice
aaaaaa.Expunerea prelungită la razele solare poate determină acutizări ale bolii
7. Modificările hematologice ce apar în LES includ:

bbbbbb. Leucocitoză
cccccc.Trombocitopenie
dddddd. Anemia hemolitică autoimună
eeeeee.Anemie feriprivă
ffffff. Trombocitoză
8. Investigațiile ce pot fi folosite pentru diagnosticul Lupusului eritematos sistemic sunt:

gggggg. C3, C4 crescute
hhhhhh. VSH crescut
iiiiii. Ac anti-ADNdc pozitivi
jjjjjj. Ac anti-Ro pozitivi
kkkkkk. Ac anti- La negativi
9. Afectarea articulară din LES:

llllll. Este cea mai frecventă manifestare clinică
mmmmmm. Pacienții prezintă frecvent artralgii asimetrice la nivelul articulațiilor mari
nnnnnn. Articulațiile sunt dureroase
oooooo. Articulațiile prezintă des deformări și eroziunile osoase
pppppp. Deformarea articulară din LES este cunoscută sub denumirea de artropatia Jaccoud
*10. Care din următorii anticorpi este asociat cu lupusul indus medicamentos?
qqqqqq. anti ADNdc
rrrrrr. anti histone
ssssss. antiSm
tttttt. antiRo
uuuuuu. antiLa
11. PCR crescut în Lupusul eritematos sistemic se corelează cu:

vvvvvv. Pleurezie lupică
wwwwww. Peritonită
xxxxxx. Infecţie coexistentă
yyyyyy. Vasculită
zzzzzz.Este constant crescut
12. Raspund bine la dozele standard de AINS administrate in LES urmatoarele:

aaaaaaa. Artralgia
bbbbbbb. Artrita
ccccccc. Lupusul cutanat
ddddddd. Febra
eeeeeee. Serozita
13. Despre medicamentele utilizate în LES sunt adevărate următoarele afirmații:

fffffff. Medicamentele antimalarice ajută în formele severe de afectare cutanată
ggggggg. Corticosteroizii topici sunt eficienţi şi utilizaţi la scară largă în lupusul cutanat
hhhhhhh. Ciclofosfamida a fost înlocuită de micofenolatul de mofetil, care prezintă mai puţine
efecte adverse
iiiiiii. Azatioprina nu este utilizată pentru obţinerea remisiunii
jjjjjjj. Afectarea renală sau neurologică necesită medicaţie imunosupresoare
14. Sunt adevărate următoarele afirmații despre prognosticul LES:

kkkkkkk. LES este caracterizată de o evolutie episodică, cu exacerbări și remisiuni totale
lllllll. LES nu este o afecțiune cronică persistentă
mmmmmmm. Rata de supraviețuire la 10 ani scade atunci când sunt prezente complicații de organ
nnnnnnn. Decesele timpurii sunt cauzate în special de afectarea cutanată
ooooooo. Paciețtii cu LES prezintă un risc mai scăzut pe termen lung de a dezvolta un
neoplasm decât populația generală
15. Afectarea pulmonară din LES include:

ppppppp. Pleureziile recurente
qqqqqqq. Revărsatele pleurale
rrrrrrr. Pneumonita
sssssss. Atelectazia
ttttttt. Disfuncţie respiratorie obstructivă
16. Sunt manifestări extraarticulare prezente în LES:

uuuuuuu. Pleurezia
vvvvvvv. Insuficiența aortică
wwwwwww. Glomerulonefrita
xxxxxxx. Necroza septică a soldului
yyyyyyy. Vasculita retiniană
17. Afectarea sistemului nervos in LES poate include:

zzzzzzz. Epilepsie
aaaaaaaa. Migrenele
bbbbbbbb. Meningita aseptică
cccccccc. Ataxie cerebeloasă
dddddddd. Leziuni ale nervilor cranieni
*18. Despre afectare oculară în LES sunt adevărate urmatoarele afirmații, cu excepția:
eeeeeeee. Vasculita retiniană poate cauza infarcte
ffffffff.Episclerita este întalnita în LES
gggggggg. Sindromul Sjogren secundar este întanit în 15% din cazuri
hhhhhhhh. Cecitatea apare frecvent
iiiiiiii. Conjunctivita este prezentă in LES
19. Sunt manifestări musculoscheletale în lupusul eritematos sistemic:

jjjjjjjj. Artrita erozivă
kkkkkkkk. Artrita neerozivă
llllllll. Necroza aseptică a soldului
mmmmmmmm. Nodulii Heberden
nnnnnnnn. Artropatia Jaccoud
*20. Medicamentele ce se pot folosi în LES sunt, cu excepția:

oooooooo. AINS
pppppppp. Corticoizii
qqqqqqqq. Azatioprina
rrrrrrrr.Allopurinol
ssssssss. Micofenolatul de mofetil
ENDOCRINOLOGIE
SUBIECTE LICENTA – ROMANI
1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tiroidita Hashimoto sunt adevărate?

a. este o formă de tiroidită autoimună,
b. mai frecventă la femei
c. apare mai frecvent la vârsta mijlocie
d. evoluează întotdeauna cu guşă
e. se tratează cu antitiroidiene de sinteză
2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tiroidita Hashimoto sunt adevărate?

a. are etiologie virală
b. tiroida este de obicei fermă.
c. Anticorpii anti-TPO sunt prezenţi adesea în titruri foarte înalte
d. Pacienţii sunt hipo- sau eutiroidieni, deşi pot parcurge o fază toxică iniţială, ,,Hashitoxicoza”
e. Terapia cu levotiroxină poate reduce guşa, chiar atunci când pacientul nu este hipotiroidian
3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la guşa endemică sunt adevărate?

a. cauzată de deficitul alimentar de iod
b. guşa este uneori masivă.
c. Pacienţii sunt eu- sau hipotiroidieni
d. pacienţii sunt hipertiroidieni
e. se poate preveni prin suplimentarea aportului de iod
4. Care dintre următoarele elemente clinice sugerează hipotiroidism?

a. lentoare
b. păr uscat
c. piele îngroşată
d. voce groasă
e. tahicardie
5. Care dintre următoarele elemente clinice NU sunt caracteristice hipotiroidismului?

a. intoleranţă la frig
b. bradicardie
c. constipaţie
d. nervozitate
e. insomnie
6. Care dintre următoarele elemente pot sugera hipotiroidism la copil?
a. viteză de creştere încetinită
b. performanţe şcolare slabe
c. stagnarea dezvoltării pubertare
d. scădere ponderală
e. insomnie
7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul hipotiroidismului primar sunt

adevărate?
a. terapia de substituţie cu levotiroxină este administrată pe viaţă
b. tratamentul incepe cu doze mici, care se cresc treptat
c. pacienţii cu boală cardiacă ischemică necesită doze iniţiale mai mici şi crestere mai lentă a
dozelor
d. tratamentul se administrează până la normalizarea parametrilor paraclinici
e. tratamentul se opreşte după dispariţia simptomatologiei
8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipotiroidismul congenital sunt adevărate?

a. Incidenţa hipotiroidismului congenital este de aproximativ 1 la 3.500 de naşteri
b. Hipotiroidismul sever netratat produce deteriorare neurologică şi intelectuală permanentă
c. Screeningul de rutină al nou-născutului foloseşte picătura de sânge pentru a detecta un
nivel ridicat de TSH
d. se previne instalarea cretinismului dacă terapia cu T4 este iniţiată în primele luni de viaţă
e. tratamentul va fi urmat până la vârsta de 5 ani
9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coma mixedematoasă sunt FALSE?

a. este rar intâlnită
b. hipertermia este adesea prezentă
c. pacientul poate prezenta insuficienţă cardiacă severă
d. pacientul poate prezenta hipoglicemie
e. hipernatremia este constant intâlnită
10. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la hipotiroidia prin dishormonogeneză sunt
adevărate?
a. afecţiune rară
b. se datorează defectelor genetice în sinteza hormonilor tiroidieni
c. bolnavii dezvoltă guşă
d. bolnavii nu dezvoltă guşă
e. nu necesită tratament
11.Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la boala Graves sunt adevărate?
a. este cea mai frecventă cauză de hipertiroidie
b. se datorează unui proces autoimun
c. anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt patognomonici pentru boala Graves
d. Nivelurile ridicate ale TRAb persistente prezic recidiva după sistarea tratamentului
medicamentos
e. tratamentul curativ este cel cu iod radioactiv
12. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la boala Graves sunt adevărate?
a. Afectarea oculară este o caracteristică a bolii Graves
b. dermopatia Graves este foarte rară
c. limfadenopatia şi splenomegalia sunt frecvente.
d. se poate asocia cu alte afecţiuni autoimune (anemia pernicioasă, vitiligo, miastenia gravis)
e. Istoricul natural este unul fluctuant, cu episoade de remisiune şi recidivă
13. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la tiroidita de Quervain sunt adevărate?
a. proces inflamator acut, probabil de origine virală
b. pacienţii prezinta febră, stare de rău şi durere la nivelul lojei tiroidiene
c. viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) este crescută
d. scintigrafic - captare crescută
e. cazurile simptomatice grave se tratează cu medicaţie cortizonică
14. Care dintre enunţurile următoare referitoare la investigaţiile paraclinice în hipertiroidia primară
sunt FALSE?
a. TSH seric este inhibat , nivel de fT4 este crescut/normal
b. TSH seric este crescut , nivel de fT 4 este crescut/normal
c. Anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt specifici pentru boala Graves
d. Anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt specifici pentru adenomul toxic
e. Anticorpii anti-tiroperoxidază (TPO) şi anticorpii anti tiroglobulină (anti-Tg) sunt prezenţi
în 80% din cazurile de boală Graves
15. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la medicaţia antitiroidiană sunt adevărate?
a. tratamentul se începe cu doze mari care se scad treptat
b. Efectul advers major al terapiei medicamentoase este agranulocitoza,
c. necesită monitorizarea leucogramei in caz de febră sau disfagie
d. Erupţiile cutanate sunt mai frecvente şi necesită de obicei schimbarea medicamentului.
e. tratamentul este urmat toata viaţa
16.Care dintre afirmaţiile referitoare la terapia cu iod radioactiv în hipertiroidie sunt adevărate?
a. se prescrie pacienţilor indiferent de vârstă
b. permisă în cursul sarcinii şi în timpul alăptării
c. se acumulează în tiroidă şi distruge glanda prin radiaţie locală, fiind complet eficient doar după
câteva luni.
d. poate avea drept efect advers agravarea tirotoxicozei
e. Persoanele cu oftalmopatie tiroidiană pot prezenta agravarea problemelor oculare după iod
radioactiv
17. Care dintre enunţurile următoare referitoare la tratamentul chirurgical al hipertiroidiei sunt
adevarate?
a. Tiroidectomia se realizează doar la pacienţii la care s-a obţinut eutiroidia medicamentoasă
b. preoperator se administrează iodură de potasiu care va reduce vascularizaţia glandei şi sinteza
hormonală prin efectul Wolff-Chaikoff
c. Pareza de nerv laringeu apare în 1% din cazuri
d. Hipocalcemia tranzitorie apare în maxim 10% din cazuri
e. imediat postoperator se reia tratamentul cu anti-tiroidian de sinteză
18. Care dintre enunţurile următoare referitoare la criza tireotoxică sunt false?
a. are o mortalitate de 10%
b. evoluează cu hipotermie si bradicardie severă
c. evoluează cu agitaţie extremă, insuficienţă cardiacă şi disfuncţie hepatică
d. poate fi precipitată de stress, infecţii sau chirurgie tiroidiană la un pacient insuficient pregătit
e. Tratamentul se face ambulatoriu
19. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipotiroidism sunt adevărate?

a. este mai frecvent cauzat de afecţiuni primare ale tiroidei
b. este mai frecvent cauzat de o disfuncţie hipofizară
c. este mai frecvent la femei
d. este mai frecvent la bărbaţi
e. întotdeauna evoluează cu atrofia tiroidei
20. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cancerul tiroidian sunt adevărate?
a. în 90% dintre cazuri se prezintă ca noduli tiroidieni
b. carcinoamele diferenţiate (papilar, folicular) au prognostic bun
c. carcinomul medular tiroidian poate avea caracter familial
d. carcinomul anaplazic răspunde bine la terapia cu iod radioactiv
e. carcinoamele diferenţiate pot metastaza la distanţă în plămân şi os
21. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la carcinomul medular tiroidian sunt adevărate?
a. se dezvoltă pe seama celulelor C producătoare de calcitonină din tiroidă
b. se poate asocia cu adenom de paratiroidă în cadrul MEN IIa
c. se poate asocia cu tumori pancreatice în cadrul MEN I
d. pacienţii pot prezenta o mutaţie a proto-oncogenei RET
e. persoanele cu mutaţii ale proto-oncogenei RET au recomandare de tiroidectomie
profilactică
22. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertiroidism sunt adevărate?

a. mai frecvent la femei
b. mai frecvent dupa vârsta de 60 de ani
c. anticorpii anti-receptor TSH (TRAb) sunt patognomonici pentru boala Graves
d. nivelul scăzut al TRAb dupa remisiunea medicamentoasă a bolii indică risc crescut de recidivă
e. în primul trimestru de sarcină se preferă tratamentul cu Propiltiouracil
23. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la carcinoamele diferenţiate tiroidiene sunt
adevărate?
a. tiroglobulina serică este marker tumoral
b. prognosticul este in general bun
c. nivelul crescut al tiroglobulinei post-tratament cu radioiod indică recidiva morfologică
d. tratamentul cu iod radioactiv completeaza tratamentul chirurgical
e. tratamentul cu iod radioactiv este prima opţiune terapeutică
24. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la carcinoamele diferenţiate sunt adevărate?
a. tiroglobulina serică este marker tumoral
b. invazia macroscopică a capsulei tiroidiene este element de risc
c. tratamentul cu iod radioactiv este prima opţiune terapeutică
d. doza de levo-tiroxină se stabileşte astfel încât nivelul TSH să fie supresat
e. TSH-recombinant se foloseşte pentru stimularea tiroglobulinei fără întreruperea
tratamentului cu levo-tiroxin
25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertiroidia din sarcină sunt adevărate?
a. cea mai frecventă cauză de hipertiroidism adevărat în sarcină este boala Graves
b. PTU (propiltiouracilul) este medicamentul antitiroidian preferat pentru primul trimestru de
sarcină
c. PTU poate determina afectare hepatică
d. PTU poate determina anomalii congenitale
e. Carbimazolul este recomandat în trimestrele doi şi trei de sarcină
26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertiroidismul din sarcină sunt adevărate?
a. gonadotropina chorionică (HCG) din sarcina normală cauzează frecvent supresia TSH în primul
trimestru.
b. Hipertiroidismul adevărat al gravidelor (boala Graves) este sever
c. la nevoie, se poate practica tiroidectomia în al doilea trimestru de sarcină
d. se poate administra tratament cu iod radioactiv in al treilea trimestru de sarcină
e. Se vor folosi cele mai mici doze eficiente de PTU sau carbimazol
27. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la fătul/nou-născutul mamei cu boală Graves sunt
adevărate?
a. anticorpii anti-tiroidieni stimulatori materni pot traversa placenta şi determină hipertiroidie
fetală
b. Ritmul cardiac fetal se monitorizeaza trimestrial
c. un ritm cardiac fetal de 100-120/minut este sugestiv pentru hipertiroidismul fetal
d. în caz de suspiciune de hipertiroidie fetală se instituie mamei tratament cu PTU şi/sau
propranolol
e. Măsurarea TRAb este utilă pentru predicţia tirotoxicozei neonatale
28. Care dintre următoarele sunt manifestări ale hipertiroidismului neonatal?

a. iritabilitate
b. absenţa creşterii în greutate
c. scădere ponderală persistentă
d. diaree şi semne oculare
e. constipaţie şi somnolenţă
29. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratmentul cu iod radioactiv pentru hipertiroidie
sunt adevărate?
a. Hipotiroidismul se instalează la majoritatea pacienţilor în următorii 20 de ani
b. 75% dintre pacienţi se eutiroidizează pe termen scurt
c. poate fi necesară o a doua doză de iod radioactiv
d. evaluare funcţională frecventă în primul an după tratament şi cel puţin anual ulterior
e. riscul neoplazic creşte după tratamentul cu iod radioactiv
30. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul tip “blocare şi substituţie” din
hipertiroidie sunt adevărate?
a. presupune administrarea concomitentă de antitiroidian de sinteză în doză mare şi levo-tiroxină
100 mcg/zi
b. durează, de obicei, 18 luni
c. permite evitarea supra- sau subdozajului
d. permite utilizarea acţiunii imunosupresive a carbimazolului
e. este varianta de tratament preferată în sarcină
1. Criteriile de diagnostic pozitiv pentru diabetul zaharat sînt:
A. Glicemie à jeun ≥ 126 mg/dl
B. HbA1c ≥ 6,5 %
C. Glicemie ≥ 200 mg/dl, în orice moment al zilei
D. Glicemie ≥ 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
E. Glicemia ≥ 180 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (TTGO)
Răspuns: A, B, C, D (pagina 710)
2. Criteriile de diagnostic ale tolerantei alterate la glucoza sînt:
A. Glicemie à jeun <126 mg/dl
B. Glicemie intre 140 - 200 mg/dl, după încărcarea cu glucoză (in cadrul TTOG)
C. Glicemie > 180 mg/dl, dupa incarcarea cu glucoza (in cadrul TTOG)
D. HbA1c ≥ 7 %
E. Glicemie à jeun intre 126 – 140 mg/dl
Răspuns: A, B (pagina 710, 711)
3. Diabetul zaharat de tip 1:
A. Reprezintă 25 % din cazurile de diabet
B. Se caracterizează prin predispozitia catre cetoza
C. De obicei, are cauză autoimună
D. Poate fi idiopatic
E. Uneori se instalează lent

Răspuns: B, C, D, E (pagina 704-707)
4. *Factorii care pot influenta aparitia Diabetului zaharat de tip 2 sint:
A. Factorul genetic
B. Obezitatea
C. Dieta bogata in grasimi saturate
D. Procesul de imbatrinire
E. Toate cele de mai sus
Răspuns: E (pagina 708)
5. *Urmatoarele reprezinta criterii

IADPSG(InternationalAssociationofDiabetesandPregnancyStudyGroups) de diagnostic pentru
diabetul gestaţional:
A. Glicemie à jeun ≥ 100 mg/dl, in saptaminile 24-28 de sarcină
B. Glicemie à jeun ≥ 90 mg/dl, in saptaminile 24-28 de sarcină
C. Glicemie la 1 oră ≥ 180 mg/dl, în cadrul TTGO, in saptaminile 24-28 de sarcină
D. Glicemie la 2 ore ≥ 153 mg/dl, în cadrul TTGO, in saptaminile 24-28 de sarcină
Răspuns: B, C, D (pagina 740)
6. *Cetoacidoza diabetica poate fi intilnita in urmatoarele circumstante:
A. Infecţii
B. Boli intercurente
C. Intreruperea tratamentului insulinic, la un pacient cunoscut cu DZ tip 1
D. Debutul unui DZ tip 1
Răspuns: E (pagina 722)
7. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin:
A. Deshidratare accentuată
B. Respiraţie Kussmaul
C. Cetonurie
D. Acidoză metabolică
E. Mortalitate ridicată, peste 50 %
Răspuns: A, B, C, D (pagina 722, 723)
8. Tratamentul cetoacidozei diabetice înseamnă:
A. Insulină rapidă intravenos
B. Perfuzii cu ser fiziologic
C. Administrarea de bicarbonat de sodiu, indiferent de gradul acidozei
D. Administrarea de clorură de potasiu, la valori ale K > 5.5 mmol/L
E. Administrarea de glucoza intravenos, atunci cînd glicemia ≤ 250 mg/dl
Răspuns: A, B, E (pagina 723, 724)
9. Hipoglicemia:
A. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 100 mg/dl
B. Înseamnă scăderea glicemiei ≤ 54 mg/dl
C. Poate fi precipitată de consumul de alcool
D. Poate avea un tablou clinic sarac, la cei cu vechime mare a diabetului
E. Se poate trata cu glucagon injectabil
Răspuns: B, C, D, E (pagina 716, 717)
10. Acidoza lactică:
A. Poate fi prevenita prin intreruperea Metforminului la pacientii cu insuficienta hepatica si/sau

renala severa
B. Este întotdeauna însoţită de hiperglicemie importantă, deseori > 1000 mg/dl
C. Apare foarte rar la pacientii tratati cu Metformin
D. Are prognostic rezervat
E. Are mortalitate scăzută
Răspuns: A, C, D (pagina 725)
11. Nefropatia diabetica:
A. Este mai rara in diabetul zaharat de tip 2
B. Este o complicatie tardiva care apare dupa 15-25 de ani de la diagnosticarea diabetului
C. Are o contributie insemnata la riscul cardiovascular global
D. Se caracterizeaza prin proteinurie persistenta, inca din stadii precoce
E. Se caracterizeaza printr-o scadere a presiunii intraglomerulare

Răspuns: A, B, C (pagina 729, 730)
12. Retinopatia diabetică:
A. Este o macroangiopatie
B. Este o microangiopatie
C. Are o prevalenta direct proporţională cu vechimea diabetului
D. Se diagnostichează prin examinarea fundului de ochi
E. Se poate trata prin fotocoagulare laser
Răspuns: B, C, D, E (pagina 726)
13. Neuropatia diabetică autonomă:
A. Afectează mai ales membrele inferioare
B. Afectează mai ales membrele superioare
C. Se poate manifesta prin gastropareză
D. Se poate manifesta prin disfunctie erectila, la pacientii de sex masculin
E. Afecteaza atit sistemul nervos simpatic, cit si pe cel parasimpatic
Răspuns: C, D, E (pagina 732)
14. Macroangiopatia diabetică se poate manifesta prin:
A. Cardiopatie ischemică
B. Boală cerebrovasculară
C. Arteriopatie a membrelor inferioare
D. Nefropatie diabetică
E. Retinopatie diabetică
Răspuns: A, B, C (pagina 734)
15. Boala vasculara aterosclerotica data de diabetul zaharat:
A. Este de 2-3 ori mai frecventă decît la nediabetici
B. Progreseaza rapid
C. Este mai slab corelata cu hiperglicemia, comparativ cu microangiopatia diabetica
D. Este reversibila, in cazul obtinerii unui control glicemic de lunga durata
Răspuns: A, B, C (pagina 734)
16. Scaderea riscului cardiovascular, la pacientul diabetic, presupune:
A. Utilizarea sulfonilureicelor in schema terapeutica a acestor pacienti
B. Utilizarea statinelor, inca de la diagnosticarea diabetului
C. Obtinerea unei tensiuni arteriale in tintele terapeutice
D. Includerea I-SGLT2 in schema terapeutica, mai ales la pacientii cu insuficienta cardiaca
E. Utilizarea minidozelor de aspirina, in preventia primara (conform ghidurilor europene)
Răspuns: C, D (pagina 734, 735)
17. Particularităţile “piciorului”arteriopat sînt, de obicei:
A. Puls arterial absent
B. Tegumente afectate cu temperatură scăzută

C. Leziuni dureroase
D. Claudicatia intermitenta
E. Localizare plantara
Raspuns: A, B, C, D (pagina 733)
18. Particularităţile “piciorului”neuropat sunt, de obicei:
A. Puls arterial prezent
B. Tegumente afectate cu temperatură normală sau crescută
C. Leziuni nedureroase
D. Localizare ahileana sau digitala
E. Modificari trofice la nivelul unghiilor
Răspuns: A, B, C, E (pagina 733)
19. *Ţintele terapeutice ideale pentru reducerea riscului cardiovascular includ:
A. TA < 140/85 mm Hg
B. LDL-colesterol < 4 mmol/L
C. HbA1c < 7 %
D. Colesterol total < 2 mmol/L, la gravidele cu diabet zaharat
Răspuns: C (pagina 735)
20. Metforminul:
A. Reprezintă prima opţiune în tratamentul diabetului zaharat de tip 2
B. Acţionează prin reducerea producţiei hepatice de glucoză
C. Reduce insulinorezistenţa periferică
D. Creşte secreţia pancreatică de insulină
E. Poate fi folosit în asociere cu orice alt medicament antidiabetic
Răspuns: A, B, C, E (pagina 717, 720)
21. *Sulfonilureicele:
A. Cresc secreţia pancreatică de insulină
B. Faciliteaza eliminarea urinara a glucozei
C. Inhiba enzima DPP4
D. Scad absorbţia intestinală de glucoză
E. Sînt agonişti PPAR-Gamma
Răspuns: A (pagina 717)
22. Inhibitorii de SGLT-2:
A. Actioneaza prin scaderea pragului renal de eliminare a glucozei
B. Poate fi utilizata in monoterapie
C. Scade productia de corpi cetonici
D. Au fost aprobati ca terapie adjuvanta in DZ tip 1
Răspuns: A, B, D (pagina 719)

23. Agonistii de receptor GLP-1:
A. Intensifica efectul incretinic
B. Reduc riscul de infarct de miocard, accident vascular cerbral, insuficienta cardiaca (efect
dovedit doar pentru analogii de GLP-1)
C. Intensifica secretia de glucagon
D. Pot fi utilizati ca prima terapie in tratamentul DZ tip 2
E. Pot da cancer pancreatic sau tiroidian (studii recente)
Răspuns: A, B (pagina 719, 720)
24. Insulinoterapia in regim bazal-bolus:
A. Este tratamentul de electie in tipul 1 de diabet
B. Presupune 2 injecţii cu insulină pe zi (din care una este cu actiune lenta)
C. Mimează secreţia fiziologică de insulină
D. Ofera o mai mare flexibilitate celor care lucreaza in ture sau calatoresc
E. Nu permit ajustarea continuă a dozelor de insulină
Răspuns: A, C, D (pagina 714)
25. *Printre efectele adverse ale tratamentului cu insulină se numără:
A. Hipoglicemia
B. Creşterea în greutate
C. Lipodistrofia
D. Neuropatia acuta dureroasa

Răspuns: E (pagina 716, 717, 732)

1. Conştienţa este o funcţie dependentă de două sisteme separate anatomice şi fiziologice:
a) SRAA, care trimite proiecţii dinspre trunchiul cerebral spre talamus
b) SRAA determină starea de alertă (nivelul de conştienţă)
c) Cortexul cerebral, care determină componentele conştienţei
d) SRAA, care trimite proiecţii dinspre talamus spre trunchiul cerebral
e) SRAA determină componentele conştienţei
2. Coma este:
a) starea în care pacientul este aresponsiv
b) definită ca un scor GCS ≤ 8
c) definită ca un scor GCS ≥ 8
d) definită actual de starea de “stupor”
e) definită actual de starea de “obnubilare”
3. Caracteristice deliriumului sunt:

a) o stare de confuzie, cu lipsa atenției
b) tulburările de comportament
c) tulburările de cogniţie
d) coma este prezentă continuu
e) starea de conștiență este prezentă continuu
4. Caracteristice deliriumului sunt:

a) o stare de confuzie, cu prezența atenției
b) nu este însoţită de obicei de tulburări de comportament
c) nu este însoţită de obicei de tulburări de cogniție
d) prezintă fluctuaţii ale nivelului de conştienţă
e) de la agitaţie psihomotorie până la un hipoactivitate
5. Alterarea stării de conştienţă este produsă de:

a) trei mecanisme
b) afectarea SRAA din trunchiul cerebral
c) afectarea SRAA din talamus
d) afectarea difuză a funcţiei corticale
e) afectarea localizată a funcţiei corticale
6. Alegeți afirmațiile adevărate în legătură cu localizarea leziunilor cerebrale care pot determina starea
comatoasă:
a) Leziuni ale trunchiului cerebral
b) Compresiunea trunchiului cerebral
c) Leziuni cerebrale difuze
d) Leziunile difuze corticale
e) Leziunile localizate corticale
7. Compresiunea trunchiului cerebral poate fi determinata de:

a) Un proces expansiv la nivel supratentorial
b) Un proces expansiv la nivel spinal
c) O cauză tumorală
d) O cauză hemoragică
e) O leziune din fosa anterioară
8. Leziunile difuze corticale:

a) sunt necesare leziuni extinse pentru a induce coma
b) sunt necesare leziuni de dimensiuni mici pentru a induce coma
c) meningita este un reprezentant
d) leziunile hipoxic-ischemice cauzate de un stop cardiac sunt reprezentate
e) meningita nu este un reprezentant
9. Cele mai comune cauze de comă sunt:

a) tulburările metabolice
b) drogurile şi toxicele
c) leziunile cu efect de masă
d) limfomul cerebral
e) accidentul vascular cerebral
10. Cele mai comune cauze de comă sunt:

a) trauma
b) drogurile şi toxicele
c) leziunile cu efect de masă
d) limfomul cerebral
e) infectiile SNC
11. Evaluarea imediată și tratamentul pacientului inconștient includ:

a) Verificarea căilor aeriene
b) Verificarea respirației
c) Verificarea circulației
d) Verificarea dizabilității
e) Verificarea cogniției

a) Verificarea expunerii la factorii de mediu
b) Verificarea respirației
c) Verificarea circulației
d) Verificarea dizabilității
e) Verificarea cogniției

a) Evaluarea glicemiei
b) Dacă pacientul este hipoglicemic se va administra glucoză (25 ml 50%)
c) Dacă pacientul este normoglicemic se va administra glucoză (25 ml 50%)
d) Dacă există febră şi meningism se vor administra antibiotice intravenos
e) Dacă există febră şi meningism se vor administra antivirale intravenos

a) Tratarea crizelor convulsive cu midazolam administrat intravenos
b) Dacă crizele persistă se va administra fenitoină intravenos
c) Pentru supradoze se va administra naloxon intravenos
d) Pentru supradoze se va administra flumazenil intravenos
e) În cazul encefalopatiei Wernicke se va administra tiamină
15. In examenul obiectiv general al pacientului inconștient se includ:

a) Se măsoară temperatura pacientului
b) Se verifică dacă pacientul prezintă semne de iritaţie meningeală
c) Se verifică dacă respiraţia acestuia prezintă urme de cetene, alcool sau fetor hepatic
d) Se verifică lateralizarea patologiei
e) Se verifică funcţia trunchiului cerebral
*16. Midriaza unilaterală fixă (pupila este areactivă la lumină) sugerează:

a) compresiunea nervului cranian III
b) comă metabolică
c) intoxicaţia cu barbiturice
d) leziuni pontine
e) consum de opioide
*17. Pupilele mici şi reactive la lumină pot apărea în:

a) compresiunea nervului cranian III
b) intoxicaţia cu barbiturice
c) hipotermie
d) hemoragii pontine
e) comele datorate abuzului de sedative (cu excepţia opioidelor)
*18. Midriaza bilaterală fixă, areactivă la lumină poate apărea in:

a) hemoragii pontine
b) comele datorate abuzului de sedative (cu excepţia opioidelor)
c) moartea cerebrală
d) comă metabolică
e) consum de opioide
*19. Semne de lateralizare sunt, cu exceptia:

a) Răspunsul asimetric la ameninţările vizuale
b) Asimetria tonusului
c) Asimetria reflexelor osteotendinoase
d) Reflex cutanat plantar in flexie bilateral
e) Asimetria posturilor de decerebrare sau decorticare
*20. Patologii care mimează coma sunt, cu exceptia:

a) Coma psihogenă
b) Sindromul de „locked-in"
c) Sindromul Guillain-Barre sever
d) Criza miastenică
e) Criza epileptică
21. Accidentul vascular cerebral este definit ca un sindrom de:

a) deficit neurologic brusc instalat cauzat de infarct cerebral
b) deficit neurologic brusc instalat cauzat de infarct spinal
c) deficit neurologic brusc instalat cauzat de infarct retinian focal
d) deficit neurologic brusc instalat cauzat de hemoragie
e) deficit neurologic brusc instalat cauzat de o neoplazie cerebrala
22. Mecanismul şi fiziopatologia producerii accidentului vascular cerebral ischemic/infarct cerebral

sunt determinate de:
a) evenimente trombotice
b) stenoza unui vas de calibru mare
c) boala microvasculară
d) hiperperfuzie
e) mecanism cardioembolic
23. Accidentul vascular cerebral hemoragic poate fi determinat de:

a) hemoragia intraparenchimatoasă
b) hemoragia subarahnoidiană
c) hemoragia extraparenchimatoasă
d) hemoragia epidurală
e) hemoragia subdurală
24. Tromboza la nivelul ulceraţiei unei plăci aterosclerotice murale duce la:
a) embolie arterio-arterială
b) ocluzie vasculară
c) embolie venoasă
d) hipertensiune
e) hipotensiune
25. Cauzele accidentului vascular cerebral cardioembolic sunt:

a) tromboza într-un atriu dilatat secundar fibrilaţiei atriale
b) aritmii cardiace
c) valvulopatii
d) afecțiuni valvulare congenitale
e) vasculopatie obstructivă-lipohialinoză
26. Disecţia arterelor carotide şi vertebrale poate fi determinată de:

a) un traumatism cervical banal
b) o mișcare de hiperextensie a regiunii cervicale
c) o manipulare osteopatică
d) sindromul Marfan
e) osteoporoză
27. AIT-ul poate fi determinat de:

a) microembolii
b) scăderea presiunii de perfuzie cerebrală
c) hipertensiune ortostatică
d) creșterea fluxului sanguin prin arterele aterosclerotice
e) artimii cardiace
28. Ocluzia completă de ACM determină:

a) hemiplegie ipsilaterală
b) pareză facială ipsilaterală de tip central
c) hemianopsie
d) deviaţie oculogiră în direcţia emisferei neafectate
e) sindroame de neglijare
29. Infarctele în teritoriul ACA determină:

a) hemipareză ipsilaterală predominant crurală
b) hemipareză contralaterală predominant crurală
c) simptomatologie de lob occipital
d) apatie
e) apraxie
30. Caracteristici clinice ale infarctului de trunchi cerebral sunt:

a) tetrapareza
b) nistagmusul
c) apatia
d) apraxia
e) amauroza fugace
31. Sindromul lateral bulbar cuprinde:

a) Sindrom Horner contralateral
b) Pareză de nerv IX
c) Disfagie
d) Hipoestezie hemifaţă
e) Negarea dizabilităţii
32. Boala Binswanger se asociază cu:

a) hiperatenuarea difuză a substanţei albe cerebrale
b) demență
c) AIT-uri
d) accidente vasculare cerebrale la hipertensivi
e) hipoatenuarea difuză a substanţei cenușii cerebrale
33. Investigaţii imediate, de urgenţă, in cazul accidentului vascular cerebral:
a) CTcranian
b) Ultrasonografia Doppler carotidiană
c) RMN cerebral
d) Hemoleucogramă
e) AngioCT sau AngioRMN
34. Prevenția secundară a accidentului vascular acut cuprinde:

a) Terapia antihipertensivă
b) Terapia hiperlipemiantă
c) Chirurgia şi stentarea stenozelor carotidiene
d) Craniectomia decompresivă
e) Terapia antiplachetară şi anticoagularea
35. Criteriile de eligibilitate in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut sunt:
a) Diagnostic clinic al accidentului vascular cerebral ischemic
b) Imagistica exclude hemoragia
c) Momentul debutului nu este absolut necesar sa fie bine stabilit
d) Tromboliza trebuie să înceapă până la maxim 12,5 ore de la debutul accidentului vascular cerebral
ischemic
e) Imagistica include hemoragia
*36. Criteriile de excludere in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut sunt:
a) trauma craniană în ultimele 6 luni
b) Sângerare majoră în ultimele 3 zile
c) Puncţie lombară în ultimele 5 zile
d) Sângerare gastrointestinală sau genitourinară în ultimele 21 de zile
e) Hemoragie intracraniană în ultimele 7 zile
*37. Doza i.v. de Alteplase in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut este:
a) Doza totală 0,8 mg/kg
b) Maxim 80 mg
c) 10% din doza totală trebuie administrată initial i.v. bolus timp de 5 minute
d) 10% din doza totală trebuie administrată initial i.a. bolus timp de 1 minut
e) Restul trebuie administrat intravenos timp de 60 minute
*38. Criteriile de excludere in Tromboliza în accidentul vascular cerebral ischemic acut sunt, cu
excepția:
a) Simptome de accident vascular cerebral cu ameliorare rapidă
b) Semne neurologice majore sau izolate
c) Simptome sugestive de hemoragie subarahnoidiană
d) Sarcină
e) Fractură
*39. Caracteristici clinice ale AIT in circulația posterioară:

a) Hemipareză ipsilaterală
b) Afazie globală
c) Pierdere de vedere bilaterală
d) Amauroză fugace
e) Afazie Broca
*40. Caracteristici clinice ale AIT in circulația anterioară:

a) Amauroză fugace
b) Diplopie, vertij, vărsături
c) Ataxie
d) Tetrapareză
e) Tulburări de deglutiţie şi dizartrie
1. *Principalele cauze infectioase ale meningitelor in Marea Britanie sunt:

a. Streptococcus pneumoniae;
b. Neisseria meningitidis;
c. Staphylococcus aureus;
d. Streptococcus grup B;
e. Toate cele de mai sus.
2. *Care dintre urmatoarele semne clinice se intâlnesc în meningita meningococică:

a. Rash sau durere pleuritica;
b. Eruptie petesiala;
c. Fractura de craniu;
d. Imunodepresie;
e. Mialgii cu icter;
3. *Semnele clinice din meningita pot fi:

a. Febra;
b. Cefalee;
c. Redoare de ceafa;
d. Varsauri;
4. Tratamentul meningitei meningococice consta in administrarea de:

a. Cefalosporine de generatia a I-a;
b. Dexamethazona;
c. Macrolide;
d. Cefalosporine de generatia a treia;
5. *Meningita poate fi determinate de propagarea microorganismelor:

a. Prin extensie directa din urechi sau nazofaringe;
b. De la o leziune craniana;
c. Datorita unui defect meningeal congenital;
d. Prin fluxul sanguin;
6. Chimioprofilaxia contactilor cu un caz de meningita meningococica se poate realiza

cu:
a. Ciprofloxacina;
b. Rifampicina;
c. Acyclovir;
d. Oseltamivir;
7. Profilaxia specifica a diferitelor tipuri de meningita se poate realiza cu vaccin:

a. Antimeningococic;
b. Antipneumococcic;
c. anti Haemophilus influenzae tip b;
d. anti Pneumocystis jirovecii;
e. toate cele de mai sus.
8. *Diagnosticul diferential al meningitelor se poate realiza cu:

a. Migrena;
b. Hemoragia subarahnoidiana;
c. Tumori intracraniene;
d. Malaria cerebrala;
9. Meningita cu Listeria se trateaza cu:

a. Cefalosporine de generatia a I-a;
b. Cefalosporine de generatia a III-a;
c. Ampicilina;
d. Cotrimoxazol;
10. *Virusurile izolate de la cazurile adulte cu encefalita virala din Marea Britanie sunt:
a. Herpes simplex;
b. Varicela zoster;
c. Enterovirusuri;
d. Adenovirusuri;
ASTM - ÎNTREBĂRI LICENȚĂ 2021
1. Asmul bronșic se caracterizază în mod clasic prin:

a. Atopie
b. Infecții virale repetate
c. Obstrucție difuză ireversibilă a căilor respiratorii
d. Inflamație bronșică cu limfocite T, eozinofile și mastocite
e. Hiperreactivitate bronșică pentru o varietate de stimuli
R – d,e
2. Principiile tratamentului astmului sunt următoarele:

a. Pacientul se auto-gestionează
b. Medicația antiinflamatorie este indicată numai în formele severe
c. Medicația bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune ar trebui folosită numai
pentru ameliorarea simptomatologiei persistente
d. Anticolinergicele cu durată lungă de acțiune se folosesc în formele ușoare
e. Corticoterapia sistemică se administrează tuturor formelor de astm
R – a,c
3. Pacienții cu exacerbare severă prezintă următoarele caracteristici:

a. Incapacitatea de a termina o singură propoziție în timpul unei singure respirații
b. Frecvență respiratorie ≥ 25 repirații/minut
c. Tahicardie ≥ 110/minut
d. Hipotensiune
e. PEF ˂ 33% din valoarea prezisă sau valoarea individuală maximală cea mai bună
R – a,b,c
4. Tratamentul exacerbării severe astmatice include:

a. Corticoterapie orală
b. Corticoterapie parenterală
c. Antimuscarinice în nebulizare
d. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune cu dispositive MDI
e. Sulfat de magneziu iv
R – a,b,c,e
5. Antagoniștii receptorilor de leukotriene prezintă următoarele indicații de administrare:

a. Astm necontrolat cu doze mici-moderate de corticosteroizi inhalatori
b. Astm instabil
c. Astm cu intoleranță la aspirină
d. Astm cu rinită
e. Astm cortico-dependent
R – a,c,d
6. Care din următoarele medicamente pot fi factori declanșatori ai astmului:
a. Indometacin
b. Amiodaronă
c. Atenolol
d. Ibuprofen
e. Ibutin
R- a,c,d
7. *Exacerbările astmatice pot prezenta cel mai frecvent următoarele cauze, cu o excepție:
a. Infecții virale
b. Infecții bacteriene
c. Expunerea la alergeni declanșatori
d. Expunerea la un medicament declanșator
e. Lipsa aderenței la tratament
R-b
8. *Pentru diagnosticul astmului sunt utile următoarele investigații paraclinice, cu o

excepție:
a. variația diurnă a PEF
b. spirometria cu test de bronhodilatație
c. TLCO
d. Teste cutanate prick
e. Oxidul nitric din aerul expirat
R–c
9. *Exacerbarea amenințătoare de viață prezintă următoarele caracteristici, cu o excepție:

a. Silențium respirator
b. Alterarea stării de conștiență
c. Hipertensiune
d. Bradicardie
e. SpO2 ˂ 92%
R–c
10. *Efecte secundare ale corticoizilor inhalatori pot fi următoarele, cu o excepție:

a. Disfonie
b. Candidoză orală
c. Cataractă
d. Sindrom Cushing
e. Osteoporoză
R–d
SUBIECTE LICENȚĂ 2021
PNEUMOLOGIE
Conf univ Elena Danteș
1. Care dintre afirmațiile despre bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sunt

adevărate?
a. BPOC este o afecțiune caracterizată de obstrucția difuză și reversibilă, a căilor
aeriene
b. Pacientul cu BPOC prezintă simptome cu predominanță nocturnă precum wheezing,
senzație de constricție toracică, tuse și dispnee
c. BPOC este o afecțiune cauzată de expunerea pe termen lung la particule și gaze
nocive
d. BPOC este o afecțiune caracterizată prin obstrucția difuză a căilor aeriene, care nu
este complet reversibilă
e. Inflamația parenchimului pulmonar este determinată de diverși agenți patogeni
(virusuri, fungi, bacterii)
Raspunsuri corecte c si d Pag 955
2. Din punct de vedere structural, se pot observa în cadrul BPOC următoarele modificări:
a) Apariția emfizemului
b) Afectarea căilor aeriene mari si mijlocii
c) Afectarea cailor aeriene mici
d) Apariția fibrozei pulmonare
e) Scăderea numărului de celule caliciforme
Raspunsuri corecte a si c Pag 955
3. Următoarele afirmații despre emfizemul pulmonar sunt adevărate, cu excepția:
a) Reprezintă distensia anormală și permanentă a spațiilor aeriene aflate distal de
bronhiola terminală, asociată cu distrugerea pereților acestor spații
b) Reprezintă distensia anormală și reversibilă a spațiilor aeriene aflate proximal de
bronhiola terminală.
c) În cadrul emfizemului are loc creșterea capacității pulmonare totale și pierderii
reculului elastic al plămânului
d) O consecință a emfizemului este limitarea inspiratorie a debitului de aer și air-
trapping
e) Clasificarea emfizemului se face în funcție de distribuție în emfizem: centro-acinar,
pan-acinar și neregulat.
Raspunsuri corecte b si d Pag 956
4. Factorii favorizanți ai apariției BPOC sunt:
a) fumatul
b) infecțiile respiratorii recurente
c) aerul rece și efortul fizic intens
d) deficitul de alfa1-antitripsină
e) expunerea la azbest
Raspunsuri corecte a, b si d Pag 956
5. Simptomele caracteristice ale BPOC sunt următoarele :
a) tuse cu expectorație sero-mucoasă
b) tuse seacă
c) dispnee
d) wheezing
e) anorexie
Raspunsuri corecte a, c si d Pag 956
6. Următoarele afimații despre semnele și simptomele în BPOC sunt adevărate:
a) În formele severe, pacienții prezintă polipnee și expir prelungit
b) În formele ușoare, pacienții prezintă inspir prelungit
c) În mod obișnuit se poate observa folosirea mușchilor respiratori accesori precum și
tiraj intercostal inspirator și expir cu buzele pensate
d) În formele avansate de boală, pacienții pot dezvolta insuficiență respiratorie,
hipertensiune pulmonară și cord pulmonar
e) Simptomele se agravează de obicei în timpul nopții, cu episoade frecvente de tuse
nocturnă
Raspunsuri corecte a, c si d Pag 956-957
7. *Pentru evaluarea gradului de dispnee în BPOC se utilizează:
a) scara mMRC
b) scorul CAT
c) chestionarul ACT
d) scorul CURB-65
e) clasificarea NYHA
Raspuns corect a
8. Următoarele afirmații despre testele funcționale respiratorii în BPOC sunt false, cu
excepția:
a) Raportul VEMS/CVF și PEF sunt crescute
b) Raportul VEMS/CVF este scăzut și PEF redus
c) Obstrucția este complet reversibilă
d) Volumele pulmonare pot fi normale sau crescute
e) Obstrucția este parțial reversibilă (o modificare a VEMS<15% )
Raspunsuri corecte b, d si e Pag 957
9. Tratamentul BPOC presupune utilizarea de :
a) Anticorpi monoclonali
b) Antibiotice
c) Agenți mucolitici
d) Bronhodilatatoare
e) Inhibitori de fosfodiesterază de tip 4
Raspunsuri corecte b,c,d si e Pag 957-958
10. Contraindicațiile absolute ale ventilației non-invazive pe secție sunt următoarele, cu
excepția:
a) Arsuri faciale
b) Tulburări cognitive
c) Vărsături
d) Astm
e) Stare confuzională sau depresie
Raspunsuri corecte b si e Pag 961
SUBIECTE LICENȚĂ 2021
PNEUMOLOGIE
Redactate de Prof univ dr Arghir Oana Cristina
PNEUMONIA pag 963-968
1.* Care dintre următoarele afecțiuni nu reprezintă un factor de risc pentru pneumonia
comunitară?
a. Tuberculoza pulmonară
b. Fibroza chistică
c. Bronho-pneumopatia cronică obstructivă
d. Bronșiectazii
e. Diabetul zaharat
2.* Care dintre următorii germeni reprezintă cea mai frecventă cauză de pneumonie comunitară?
a. Streptococcus pneumoniae
b. Streptococcus viridans
c. Klebsiella pneumoniae
d. Pseudomonas aeruginosa
e. Mycoplasma pneumoniae
3.* Care dintre următoarele bacterii nu este implicată în etiologia pneumoniei nozocomiale?
a. Streptococcus viridans
b. Klebsiella spp
c. Escherichia spp
d. Enterobacter spp
e. Acinetobacter spp
4. Care dintre următoarele simptome sunt specifice pneumoniei comunitare?
a. Tusea
b. Expectorația purulentă
c. Dispneea
d. Febra
e. Hematemeza
5. Selectați manifestările extrapulmonare ale pneumoniei comunitare
a. Mialgii
b. Artralgii
c. Miocardita
d. Sindromul Stevens Johnson
e. Bronșiectazia
6. Care dintre următoarele afecțiuni reprezintă o posibilă complicație a pneumoniei?
a. Abcesul pulmonar
b. Pleurezia
c. Insuficiența respiratorie
d. Sepsis
e. Tuberculoza
7. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se caracterizează prin:
a. Apare la pacienții imunodeprimați

b. Febră înaltă, dispnee și tuse seacă
c. Desaturare rapidă la efort
d. Răspuns terapeutic favorabil la cotrimoxazol
e. Răspuns terapeutic favorabil la penicilină
8. Manifestările clinice ale abcesului pulmonar sunt:
a. Cantitate mare de spută fetidă

b. Febră oscilantă
c. Alterarea stării generale
d. Scădere ponderală
e. Paralizie facială
9. Pneumonia asociată ventilației se caracterizează prin:
a. Apariția în contextul ventilației mecanice în unitățile de terapie intensive

b. Este indusă de bacterii Gram negative cu multiple rezistențe la antibiotice
c. Necesită selecția atentă a antibioticelor în colaborare cu un microbiolog clinician
d. Necesită tratament antituberculos
e. Necesită tratament cortizonic de lungă durată
10. Prin ce se caracterizează scorul CURB-65?
a. Evaluează severitatea pneumoniei

b. Orientează asupra riscului probabil de deces
c. Impune îngrijire într-o unitate de terapie intensivă când scorul este 3+
d. Pacienții cu scor 0-1 pot fi tratați în ambulator
e. Indiferent de valuarea scorului se recomandă internarea tuturor bolnavilor cu pneumonie
comunitară
TUBERCULOZA pag 968- 972
1. * Care sunt simptomele tuberculozei pulmonare?

a. Tusea
b. Hemoptizia
c. Transpirații nocturne
d. Scăderea ponderală
e. Toate de mai sus
2. *Care dintre medicamentele anti-tuberculoase poate determina polineuropatie

secundară deficitului de vitamină B6?
a. Izoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutolul
d. Pirazinamida
e. Streptomicina
3. *Care dintre medicamentele anti-tuberculoase poate determina nevrită optică

retrobulbară?
a. Izoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutolul
d. Pirazinamida
e. Streptomicina
4. Selectați factorii asociați cu riscul crescut de tuberculoză (TB) rezistentă la medicamente

a. Co-infecția HIV avansată și tratament anterior TB
b. Contact cu un caz cu TB rezistentă
c. Istoric de tratament anterior pentru TB (în special nesupravegheat sau autoadministrat)
d. Hemoptizia
e. Atopia
5. Care sunt factorii implicați în reactivarea tuberculozei latente?

a. Co-infecția HIV
b. Diabetul zaharat
c. Terapia imunosupresoare
d. Malnutriția
e. Corticoterapia inhalatorie în doză mică
6. Care dintre următoarele afecțiuni reprezintă factori de risc ai tuberculozei?

a. Infecția HIV
b. Diabetul zaharat
c. Boala cronică de rinichi
d. Abuzul de droguri/alcool
e. Bronșiectazia
7. Diagnosticul microbiologic al tuberculozei include următoarele metode:

a. Cultura pe mediul solid Lowenstein Jensen
b. Cultura pe mediul lichid
c. Testul amplificării acizilor nucleici
d. GeneXpert
e. Colorația Gram
8. Testul cutanat tuberculinic semnifică:

a. O reacție de hipersensibilitate întârziată evidentă la 48-72 ore după injectarea
intradermică a PPD
b. Metodă de diagnostic al infecției TB latente (ITBL)
c. Metodă de diagnostic pozitiv al leprei
d. Metodă de diagnostic pozitiv al infecțiilor cu micobacterii netuberculoase
e. Metodă de diagnostic pozitiv al TB multidrogrezistente
9. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Testul cutanat tuberculinic fals negativ este frecvent la pacienții cu imunosupresie
datorată infecției HIV (CD4+ <200/mm3)
b. Testul cutanat tuberculinic fals pozitiv apare datorită reactivității încrucișate cu
micobacteriile netuberculoase și cu vaccinarea BCG
c. BCG este un vaccin viu atenuat derivat din M bovis
d. Testele de eliberare a interferon gamma detectează interferon gamma secretat de
limfocitele T după expunerea la antigene specific M tuberculosis
e. BCG este un vaccin viu atenuat derivat din M Kansasii
10. Indicațiile chimioprofilaxiei la persoanele cu infecție tuberculoasă latentă (ITBL) sunt:

a. Pacienți imunodeprimați, cum ar fi cei cu infecție HIV
b. Persoanele care urmează să înceapă un tratament cu agenți biologici (ex infliximab)
c. Imigranți recenți din țări cu risc înalt de TB
d. Persoanele care urmează să primească un transplant de celule stem sau organ solid
e. Bolnavii cu TB multidrogrezistentă
NEOPLAZIILE TRACTULUI RESPIRATOR - ÎNTREBĂRI LICENȚĂ 2021
1. Efectele locale ale cancerului bronhoplumonar sunt următoarele:

a. Osteoartropatie hipertrofică pulmonară
b. Obstrucția venei cave superioare
c. Hemoptizia
d. Sindroame paraneoplazice
e. Dispneea
2. *Manifestările pulmonare non-metastatice ale cancerului pulmonar sunt următoarele, cu

o excepție:
a. Anemie normocitară și microcitară
b. Sindromul de secreție ectopică de adrenocorticotropină
c. Purpura trombocitopenică
d. Meningită carcinomatoasă
e. Acanthozis nigricans
3. *În legătură cu investigațiile din cancerul pulmonar se pot afirma următoarele, cu o

excepție:
a. Radiografia toracică poate fi normală dacă leziunea este mică sau boala este
limitată la structurile centrale
b. CT-ul indică extinderea bolii
c. RMN-ul este obligatoriu în diagnosticul tumorilor primare
d. Hemograma completă poate indica prezența anemiei
e. La examenul biochimic se pot evidenția hipercalcemie și hiponatremie
4. În legătură cu tratamentul cancerului pulmonar sunt adevărate:

a. Radioterapia curativă are rol în ameliorarea simptomelor cauzate de cancerul
pulmonar
b. Intervenția chirurgicală se efectuează în stadiul incipient al NSCLC
c. Radioterapia paliativă este intervenția de elecție dacă intervenția chirurgicală nu
este posibilă din cauza comorbidităților
d. Laserterpia și crioterapia sunt utilizate în îngrijirea paliativă a pacienților cu
cancer pulmonar inoperabil
e. Chimioterapia și radioterapia adjuvantă prelungesc rata de supraviețuire medie
în NSCLC
5. *Despre mezoteliomul pleural se pot afirma următoarele, cu o excepție:

a. Reprezintă o tumoră malignă cu originea în celulele mezoteliale de la nivelul
pleurei
b. Este corelat cu expunerea la azbest
c. Se dezvoltă de obicei din plăcile pleurale preexistente
d. Cea mai frecventă manifestare este revărsatul pleural
e. Revărastul pleural nu este însoțit în acest caz de durere toracică
6. Despre tumorile secundare pulmonare sunt adevărate următoarele:

a. Tumora primară poate fi localizată la nivelul rinichiului, prostatei, sânului, oaselor
b. Se întâlnesc foarte rar
c. Carcinomul poate disemina la nivelul sistemului limfatic al ambilor plămâni
d. Metastazele pulmonare multiple pot fi îndepărtate chirurgical
e. Înaintea intervenției chirurgicale este necesară realizarea unui PET-CT
7. *Diagnosticul diferențial al nodulului pulmonar solitar se face cu următoarele, cu o

excepție:
a. Carcinom bronșic primar
b. Mezoteliom pleural
c. Tumoră pulmonară benignă
d. Chist hidatic
e. Nodul reumatoid
8. Despre tumorile carcinoide bronșice se pot afirma următoarele:

a. Sunt neoplasme cu grad înalt de malignitate
b. Au creștere lentă
c. Sunt frecvente
d. Provin din tumorile neuroendocrine
e. Majoritatea pot fi asimptomatice
9. Investigațiile utilizate în cancerul bronhopulmonar pentru obținerea rezultatelor

histologice sunt:
a. Fibrobronhoscopia
b. Laserterapia
c. Mediastinoscopia
d. Toracoscopie video-asistată
e. Crioterapia
10. Despre stadializarea TNM a cancerului pulmonar sunt adevărate:

a. T1- Tumoră ≤ 3 cm în cea mai mare dimensiune, înconjurată de ţesut pulmonar sau
pleură viscerală, fără evidenţa bronohoscopică a invaziei proximal de bronşia lobară
b. N2- Metastaze în ganglionii mediastinali ipsilaterali şi/sau subcarinari
c. T2- Tumoră > 5 cm, dar < 7 cm în cea mai mare dimensiune sau care invadează direct
oricare dintre următoarele: pleura parietală, peretele toracic (inclusiv sindromul
Pancoast-Tobias), nervul frenic, pericardul parietal; sau noduli tumorali în acelaşi lob
cu tumora primară
d. T4- Tumoră > 7 cm sau de orice dimensiune care invadează oricare dintre
următoarele: diafragmul, mediastinul, cordul, vasele mari, traheea, nervul laringeu
recurent, esofagul, corpul vertebral, carina
e. M1- Absența metastazelor la distanță
COMPLEMENT SIMPLU
1. Fibrilatia atriala poate fi clasificata astfel:
A. persistentă - discontinuă, durată >1 luna
B. paroxistică - convertită electric în cel mult 7 zile
C. paroxistică - convertită medicamentos în cel mult 7 zile
D. persistentă - continuă, durată >1 luna
persistentă îndelungată - continuă, durată >1 an
R:E (pag1060)
2.Urmatoarele afirmatii legate descorul CHA2DS2VASc sunt adevarate cu exceptia:

A. Insuficienţa cardiacă congestivă primeste 1punct
B. Hipertensiunea arterială primeste 1 punct
C. Vârsta peste 65 de ani primeste 2 puncte
D. Diabet zaharat primeste 1 punct
E. Vârsta peste 65 de ani primeste 1 punct
R: E (pag 1062)
3. Urmatoarele pot fi cauze de sindrom de QT lung:
A. Hipocalcemia
B. Hipercalcemia
C. Hiperpotasemia
D. Hipermagnezemia
Metoprololul
R:A (pag.1064)
4. Modificarile fiziopatologice in insuficienta cardiaca pot fi:

A. Secreţie scazută de peptid natriuretic atrial
B. Stimulare parasimpatică
C. Vasoconstricţie periferică
D. Vasodilatatie periferică
Eliminare crescută de sare si apă
R: C (pag. 1070)
5. Urmatoarele pot fi simptome ale insuficientei cardiace:

A. Raluri pulmonare subcrepitante
B. Fatigabilitate
C. Ascită
D. Revărsat pleural
E. Edeme periferice gambiere
R: B (pag. 1072)
COMPLEMENT MULTIPLU
6. Cauze ale blocului atrioventricular complet pot fi:
A. digitala
B. betablocante
C. blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinice
D. amiodarona
E. diuretice tiazidice
R: A,B,D (pag. 1055)
7. Anticoagulantele orale directe se clasifica in:

A. inhibitorii direcţi ai trombinei (ex. apixaban)
B. inhibitorii direcţi ai trombinei (ex. dabigatran)
C. inhibitori orali direcţi ai factorului Xa (ex. rivaroxaban)
D. inhibitori orali direcţi ai factorului Xa (ex. apixaban)
E. antivitamina K
R: B,C,D (pag. 1062)
8. Clasificarea Vaughan Williams a medicamentelor antiaritmice cuprinde:

A. Antiaritmicele de clasă IA - flecainida
B. Antiaritmicele de clasă IB- disopiramida
C. Antiaritmicele de clasă III - amiodarona
D. Antiaritmicele de clasă IV - verapamil
E. Antiaritmicele de clasă IC - propafenona
R: C,D,E (pag 1067)
9. Sindroame clinice în insuficienţa cardiacă acută sunt:

A. Edem pulmonar acut
B. ICA hipertensivă
C. Soc cardiogen
D. Insuficienta cardiaca cu debit cardiac crescut
E. Soc anafilactic
R:A,B,C,D (pag. 1077)
10. Sunt bete-blocante urmatoarele medicamente:

A. Meroprolol
B. Amlodipina
C. Nebivolol
D. Lercanidipina
E. Nifedipina
R: A,C (pag.1074)
Boala coronariană. Angina. Sindroamele coronariene acute (p.1079-1091)
1.*Următoarele investigații fac parte din evaluarea inițială a anginei pectorale stabile, cu o
EXCEPȚIE:
a. Electrocardiograma
b. Ecocardiografia
c. Profilul lipidic
d. Angiografia coronariană
e. Dozarea hormonilor tiroidieni
2.*Următoarele medicamente sunt antianginoase, cu o EXCEPȚIE:

a. Bisoprolol
b. Digoxin
c. Verapamil
d. Ivabradină
e. Isosorbid mononitrat
3.* Următoarele medicamente sunt utile în tratamentul infarctului miocardic acut fără
supradenivelare de segment ST, cu o EXCEPȚIE
a. Aspirina
b. Ticagrelor
c. Atorvastatină
d. Reteplază
e. Enoxaparină
4.*Următoarele sunt complicații ale infarctului miocardic acut, cu o EXCEPȚIE:

a. Insuficiența cardiacă
b. Ruptura peretelui liber al ventriculului stâng
c. Endocardita
d. Sindromul Dressler
e. Tahicardia ventriculară
5.*Următoarele medicamente sunt utile în tratament cronic pentru reducerea mortalității post-
infarct, cu o EXCEPȚIE:
a. Aspirină
b. Metoprolol
c. Rosuvastatină
d. Amlodipină
e. Ramipril
6. Următorii sunt factori de risc pentru boala coronariană:

a. Fumatul
b. Diabetul zaharat
c. Hipotensiunea arterială
d. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
e. Dislipidemia
7. Următoarele entități clinice fac parte din sindroamele coronariene acute:

a. Infarctul miocardic acut fără supradenivelare de segment ST
b. Angina agravată
c. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST
d. Angina pectorală stabilă de efort
e. Angina pectorală cu debut recent (<24 ore)
8. Tipul 2 de infarct miocardic poate apare în următoarele condiții:

a. Embolie coronariană
b. Tromboză de stent
c. By-pass aorto-coronarian
d. Anemie severă
e. Aritmii
9. Următoarele medicamente antiplachetare pot fi folosite în tratamentul sindroamelor
coronariene acute:
a. Clopidogrel
b. Aspirină
c. Prasugrel
d. Rivaroxaban
e. Ticagrelor
10.Următoarele categorii de pacienți cu sindroame coronariene acute fără supradenivelare de

segment ST sunt cu risc foarte înalt și necesită coronarografie de urgență (<2 ore):
a. Pacienții angină persistentă sau recurentă care nu răspunde la tratamentul medicamentos
b. Pacienții cu creștere progresivă a troponinei
c. Pacienții cu șoc cardiogen
d. Pacienții cu aritmii ventriculare maligne
e. Pacienții cu antecedente de angioplastie cu implantare de stent sau by-pass aorto-
coronarian
VALVULOPATII. ENDOCARDITA INF.
1. Auscultația în stenoza aortică se caracterizează prin: (pg 1098)
A. suflu holosistolic apical
B. uruitură diastolică apicală
C. suflu sistolic aspru, focar aortic
D. suflu diastolic, focar aortic
E. Accentuarea suflului la inspirul profund
Răspuns: C
2. Endocardita infecţioasă tardivă de valve protetice survine: (pg 1104)

A. după 7 zile de la protezare
B. după 30 zile de la protezare
C. după 60 zile de la protezare
D. după 10 zile de la protezare
E. niciun răspuns de mai sus corect
R: C
3. Etiologia cea mai frecventă a stenozei mitrale este: (pg 1092)

A: degenerativă
B: congenitală
C: reumatismală
D. carcinoid malign
E. toate răspunsurile de mai sus corecte
R : C
4. Următoarele pot fi semne extracardiace (datorate vasculitelor autoimune sau metastazelor

septice) într-o endocardită infecţioasă: (pg 1105)
A: Nodulii Osler
B: Nodulii Meynet
C: Nodulii Aschoff
D: Leziunile Janeway
E: Petele Roth
R: A, D, E
5. Germenii cel mai frecvent implicaţi în etiologia endocarditei infecţioase sunt: (pg 1104)
A: Stafilococi
B: Mycobacterii
C: Streptococi
D: Clostridii
E: Enterococi
R : A, C, E
6. Următoarele pot caracteriza stenoza aortică valvulară: (pg 1098)

A: dispneea
B: angina pectorală
C: sincopa indusă de efort
D: puls celer et altus
E: bradicardie
R: A, B, C
F. Decelarea unui suflu diastolic la examinarea cordului poate sugera: (pg 1092, 1099)
1. Stenoza mitrală
2. Stenoza aortică
3. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
4. Regurgitarea mitrală
5. Regurgitarea aortică
R: A, E
8. Care dintre următoarele sunt criterii majore pentru diagnosticul de endocardită bacteriană?
(pg 1104)
1. Febră - temperatură≥38°C
2. Hemoculturi persistent pozitive
3. Faringita streptococică în urmă cu 2-4 săptămâni
4. Masa intracardiaca cu mobilitate proprie pe valve, evidenţiata ecografic
5. Titrul ASLO mult crescut

R: B, D
9. Tratamentul anticoagulant oral al protezelor mecanice include: (pg 1103)
a. warfarină
b. anticoagulante orale directe
c. heparina nefractionata
d. heparina cu greutate moleculara mica
e. diltiazem
R: a
10. Se recomanda interventia chirurgicala în cazul stenozei aortice în urmatoarele situații: (pg
1099)
a. stenoza aortica severa, simptomatica
b. stenoza aortica severa asimptomatica, cu FEVS>50%
c. cresterea tensiunii la testul de efort
d. stenoza aortica moderata
e. pacientii cu indicatie de IBCG (by-pass aorto-coronarian) si stenoza aortica moderata
R: a, e
PERICARDITE
1.ECG în revărsatul pericardic poate arăta următoarele aspecte, cu excepţia: (pg 1127)
F. Microvoltaj
G. Alternanţă electrică
H. Tahicardie sinusală
I. Unda Q patologică în DI, aVL
J. Subdenivelare extinsa de segment ST
R: d, e
F. În etiologia pericarditelor sunt incriminate: (pg 1125)
1. infecţiile virale (cocsackie, echovirus, HIV, herpes)
2. infecţia tuberculoasă
3. sindromul Marfan
4. infarctul miocardic acut
5. defectul septal interatrial
R: a, b, d
G. Tabloul clinic caracteristic al pericarditei acute include: (pg 1125)
1. durerea toracică
2. frecătura pericardică
3. edemul pulmonar acut
4. şocul cardiogen
5. puseul hipertensiv
R: a, b
H. Pentru tratamentul pericarditei acute se poate administra: (pg 1125)
1. aspirina 75-100 mg pe zi
2. aspirina 75-100 mg de 3 ori pe zi

3. aspirina 750-1000 mg pe zi
4. aspirina 750-1000 mg de 3 ori pe zi
5. toate cele de mai sus
R: d
I. Tratamentul pericarditei acute poate include: (pg 1125)
1. aspirina
2. heparina
3. colchicina
4. statina
5. enoxaparina
R: a, c
J. Tabloul clinic al revărsatului pericardic poate include: (pg 1126)
1. zgomote cardiace accentuate
2. zgomote cardiace diminuate
3. şoc apexian accentuat
4. şoc apexian diminuat
5. puls celer et altus
R: b, d
K. În tamponada cardiacă poate apare: (pg 1127)
1. puls parvus et tardus
2. puls celer et altus
3. puls paradoxal
5. niciun răspuns corect

R: c
L. Cea mai utilă investigaţie paraclinică pentru evidenţierea revărsatului pericardic este: (pg
1127)
1. ECG
2. Radiografia cardiopulmonară postero-anterioară
3. Ecocardiografia
4. Coronarografia
5. Toate cele de mai sus
R: c
M. Tratamentul de elecţie al tamponadei cardiace este: (pg 1127)
1. pericardiocenteza
2. toracocenteza
3. paracenteza
4. amniocenteza
R: a
N. Diagnosticul diferenţial al pericarditei constrictive se face cu: (pg.1127)
1. cardiomiopatia dilatativă
2. cardiomiopatia restrictivă
3. cardiomiopatia hipertrofică
5. niciun răspuns corect
R. b
Bolile miocardului (p 1118-1124)
Intrebari cu mai multe raspunsuri corecte (complement multiplu)
Dispneea din cardiomiopatia hipertrofică se produce prin:
a) Relaxarea alterată a miocardului
b) Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng
c) Reducerea contractilității ventriculare
d) Subțierea peretelui liber al ventriculului drept
e) Obstrucția arterelor coronare
p1120
Factori de risc ai morții subite în cardiomiopatia hipertrofică sunt
a) Hipertrofia ventriculară stângă masivă
b) Istoric familial de moarte subită cardiacă
c) Creșterea tensiunii arteriale la efort
d) Istoric de sincopă inexplicabilă
e) Prezența suflului sistolic de ejecție
p 1120
Tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice include:
a) Beta blocante
b) Verapamil
c) Disopiramida
d) Vasodilatatoare
e) Rezecția chirurgicală a miocardului septal

p 1120-1121
Aritmiile din cardiomiopatia aritmogenă se pot trata cu:
a) Amiodarona
b) Amlodipina
c) Sotalol
d) Beta blocante
e) Implantare de cardiodefibrilator (ICD)
p 1122
Cardiomiopatia dilatativă se poate manifesta cu:
a) Insuficiență cardiacă
b) Aritmii
c) Suflu sistolic prin obstrucție în tractul de golire al ventriculului stâng
d) Moarte subită
e) Evenimente embolice
p 1122
Noncompactarea ventriculară stângă se poate diagnostica prin
a) Examen fizic cardiopulmonar
b) Electrocardiogramă
c) Ecocardiografie
d) Radiografie cardiopulmonară
e) Imagistica prin rezonanță magnetică
p 1123
Boli asociate cu cardiomiopatie restrictivă sunt
a) Hipertensiunea arterială
b) Amiloidoza
c) Boala coronariana ischemică
d) Sarcoidoza
e) Fibroza endomiocardică
p 1123
Anomaliile electrocardiografice din cardiomioptia hipertrofică includ
a) Unde epsilon
b) Hipertrofie ventriculară stângă
c) Modificări ale segmentului ST și undei T
d) Unde Q patologice
e) Unde delta
p 1120
Intrebari cu un singur raspuns correct (complement simplu)
*Următoarele sunt potențiale cauze de moarte subită cardiacă non-coronariană, cu excepția:
a) Cardiomiopatia hipertrofică
b) Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
c) Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST
d) Sindromul QT lung congenital
e) Stenoza aortică
p 1118
*Agentul etiologic al miocaditei din boala Chagas este:
a) Toxoplasma gondii
b) Treponema pallidum
c) Trypanosoma cruzii
d) Streptococcus hemolyticus grup A
e) Staphylococcus aureus
p 1119
*Cardiomiopatia de stress (Takotsubo) se manifestă prin următoarele, cu excepția:
a) Durere toracică
b) Modificări EKG
c) Biomarkeri cardiaci reacționați
d) Akinezia segmentelor medioventriculare și apicale ale ventriculului stâng
e) Obstrucții semnificative ale arterelor coronare
p 1124
Ȋ â ă ț ș ț î
Resuscitarea cardiaca (p 1045-1048)
Intrebari cu mai multe raspunsuri corecte (complement multiplu)
Majoritatea deceselor care survin rapid după debutul simptomatologiei cardiace, sunt cauzate de:
a) Tahicardia sinusală
b) Tahicardia paroxistică supraventriculară rapidă
c) Tahicardia ventriculară rapidă
d) Fibrilația ventriculară
e) Bradiaritmii
p 1045
Suportul vital de bază în cadrul resuscitării cardiopulmonare implică:
a) Compresia ritmică a sternului la o adâncime de 5-6 cm
b) Compresia sternului cu o frecventa de 100-120 pe minut
c) Prevenirea revenirii complete a sternului la poziția inițială între două compresiuni
d) Respirații de salvare în raport de 1 la 5 cu compresiile sternale
e) Perfuzia de fluide intravenos
p 1046
In contextul resuscitării cardiace, ritmurile șocabile sunt:
a) Tahicardia ventriculară
b) Activitatea electrică fără puls
c) Blocul atrio-ventricular de grad înalt
d) Fibrilația ventriculară
e) Tahicardia sinusală
p 1047
Cauze reversibile ce trebuie excluse sau tratate în decursul resuscitării cardiace sunt
a) Hipotermia
b) Tromboza coronariană sau pulmonară
c) Tamponada
d) Pneumotoracele
e) Hipertensiunea
p 1047-1048
In timpul resuscitării cardiace, clorura de calciu se administrează intravenos în caz de
a) Hipercalcemie
b) Hipocalcemie
c) Hiperpotasemie
d) Hipopotasemie
e) Hipoxie
p 1048
Un cardiostimulator de tip DDD-R are următoarele caracteristici
a) Stimuleaza unicameral
b) Stimulează bicameral
c) Stimulează tricameral
d) Defibrilează intern în caz de aritmii ventriculare maligne
e) Adaptează frecvența cardiacă la efortul fizic
p 1049-1050
Intrebari cu un singur răspuns corect (complement simplu)
*Urnătoarele tulburări de ritm reprezintă indicații tipice de cardioversie cu curent direct, cu o excepție
a) Fibrilația atrială
b) Tahicardia ventriculară susținută
c) Flutterul atrial
d) Tahicardia joncțională
e) Asistola
p 1049
*Stimularea cardiacă terapeutică este indicată în
a) Bradicardii simptomatice susținute
b) Tamponada cardiacă
c) Tahiaritmii nesusținute
d) Activitatea electrică fără puls
e) Tahicardia sinusală
p 1049
*Balonul de contrapulsație aortică este indicat în
a) Infarct miocardic vechi, în absența unei cause reversibile de disfuncție cardiacă
b) Insuficiența cardiacă acută cu cauză reversibilă de scădere a funcției ventriculare stângi
c) Regurgitare aortică severă asociată cu anevrism al aortei ascendente
d) Disecție de aortă
e) Boală vasculară arterială periferică severă
p 1050
Ȋ â ă ț ș ț î
Hipertensiunea arterială - p.1133-1145
1.* Următoarele medicamente sunt antihipertensive, cu o EXCEPȚIE:

a. Losartan
b. Ramipril
c. Spironolactonă
d. Digoxin
e. Bisoprolol
2.* Următoarele sunt efecte secundare ale diureticelor tiazidic-like, cu o EXCEPȚIE:

a. Hiposodemia
b. Hipopotasemia
c. Hiperuricemia
d. Hiperglicemia
e. Hipoproteinemia
3.* Metildopa este antihipertensivul recomandat în:

a. Depresie
b. Sarcină
c. Insuficiență cardiacă
d. Feocromocitom
e. Hiperaldosateronismul primar
4.* Investigația paraclinică utilă în evaluarea pacienților hipertensivi cu suspiciune de

feocromocitom este:
a. Dozarea TSH-ului
b. Dozarea potasiului seric
c. Dozarea metanefrinelor plasmatice
d. Dozarea activității reninei plasmatice
e. Dozarea cortizolului seric
5.* Următoarele clase de antihipertensive sunt indicate în tratamentul inițial al majorității

cazurilor de hipertensiune, cu o EXCEPȚIE:
a. Diuretice tiazidic-like
b. Inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei
c. Blocante de canale de calciu
d. Alfa-Blocante
e. Blocanții receptorilor angiotensinei II
6. Următoarele sunt organe țintă afectate de hipertensiunea arterială:

a. Ochii
b. Plămânii
c. Rinichii
d. Inima
e. Ficatul
7. Următoarele afecțiuni pot fi cauză de hipertensiune arterială secundară:

a. Acromegalia
b. Boala Addison
c. Hipertiroidia
d. Hipotiroidia
e. Sindromul de apnee de somn
8. În următoarele situații pacienții hipertensivi trebuie trimiși către medical specialist

cardiolog/ centre specializate în tratamentul hipertensiunii arteriale:
a. Pacienții cu hipertensiune rezistentă
b. Toți pacienții hipertensivi la inițierea tratamentului
c. Vârstnicii
d. Tinerii sub 30 de ani
e. Valori normale ale tensiunii arteriale dar cu leziuni ale organelor țintă
9. Următoarele reprezintă urgențe hipertensive:

a. Valori ale tensiunii arteriale > 180 / 110mmHg fără leziune de organ țintă
b. Encefalopatia hipertensivă
c. Pre-eclampsia
d. Edemul pulmonar acut
e. Tromboembolismul pulmonar
10. Următoarele reprezintă contraindicații ale utilizării inhibitorilor enzimei de conversie ai

angiotensinei:
a. Stenoza bilaterală de arteră renală
b. Blocul atrio-ventricular de grad înalt
c. Stenoza unilaterală de arteră renală
d. Astmul bronșic
e. Angioedemul
1. Esofagul Barrett:
a. este o complicaţie a BRGE
b. se asociază aproape întotdeauna cu hernia hiatală
c. este un segment de „esofag cu mucoasă scuamoasă"
d. oferă un risc crescut de dezvoltare a adenocarcinomului esofagian
e. diagnosticul se stabileşte în contextul obiectivării endoscopice a deplasării proximale a
joncţiunii mucoasei scuamo-columnare
(R: a, b, d, e. pag 1165)
2. Notaţi care sunt factorii asociaţi refluxului gastro-esofagian:

a. Obezitatea
b. Ingerarea de crudităţi
c. Prânzuri copioase
d. Blocante ale canalelor de calciu
e. Colecistectomia
(R: a, c, d. pag 1163)
3. Care sunt caracterele clasice ale durerii din refluxul gastroesofagian?

a. Este însoţită de dispnee
b. Iradiază la baza gâtului sau în membrul superior stâng
c. Iradiază rareori către membrele superioare
d. Se agravează la efort
e. Se agravează la ingestia de alimente picante, băuturi fierbinţi sau alcool
(R: c, e. pag 1163)
4. Urmatoarele medicamente fac parte din tratamentul bolii de reflux gastroesofagian:

a. Preparatele pe bază de alginat
b. Rabeprazol
c. Famotidina
d. Domperidona
e. Rifaximina
(R: a, b, c , d. pag 1163, 1164)
5. lndicaţiile unei intervenţii chirurgicale în cazul BRGE sunt:

a. intoleranţa la tratamentul medicamentos
b. dorinţa pacientului de a opri tratamentul medicamentos
c. asocierea de tulburări funcţionale intestinale
d. îngrijorarea pentru reacţiile adverse pe termen lung
e. dismotilitatea esofagiană fără relaţie cu refluxul acid
(R: a, b, d. pag 1164, 1165)
6. Clasificarea Los Angeles a esofagitei cuprinde:

a. Grad C = discontinuităţi (eroziuni) ale mucoasei care se continuă între vârfurile pliurilor,
circumferenţiale
b. Grad B = cel puţin o discontinuitate (eroziune) a mucoasei mai lungă de 5 mm
c. Grad D = discontinuităţi (eroziuni) confluente ale mucoasei, interesând sub 75% din
circumferinţa esofagului
d. Grad A = discontinuităţi (eroziuni) ale mucoasei limitate la pliuri, care depăşesc 5 mm
e. Grad C = discontinuităţile (eroziunile) nu sunt circumferenţiale
(R: b, e. pag 1164)
7. * Care este simptomul principal al bolii de reflux gastroesofagian:

a. Regurgitarea
b. Pirozisul
c. Tusea
d. Disfagia
e. Hipersalivaţia
(R: b. pag 1162, 1163)
8. * Despre strictura peptică sunt adevarate următoarele, cu excepţia:

a. Este o complicaţie a bolii de reflux gastroesofagian
b. Survine de obicei la pacienţii cu vârsta peste 60 de ani
c. Se exprimă clinic prin disfagie intermitentă pentru solide
d. Cazurile uşoare pot răspunde numai la tratament cu antiacide
e. Cazurile mai severe necesită dilatare endoscopică şi terapie cu IPP pe termen lung
(R: d. pag 1165)
9. Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate despre Helicobacter pylori:

a. Este o bacterie cu formă spiralată
b. Colonizeaza submucoasa gastrica
c. Are o prevalenta de 80-90% in tarile in curs de dezvoltare
d. Ureaza bacteriana produce bicarbonat
e. Transmiterea poate fi fecal-orală sau oral-orală
(R: b, d. pag. 1172)
10. Despre epidemiologia bolii ulceroase peptice, notati afirmatiile adevarate:
a. UD sunt frecvente la tineri şi UG sunt frecvente la vârstnici
b. UD afectează aproximativ 10% din populaţia adultă
c. UD sunt de 2-3 ori mai frecvente decât UG
d. Ulcerul peptic este mai răspândit în ţările dezvoltate
e. În ţările în curs de dezvoltare prevalenţa infecţiei cu H. pylori este în scădere
(R: b, c. pag. 1173)
11. Sunt metode non-invazive pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori:

a. Testul respirator cu uree marcată cu 13C
b. Realizarea de culturi
c. Dozarea antigenului fecal
d. Testele serologice
e. Testul rapid pentru activitatea ureazică din proba bioptică de mucoasă gastrică
(R: a, c, d. pag. 1174)
12. Complicaţiile bolii ulceroase peptice cuprind:

a. Limfomul gastric cu celule B
b. Hemoragia
c. Insuficienţa evacuatorie gastrică
d. Sindromul dumping
e. Perforaţia
(R: b, c, e. pag. 1175, 1176)
13. Urmatoarele afirmaţii legate de terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori sunt
adevarate:
a. Metronidazolul, claritromicina, ampicilina, tetraciclina şi bismutul sunt agenţii cei mai
utilizaţi.
b. Regimurile de eradicare includ, de regulă, două antibiotice, administrate împreună cu o doză
dublă de IPP.
c. Terapia cvadruplă care conţine bismut nu este recomandată ca tratament de primă linie.
d. Terapiile standard de eradicare din ţările dezvoltate au succes la aproximativ 75% dintre
pacienţi.
e. Terapia cvadruplă care conţine bismut este recomandată ca tratament de primă linie din
cauza creşterii rezistenţei la claritromicină.
(R: b, e. pag 1175)
14. Urmatoarele afirmaţii legate de tabloul clinic al bolii ulceroase peptice sunt adevarate:
a. Durerea din UD apare în mod clasic în timpul zilei.
b. Vărsăturile sunt rare, dar pot ameliora durerea.
c. Anorexia şi pierderea în greutate pot să apară, în special în cazul UD.
d. Manifestarea clinică specifică ulcerului peptic este durerea epigastrică recurentă.
e. Durerea persistentă şi severă sugerează complicaţii,cum ar fi penetrarea în alte organe.
(R: b, d, e. pag. 1173)
15. *Consecintele infectiei cu Helicobacter pylori sunt toate, cu o exceptie:

a. Gastrită antrală
b. Metaplazie intestinală a mucoasei gastrice
c. Ulcer peptic
d. Hemoragia digestiva superioara
e. Cancer gastric
(R: d. pag. 1173)
16. *Din categoria semnelor şi simptomelor „de alarmă", în boala ulceroasă peptică, fac parte
următoarele, cu excepţia:
a. vărsături persistente
b. anemie feriprivă
c. ascita
d. pierdere involuntară din greutate
e. hematemeză sau melenă
(R: c. pag. 1174)

17. Urmatoarele afirmaţii legate de etiologia bolilor inflamatorii intestinale sunt adevarate:
a. Istoricul familial pozitiv este cel mai mare factor de risc independent pentru dezvoltarea BII
b. Există un risc crescut de CU la fumători.
c. Consumul de AINS este asociat atât cu debutul BII cât şi cu perioadele de acutizare.
d. Pacienţii cu BC au mai multe şanse să fie fumători.
e. Familiile sărace şi numeroase trăind într-un habitat aglomerat au un risc crescut de a
dezvolta BC
(R: a, c, d. pag. 1198)
18. Caracteristicile macroscopice şi microscopice ale bolilor inflamatorii intestinale sunt

urmatoarele:
a. În CU: ulcerele profunde şi fisurile de la nivelul mucoasei produc aspectul de „piatră de
pavaj”
b. În BC: un semn precoce este ulceraţia aftoidă
c. În CU: la 50-60% dintre pacienţi sunt prezente granuloame
d. În BC: inflamaţia se extinde la toate straturile (transmural) intestinului
e. În CU: se observă o inflamaţie superficială limitată la mucoasă
(R: b, d, e. pag. 1200)
19. Despre tabloul clinic al bolii Crohn sunt adevărate următoarele afirmatii:
a. Simptomul major este diareea cu sânge şi mucus.
b. Deficitul de creştere şi întârzierea pubertăţii pot fi principalele manifestări cu care se prezintă
copii.
c. BC poate debuta cu durere acută în fosa iliacă dreaptă, mimând apendicita
d. Astenia, anorexia, greaţa, vărsăturile şi febra uşoară pot fi prezente.
e. Steatoreea poate fi prezentă în boala de intestin subţire.
(R: b, c, d, e. pag. 1202)
20.Despre investigaţiile paraclinice în boala Crohn sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

a. Hiperalbuminemia este prezentă în formele severe de boala.
b. Anemia este frecventă şi poate fi anemie cronică simplă, normocitară, normocromă.
c. Testele serologice pot releva anticorpi perinucleari ANCA (pANCA) negativi şi anticorpi ASCA
pozitivi.
d. Valori ridicate ale vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) şi proteinei C-reactive (PCR) sunt
întâlnite.
e. Calprotectina fecală şi lactoferina sunt crescute chiar şi în boala intestinală inactivă.
(R: a, e. pag. 1202)
21. Opţiunile disponibile pentru inducţia remisiei în boala Crohn sunt următoarele, cu
excepția:
a. Glucocorticoizii oral sau i.v.
b. Azatioprina
c. Anticorpi al factorului de necroză anti-tumoral (TNF)
d. Mercaptopurina
e. Ciprofloxacina
(R: b, d, e. pag. 1203, 1204)
22. Despre tabloul clinic al colitei ulcerative sunt adevărate următoarele afirmatii:
a. Simptomele majore sunt diareea, durerea abdominală şi pierderea în greutate.
b. Tahicardia şi febra sunt semne de colită severă.
c. Diareea apare şi noaptea, cu un caracter urgent şi incontinenţă.
d. Megacolonul toxic este o complicaţie majoră asociată colitei severe acute.
e. Manifestări generale includ indispoziţia, astenia şi anorexia cu scădere în greutate, acestea
fiind mai severe decât în BC.
(R: b, c, d. pag. 1202, 1205)
23. Despre investigaţiile paraclinice în colita ulcerativă sunt adevărate următoarele:

a. Leucocitele şi trombocitele sunt în mod obişnuit crescute în atacurile moderat-severe.
b. pANCA este negativ
c. Endoscopia cu biopsii din mucoasă este standardul de aur pentru diagnosticul CU.
d. Colonoscopia completă trebuie efectuată în atacurile severe.
e. O radiografie abdominală pe gol este esenţială la pacienţii cu atacuri severe acute pentru a
exclude dilatarea colonică.
(R: a, c, e. pag. 1205, 1206)
24. *Definiţia episodului sever de colită ulcerativă cuprinde, cu o excepție:

a. Febra: >37,5'C
b. Frecvenţa scaunelor: >4 scaune/zi cu sânge
c. Tahicardie: >90 bătăi/min
d. Anemie: hemoglobină <100 g/L
e. Albumina: <30 g/L
(R: b. pag. 1206)
25. *Dintre manifestările extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale fac parte
urmatoarele, cu exceptia:
a. Eritemul nodos
b. Spondilita anchilozantă
c. Uveita
d. Ciroza biliară primitivă
e. Nefrolitiaza
(R: d. pag. 1202)

*1. Transmiterea virusului hepatitic B nu se poate realiza prin:
a. Transfuzii sanguine.
b. Lenjerie, haine.
c. Contact sexual.
d. Ace contaminate.
e. Contaminarea fătului de la mamă în timpul nașterii.
*2. Vindecarea hepatitei cronice virale C este confirmată de:
a. Absența anticorpilor anti VHC.
b. Normalizarea valorilor transaminazelor.
c. ARN VHC negativ, evaluat la 6 luni de la sfârșitul terapiei.
d. ADN VHC negativ, evaluat la 6 luni de la sfârșitul terapiei.
e. Regresia gradului de fibroză hepatica dar persistența ARN VHC.
*3. Hepatita autoimună de tip II, se caracterizează din punct de vedere serologic prin:
a. Anticorpi anti-nucleari (ANA) prezenți.
b. Anticorpi anti-muşchi neted (anti-actină) prezenți.
c. Anticopri anti-ficat/rinichi de tip microzomal (antiLKM1) prezenți.
d. Valori normale ale transaminazelor.
e. Inflamație și fibroză hepatică evidențiată la examenul histopatologic.
*4. Nu reprezintă o cauză a cirozei hepatice:
a. Consumul cronic de alcool.
b. Hepatitele cronice virale.
c. Hepatita autoimună.
d. Hipertensiunea arterială.
e. Hemocromatoza ereditară.
*5. Nu reprezintă un parametru al scorului Child-Pugh:
a. Albumina
b. Bilirubina
c. Creatinina
d. Ascita
e. Encefalopatia
*6. Terapia vasoconstrictoare a hemoragiei digestive variceale se realizează cu:
a. Terlipresină
b. Propranolol
c. Noradrenalină
d. Dopamină
e. Tamsulosin
7. Tratamentul ascitei din ciroza hepatică presupune:
a. Restricție hidrică.
b. Administrarea de diuretice.
c. Restricție dietetică de sodiu.
d. Ortostatismul prelungit.
e. Administrarea de antibiotic intestinal.
8. Profilaxia primară a sângerării variceale din ciroza hepatică se poate realiza prin:
a. Administrarea de Beta-blocante nonselective (propranolol).
b. Terapie endoscopică- Ligatura elastică a varicelor.
c. Paracenteze evacuatorii repetate.
d. Şuntul portosistemic transjugular intrahepatic.
e. Tamponamentul cu balon- montarea sondei Sengstaken-Blakemore.
9. Administrarea diureticelor care economisesc potasiul utilizate în tratamentul ascitei trebuie

întreruptă temporar atunci când:
a. Apare o creştere a creatininei serice.
b. Se constată hiperkaliemie.
c. Se produce o agravare a encefalopatiei hepatice .

d. În caz de hipovolemie.
e. Terapia cu diuretice a ascitei nu trebuie întreruptă niciodată.
10. Gradientul albumină ser-ascită scăzut (sub 1g/dL) este întâlnit în următoarele situații:
a. Carcinomatoză peritoneală.
b. Tuberculoză peritoneală.
c. Pancreatită.
d. Sindrom nefrotic.
e. Ciroza hepatica.
11. Care din următoarele măsuri sunt recomandate în terapia encefalopatiei hepatice:
a. Administrarea de purgative si clisme.
b. Administrarea de antibiotic intestinal.
c. Administrarea diureticelor.
d. Adoptarea unei diete bogate în carne.
e. Paracenteză evacuatorie.
12. Peritonita bacteriană spontană:
a. Reprezintă o complicație gravă a cirozei hepatice.
b. Agentul etiologic frecvent este Escherichia Coli.
c. Este recomandată antibioterapia cu spectrul larg.
d. Reprezintă o cauză frecventă a decompensării cirozei.
e. Durerea și febra sunt frecvent prezente.
13. Alegeți factorii de risc pentru carcinomul hepatocelular:
a. Ciroza hepatica.
b. Hepatitele cronice virale.
c. Expunerea la aflatoxină.
d. Steatohepatita non alcoolică (NASHD).
e. Dieta bogată în fibre.

14. Boala Wilson:
a. Este o afecțiune autozomal recesivă.
b. Se caracterizează prin depunerea cuprului în diferite organe: ficat, nuclei bazali, cornee.
c. Valorile ceruloplasminei serice sunt scăzute.
d. Valorile ceruloplasminei serice sunt crescute.
e. Valorile cuprului urinar sunt scăzute.
15. Hepatita alcoolică se caracterizează prin următoarele anomalii biologice:
a. Valori crescute ale transaminazelor.
b. Valori crescute ale bilirubinei serice.
c. Valori normale ale gamma-glutamil-transpeptidazei.
d. Leucopenie.
e. Timp de protrombină normal.
16. Terapia hepatitei alcoolice presupune:
a. Suprimarea consumului de alcool.
b. Administrarea de corticosteroizi.
c. Administrarea de vitamine (Tiamină).
d. Nutriție parenterală.
e. Transplantul hepatic.
17. Colangita biliară primitivă:
a. Se caracterizează prin prin distrugerea progresivă a micilor canale biliare interlobulare.
b. Se caracterizează prin prezența anticorpilor anti-mitocondriali serici (AMA).
c. Este mai frecventă la sexul masculin.
d. Apare la femeile tinere (20-30 de ani).
e. Se recomandă administrarea de Penicilamină în doze de 1-1,5 g zilnic.
18. Ciroză biliară secundară poate fi cauzată de următoarele patologii:
a. Hepatitele cronice virale.
b. Consumul cronic de alcool.

c. Stenozele căii biliare principale.
d. Calculii biliari.
e. Colangita sclerozantă.
19. Encefalopatia hepatică se poate manifesta clinic prin:
a. Fetor hepatic.
b. Flapping tremor.
c. Apraxie.
d. Comă.
e. Creșterea calității funcției intelectuale
20. Cirozea hepatică poate determina apariția următoarelor complicații:
a. Ascita.
b. Hemoragia variceală.
c. Encefalopatia hepatică.
d. Insuficiența renală (sindrom hepato renal).
e. Fibroza hepatică si prezența nodulilor de regenerare.
21. Transplantului hepatic este contraindicat în următoarele situații:
a. Sepsis-ul activ în alt teritoriu decât arborele hepatobiliar.
b. Tumori maligne extrahepatice.
c. Metastazele hepatice (cu excepția celor neuroendocrine).
d. Lipsa complianței pacientului.
e. Ciroza hepatică.
22. Alegeți cauzele de hipertensiune portală posthepatică:
a. Insuficiența cardiacă dreaptă.
b. Pericardita constrictivă.
c. Obstrucția venei cave inferioare.
d. Tromboza venei porte.
e. Sarcoidoză.
23. Selectați afirmațiile corecte legate de sindromul hepatorenal:
a. Apare la pacienții cu ciroză avansată, icter, ascită.
b. Pacienții prezintă diureza scăzută, cu o concentrație crescută a sodiului urinar.
c. Pacienții prezintă diureza scăzută, cu o concentrație scăzută a sodiului urinar.
d. Transplantul hepatic este contraindicat.
e. Tratamentul este reprezentat de administrarea de diuretice antialdosteronice.
24. Deficitul de alfa1 -antitripsină:
a. Poate fi o cauză a cirozei hepatice.
b. Se poate asocia cu emfizem pulmonar.
c. Se poate asocia cu astm bronșic.
d. Reprezintă o boală genetică.
e. Poate apare în urma infecției acute cu virus hepatitic C.
25. Alegeți parametrii Scorul Glasgow pentru hepatita alcoolică:
a. Vârstă.
b. Leucocite.
c. Bilirubină.
d. Albumină.
e. Colinesterază.
1. Care dintre urmatoarele afectiuni sunt definitorii pentru stadiul SIDA:
a. Retinita CMV (cu afectarea acuitatii vizuale)
b. Candidoza esofagiana
c. Limfom Burkitt
d. Carcinom bronhopulmonar
e. Candidoza orala
2. Care dintre comorbiditatile oncologice de mai jos, sunt asociate infectiei HIV:
a. Carcinom invaziv cervical
b. Sarcon Kaposi
c. Limfom cerebral primar
d. Toxoplasmoza cerebrala
e. Nici unul din cele de mai sus
3. * Care dintre urmatoarele afirmatii este cea corecta:

a. Pe masura ce infectia HIV progreseaza, incarcatura virala creste, numarul de limfocite CD
4 scade;
b. Pe masura ce infectia HIV progreseaza, incarcatura virala scade, numarul de limfocite
CD4 creste;
c. Pe masura ce infectia HIV pogreseaza, incarcatura virala creste, numarul de limfocite
CD4 creste;
d. Pe masura ce infectia HIV progreseaza, incarcatura virala scade, numarul de limfocite
CD4 scade;
e. Nici un raspuns nu este corect.
4. Care dintre urmatoarele manifestari cutaneo-mucoase se asociaza cu infectia HIV:

a. Candidoza orala;
b. Candidoza vulvo-vaginala;
c. Pitiriazis versicolor;
d. Dermatita atopica;
e. Ulceratie cutanata
5. Care dintre urmatoarele complicatii hematologice sunt frecvente in stadii avansate ale infectiei
HIV:
a. Limfocitoza;
b. Neutropenie;
c. Pancitopenie;
d. Trombocitoza;
e. Anemie.
6. Care dintre urmatoarele bacterii se asociaza infectiei HIV:

a. Salmonella spp.
b. Candida spp.
c. Histoplasma capsulatum
d. Moraxella catarhalis
e. Nocardia
7. * Urmatoarele protozoare se asociaza cu infectia HIV:

a. Leishmania donnovani;
b. Isospora belli;
c. Microsporidia spp.;
d. Toate variantele sunt corecte;
8. * Pacientii au risc crescut de a dezvolta afectiuni specifice HIV, cand:

a. Limfocitele scad sub 200/mm3;
b. Limfocitele scad sub 350/ mm3;
c. Limfocitele cresc peste 200/ mm3;
d. Limfocitele au valoare sub 400/ mm3;
9. * Cand are indicatie initierea imediata a terapiei cu ARV:

a. La CD 4 intre 350-400/ mm3;
b. La CD 4 < 350/mm3;
c. La CD 4 <200/ mm3;
d. La CD 4 intre 200 si 400/ mm3;
10. * Care dintre urmatoarele tehnci se folosesc pentru detectarea ARN HIV:
a. Catene neramificate de ADN- branched-chain DNA (b DNA);
b. Reactia de polimerizare in lant cu revers-transcriptaza (RT-PCR);
c. Amplificarea bazata pe secvente de acid dezoxiribonucleic (NASBA);
d. Toate variantele de mai sus sunt corecte;
11. * Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia HIV sunt adevarate:
a. Primele 2-6 saptamani dupa infectia cu HIV pot fi silentioase, atat clinic cat si
serologic;
b. Dupa 3-6 saptamani de la expunere, poate sa apara o boala virala acuta care se
poate confunda cu mononucleoza infectioasa;
c. Majoritatea persoanelor cu HIV nu dezvolta anticorpi in primele 2-4 saptamai de la
infectie, nedetectabili la testele serologice;
12. * Efectele HIV asupra diferitelor organe si sisteme sunt:

a. Afectiuni neurologice;
b. Afectiuni oculare;
c. Complicatii cardiace;
13. Mecanismele care cresc susceptibilitatea la infectia cu HIV sunt reprezentate de:
a. Functia crescuta a limfocitelor T impotriva fungilor si virusurilor;
b. Alterarea functiei macrofagelor care actioneaza impotriva bacteriilor intracelulare;
c. Imunitate crescuta mediata de limfocitele B impotriva bacteriilor capsulate ca
Mycobacterium si Salmonella;
d. Imunitate deficitara mediata prin limfocite B impotriva bacteriilor capsulate;
e. Functia deficitara a limfocitelor T impotriva protozoarelor, fungilor si virusurilor.
14. * Consecintele clinice ale afectarii sistemului imun prin HIV pentru fiecare pacient depind de 3
factori:
a. Expunerea pacientului la microorganisme de-al lungul vietii;
b. Efectul patogen al microorganiselor cu care pacientul a venit in contact;
c. Gradul de imunodepresie a gazdei;
e. Variante corect a si b.
15. Care sunt agentii patogeni cu grad ridicat de virulenta:

a. Mycobacterium tuberculosis;
b. Candida;
c. Virusul varicelo-zosterian;
d. Virusurile herpetice;
e. Virusul citomegalic.
16. Care sunt investigatiile biochimice de baza pentru un pacient nou diagnosticat cu infectie HIV
asimptomatic:
a. Functia hepatica;
b. Functia renala;
c. Examen de urina;
d. HDL- colesterol;
e. Anticorpii anti-HIV (pentru confirmare).
17. Investigatiile de baza microbiologice, la un pacient nou diagnosticat cu HIV, asimptomatic sunt:
a. Serologie pentru sifilis;
b. Citologie cervicala;
c. Screening pentru alte infectii cu transmitere sexuala;
d. Incarcatura virala HIV;
e. Serologie Toxoplasma gondii.
18. Medicamentele antiretrovirale sunt:

a. Tenofovir;
b. Lamivudina;
c. Maraviroc;
d. Aciclovir;
e. Oseltamivir.
19. Medicamentele antiretrovirale care fac parte din clasa inhibitori de proteaza sunt:
a. Atazanovir;
b. Maraviroc;
c. Efavirenz;
d. Darunavir;
e. Lopinavir.
20. Medicamentele antiretrovirale care fac parte din clasa de inhibitori de integraza sunt:
a. Raltegravir
b. Dolutegravir
c. Elvitegravir;
d. Tenofovir;
e. Darunavir.
21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. Raltegravir se administreaza de 2 ori pe zi;
b. Tenofovir se poate asocia cu disfunctie renala;
c. Abacavir ar trebui utilizat doar cand viremia la initierea terapiei este >100.000
copii/mL;
d. Efavirenz poate determina toxicitate SNC (limitata in timp);
e. Ritonavir se administreaza de obicei in doze mari.
22. Despre Enfuvirtide este adevarat:

a. Face parte din clasa inhibitori de CCR5;
b. Face parte din clasa inhibitori de fuziune;
c. Se administreaza oral de 2 ori/zi;
d. Are un cost scazut;
e. Se utilizeaza atunci cand nu mai exista alte optiuni terapeutice.
23. * Cu ce medicamente se initiaza terapia ARV:

a. Tratementul trebuie initiat cu 2 medicamente;
b. Un inhibitor nucleozidic/ nucleotidic de revers- transcriptaza (INRT) cu un inhibitor
de integraza;
c. Intotdeauna tratamentul trebuie initiat cu 3 medicamente;
d. Nici un raspund nu este corect;
e. Raspunsurile a si b sunt corecte.
24. * Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, in ceea ce priveste profilaxia post-expunere:

a. Tratamentul se administreaza timp de 4 saptamani;
b. Pacientul trebuie monitorizat pentru reactii adverse;
c. Pacientii trebuie testati HIV inainte de inceperea profilaxiei;
e. Variantele corecte sun a si b.
25. Vaccinarea la adulti, cu infectie HIV se face pentru:

a. Hepatita A;
b. Hepatita B;
c. Hepatita C;
d. Gripa;
e. Varicela.
26. * Medicamentele care fac parte din clasa de inhibitori CCR5 sunt:
a. Enfuvirtide;
b. Maraviroc;
c. Ritonavir;
d. Tate variantele sunt corecte;
e. Variantele corecte sunt a si b.
27. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere ale infectiei HIV:
a. Pe cale sexuala
b. Transmitere verticala;
c. Prin sange;
d. Pe cale respiratorie;
e. Pe cale digestiva.
28. * Virusul imunodeficientei umane face parte din clasa:
a. Retrovirusuri;
b. Dezoxiribovirusuri;
c. Mixovirusuri;
d. Picornavirusuri;
29. Urmatoarele afirmatii legate de HIV sunt adevarate:

a. Este un lentivirus din familia retrovirusuri;
b. Sunt 3 tipuri de HIV: HIV1, HIV 2, HIV 3;
c. HIV 1 are o evolutie mai rapida catre SIDA;
d. HIV 2 are o evolutie mai lenta catre SIDA;
e. Unele medicamente antiretrovirale utilizate in HIV1 sunt ineficiente pentru HIV2.
30. * Primoinfectia cu HIV se refera la:

a. Primele 6 luni de la contactarea HIV;
b. Primele 2-4 saptamani;
c. Primele 3-6 saptamani;
d. Primele 2 saptamani;
31. Care dintre urmatoarele, nu preprezinta manifestari cutanate in infectia HIV:
a. Tegumente uscate;
b. Prurit;
c. Condiloame orale;
d. Boala parodontala;
e. Ulceratii aftoase.
32. * Care dintre urmatoarele medicamente nu sunt nefrotoxice:

a. Foscarnet;
b. Amfotericina B;
c. Pentamidina;
d. Sulfadiazina;
e. Lopinavir.
33. Care dintre urmatoarele virusuri nu se asociaza cu Infectia HIV:

a. Virusul papiloma;
b. Herpes simplex
c. Virus citomegalic;
d. Virusul Epstein Barr;
e. Clamydia Trachomatis.
34. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia HIV nu sunt adevarate:
a. Infectia HIV are o evolutie acuta;
b. Infectia HIV are o progresie pe termen scurt;
c. Infectia HIV poate fi fatala in absenta tratamentului;
d. Toate raspunsurile sunt corecte;
35. * Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile ARV-urilor nu sunt adevarate:

a. Aderenta pe termen lung este cheia succesului;
b. Nu trebuie sistate brusc;
c. Pot determina efecte adverse ce pot fi confundate cu alte patologii;
d. Toate raspunsurile sunt corecte;
36. * Care dintre urmatoarele reactii alergice nu se regasesc in tratamentul cu ARV:

a. Eruptii cutanate;
b. Febra;
c. Stare de rau general;
d. Simptome respiratorii;
e. Mialgii si artralgii.
37. * Sindromul lipodistrofic descris la pacientii cu HIV aflati sub ARV nu cuprinde urmatoarele
caracteristici:
a. Lipoatrofie;
b. Acumulare de tesut adipos la nivelul abdomenului;
c. Cresterea valorilor colesterolului total, HDL-colesterol si trigliceride;
d. Cresterea transaminazelor;
e. Rezistenta la insulina si hiperglicemie.
38. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul osos in infectia HIV sun false:
a. Densitate minerala scazuta;
b. Fracturile sunt frecvente;
c. Initierea terapiei cu ARV duce la o crestere a densitatii osoase;
d. Tenofovir creste densitatea osoasa;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
39. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a. Infectia cu Candida este frecventa in infectia HIV;
b. Candidoza diseminata este frecventa la pacientii cu infectie HIV;
c. Toxoplasma gondii determina cel mai frecvent encefalita si abcese cerebrale in
contextul infectiei HIV;
d. Criptosporidiaza in infectia HIV poate determina constipatie cronica;
e. Aspergiloza este rara la pacientii cu infectie HIV.
40. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la asocierea cancerelor cu
infectia HIV:
a. Infectia HIV este asociata cu un risc crescut de cancere;
b. Cancerele frecvente in HIV sunt: sarcomul Kaposi, limfoame non-Hodgkin;
c. Cancerul anal, hepatic si limfomul Hodgkin sunt neoplazii definitorii stadiului SIDA.
d. Cresterea duratei de viata in infectia HIV duce la scaderea riscului de aparitie a
cancerelor;
e. Terapia cu ARV poate avea efecte favorabile la prevenirea anumitor cancere.
1. Urmatoarele afirmatii in legatura cu reactia febrila non-hemolitica aparuta cu ocazia
transfuziei sunt adevarate, cu exceptia:
a. reprezinta cea mai frecventa reactie transfuzionala;
b. se manifesta clinic prin stare de rau, febra, frison;
c. necesita administrarea de adrenalina, repletie volemica agresiva si adesea, suport

ventilator;
d. este produsa de citokinele eliberate din celulele sanguine in cursul perioadei de stocare;
e. reprezinta o reactie transfuzionala intalnita extrem de rar in clinica.
2. Indicatia transfuziei de masa eritrocitara resuspendata este:
a. supradozajul de anticoagulante orale tip antivitamina K;
b. deficitele specifice de factori de coagulare (hemofilie);
c. trombocitopenia produsa prin distructii plachetare rapide;
d. corectarea hematocritului scazut produs de pierderea de sange/anemie;
e. corectarea presiunii coloidosmotice a plasmei.
3. Care dintre urmatoarele conditii patologice sunt posibile cauze de febra postoperatorie:
a. infectia la plaga;
b. atelectazia pulmonara;
c. tromboza venoasa profunda;
d. pneumonia postoperatorie;
e. ileusul postoperator.
4. Masurile terapeutice care se impun in tratarea hipertermiei maligne sunt:
a. administrarea antibioterapiei cu spectru larg;
b. indepartarea agentului cauzator (halotanul);
c. administrarea produselor de sange si derivate;
d. administrarea dantrolenului;
e. administrarea heparinelor cu greutate moleculara mica.

5. Volumul-bataie, definit ca volumul de sange eliberat dupa o contractie unica este
determinat de urmatorii factori interdependenti:
a. presarcina;
b. presiunea partiala a oxigenului din sangele venosc amestecat;
c. contractilitatea miocardica;
d. postsarcina;
e. capacitatea vitala.
6. Printre posibilele complicatii ale canularii arterei radiale nu se numara:
a. tromboza venoasa profunda;
b. ischemia distala (de exemplu necroza digitala);
c. deconectarea accidentala cu pierdere rapida de sange;
d. infectia locala;
e. edemul pulmonar acut.
7. Parametri care definesc alcaloza respiratorie sunt:
a. scaderea PaCO2;
b. scaderea hematocritului;
c. scaderea concentratiei hidrogen ionilor;
d. reducerea usoara a concentratiei bicarbonatului;
e. cresterea secretiei de prolactina.
8. Socul cardiogen poate fi definit prin urmatoarele semne:
a. vasodilatatie periferica severa;
b. presiune venoasa crescuta;
c. febra/hipotermie;
d. debit cardiac scazut;
e. mentinerea debitului cardiac in limite normale.
9. Tratamentul standard al pacientilor cu insuficienta respiratorie include urmatoarele

masuri:
a. administrarea oxigenului suplimentar printr-o cale respiratorie libera;
b. tratamentul obstructiei cailor aeriene distale;
c. tratarea diabetului zaharat;
d. tratarea infectiilor pulmonare si controlul secretiilor;
e. controlul tulburarilor hidroelectrolitice.
10. Printre complicatiile imediate si precoce ale intubatiei traheale se numara:
a. edemul mucoasei si ulceratii;
b. traumatismul caii aeriene superioare;
c. leziunea laringiana;
d. migrarea canulei de intubatie intr-o bronsie principala;
e. cicatricea traheala stenozanta.
11. Tratamentul ARDS-ului poate include urmatoarele masuri:
a. ventilatia mecanica in pronatie;
b. asigurarea balantei hidrice pozitive prin repletie volemica agresiva;
c. restrictia fluidelor si utilizarea diureticelor;
d. administrarea steroizilor;
e. transfuzia de masa trombocitara.
12. Complicatiile cardiovasculare asociate ventilatiei mecanice sunt:
a. scaderea intoarcerii venoase;
b. anemia feripriva;
c. cresterea rezistentei vasculare pulmonare;
d. cresterea intoarcerii venoase;

e. anemia megaloblastica.
13. Printre complicatiile precoce ale traheostomiei se numara:
a. hemoragia;
b. incapacitatea de vindecare a stomei;
c. emfizemul subcutanat;
d. granulomul traheal;
e. reducerea presiunii partiale a oxigenului in sangele arterial.
14. Pacientii cu risc de a dezvolta insuficienta multipla de organ perioperator sunt:
a. cei cu patologii asociate cu rezerva cardiorespiratorie functionala limitata;
b. pacientii tineri supusi unor interventii chirurgicale minore;
c. pacientii supusi unor interventii chirurgicale majore;
d. pacientii supusi unor interventii chirurgicale de urgenta pentru afectiuni intra-

abdominale/intra-toracice grave;
e. pacientii fara comorbiditati supusi interventiilor chirurgicale de amploare medie.
15. Urmatoarele informatii cu privire la efectele noradrenalinei sunt neadevarate, cu

exceptia:
a. este predominant un agonist alfa-adrenergic;
b. produce cresterea rezistentei vasculare sistemice;
c. produce vasodilatatie renala;
d. creste performanta contractila a miocardului;
e. produce vasodilatatie splanhnica.
16. Care dintre urmatoarele afirmatii privind necesarul de macronutrienti sunt adevarate:
a. carbohidratii furnizeaza 4kcal energie/g;
b. proteinele reprezinta 20-30% din necesarul caloric zilnic;
c. arginina reprezinta principala sursa de energie pentru enterocite;
d. lipidele asigura 50% din necesarul caloric zilnic;
e. proteinele reprezinta 5-15% din necesarul caloric zilnic.

17. Care dintre afirmatiile cu privire la nutritia enterala sunt adevarate:
a. este asociata cu reducerea permeabilitatii digestive;
b. initierea sa este recomandata in primele 5-7 zile de la internarea in spital sau admisia in
sectia de terapie intensiva;
c. suplineste pierderile generate de injuria hipermetabolica;
d. creste probabilitatea episoadelor de hiperglicemie chiar si la non-diabetici;
e. se insoteste de o rata crescuta a complicatiilor hepatice.
18. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la compartimentele hidrice sunt inexacte:
a. apa corporala totala la adult nu difera in functie de varsta, sex si masa corporala totala;
b. compartimentul extracelular contine 2/3 din apa totala;
c. apa intracelulara reprezinta aproximativ 2/3 din apa totala;
d. spatiul interstitial si cel intravascular se gasesc in echilibru osmotic;
e. compartimentul intravascular inglobeaza 75% din apa totala.
19. Urmatoarele afirmatii cu privire la hipokaliemie sunt adevarate, cu o exceptie:
a. pierderile gastrointestinale sunt o cauza majora de hipokaliemie;
b. hipokaliemia provoaca slabiciune musculara, parestezii, paralizii;
c. hipokaliemia devine semnificativa clinic pentru o valoare mai mare de 3,5 mEq/l a
potasiului seric;
d. scaderea rapida a potasiului seric poate duce la stop cardiac;
e. hipokaliemia este clinic semnificativa pentru o valoare a potasiului seric mai mica de 3,5
mEq/l.
20. Cresterea concentratiei serice a sodiului >160 mEq/l se asociaza cu urmatoarele semne si
simptome:
a. spasme musculare;
b. cresterea debitului urinar;
c. convulsii, coma;
d. tahicardie;
e. hemoragie intracraniana.
TESTE GRILĂ LICENȚĂ
TRAUMATISME TORACICE - TRAUMATISME ABDOMINALE - LEZIUNI SPECIFICE DE

ORGAN
1. Dintre leziunile cu risc vital decelate la examinarea primară enumerăm:
a) Pneumotoraxul în tensiune
b) Pneumotoraxul deschis
c) Hemotoraxul minim-moderat
d) Voletul costal
e) Tamponadă cardiacă
2. Cele trei semne clinice din TRIADA lui BECK întâlnite în tamponadă cardiaca sunt:
a) Turgescenta venelor jugulare

b) Hipotensiune arteriala
c) Colabarea venelor cervicale
d) Hipertensiune arteriala
e) Zgomotelor cardiace de intensitate scăzută
3. În hemotoraxul masiv următoarele afirmații sunt corecte:
a) Apare matitate la percuţie

b) Murmurul vezicular este absent
c) Radiografia toracica confirma diagnosticul
d) Apare timpanism la percuție
e) Tratamentul implica drenajul pleural și resuscitarea volemica
4. Dintre leziunile potențial severe, decelate la examinarea secundara enumeram:
a) Tamponadă cardiacă
b) Pneumotoraxul închis
c) Hemotoraxul minim - moderat
d) Toracele moale
e) Pneumotoraxul deschis
5.Diagnosticul în pneumotoraxul închis posttraumatic se poate stabili prin:
a. Examen clinic: timpanism percuție, murmur vezicular diminuat sau absent

b. Radiografia toraco-pulmonara
c. Echografia toracica
d. Examenul tomograf computer toracic
e. Nici una dintre cele de mai sus
6. Despre fracturile costale următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:
a) Fractura primelor trei coaste poate fi asociata frecvent cu leziuni ale splinei și
ficatului
b) Fractura coastelor de la mijlocul toracelui se asociază frecvent cu leziuni ale splinei și
ficatului
c) Fracturile costale se pot evidenția sau nu pe radiografia toraco-pulmonara
d) CT toracic are o sensibilitate crescuta pentru diagnosticul fracturilor costale.
e) Analgezia adecvata încearcă să asigura oxigenarea corespunzătoare, ventilația și
evacuarea secrețiilor
7. Următoarele afirmații despre contuziile aotice sunt adevărate:
a. Se produc prin mecanism de decelerare rapida (rezultat al forțelor de forfecare) sau

prin compresie directa asupra aortei
b. Semnele radiologice pot include: lărgirea mediastinului, condensare apicala, ștergerea
conturului aortei, deplasarea traheii spre dreapta
c. CT cu substanță de contrast este indicat pentru un diagnostic mai precis
d. Tehnicile endovasculare exclud riscul de obstrucție al vaselor intecostale și
paraplegie secundara
e. Anevrisme aortice secundare contuziilor aortice nu au soluție chirurgicala
8. Următoarele informaţii despre toracotomia în departamentul de urgenta în traumatismele toracice

sunt adevărate:
a. Nu trebuie efectuata în lipsa unui chirurg cu experiență în tratamentul leziunilor
toracice complexe
b. Aceasta procedura trebuie luata în considerare la pacienții cu traumatisme deschise,
ce au încetat să prezinte semne vitale cu mai puțin de 15 minute înainte de sosirea în
departamentul de urgenta
c. Poate avea printre obiective realizarea unui masaj cardiac intern, administrarea
intracardiaca a medicamentelor
d. Pericardiotomia poate fi, de asemenea, o măsură salvatoare
e. Nici o varianta nu este corecta
9.Următoarele noțiuni, în ceea ce privește evaluarea primară în traumatismele abdominale, sunt

adevărate:
a. Istoricul și mecanismul de producere al unei leziuni traumatice sunt extrem de

importante în stabilitrea diagnosticului
b. Identificarea cicatricilor vechi este importanta
c. Trebuiesc identificate posibile echimoze, plăgi, escoritii
d. Tușeul rectal nu se efectuează în evaluarea primara a pacientului
e. Palparea abdomenului la pacienții traumatizați este esențială, dar poate fi înșelătoare
10. Organele cel mai frecvent afectate în traumatisme abdominale sunt:
a) Splina
b) Rinichii
c) Pancreasul
d) Intestinul
e) Ficatul
11. Dintre afirmațiile despre leziunile intestinului subțire și mezenterului în traumatismele

abdominale, următoarele sunt adevărate:
a. Contuzia peretelui intestinal poate determina o perforație întârziată

b. Intestinul subțire și mezenterul sunt frecvent lezate în traumatismele produse prin
înjunghiere sau împușcare.
c. Prezenta semnelor contuzive datorate centurii de siguranță la nivelul peretelui
abdominal exclud riscul unor leziuni intestinale
d. În lipsa unor leziuni ale organelor parenchimatoase la examenul CT, care evidențiază
lichid intra-abdominal, trebuie să suspectam o hemoragie cu origine în arcadele
vasculare mezenterice
e. Avulsia mezenterului poate fi incriminata în apariția perforației intestinului subțire
12. Următoarele afirmaţii despre leziunile splinei în traumatismele abdominale sunt adevărate:
a. Splina este frecvent afectata în contuziile abdominale

b. Conservarea splinei este un deziderat, tratamentul nonchirurgical fiind de preferat la
pacienții stabili hemodinamic, cu leziuni splenice de grad scăzut
c. Pacienți cu extravazarea substanței de contrast IV la scanarea CT în dinamica pot fi
tratanti prin angioembolizare
d. Laparotomie exploratorie este obligatorie la pacienții cu leziuni splenice
e. Este bine că pacienții splenectomizati să fie vaccinați împotrivă bacteriilor
încapsulate, pentru a reduce riscul de infecții potențial fatale
13. Leziunile renale în traumatismele toraco-abdominale:
a. Contuziile renale necesita rareori intervenție chirurgicala

b. Leziunile bazinetului renal impun intervenție chirurgicala
c. Nefrectomie este necesara în leziunile penetrante renale
d. Interesarea hilului renal impune nefrectomia
e. Cateterul Foley trebuie menținut până când hematuria se remite, în leziunile
autolimitate.
14. Leziunile pancreasului în traumatismele abdominale:
a. Sunt rare datorita localizării retroperitoneale

b. Managementul terapeutic cuprinde controlul sângerării și drenajul peripancreatic
c. Leziunile pancreatice fară interesarea ductului pancreatic necesita drenajul acestuia
d. Leziunile localizate la stangă arterei mezenterice superioare pot fi rezolvate prin
pancreatectomie distala
e. Pancreasului poate fi lezat și în plăgi înjunghiate penetrante lombare
15. Despre leziunile colonului următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Leziuni ale colonului sunt des întâlnite în contuziile abdominale
b. Traumatismele colonului produse de proiectile pot fi reparate adesea prin sutura primara
c. Riscul de fistula anastomotica este cresut la pacienții ce asociază leziuni multiple organice sau soc
d. Colostoma temporară poate fi o metodă terapeutică preferată în unele situații
e. Leziunile extinse colo-mezenterice necesita rezecție
CS
1. *În voletul costal următoarele afirmații sunt corecte cu excepţia:
a. Într-un volet costal apare respiraţia paradoxală

b. O leziune frecvent asociata este contuzia parenchimului pulmonar subiacent
c. Intubația și ventilația mecanica sunt indicate la pacienții cu insuficienta respiratorie
acuta severa
d. Prin ventilaţie mecanică mobilitatea anormală a peretelui creste
e. Lichidele intravenoase se administrează cu precauție
2. *La pacienţii instabili hemodinamic cu traumatisme abdominale închise este de preferat să se

efectueze:
a. Examen CT abdominal de urgenţă

b. Examenul echografic FAST
c. Rezonanta magnetica nucleara
d. Lavajul peritoneal diagnostic
3. *Următoarele afirmaţii despre rupturile diafragmatice în traumatisme sunt adevărate cu excepția:
a. Deseori întâlnim avulsia completa a inserției musculare posterioare.

b. Leziunile de mici dimensiuni ale hemidiafragmului drept pot fi tratate nonchirurgical
(riscul de herniere fiind minim)
c. Ruptura diafragmului stâng este urmată de risc crescut de herniere intratoracică a
viscerelor abdominale
d. Leziunile asociate ale splinei, stomacului, colonului trebuie recunoscute și rezolvate
corect
e. Existenţa unor leziuni concomitente intratoracice pot impune diagnostic și tratament
chirurgical
4. *Despre leziunile hepatice posttraumatice următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:
a. Majoritatea leziunilor hepatice posttraumatice sunt autolimitate.

b. Gradul VI lezional este reprezentat de avulsia hepatica
c. Gradul VI lezional necesită tratament chirurgical de maximă urgență
d. Tomografia computerizată este modalitatea preferată de diagnostic la pacienții stabili
hemodinamic
e. Tomografia computerizată stabilește cu precizie gradul lezional hepatic
a) 5. *Următoarele afirmații sunt adevărate despre trauatismele abdominale cu excepția:

a. Se refera la contuzii sau plăgi abdominale
b. Plăgile pot fi produse prin înjunghiere sau împușcare
c. În plăgile prin împușcare gloanțele pot ricoșă și se pot fragmenta și determina leziuni
multiple secundare
d. Splina și ficatul având o mobilitate crescuta sunt frecvet lezate comparativ cu
organele cavitare.
e. Examenul computer tomograf nu influențează necesitatea realizării laparotomiilor
exploratorii în plăgile abdominale penetrante
PERETELE ABDOMINAL ȘI HERNIILE
1*. Cea mai frecventă hernie întalnită la femei este:
a. hernia Spiegel
b. hernia hiatală
c. hernia inghinală
d. hernia femurală
e. hernia ombilicală
2*. Herniile peretelui abdominal sunt următoarele, cu excepția:
a. ombilicală
b. epigastrică
c. hernia Spiegel
d. hernia incizională
e. hernia inghino-scrotală
3*. O plasă poate fi montată în diverse moduri, cu excepția:
a. în maniera ,,onlay”
b. în maniera ,,underlay”
c. ,,onlay” în profunzimea mușchilor
d. ,,underlay” cu plasa montată în spațiul preperitoneal
e. ,,underlay” cu plasa montată în spațiul intraperitoneal
4*. În complicațiile postoperatorii frecvente ale herniilor, infecția de plagă este:
a. o complicație problematică, care poate necesita excizia plasei
b. factor favorizant in vindecarea plagii
c. factor ce scade riscul de recidivă herniară
d. o indicație pentru montarea unei plase imediate
e. o urmare a administrării antibioticelor preoperator
5*. Despre tehnicile minim-invazive putem afirma:
a. sunt recomandate pentru herniile bilaterale
b. sunt recomandate pentru herniile recidivate
c. sunt recomandate pentru herniile incizionale

d. anestezia de elecție este rahianestezia
e. îmbunătățesc viteza de recuperare a pacientului
6. Din punct de vedere anatomic peretele abdominal poate fi împărțit în:
a. zona superioară
b. zona inferioară
c. zona mediană
d. zona centrală
e. zona laterală
7. Hernia Spiegel:
a. apare intr-o zonă caracteristică
b. poate să nu fie vizibilă
c. poate să nu fie palpabilă
d. în mod normal implică straturile anterioare ale peretelui abdominal
e. reprezintă una din cele două excepții ale herniilor de perete abdominal
8. Din punct de vedere clinic, putem întalni hernii:
a. asimptomatice
b. acute
c. simptomatice
d. subacute
e. cronice
9. Despre încarcerarea herniei cunoaștem?
a. este definită ca o ,,blocare “ a conținutului
b. poate fi nedureroasă
c. necesită intervenție chirurgicală de urgență
d. poate evolua catre o posibilă strangulare
e. nu necesită intervenție chirurgicală de urgență
10. În hernii, strangularea poate fi sugerată de:
a. prezența peritonitei localizate de acidoză
b. leucocitoză
c. modificarea de culoare a tegumentului
d. leucopenia
e. semne imagistice normale
11. Care sunt factorii de risc modificabili în indicația chirurgicală de reparare a herniei?
a. consumul de tutun
b. consumul de alcool
c. obezitate
d. diabet zaharat
e. hipertensiune arterială
12. Tehnicile de reparare a herniilor includ:
a. tehnici alloplastice
b. tehnica Hartmann
c. tehnici de separare a componentelor
d. tehnici anatomice
e. tehnica reprezentată de taxis
13. Plasa chirurgicală utilizată în hernii poate provoca:
a. apariția seroamelor
b. apariția flictenelor
c. reacții tisulare locale
d. apariția cicatricilor
e. apariția necrozei țesutului
14. Avantajele abordului minim invaziv în cura chirurgicală a herniei, sunt:
a. morbiditate crescută
b. reluarea tardivă a activităților sociale
c. morbiditate redusă
d. scăderea perioadei de spitalizare
e. recuperare mai rapidă
15. Complicațiile postoperatorii frecvente în cazul herniilor sunt:
a. accidentul vascular cerebral
b. seromul
c. infecția
d. recidiva postoperatorie
e. neuropatii postoperatorii
16. Procedeul alloplastic Lichtenstein reprezintă:
a. tehnica procedeului tisular
b. o operație pe cale anterioară, efectuată cu plasă
c. o operație pe cale anterioară, clasică
d. o operație pe cale laparoscopică
e. fixarea unei plase care acoperă suprafața anterioară a peretelui posterior al canalului inghinal
17. Abordarea posterioară a herniilor poate fi efectuată:
a. robotic
b. laparoscopic
c. clasic
d. endoscopic
e. bronhoscopic
18. Despre hernia obturatorie putem infirma:
a. reprezintă hernii ale peretelui abdominal
b. reprezintă hernii ale orificiului miopectineal
c. reprezintă o categorie distinctă de hernii
d. reprezintă o hernie des intalnită
e. diagnosticul este ușor de pus și necesită un nivel scăzut de suspiciune
19. Hernia sportivului:

a. este de obicei cauzată de tensiune la nivelul mușchilor adductori
b. mișcarile bruște pot atenua durerea
c. mai este cunoscută sub denumirea de ,,hernia Gilmore”
d. mai este cunoscută sub denumirea de ,,hernia de volei”
e. la examenul clinic, pacientul poate să nu prezinte o hernie clară
20. Care sunt tipurile de hernii ale peretelui abdominal?
a. hernii incizionale
b. hernii ombilicale
c. hernii crurale
d. herniile orificiului miopectineal
e. hernii ventrale
ESOFAG
Complement simplu :
1*. Inervația esofagului este asigurată de :
a) Esofagul proximal este inervat de autonom prin nervul vag și lanțul toracic simpatic
b) Esofagul mijlociu este inervat de nervul vag prin nervii laringieni recurenți și de lanțul
simpatic cervical.
c) Lezarea nervului laringeu recurent perturba doar activitatea corzilor vocale

d) In musculara propria, între straturile musculare circular și longitudinal, nu se află plexul
nervos intramural
e) Inervația esofagului este asigurată de sistemul nervos autonom prin fibre simpatice și
parasimpatice care actionează antagonic.
2*. Alegeți afirmațiile corecte despre herniile hiatale :
a) Cel mai rar tip de hernie hiatală este cea prin alunecare
b) In tipul I, exista un prolaps izolat al stomacului printr-un ligament frenoesofagian slăbit
c) Tipul IV este o combinație între o hernie de alunecare și una paraesofagiană
d) Herniile hiatale de tip pot fi asimptomatice, deoarece nu există nici un risc pentru încarcerare
e) Există cinci tipuri de hernii hiatale.
3*. Alegeți excepția din următoarele afirmații :
a) Simptomatologia principală a pacienților cu achalazie constă în disfagie
b) Pacienții cu achalazie acuză regurgitații
c) Achalazia este diagnosticată prin tranzit baritat, arată semnul clasic de 'nișă'
d) Endoscopia în achalazia cardiei este întotdeauna efectuată pentru a exclude alte cauze de obstrucție
distală
e) Tratamentul achalaziei este limitat la intervenții paliative.
4*. Alegeți excepția din urmatoarele afirmații :
a) Esofagul se împarte în patru segmente
b) Esofagul traversează toracele în mediastinul posterior
c) Aorta este situată de partea dreapta a esofagului
d) Esofagul începe la nivelul cartilajului cricoid
e) Esofagul se termină la nivelul vertebrei toracice T11

5*. Esofagul traversează toracele :
a) Mediastinul posterior
b) Mediastinul mijlociu
c) Mediastinul anterior
d) La stânga de aorta
e) Anterior de trahee
Complement multiplu :
1. Ce investigații sunt utilizate în evaluarea patologiei esofagiene :
a) Computer tomograf
b) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Tranzit baritat
d) Endoscopie digestivă inferioară
e) Ecografie endoscopică
2. Ce investigații se recomandă in BRGE?
a) Ph-metria esofagiana
b) Tranzit baritat
c) Endoscopie digestiva superioară
d) Ecografia abdominala
e) Computer tomograf
3. Enumerați simptomele atipice ale BRGE :
a) Pirozis
b) Dureri retrosternale
c) Tuse
d) Disfonie
e) Regurgitare
4. Enumerați procedurile chirurgicale folosite în BRGE :
a) Procedura Nissen
b) Belsey-Mark
c) Whipple
d) Dorr
e) Hill
5. Intervențiile paliative pentru pacienții cu cancer esofagian sunt :
a) Dilatația endoscopică
b) Stenturile esofagiene
c) Terapia cu laser și terapia fotodinamică
d) Toracotomie
e) Radioterapia și chimioterapia
6. Investigarea suspiciunii de perforație esofagiană toracică presupune :
a) Radiografia toracică standard
b) Esofagograma
c) Tomografia computerizată cu substanța de contrast oral

d) Ecografia abdominală
e) Radiografia abdominală simplă
7. Clasificarea herniilor hiatale :
a) Hernia hiatală de alunecare (tip I)
b) Hernie paraesofagiană adevarată tip II
c) Hernia de tip III (alunecare și paraesofagiană)
d) Hernia ce implică hernierea altor organe (tip IV)
e) Hernie ce implică hernierea altor organe (tip V)
8. Ingestia de corpi străini :
a) Tranzitul baritat este indicat
b) CT cervico-toracic nu are indicație
c) Tratamentul presupune extragerea cu ajutorul esofagoscopului
d) Se poate asocia cu perforația esofagului
e) Tratamentul chirurgical poate fi necesar
9. Algortimul de tratament în ingestia caustică :
a) cateter intravenos
b) sonda nazo-gastrică
c) regim NPO (nimic per os)
d) nu este necesară esofagoscopia
e) nu este necesară menținerea căilor aeriene libere
10. Evaluarea paraclinică în cancerul esofagian :
a) Tranzit baritat
b) Tomografia computerizată
c) Endoscopia digestivă superioară
d) Eco endoscopia nu este necesară
e) PET-CT nu este util
11. Modificarile ale stilului de viață în tratamentul BRGE :
a) Creșterea în greutate
b) Evitarea clinostatismului după masă
c) Evitarea consumului de alcool
d) Mese reduse cantitativ
e) Evitarea ortostatismului dupa masă
12. Simptomele tipice în BRGE sunt :
a) Disfonia
b) Tuse
c) Durere retrosternala
d) Pirozis
e) Regurgitare
13. Proceduri chirurgicale anti-reflux
a) Procedura Nissen - plicatură 360 grade
b) Procedura Belsey-Mark - plicatură 360 grade
c) Procedura Dor - plicatură 180 grade
d) Procedura Nissen - plicatură 240 grade
e) Procedura Belsey-Mark - plicatură 240 grade

14. Tratamentul chirurgical în cancerul esofagian :
a) Rezectia chirurgicală cea mai buna metodă de vindecare
b) Morbiditate și mortalitate chirurgicală scazute
c) În cazurile incipiente supraviețuirea >50%
d) Supraviețuirea la 5 ani - 20%
e) Pentru reconstrucția esofagiană se folosesc stomac, rect, colon
15. Diverticuli esofagieni
a) Diverticulii de pulsiune sunt asociați cu disfuncția motilitații esofagiene
b) Diverticulii de tracțiune sunt diverticuli adevărați ce implică toate straturile
c) Diverticulii de tracțiune se dezvoltă de la o adenopatie inflamatorie
d) Diverticulii Zenker sunt diverticuli de pulsiune
e) Diverticulii de pulsiune sunt diverticuli adevărați
STOMACUL ȘI DUODENUL
1. Ulcerele gastrice de tip I:

a. Sunt cel mai puțin frecvente
b. Apar pe curbura mică a stomacului în zona de deasupra antrului
c. Apar în combinație cu ulcerele duodenale
d. Sunt cele mai frecvente
e. Apar în regiunea prepilorică
2. Ulcerele gastrice de tip IV:

a. Apar superior pe mica curbură, în apropierea joncțiunii gastroesofagiene
b. Sunt asociate cu producția normală sau scăzută de acid
c. Se dezvoltă în regiunea prepilorică
d. Sunt cel mai puțin frecvente
e. Apar în combinație cu ulcerele duodenale
3. Manifestările clinice ale ulcerelor gastrice benigne în formele necomplicate pot fi:
a. Durere epigastrică cu caracter de arsură
b. Vărsături incoercibile
c. Anorexie
d. Durerea poate iradia posterior
e. Scădere ponderală
4. Esofagogastroduodenoscopia în boala ulceroasă peptică:

a. Se realizeaza prin examen radiologic
b. Implică trecerea unui aparat optic din cavitatea bucală în esofag, stomac și duoden
c. Nu permite efectuarea de biopsii
d. Confirmă prezența unui ulcer
e. Biopsia se realizează doar în ulcerul duodenal
5. Biopsia în ulcerele gastrice:

a. Se realizează prin radiografie baritată
b. Se realizează prin esofagogastroduodenoscopie
c. Stabilește prezența sau absența carcinomului
d. Stabilește prezența hemoragiei sau stenozei
e. Nu este obligatorie
6. Caracteristicile endoscopice care sugerează malignitate în ulcerele gastrice sunt:

a. Dimensiunea mare > 3 cm a ulcerului
b. Marginile subdenivelate
c. Dimensiunile ulcerului între 1 și 3 cm
d. Marginea supradenivelată
e. Prezența hiperclorhidriei
7. În boala ulceroasă peptică tranzitul baritat reprezintă:

a. O investigație endoscopică
b. O investigație fluoroscopică a esofagului, stomacului și duodenului
c. Permite biopsia
d. Este o investigație superioară endoscopiei
e. Vizualizează de obicei un crater mic, în afara conturului extern al stomacului
8. Tratamentul medical pentru ulcerul gastric necomplicat include:

a. Întreruperea tutunului
b. Terapia de supresie a acidității gastrice
c. Chirurgie de urgență
d. Tratamentul infecției cu H. pylori
e. Întreruperea AINS
9. *Tratamentul medical pentru ulcerul gastric necomplicat include următoarele, cu

excepția:
a. Întreruperea alcoolului
b. Terapia de supresie a acidității gastrice
c. Întreruperea AINS
d. Rezecție gastrică de urgență
e. Administrarea de agenți citoprotectori
10. Continuitatea digestivă după antrectomie în ulcerul gastric se realizează:

a. Cu o ansă jejunală proximală (reconstrucția Billroth II)
b. Cu un segment de colon
c. Cu duodenul proximal (reconstrucția Billroth I)
d. Cu duodenul distal (reconstrucția Billroth II)
e. Cu o ansă ileală (Roux-en-Y)
11. Gastrita de stres include apariția ulcerului:

a. La pacienții cu traumatisme toracice minore
b. La pacienții cu arsuri grave (ulcerul Curling)
c. La pacienții cu leziuni ale SNC (ulcerul Cushing)
d. La pacienții cu arsuri moderate (ulcerul Cushing)
e. La pacienții cu traume severe sau insuficiență multiplă de organe
12. Factorii de risc pentru adenocarcinomul gastric includ:
a. Infecția cu H. Pylori
b. Polipii adenomatoși gastrici
c. Hiperclorhidria
d. Polipii gastrici hiperplastici
e. Gastrita cronică
13. *Linita plastică se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

a. Infiltrează stomacul în întregime
b. Este un tip bine circumscris de cancer
c. Are prognostic deosebit de rezervat
d. Stomacul poate avea aspectul unui tub rigid
e. Infiltrează difuz porțiuni din peretele gastric
14. Examenul fizic în adenocarcinomul gastric poate evidenția:

a. Prezența ascitei
b. Nodul limfatic supraclavicular drept
c. Nodul ombilical palpabil (semnul Sister Mary Joseph)
d. Nodul limfatic supraclavicular stâng (nodulul lui Virchow)
e. Palparea unei formațiuni tumorale epigastrice
15. Gastrectomia subtotală radicală în adenocarcinomul gastric:

a. Îndepărtează 50% din stomac
b. Se efectuează pentru leziunile proximale
c. Îndepărtează aproximativ 85% din stomac și marele epiploon
d. Este indicată în leziunile distale
e. Este urmată de anastomoză Billroth I
16. Tratamentul chirurgical al unei perforații ulceroase implică următoarele, cu excepția:
a. Frecvent rezecții gastrice extinse
b. Sutura ulcerului cu omentoplastie
c. Intervenții chirurgicale deschise
d. Intervenții chirurgicale laparoscopice
e. Doar tratament medicamentos
17. *Un pacient cu ulcer hemoragic va prezenta următoarele, cu excepția:

a. Melenă
b. Rectoragii
c. Scaune diareice multiple
d. Hematemeză
e. Sângerare masivă cu semne de șoc
18. *Contraindicațiile relative pentru chirurgia bariatrică includ următaorele, cu excepția:

a. Boala pulmonară în stadiu final
b. Ciroza cu hipertensiune portală
c. Dependența necontrolată de alcool
d. Apneea în somn
e. Boala coronariană instabilă
19. Gastrectomia longitudinală ca intervenție chirurgicală bariatrică se caracterizează

prin, cu excepția:
a. Este o intervenție chirurgicală rar folosită
b. Este o procedură restrictivă
c. Nu este reversibilă
d. Stomacul ia forma unui tub
e. Chirurgul îndepărteză laparoscopic aproximativ 85% din stomac
20. Cele mai frecvente operații bariatrice din Statele Unite sunt:
a. Gastrectomia longitudinală
b. Diversia biliopancreatică cu switch duodenal
c. Bandarea gastrică ajustabilă
d. Gastrectomia totală
e. By-pass-ul gastric Roux-en-Y
INTESTINUL SUBȚIRE ȘI APENDICELE
1*.Care din următoarele, nu reprezintă un diagnostic diferențial al apendicitei acute?
a) ITU
b) Sarcina ectopica;
c) Pneumonia;
d) Colecistita Acuta;
e) Neoplasm Colon ascendent.
2*.Din tabloul clinic al OIS, care din următoarele nu face parte:
a) Durere abdominala;
b) Vărsături;
c) Disfagie;
d) Absenta tranzitului intestinal pentru gaze;
e) Sensibilitate la palpare;
3*.Care din următoarele afirmații este falsa, în legătură cu Boala Crohn de la nivelul IS:
a) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie acuta;
b) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează pielea;
c) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează ochii
d) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează gura;
e) Boala Crohn este o afecţiune inflamatorie transmurală, a tractului digestiv ce poate include
manifestări extraintestinale care afectează articulaţiile şi sistemul biliar
4*.Triada bolii Crohn de la nivelul ÎS, cuprinde:
a) Scădere ponderala, diaree, dureri abdominale;
b) Scădere ponderala, dureri abdominale,vărsături;
c) Diaree, scădere ponderala,dureri articulare;
d) Dureri abdominale, diaree, febra;
e) Febra,vărsături,diaree.
5*.Leiomioamele apar cel mai frecvent :
a) La femei;
b) La bărbați;
c) La nivelul jejunului;
d) Vârstă cuprinsa intre 20-30 de ani;
e) La copii.
6. Diagnosticul diferenţial al durerii localizate în cadranul abdominal inferior drept include o varietate
de afecţiuni :
a) Enterice;
b) Urologice;
c) Musculoscheletale;
d) Ginecologice;
e) Pulmonare.
7. Tumorile apendicelui pot include:
a) Mucocelul;
b) Leiomiomul;
c) Carcinoidul;
d) Sarcomul;
e) Carcinomul.
8. Pregătirea preoperatorie adecvată în cazul apendicitei acute, trebuie să includă reechilibrare hidro-
electrolitică intravenoasă şi tratament antibiotic adecvat florei colonice, care dintre următoarele
antibiotic, se pot utiliza?
a) Cefalosporină de generația a III-a;
b) Cefalosporină de generaţia a doua;
c) Cefalosporină de generația I-A;
d) Penicilină cu spectru larg;
e) Fluoroquinolona.
9. Dacă apendicele nu a fost perforat, antibioticele pot fi întrerupte :
a) Imediat post-operator;
b) La 6 ore post-operator;
c) La 72 de ore post-operator;
d) Nu se administrează antibiotic;
e) în primele 24 de ore postoperator.
10. Entităţile comune care pot imita apendicita acută includ :
a) Pielonefrita;
b) Durerea ovulatorie (Mittelschmerz);
c) Chistul ovarian rupt sau hemoragic;
d) Diverticulită cecală sau sigmoidiană;
e) Ulcer gastric.
11. Care din următoarele enunțuri, sunt adevărate în legătură cu Ischemia mezenterică acută (IMA) :
a) Este o urgenţă chirurgicală;
b) Este reprezentată de compromiterea vascularizaţiei mezenteronu¬lui, precursorul intestinului

subţire şi al colonului proximal;
c) Nu reprezintă o urgenta chirurgicala;
d) Tratamentul iniţial constă în reechilibrare şi corectarea rapidă a oricăror anomalii metabolice.
e) Standardul de aur este reprezentat de arteriografia mezenterică.
12. Necroza intestinului subţire poate fi cauzată :
a) De compromiterea directă a mezenterului (precum în volvulus);
b) De compromiterea directa a mezenterului (Precum în ulcer);
c) Carcinomatoza peritoneala;
d) O creştere a presiunii intraluminale, cu scăderea perfuziei peretelui intestinal;
e) O scădere a presiunii intraluminale,cu scăderea perfuziei peretelui intestinal.

13. Care din următoarele reprezintă cauze extrinseci ale OIS:
a) Volvulus;
b) Carcinomatoza;
c) Aderentele postoperatorii;
d) Hernia inghinala/ombilicala;
e) Apendicita acuta.
14. Cele mai importante examinări iniţiale în OIS sunt reprezentate de:
a) Radiografia abdominala în clinostatism;
b) Radiografia abdominala în ortostatism;
c) Radiografia toracică în ortostatism;
d) Ecografia abdomino-pelvina;
e) Computerul tomograf de abdomen și pelvis.
15. Cauze frecvente de ileus:
a) Narcoticele;
b) Repausul la pat;
c) Hipotiroidismul;
d) Anestezia;
e) AINS
16. Alegeți afirmațiile adevărate despre tratamentul OIS.
a) Începe cu reechilibrarea hidro-electrolitică;
b) Monitorizarea frecventă a diurezei;
c) Decompresia nazogastrică ;
d) Pacientului nu i se oferă nimic per os ;

e) Pacientului i se oferă hrana și apa per os;
17. Indicaţiile chirurgicale în boala Crohn:
a) Ocluzie completă acută a intestinului ;
b) Ocluzie parţială cronică a intestinului ;
c) Fistulă (ex. enterocutanată, enterovezicală, enterovaginală) ;
d) Perforaţie;
e) Melena.
18. Terapia biologica în boala Crohn se efectuează cu :
a) AINS;
b) Adalimumabul;
c) Antibiotice;
d) Infliximabul;
e) Certolizumabul.
19. Cele mai frecvente manifestări asociate diverticulului Meckel sunt:
a) Hemoragia;
b) Fistula recto-vaginala;
c) Fistula ombilicală;
d) Inflamaţia;
e) Ocluzia .
20. Sindromul intestinului scurt este, în general, rezultatul uneia sau mai multor rezecţii ale
intestinului subţire , precum în următoarele patologii:
a) Boala Crohn;
b) Enterocolită necrozantă;
c) Volvulus;
d) Multiple OIS ;
e) Constipație cronica.
COLON,RECT,ANUS
1. Despre diverticulită sunt adevărate următoarele afirmații :

a. Este o inflamație a unuia sau a mai multor diverticuli ce se poate extinde la
țesuturile de vecinatate
b. Inflamația este inițiată de obstrucția coletului diverticular de către un coprolit
c. Fistula colo-vezicală este cea mai rară complicație fistulară provocată de
diverticulită
d. În 85% din cazuri tratamentul diverticulitei acute este inițial chirurgical
e. Pacienții necesită hidratare parenterală și antibioterapie
2. Despre tabloul clinic și evaluarea colitei ulcerative sunt adevărate următoarele

afirmații :
a. Variază în funcție de extensia leziunilor la nivelul colonului și de severitatea bolii
b. Debutul afecțiunii este întotdeauna insidios, cu evoluție lent progresivă
c. Pacienții pot prezenta scădere ponderală, deshidratare, dureri abdominale și febră
d. Manifestările extraintestinale precum spondilita anchilopoetică și artrita periferică
sunt foarte frecvente
e. Investigația de referință pentru diagnostic este endoscopia cu biopsie
3. *Tratamentul chirurgical în colita ulcerativă este indicat în :
a. Colita fulminantă
b. Megacolonul toxic
c. Boala refractară la tratament
d. Pacienți ce au dezvoltat displazie sau cancer
e. Toate raspunsurile sunt corecte
4. În tratamentul chirurgical al colitei ulcerative :

a. Proctocolectomia cu rezervor ileoanal este considerată intervenția chirurgicală de
elecție
b. Ileostomiile definitive sunt realizate cu precădere
c. Proctocolectomia se poate realiza în I,II sau III timpi
d. Toate răspunsurile sunt corecte
e. Nici un răspuns correct
5. Tratamentul medical actual al colitei ulcerative cuprinde :

a. Antibiotice – ciprofloxacina, metronidazol
b. Terapie biologică cu agenți antifactor de necroză tumorală – Infliximab
c. Imunomodulatoare – Metotrexat, Ciclosporina
d. 5-aminosalicilati – Mesalazina
e. Corticosteroizi exclusiv cu administrare sistemică – metilprednisolon
6. Despre evaluarea în ocluzia intestinului gros se poate spune :

a. Semnele și simptomele includ absența tranzitului intestinal și distensia
abdominală
b. Evenimentul obstructiv intestinal acut este sugerat de debutul insidios al
simptomatologiei
c. Prezența pneumoperitoneului subdiafragmatic poate sugera o perforație diastatică
asociată
d. Tușeul rectal nu prezintă valoare diagnostică
e. Debutul simptomatologiei este întotdeauna brusc
7. Despre investigațiile imagistice utilizate în diagnosticul ocluziei intestinale sunt

adevărate următoarele afirmații:
a. Prezența de aer liber subdiafragmatic indica perforatia asociata
b. Radiografia abdominală simplă nu este utilă în stabilirea sediului ocluziei
c. Radiologic, volvulusul are aspect de ‘’boaba de cafea’’
d. Pneumatoza decelată radiologic sugerează ischemia colonului
e. Utilizarea substanței de contrast este indicată în diagnosticul perforațiilor
8. Despre cancerul colorectal sunt adevărate următoarele afirmații :

a. Reprezintă a 3-a cauză de deces la nivel Mondial
b. Majoritarea apar sporadic, fără o mutație genetică cunoscută
c. Majoritatea sunt cauzate de un sindrom de cancer familial, cu o mutație cunoscută
d. Sindromul PAF, cauzat de o mutație a genei APC, este responsabil de 1% din cancerele
colorectale
e. Adenocarcinomul este o formă rară de cancer colorectal
9. Despre screeningul cancerului colorectal se poate spune :

a. Rata de supraviețuire a cancerului colorectal la 5 ani este de doar 20%
b. Pacienții sunt clasificați ca fiind cu risc mediu sau ridicat
c. Printre testele de screening ce identifică atât polipoza cât și cancerul se numără
sigmoidoscopia flexibilă la 5 ani
d. Testul de hemoragii oculte din materii fecale reprezintă principala probă de
screening pentru cancer
e. Pacienții cu BII nu au indicație de colonoscopie anuală cu biopsie
10. Despre tabloul clinic în cancerul colorectal sunt adevărate :

a. Cancerele de colon drept sunt leziuni exofitice, asociate cu constipație
b. Tumorile colonului drept sunt asimptomatice o lungă perioadă de timp
c. Hemoragiile oculte însoțite de anemie sunt principala manifestare a cancerului de
colon drept
d. Cancerele colonului stâng se manifestă prin rectoragii macroscopice
e. Tenesmele rectale sunt semne ale cancerului rectal
11. Sistemul de stadializare TNM în cancerul colorectal :

a. T1 – tumora invadează submucoasa
b. N2-metastaze în peste 2 ganglioni pericolici
c. N1- metastaze în 1-3 ganglioni pericolici
d. M1- metastaze la distanță prezente
e. T4 – tumora invadeaza structuri de vecinatate
12. În tratamentul cancerului colorectal :

a. Radioterapia reprezintă întotdeauna prima fază a tratamentului
b. Includerea mezenterului în rezecția chirurgicală facilitează excizia ganglionilor
limfatici tributari
c. Hemicolectomia dreaptă este intervenția chirurgicală electivă pentru cancerele
colonului drept
d. Cancerele rectale evidențiate minim T3 în stadializarea preoperatorie beneficiază
în prima fază de tratament chirurgical
e. Laparoscopia este contraindicată în chirurgia cancerului colorectal
13. Hemoroizii :
a. Sunt ectazii venoase situate la nivelul canalului anal
b. Sunt localizați în 3 poziții constante și clasificați în externi și interni
c. Hemoroizii interni au originea sub linea pectinee
d. Hemoroizii externi au originea deasupra liniei pectinee
e. Toate răspunsurile corecte
14. Despre tratamentul hemoroizilor sunt adevărate următoarele afirmații :

a. Tratamentul nu se alege în funcție de gradul bolii hemoroidale
b. Hemoroizii asimptomatici necesită tratament chirurgical
c. Evitarea constipației este principala recomandare igienodietetică
d. Ligatura cu benzi elastice se poate utiliza pentru hemoroizii interni de grad 1 si 2
e. Nici un răspuns corect
15. Despre tratamentul abceselor anorectale :

a. Drenajul chirurgical prin incizie este principala formă de tratament
b. Cateterul Pezzer poate fi introdus cu rezultate terapeutice bune în cavitate
c. Antibioterapia nu este indicată
d. Nici un răspuns corect
e. A,b,c corecte
16. * După o naștere pe cale naturală, o femeie tânără în vârstă de 30 de ani reclamă
apariția unei tumefacții dureroase perianale, de 2 cm, consistență elastică.
Tratamentul indicat este :
a. Excizie
b. AINS
c. Hidrocortizon topic
d. Biopsie
e. Băi de șezut
17. *Care este cea mai recomandată metodă de screening pentru o femeie de 50 de ani
cu mama cunoscută cu cancer de colon în antecedente?
a. Test pentru hemoragiile oculte din materiile fecale
b. Test ADN din materiile fecale
c. Colonografie CT
d. Sigmoidoscopie flexibilă
e. Colonoscopie
18. *Scopul ileostomiei de protecție derivative după o rezecție anterioară joasă de rect
cu anastomoză colorectală primară la un pacient cu cancer rectal este :
a. Reduce recurența locală a cancerului
b. Evită o intervenție chirurgicală ulterioară
c. Reduce riscul fistulei anastomotice
d. Evită necesitatea chimioterapiei postoperatorii
e. Reduce utilizarea radiațiilor
19. *Stadializarea postoperatorie la un pacient cu colectomie dreaptă pentru cancer

cecal relevă T3N1MO. Care este atitudinea ulterioară?
a. Colonoscopia
b. Chimioterapia
c. Radiațiile
d. CT abdomino-pelvin
e. IRM hepatică
20. *Cea mai adecvată investigație pentru un bărbat de 45 de ani ce acuză rectoragii
intermitente și fatigabiligate este :
a. CEA
b. HLG completa
c. THOMF
d. Colonoscopie CT
e. Colonoscopie
CAILE BILIARE
1. Adevărat despre embriologia arborelui biliar:
a) Arborele biliar îşi are originea la nivelul unui diverticul al proenteronului;
b) Din diverticulul proenteronului iau naştere are 4 muguri;
c) Din diverticulul proenteronului iau naştere ficatul, pancreasul ventral şi vezicula biliară;
d) Vezicula biliară se localizează în hipocondrul stâng sub diviziunea lobilor drept şi stâng ai
ficatului;
e) Cu excepţia suprafeţei ataşate în patul hepatic, vezicula biliară este acoperită de peritoneu;
2. Anatomia arborelui biliar:
a) Canalele hepatice drept şi stâng se unesc şi formează calea biliară principală;
b) Canalul cistic prezintă în interior valvele spiralate a lui Heister;
c) În ligamentul hepatoduodenal, CBP se găseşte la dreapta, artera hepatică proprie la stânga, iar vena
portă în posterior;
d) Artera hepatică proprie este situată în triunghiul Callot;
e) CBP după ce se uneşte cu ductul pancreatic se deschide în prima porţiune a duodenului prin
ampula Vater;
3. FALS despre litiaza biliară:
a) Incidenţa calculilor biliari creşte cu vârsta;
b) Femeile sunt de circa 3 ori mai frecvent afectate decât bărbaţii;
c) Litiaza biliară nu tinde la agregare familială;

d) Formarea de calculi poate fi prevenită prin dietă săracă în fibre, consum de alimente cu conţinut în
acizi graşi saturaţi;
e) Calculii micşti reprezintă circa 25 % dintre toate tipurile de calculi;
4. Despre examenul clinic în litiaza biliară:
a) Dacă pacientul este icteric, anamneza poate să sugereze o afecţiune hepatocelulară, un obstacol
mecanic sau o neoplazie subiacentă;
b) Elementul central al afecţiunii biliare este durerea;
c) În colica biliară, durerea este constantă, destul de severă, localizată în hipocondrul drept;
d) Iradierea durerii în colica biliară este frecventă în umărul stâng;
e) Durerea tinde să apară a jeun;
5. Colecistita acută NU prezintă:
a) Durerea se menţine peste 3-4 ore şi poate continua pe parcursul a câteva zile
b) Poate fi însoţită de greaţă, vărsături şi febră;
c) În formele severe poate prezenta manifestări sistemice febră, tahicardie şi chiar instabilitate
hemodinamică;
d) Durerea surdă, vagă în abdomenul superior sugerează un obstacol pe căile biliare extrahepatice;
e) Pruritul apare la concentraţii tisulare scăzute de acizi biliari neconjugaţi;

6. Examinarea clinică în litiaza biliară:
a) Pulsul poate fi ridicat secundar durerii, inflamaţiei sau infecţiei;
b) Semnul Murphy este pozitiv în colecistita acută;
c) Semnul Murphy reprezintă continuarea respiraţiei la palparea profundă în hipocondrul drept;
d) Semnul Courvoisier reprezintă prezenţa veziculei biliare în hipocondrul drept dar fără sensibilitate
la palpare, împreună cu icter sclero-tegumentar;
e) Iradierea durerii în colica biliară este frecvent în umărul stâng;
7. Investigaţii paraclinice în litiaza veziculară:
a) Testele funcţiei hepatice furnizează informaţii despre procesul patologic cauzator;
b) Fosfataza alcalină serică creşte mai frecvent în colestaze induse medicamentos decât în cele
obstructive;
c) Nivelul seric al bilirubinei conjugate (directe) creşte în bolile hemolitice;
d) Nivelul seric al bilirubinei neconjugate (indirecte) este crescută în prezenţa unui obstacol pe căile
biliare extrahepatice;
e) Creşterea concomitentă a gama-glutamil transferazei (GGT) si a fosfatazei alcaline indică ca sursă

a creşterii calea biliară;
8. FALS despre analizele de laborator în colelitiază:
a) Hemoglobina sau hematocritul pot fi crescute dacă pacientul este deshidratat;

b) Hiperleucocitoza cu devierea la stânga a formulei leucocitare sugerează inflamaţie acută şi
infecţie;
c) În icterele obstructive bilirubina conjugată este excretată în urină;
d) În caz de un obstacol incomplet, bilirubina serică creşte şi fosfataza alcalină rămâne normală;
e) Nivelurile serice ale AST şi ALT sunt normale în diferite tipuri de hepatite;
9. Adevărat despre diagnosticul colelitiazei:
a) Imagistica nu este utilă în diagnosticul definitiv al afecţiunii biliare;
b) Examenele imagistice sunt utile într-o varietate de intervenţii terapeutice;
c) Explorarea iniţială de elecţie în caz de afecţiuni biliare este colecistografia;
d) Ecografia este mai puţin utilă în evidenţierea calculilor de la nivelul căilor biliare;
e) Calculii veziculari sunt vizibili frecvent pe radiografia abdominală simplă (90%);
10.Examinarea imagistică a litiazei biliare:
a) Tomografia computerizată reprezintă investigaţia de elecţie;
b) Ecografia poate detecta cu succes calculi cu diametrul de până la 3 mm;
c) Radiografia abdominală poate detecta aer în calea biliară ca urmare a unei soluţii de continuitate
între tractul biliar şi cel gastro-intestinal;
d) Colangio-pancreatografia prin rezonanţă magnetică (MRCP) este utilă în demonstrarea prezenţei

calculilor la nivelul căii biliare principale;
e) ERCP – colangiopancreatografia endoscopică retrogradă are ca avantaj faţă de MRCP că nu este
invazivă şi nu implică utilizarea radiaţiilor;
11.Tratamentul litiazei veziculare:
a) Majoritatea pacienţilor cu litiază veziculară rămân asimptomatici;
b) Două treimi nu vor dezvolta complicaţii timp de 20 de ani;
c) Colecistectomia profilactică la adulţi este indicată deoarece simptomele complicaţiilor apar tardiv;
d) La pacienţii cu colici biliare repetate nu creşte riscul de complicaţii;
e) Colecistectomia pentru litiaza veziculară asimptomatică este justificată de riscul crescut de

carcinom al colecistului;
12.Evoluţia colecistitei acute:
a) Patogenia implică existenţa obstrucţiei persistente a canalului cistic, asociat cu inflamaţie şi

infecţie;
b) Inflamaţia nu depăşeşte peritoneul visceral ce acoperă colecistul;
c) Progresia procesului infecţios duce la complicaţii ca empiemul, gangrena şi perforaţia colecistului;
d) Durerea este deobicei inconstantă, cu localizare variabilă în etajul superior şi fără iradiere;
e) Dacă boala evoluează către perforaţie poate fi întâlnită peritonita generalizată;

13.Diagnosticul diferenţial al colecistitei acute se poate face cu:
a) Abcesul splenic;
b) Hepatita acută;
c) Esofagita de reflux;
d) Ulcerul perforat;
e) Apendicita acută;
14.FALS despre diagnosticul colecistitei acute:
a) Ocazional pacientul va prezenta o creştere discretă a amilazei serice;
b) Ecografia este foarte utilă în diagnosticul definitiv;
c) Pereţii sub 3 mm este semnul ecografic specific pentru colecistita acută;
d) Ecografia nu aduce informaţii suplimentare despre pancreas şi ductele biliare intrahepatice;
e) Dacă există suspiciune de perforaţie intestinală trebuie efectuate o radiografie abdominală simplă
şi una toracică;
15.Forme evolutive anatomoclinice ale colecistitei acute:
a) Ileus biliar;
b) Litiază coledociana primară;
c) Colecistită acută gangrenoasă;
d) Colecistită acută flegmonoasă;
e) Colecistită acută edematoasă;
*16. FALS despre colecistita cronică:
a) Colica biliară este cel mai frecvent simptom asociat colecistitei cronice litiazice;
b) Diagnosticul diferenţial se face cu refluxul gastro-esofagian, obstrucţia ureterală şi angina

pectorală;
c) Ultrasonografia este investigaţia de elecţie pentru confirmarea calculilor biliari;
d) Tratamentul non-chirurgical este frecvent utilizat datorită ineficienţei colecistectomiei;
e) Tratamentul chirurgical standard este reprezentat de colecistectomia laparoscopică;
*17. Tabloul clinic al colangitei implică:
a) Icterul este un semn inconstant;
b) Colangita se instalează în prezenţa infecţiei concomitente, deobicei E. Coli sau K. Pneumoniae;
c) Colangita acută supurativă nu dezvoltă şoc septic;
d) Triada Charcot este specifică colecistitei cronice;
e) Deobicei apare sensibilitatea la decompresie în prezenţa colangitei acute;

*18. Pancreatita acută biliară:
a) Apare din cauza obstrucţiei tranzitorii sau persistente a canalului pancreatic deobicei la nivelul
ampulei Vater;
b) Tabloul clinic este reprezentat de durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept;
c) Tabloul clinic nu include iritaţia peritoneală ce simulează abdomenul acut;
d) În formele de pancreatită severă se efectuează colecistectomie laparoscopică în siguranţă;
e) Colangiografia intraoperatorie nu aduce beneficii şi nu este indicată în momentul colecistectomiei;
*19. Ileusul biliar:
a) Reprezintă ocluzia dinamică din colecistita acută;
b) Reprezintă o complicaţie obişnuită prin care un calcul pătrunde în tubul digestiv;
c) Calcului migrează în tubul digestiv până la impactarea în cea mai îngustă porţiune a intestinului
subţire;
d) Pacienţii se prezintă cu semne de ocluzie joasă şi absenţa tranzitului intestinal;
e) Radiografia abdominală simplă nu are nici un beneficiu diagnostic;

*20. Colecistectomia laparoscopică:
a) Prin abord laparoscopic se elimină riscul de leziuni ale căilor biliare;
b) Colangiografia intraoperatorie se efectuează de elecţie în colecistectomia laparoscopică;
c) Durata spitalizării după colecistectomia laparoscopică este de 5-7 zile;
d) Colecistectomia laparoscopică nu se poate efectua la pacienţii cu comorbidităţi;
e) Aduce beneficii prin reducerea durerii postoperatorii şi a complicaţiilor de plagă

postoperatorie;
PANCREASUL BOSNEAGU
1. În ceea ce privește anatomia pancreasului, următoarele afirmații sunt adevărate:
a. Este un organ mixt, parenchimatos și cavitar
b. Pancreasul este situat în cavitatea peritoneală
c. Este împărțit în patru părți distincte: cap, istm, corp și coadă
d. Este un organ retroperitoneal
e. Vena mezenterică superioară marchează joncțiunea dintre capul s istmul glandei
2. Funcția endocrină pancreatică este asigurată de:
a. Celulele capului pancreatic
b. Insulele Langerhans de la nivelul procesului uncinat
c. Hormoni peptidici neactivați
d. Insulele Langerhans situate la nivelul cozii pancreatice
e. Numai de glucagon
3. Pancreatita acută apare prin:

a. Lezarea celulelor acinare
b. Distrucția țesutului pancreatic și peripancreatic
c. Modificări histologice care pot varia de la edem interstițial pana la necroză
d. Impregnare neoplazică
e. Mecanisme preponderent bazate pe factori genetici
4. Clasificarea Atlanta definește pancreatita acută ca:
a. Un proces cronic acutizat
b. Un proces inflamator acut al pancreasului cu implicarea variabilă a țesuturilor regionale
c. Un proces de inflamație pancreatica cu origine bacteriană
d. Un proces neoplazic benign
e. Un proces degenerativ sau toxic
5. Diagnosticul de pancreatită acută este cert atunci când se îndeplinesc două din următoarele criterii:
a. Prezența semnelor și simptomelor care sunt în concordanță cu diagnosticul
b. Amilazele sau lipazele prezintă valori crescute
c. Examenul CT fără modificări tipice
d. Hiperecogenitate peripancreatică la examinarea ecografică
e. Leucocitoză cu subfebrilitate
6. Complicațiile locale peripancreatice ale pancreatitei acute sunt:
a. Colecțiile fluide acute
b. Necroza splenica ca urmare a implicării arterei splenice în procesul inflamator
c. Necroza pancreatica
d Necroza duodenală extinsă
e. Abcesul pancreatic
7. Pancreatita acută este determinată în proporție de 85% de:
a. Litiaza căii biliare principale
b. Consumul de tutun
c. Consumul de alcool
d. Procese infecțioase
e. Calculi biliari
8. Cauzele mecanice ale pancreatitei acute includ:
a. Procese infecțioase multi-drog rezistente
b. Calculi biliari
c. Tumori de vecinătate
d. Boli parazitare
e. Calculi renali
9. Tabloul clinic al pancreatitei acute este reprezentat de:
a. Durere severă, constantă, necolicativă
b. Icter
c. Grețuri și vărsături
d. Ileus și distensie abdominală
e. Adenopatie supraclaviculară stângă
10. Factorii etiologici ai pancreatitei acute pot fi:
a. Metabolici
b. Mecanici
c. Postoperatori sau traumatici

d. Idiopatici
e. Neolplazici
11. Criteriile Ranson de prognostic pentru complicații majore sau deces sunt:
a. Sexul feminin
b. Concentrația hemoglobinei
c. Vârsta
d. Numărul de leucocite
e. LDH-ul
12. Complicațiile sistemice asociate pancreatitei severe sunt:
a. Șoc
b. Insuficiență respiratorie
c. Hemoptizie
d. Encefalopatie
e. Tulburări metabolice severe
13. Tumorile maligne pancreatice sunt reprezentate de:
a. Adenom mucinos
b. Adenocarcinom
c. Limfom
d. Chistadenom mucinos
e. Chistadenom seros
14. Tumorile pancreatice neuroendocrine maligne sunt:
a. Gastrinoame
b. Glucagonoame
c. Somatostatinoame
d. Insulinoame
e. Hamartoame
15. Confirmarea diagnosticului de insulinom se face prin:
a. IRM de abdomen și pelvis
b. Ecografie Doppler si test de rezistență la insulină
c. Monitorizare 72h si CT abdominal
d. Scintigrafie
e. Triada Whipple
16. Semnele și simptomele carcinomului pancreatic sunt:
a. Icter
b. Semnul Courvoisier
c. Durere constantă
d. semne biochimice de citoliză și colestază
e. Nivel seric de presepsină crescut
17. Tabloul clinic al pancreatitei cronice conține:
a. Icter sclero-tegumentar
b. Durere intensă șocogenă
c. Durere cronică
d. Sindrom emetic persistent
e. Hematemeză
18. Factorii de risc implicați in apariția adenocarcinomului sunt:
a. Sexul masculin
b. Boala polichistică renală
c. Fumatul
d. Vârsta înaintată
e. Boala de reflux gastro-esofagiană
19. In cazul unei tumori cefolo-pancreatice rezecabile, intervenția chirurgicală de elecție poate fi:
a. Pean-Billroth
b. Milles
c. Whipple
d. Dixon
e. Reybard
20. Diagnosticul diferențial al pancreatitei acute include urătoarele patologii, cu excepția:
a. Colecistita acută
b. Ulcerul peptic perforat
c. Ischemia acută mezenterică
d. Edemul pulmonar
e. Infarctul miocardic
FICATUL SI SPLINA IORDACHE
1. *Cât la suta din fluxul sanguin hepatic este asigurat de artera hepatica?
a. 35%
b. 15%
c. 20%
d. 25%
e. 30%
2. *În cate zile hepatocitul poate regenera întreagă masa celulara hepatica?
a. 40 zile
b. 50 zile
c. 60 zile
d. 90 zile
e. 100 zile
3. Notați afirmațiile adevărate despre hemangiomul hepatic:
a. este gigant daca este mai mare de 8 cm
b. este cea mai frecventa tumora hepatica benigna
c. este de 3 ori mai frecvent la femei
d. probabil reprezintă o leziune congenitala
e. își mărește dimensiunile în timpul sarcinii
4. Notați afirmațiile adevărate despre adenomul hepatic:
a. este frecvent întâlnit la bărbați intre 30 și 50 de ani
b. este frecvent întâlnit la femei intre 50 și 70 de ani
c. apare la paciente cu istoric de expunere la estrogeni
d. sunt leziuni solitare, neincapsulate
e. complicațiile apar mai frecvent la tumori mai mari de 5 cm

5. Notați afirmațiile adevărate despre carcinomul hepato-celular (CHC):
a. CHC reprezintă 70-80% din tumorile maligne primare hepatice
b. în proporție de 90% apar la pacienții cu boala hepatica cronica
c. are incidenta crescuta în regiunile endemice cu virus hepatic B
d. trebuie suspectat la orice pacient cu ciroza și decompensare clinica brusca
e. alfa-fetoproteina este crescuta la 50-70% din pacienții cu CHC
6. Care sunt complicațiile hipertensiunii portale?
a. encefalopatia hepatica
b. sindromul hepato-renal
c. sindromul hepato-pulmonar
d. peritonita bacteriana secundara
e. hidrotoracele
7. Care sunt cauze hepatice de hipertensiune portala?
a. colangită sclerozanta primara
b. ciroza biliara primitiva
c. sindromul Budd-Chiari
d. distrofia grasoasa hepatica
e. tromboza venei porte
8*. La ce valoare a gradientului presional portosistemic apare hemoragia variceala?
a. 5 mmHg
b. 10 mmHg
c. 10-12 mmHg
d. 12 mmHg
e. > 12 mmHg
9. Notați afirmațiile adevărate despre terapia endoscopica în hemoragiile variceale:
a. este reprezentata de scleroterapie
b. trebuie aplicata în primele 24 de ore de la prezentare
c. este eficace la ~ 70% din cazuri
d. este reprezentata de ligatura cu benzi elastice
e. este eficace la ~ 85% din cazuri
10. Ce complicații determina utilizarea sondei Sengstaken-Blackmore în tratamentul varicelor?
a. ulcerație esofagiana
b. necroza esofagiana
c. disfagie
d. ruptura esofagiana
e. obstrucția cailor aeriele
11*. Stadiul B din clasificarea Child-Pugh are un scor total de :
a. 4-5
b. 5-6
c. 6-7
d. 7-9
e. >9
12*. La ce cantitate de ascită sunt prezente semnele clinice?

a. 500 ml
b. 1000 ml
c. 1200 ml
d. 1400 ml
e. > 1500ml
13. Ce factori sunt precipitanți ai encefalopatiei hepatice?
a. șunturile porto-sistemice
b. constipația
c. deshidratarea
d. hemoragia digestivă
e. diareea
14. Care sunt contraindicații absolute ale transplantului hepatic?
a. insuficiența hepatică fulminantă
b. abuzul de alcool
c. encefalopatia
d. neoplazii extrahepatice
e. sepsis necontrolat
15. Notați afirmațiile adevărate despre insuficienta hepatica fulminanta:
a. apare în intoxicații cu ciuperci sălbatice
b. este determinata de administrare de acetaminofen
c. disfuncția hepatica apare la 4-8 săptămâni
d. disfuncția hepatica apare la 8-12 săptămâni
e. în evoluție apare malnutriția și hipertensiunea portala

16. Funcțiile splinei sunt:
a. imunonodulare
b. sinteza protica
c. hematopoieza
d. filtrarea sângelui
e. reglarea metabolismului lipidic
17. Splenectomia este indicată în:
a. anevrism de arteră splenică
b. sindromul Budd-Chiari
c. hipersplenism asociat cu alte patologii
d. sferocitoză ereditară
e. eliptocitoză ereditară
18. Splenomegalia moderată poate apare în:
a. ciroza hepatică
b. scorbut
c. amiloidoză
d. leucemia mielocitară cronică
e. mononucleoza infecțioasă
19. Ce patologii pot fi asociate cu hipersplenism ?
a. amiloidoză
b. tromboza de vena splenică
c. hipertensiune portala
d. mononucleoza infecțioasă
e. sarcoidoză
20. Ce complicații pot apare după splenectomie?
a. pancreatita cronică
b. atelectazie pulmonară stangă
c. insuficiență hepatică acută
d. pseudochist pancreatic
e. abces subfrenic
Grile examen licenta Ortopedie si traumatologie
Complement multiplu
1. Despre fracturile deschise sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. Exista o lezare a tegumentului care inconjoara fractura
b. Exista o lezare a mucoasei care inconjoara fractura
c. Sunt fracturi potential contaminate
d. Tegumentele sau mucoasele supraiacente sunt intacte
e. Necesita tratament de urgenta pentru a preveni infectia
2. Care sunt factorii care influenteaza deplasarea unei fracturi ?
a. Presiunea atmosferica
b. Forta unui traumatism
c. Gravitatia
d. Tractiunea musculara
e. Alimentatia
3. O evaluare radiologica completa cuprinde:
a. Stitching de membre inferioare
b. Stitching de coloana vertebrala
c. Trebuie realizate doua radiografii ale membrului, in unghi drept una fata de
cealalta
d. O singura incidenta este suficienta
e. Trebuie vizualizata articulatia proximala si cea distala fata de focarul de
fractura
4. Care sunt proprietatile unei atele gipsate?
a. Previne miscarea in focarul de fractura
b. Reduce afectarea suplimentara a tesuturilor moi din jur
c. Articulatiile nu trebuie imobilizate niciodata
d. Scade durerea generata de traumatism
e. Nu trebuie sa depaseasca articulatia de deasupra focarului de fractura
5. Care sunt situatiile in care se practica reducerea deschisa a unei fracturi?
a. La cererea pacientului
b. Cand fractura este fara deplasare
c. Cand esueaza metodele de reducere inchisa
d. In fracturile cu traiect intraarticular
e. Daca au trecut mai putin de 24 de ore de la producerea fracturii
6. Care sunt indicatiile pentru fixarea interna a unei fracturi ?
a. Fractura fara deplasare
b. Fractura pe os patologic
c. Fractura in lemn verde
d. Reducerea anatomica a fracturilor intraarticulare
e. Esecul metodelor non-operatorii de reducere
7. Care sunt indicatiile pentru fixarea externa a unei fracturi ?
a. Fracturile fara deplasare
b. Fracturile infectate
c. Fracturile pelvine instabile
d. Fracturile deschise, instabile
e. Fracturi cominutive severe sau instabile la care nu se poate practica fixarea
interna
8. Sindromul de compartiment poate aparea secundar urmatoarelor traumatisme:
a. Fracturi de col femural
b. Contuzii musculare severe
c. Fracturi deschise de falange
d. Sindromul de strivire
e. Leziuni vasculare ocluzive acute, urmate de revascularizare
9. Semnele clasice ale sindromului de compartiment produs prin ischemie sunt:
a. Durere
b. Parestezie
c. Paralizie
d. Paloare
e. Echimoza
10. Tratamentul conservator al fasceitei plantare include:
a. Repaus
b. Medicatie
c. Scadere ponderala
d. Incaltaminte adecvata
e. Interventie chirurgicala
11. Pentru reconstructia LIA, sunt folosite autogrefe:
a. Tendon patelar
b. Fascia lata
c. Tendoanele semitendinos si gracilis
d. Tensonul semimembranos
e. Tendonul scurtului peronier
12. Cel mai mare grad de vulnerabilitate la osteonecroza il are:
a. Talusul
b. Humerusul
c. Scafoidul carpian
d. Peroneul
e. Colul femural
13. Luxatia posterioara a umarului poate apareacel mai frecvent ca si consecinta a:
a. Crizei de epilepsie
b. Sevrajului alcoolic
c. Solurilor electrice
d. Lovirii de un corp dur
e. Accidentelor rutiere
14. La pacientii tineri, fracturile de femur apar ca si consecinta a:
a. Accidentelor rutiere
b. Caderilor de la inaltime
c. Caderilor de la acelasi nivel
d. Lovirilor de corpuri dure
e. Alunecarilor pe gheata
15. Cele doua obiective ale chirurgiei de urgenta in fracturile de bazin sunt:
a. Mobilizarea precoce
b. Preventia escarelor de decubit
c. Controlul hemoragiei
d. Recuperarea pulmonara
e. Previne calusul vicios
Complement simplu
1. Carui factor se datoreaza deplasarea fracturii de olecran ?

a. Contractiei muschiului triceps brahial
b. Contractiei musculaturii antebratului
c. Contractiei muschiului biceps brahial
d. Contractiei muschiului anconeu
e. Contractiei muschiului deltoid
2. Care este cea mai fecventa categorie de pacienti la care apare fractura de sold in
urma unui traumatism cu energie minima ?
a. Pacientii sub 35 de ani
b. Pacientii varstnici
c. Copiii sub 16 ani
d. Sportivii
e. Pacienti care practica effort fizic sustinut
3. Care este considerat tratamentul ideal pentru fracturile deschise de glezna ?
a. Imobilizarea in atela gipsata gambiero-podala
b. Imobilizarea in atela gipsata femuro-podala
c. Reducerea anatomica deschisa si fixarea interna
d. Reducerea inchisa si fixarea externa
e. Aparat gipsat gambiero-podal
4. In tendinita coafei rotatorilor, cel mai frecvent afectat este:
a. Muschiul subscapular
b. Muschiul rotund mic
c. Muschiul supraspinos
d. Muschiul infraspinos
e. Muschiul trapez
5. Care dintre urmatoarele leziuni meniscale sunt intalnite la pacientii mai in varsta ?
a. Leziuni “in toarta de cos”
b. Leziuni longitudinale
c. Leziuni orizontale
d. Dezinsertii de corn posterior
e. Leziune radiala
Grile licență Urologie
(Cap. 29, Pag. 647-648) – 20 Grile (5 Grile complement Simplu+15 Grile
complement Multiplu).
*1. Incidența maximă a litiazei urinare, se afla in grupa de vârstă :

a. 18-25 ani;
b. 30-50 ani;
c. 60-80 ani;
d. 20-70 ani;
e. 10-15 ani.
*2. Litiaza fosfato-amoniaco-magneziană implică un istoric de :

a. tumori;
b. infecții urinare recurente;
c. boli metabolice;
d. cardiopatii ischemice;
e. accidente vasculare ischemice.
*3. Compoziția minerală predominantă in litiaza urinară, este :

a. Oxalatul de calciu;
b. Cistina;
c. Uratul;
d. Toate răspunsurile sunt corecte;
e. Toate răspunsurile sunt greșite.
*4. Calculii care ocupă intreg sistemul colector, se numesc:

a. calculi joncționali;
b. calculi vezicali;
c. calculi coraliformi;
d. calculi pielici;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
*5. Situaţiile selective de litiază ureterală pot fi gestionate prin:

a. ESWL(Litotriție extracorporeală cu unde de șoc)
b. NLP (Nefrolitotomie percutanată);
c. chirurgie deschisă;
d. Ureteroscopie;
e. Toate răspunsurile sunt greșite.
6. Tratamentul litiazei urinare, depinde de:

a. mărimea calculului;
b. localizarea calculului;
c. compoziția calculului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt greșite.
7. Tratamentul in pielonefrita obstructivă, trebuie sa includă :

a. dezobstrucția rinichiului afectat;
b. montare de urgență a unui stent ureteral intern (plasat cistoscopic);
c. chirurgie deschisă de prima intenție;
e. sunt corecte doar variantele a si c.
8. Calculii ureterali mai mari de 5mm, se pot rezolva chirurgical prin:

a. chirurgie deschisă de prima intenție;
b. ureteroscopie flexibilă sau rigidă;
c. ESWL(litotriție extracorporeală cu unde de soc);
e. toate răspunsurile sunt gresite.
9. Factorii de risc ce duc la depunerea calciului in calculi, sunt :
a. tulburările metabolice;
b. cistinuria;
c. imobilizarea prelungită;
d. hiperuricozuria;
e. deshidratarea.
10. Pentru măsurarea calciului si a concentrației electroliților in evaluarea metabolică pentru

litiaza renală, se dozează:
a. valorile serice ale calciului;
b. hormonul paratiroidian;
c. pH-ul urinar;
d. colectarea urinii pe 24 ore;
e. toate răspunsurile sunt gresite.
11. Pacienții cu litiază obstructivă, se prezinta in camera de gardă, cu urmatoarele semne și

simptome:
a. durere in flanc;
b. febră și frison;
c. hipertensiune arterială;
d. insuficiență cardiacă;
12. Tratamentul calculilor de acid uric, constă in :

a. chimioterapie sistemică;
b. alcalinizare urinară;
c. aport crescut de lichide;
d. intervenție chirurgicală de primă intenție;
13. Gestionarea și tratamentul chirurgical pentru calculii din sistemul colector, este realizată
prin:
a. Litotriție cu unda de șoc extracorporeală;
b. intervenție chirurgicală percutanată,in special pentru litiaza multiplă;
c. creșterea aportului de proteine;
14. Factorii de risc pentru calculii de acid uric, includ:

a. aport alimentar ridicat in purine;
b. acidoza tubulară;
c. antecedente de guta;
d. hiperparatiroidism;
e. hiperuricozurie.
15. Cistinuria reprezintă o tulburare metabolică mostenintă, ce afectează reabsorbția renală, a :

a. cisteinei, ornitinei;
b. testosteron, parathormon;
c. lizină, arginină;
16. Factori de risc pentru calculii de struvit (fosfat amoniaco-magnezian), sunt :

a. hiperparatiroidism;
b. cistinuria;
c. infecții cronice de tract urinar;
d. pacienți cu catetere permanente;
17. Colica renală este insoțită de :

a. greață;
b. tulburări de memorie;
c. impotență funcțională a membrelor;
d. vărsături;
e. iradiere către organele genitale externe.
18. Evaluarea imagistică a litiazei obstructive in urgență, este reprezentată de :

a. Computer tomografie (CT);
b. echografie renală;
c. IRM (imagistică prin rezonanță magnetică);
19. Hidronefroza rezultă prin :

a. obstrucția joncțiunii pielo-ureterale;
b. obstrucția colonului sigmoid;
c. litiaza biliară;
d. obstrucția ureterului;
20. Pielonefrita obstructivă, determină :

a. acumularea de „puroi sub presiune”;
b. dureri in flanc;
c. febră;
d. infecție urinară;
e. ocluzie intestinală.
Probleme pediatrice pulmonare (Sinopsis de Medicina, 215-219)
1. *Crupul se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a. Apare mai frecvent la categoria de varsta 5-10 ani
b. Se caracterizeaza prin dispnee, stridor inspirator, congestie nazala, limfadenopatie
c. Este cauzat in principal de virusurile parainfluenza tip 1 si 2
d. Cazurile severe sunt tratate cu epinefrina in aerosoli si corticosteroizi
e. Radiografia gatului arata ingustarea cailor aeriene subglotice
2. Urmatoarele afirmatii cu privire la epiglotita sunt adevarate

a. Frecvent intalnita in trecut la copiii cu varste intre 2 si 7 ani
b. Incidenta a scazut datorita vaccinarii eficiente impotriva Haemophilus influenzae tip b
c. Reprezinta o infectie rapid progresiva a epiglotei si a tesuturilor adiacente
d. Cea mai frecventa cauza este reprezentata de streptococ
e. Frecvent intalnita la categoria de varsta 5 luni- 2 ani.
3. *Manifestarile clinice in epiglotita sunt:

a. Hipersalivatie
b. Disfagie
c. Stridor discret
d. Tiraj inspirator
4. Tratamentul bronsiolitei consta in:
a. Aspiratie nazala
b. Umidifierea aerului
c. Hidratare adecvata
d. Administarea de glucocorticoizi sistemici
e. Antibioterapie
5. Urmatoarele afirmatii cu privire la bronsiolita acuta sunt adevarate:
a. Reprezinta o reactie inflamatorie a bronhiolelor
b. Etiologia este reprezentata in principal de virusul sincitial respirator
c. Cel mai des apare vara
d. Este mai des intalnita la copiii cu varste sub 2 ani
e. Radiografia pulmonara arata hiperinflatie pulmonara si infiltrate parcelare
6. Faza catarala din tusea convulsiva se caracterizeaza prin:
a. Febra usoara
b. Tuse usoara
c. Rinoree
d. Conjunctive injectate
e. Febra la valori mari
7. * Faza paroxistica din tusea convulsiva se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. Apare dupa 2 saptamani de evolutie a bolii
b. Sincopa
c. Apare dupa 3 saptamani de evolutie a bolii
d. Emeza
e. Episoade paroxistice de tuse urmate de un sunet inspirator ”convulsiv”
8. Sindromul de detresa respiratorie a nou nascutului se manifesta prin:
a. Cianoza
b. Batai ale aripioarelor nazale
c. Frecventa respiratorie >60 respiratii/min
d. Diminuarea sonoritatii pulmonare
e. Frecventa respiratorie <60 respiratii/min
9. *Tratamentul sindromului de detresa respiratorie a nou nascutului consta in:
a. Internare in sectia de terapie intensiva neonatala
b. Administrarea de corticosteroizi mamei inainte de nastere
c. Terapia de substitutie a surfactantului
d. Suplimentare cu O2
10. Complicatiile sindromului de detresa respiratorie neonatala sunt reprezentate de:
a. Pneumotorax
b. Pneumomediastin
c. Displazie bronhopulmonara
d. Nu exista risc de a dezvolta astm in copilarie
e. Risc crescut de a dezvolta astm in copilarie comparativ cu alti copii
11. Tratamentul sindromului de aspiratie de meconiu consta in:
a. Antibioterapie empirica
b. Aspirarea gurii si a nasului la nastere
c. Suplimentare cu O2
d. Corticoterapie orala
e. Terapia cu surfactant
12. Urmatoarele afirmatii legate de Sindromul de aspiratie de meconium sunt adevarate:
a. Cauzeaza obstructia cailor aeriene si pneumonie
b. In timpul nasterii se observa lichid amniotic de culoare normala
c. Radiografia pulmonara evidentiaza atelectazie
d. Hipertensiunea pulmonara poate apare daca nu se trateaza prompt
e. La nastere sunt prezente: cianoza, tahipnee, tiraj intercostal
13. * Manifestarile clinice din fibroza chistica sunt reprezentate de:
a. Tuse, cianoza
b. Ileus meconial la nastere
c. Steatoree
d. Deficit de crestere
14. Fibroza chistica:
a. Afectiune autozomal dominanta
b. Cauzata de un defect al canalului pompei de clor al glandelor exocrine
c. Se manifesta in copilarie si este in general fatala
d. Afecteaza ambii plamani si sistemul gastrointestinal
e. Incidenta la caucazieni este mai scazuta comparativ cu alte rase si etnii
15. Investigatiile din fibroza chistica evidentiaza:
a. Cresterea sodiului seric
b. Testul genetic poate localiza mutatia in gena reglatoare a conductantei
transmembranare a FC (CTFR)
c. Scaderea sodiului seric
d. Testul sudorii arata cresterea Na si Cl (>60mEq/L la copii)
e. Testul sudorii arata scaderea Na si Cl (<60mEq/L la copii)
16.*Tratamentul fibrozei chistice consta in:

a. Administrarea de bronhodilatatoare
b. Antibioterapie in caz de exacerbari pulmonare sau infectii
c. Suplimentare cu enzime pancreatice
d. Suplimentare cu vitamine A, D, E si K
17. * Investigatiile de laborator din tusea convulsiva sunt reprezentate de urmatoarele:
a. testare PCR
b. Hemoleucograma: leucopenie marcata cu limfocitoza
c. Cultura din tractul respirator
d. Hemoleucograma: leucocitoza marcata cu limfocitoza
e. Cultura din tractul respirator nu este necesara diagnosticului
18. Urmatoarele afirmatii referitoare la epiglotita sunt adevarate:
a. Frecvent intalnita la copiii cu varsta intre 2 si 7 ani
b. Copilul prezinta stridor discret, hipersalivatie, disfagie
c. Cultura din exudatul epiglotic poate identifica bacteria cauzatoare
d. Radiografia gatului arata epiglota de dimensiuni normale
e. Este necesara administrarea de antibiotice (ceftriaxona) timp de 7 pana la 10 zile.
19. Tratamentul bronsiolitei include:
a. Umidifierea aerului
b. Glucocorticoizii sistemici sunt recomandati de rutina
c. Aspiratie nazala
d. Hidratare adecvata
e. Bronhodilatatoarele inhalatorii sunt indicate de rutina
20. *Sindromul aspiratiei de meconiu se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. In timpul nasterii nou nascutul prezinta cianoza, tiraj intercostal
b. In timpul nasterii nou nascutul prezinta distensie toracica, tahipnee
c. Radiografia pulmonara evidentiaza zone de hiperinflatie, atelectazie sau pneumotorax
d. Hipertensiunea pulmonara poate aparea ca si complicatie
Tulburari gastrointestinale (pag 219-221, Sinopsis de medicina)

1.*Modificarile echilibrului acido-bazic in stenoza de pilor la sugar sunt reprezentate de:
a. Acidoza metabolica hiperpotasemica
b. Alcaloza metabolica hipercloremica
c. Acidoza metabolica hipopotasemica
d. Alcaloza metabolica hipocloremica
e. Alcaloza metabolica hiperpotasemica
2. Urmatoarele afirmatii cu privire la stenoza hipertrofica de pilor sunt adevarate:
a. Simptomele apar imediat dupa nastere
b. Varsaturile sunt bilioase
c. Tranzitul baritat arata ingustarea canalului piloric
d. Varsaturile nu au aspect bilios
e. Pilorotomia este tratamentul de electie
3. Sugarii cu enterocolita necrotica beneficiaza de urmatoarele masuri de tratament:
a. Antibiotice cu spectru larg
b. Aspirare nazogastrica
c. Preparate de lapte fara lactoza
d. Rezectie chirurgicala a intestinului afectat
e. Corticoterapie
4*Manifestarile clinice ale enterocolitei necrotice sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Varsaturi bilioase
b. Mucus cu sange in scaun (scaun cu aspect de “jeleu de coacaze”)
c. Alimentatie deficitara
d. Semne clinic de soc
e. Distensie abdominala
5. Urmatoarele afirmatii despre boala Hirschsprung sunt adevarate:
a. Aspect histologic de necroza idiopatica a mucoasei intestinale
b. Se manifesta prin diaree cronica
c. Biopsia intestinala arata absenta ganglionara
d. Tratamentul consta in colostomie si rezectia zonei afectate
e. Absenta inervatiei autonome intestinale
6.*Factorii de risc ai invaginatiei intestinale la copil sunt urmatorii, cu o exceptie:
a. Diverticul Meckel
b. Purpura Henoch-Schonlein
c. Infectia cu Adenovirus
d. Prematuritatea
e. Fibroza chistica
7. *Manifestarile clinice ale invaginatiei intestinale la sugar sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. Durere abdominala brusca, episodica, durata sub 1 minut
b. Diaree
c. paloare
d. Varsaturi
e. Masa abdominala palpabila
8. *Urmatoarele afirmatii, cu privire la diverticulul Meckel sunt adevarate, cu o exceptie:
a. Contine tesut ectopic (gastric, pancreatic)
b. Scanarea radionucleara cu Technetiu vizualizeaza mucoasa gastrica
c. Ischemia intestinala este o complicatie
d. Se poate manifesta prin sangerare rectala nedureroasa
e. Necesita tratament chirurgical in cazurile simptomatice
9. *Prima suspiciune de diagnostic in cazul varsaturilor bilioase la un nou nascut este:
a. Invaginatia intestinala
b. Stenoza de pilor
c. Fibroza chistica
d. Malrotatia cu volvulus
e. Boala Hirschsprung
10. Hemoliza crescuta reprezinta o cauza a urmatoarelor tipuri de icter la nou nascut:
a. Incompatibilitatea in sistem ABO
b. Deficit de G6PD
c. Sindrom Gilbert
d. Atrezie biliara
e. Sindrom Crigler-Najjar
11. Icterul neonatal nonfiziologic are urmatoarele caracteristici:
a. Apare in primele 24 ore de viata
b. Bilirubina totala > 15 mg/dl
c. Bilirubina directa > 2 mg/dl
d. Nu se insoteste niciodata de icter nuclear
e. Exsanguinotransfuzia este contraindicate
12. *Sugar in varsta de 2 luni, fost prematur, cu greutatea la nastrere 1500g, se interneaza pentru
varsaturi bilioase, letargie, hematochezie, aparute de 24 ore. Investigatiile arata acidoza metabolica
si hiponatremie iar radiografia abdominala arata distensie intestinala, aer liber subdiafragmatic. Cel
mai probabil diagnostic este:
a. Invaginatia intestinala
b. Enterocolita acuta virala
c. Stenoza de pilor
d. Enterocolita necrotica
e. Diverticul Meckel
13. *Nou nascut in varsta de 5 zile se interneaza pentru varsaturi bilioase, distensie abdominala.
Radiografia abdominala arata semnul “double bubble” si aer liber subdiafragmatic. Cel mai probabil
diagnostic este:
a. Malrotatie intestinala cu volvulus
b. Stenoza de pilor
c. Malrotatie intestinala cu volvulus si perforatie
d. Invaginatie intestinala
e. Enterocolita necrotica
14. *Icterul nuclear se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. Depozitarea bilirubinei in ganglionii bazali si hipocamp
b. Afectarea neurologica este tranzitorie
c. Apare consecutive unor valori mari ale bilirubinei
d. Aparitia convulsiilor si a crizelor de apnee
e. Apare in cazul anomaliilor hepatice
Probleme hematologice (224-227)

1. *Urmatoarele afirmatii privind boala hemolitica a nou-nascutului sunt adevarate cu o exceptie:
a. daca celulele Rh+ fetale intra in circulatia mamei Rh- pot apare anticorpi anti-Rh
b. anticorpii nu afecteaza sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului
c. anticorpii afecteaza intotdeauna sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului
d. anticorpii cauzeaza hemoliza severa a eritrocitelor fetale la sarcinile urmatoare cu feti Rh+
e. hemoliza va cauza cel mai probabil decesul fatului
2. *Urmatoarele afirmatii privind anemia Fanconi sunt adevarate cu exceptia:
a. patologie autozomal-recesiva asociata cu insuficienta medulara, pancitopenie si risc crescut
de leucemie
b. frecvent asociata cu statura mica, pigmentari tegumentare anormale, rinichi in potcoava si
anomalii ale degetelor
c. se caracterizeaza prin alfa-fetoproteina serica scazuta si leucocite crescute
d. analiza cromozomiala detecteaza multiple rupturi ale benzilor
e. decesul in copilarie este frecvent datorat insuficientei medulare sau leucemiei
3. *Urmatoarele afirmatii privind neuroblastomul sunt adevarate cu exceptia:
a. tumora cu origini in celulele crestei neurale
b. posibil acid vanil mandelic si homovanilic scazute in urina colectata/24 h
c. CT-ul poate localiza tumora adrenala sau ganglionara
d. tratamentul consta in rezectie chirurgicala, chimioterapie, radioterapie
e. prognostic prost daca apare dupa varsta de 1 an
4. Urmatoarele afirmatii privind anemia Fanconi sunt false:
a. patologie autozomal-dominanta asociata cu insuficienta medulara, bicitopenie si risc crescut
de leucemie
b. frecvent asociata cu statura mica, pigmentari tegumentare anormale, rinichi in potcoava si
anomalii ale degetelor
c. se caracterizeaza prin alfa-fetoproteina serica scazuta si leucocite crescute
d. analiza cromozomiala detecteaza multiple rupturi ale benzilor
e. decesul in copilarie este frecvent datorat insuficientei medulare sau leucemiei.
5. Urmatoarele afirmatii privind neuroblastomul sunt adevarate:
a. tumora cu origini in celulele crestei neurale
b. posibil acid vanil mandelic si homovanilic scazute in urina colectata/24 h
c. CT-ul poate localiza tumora adrenala sau ganglionara
d. tratamentul consta in rezectie chirurgicala, chimioterapie, radioterapie
e. prognostic prost daca apare sub varsta de 1 an
6. Urmatoarele afirmatii privind rabdomiosarcomul sunt false:
a. tumora a muschilor netezi la copil
b. tumorile mari cauzeaza frecvent efect de masa asupra structurilor adiacente
c. biopsia stabileste diagnosticul
d. CT-ul sau IRM-ul arata extinderea tumorii
e. tratamentul consta doar in rezectie chirurgicala
7. Urmatoarele afirmatii privind anemia Diamond -Blackfan sunt adevarate:
a. anemie congenitala pura
b. oboseala, dispnee, paloare, cianoza cu debut tardiv
c. asociaza anomalii cranio-faciale, anomalii ale degetelor, sufluri cardiace, dizabilitate
intelectuala
d. hipergonadism
e. Hb, Ht scazute, Reticulocite crescute, eritropoietina scazuta
8. Urmatoarele afirmatii privind boala hemolitica a nou-nascutului sunt false:
a. daca celulele Rh pozitive fetale intra in circulatia mamei cu Rh negativ pot aparea anticorpi
anti-Rh
b. anticorpii nu afecteaza sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului
c. anticorpii afecteaza intotdeauna sarcina la interactiunea initiala a Rh-ului
d. anticorpii produc hemoliza severa a eritrocitelor fetale la sarcinile urmatoare cu feti Rh
pozitivi
e. tratament: administrare de imunoglobulina Rh(D) dupa primele 72 de ore de la nastere la
feti Rh pozitivi
Probleme neurologice (Sinopsis de medicina, pag. 224-227)

1. *La ce varsta a copiilor se incadreaza convulsiile febrile:
a. 2 luni-10 luni
b. 4 luni-10 luni
c. 6 luni- 5 ani
d. 6 luni- 10 ani
e. 6 luni-12 luni
2. Convulsiile febrile simple se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a. Dureaza mai mult de 15 minute
b. Dureaza mai putin de 15 minute
c. Multiple crize in 24 de ore
d. Revenire la normal dupa convulsie
e. Convulsii generalizate tonico-clonice
3. *Convulsiile febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. Sunt crize focale
b. Status postcriza prelungit sau deficit focal
c. Dureaza mai putin de 15 minute
d. Sunt corecte variantele a,b,c
e. Sunt corecte variantele a,b
4. *Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile simple sunt adevarate cu exceptia:
a. sunt convulsii generalizate tonico-clonice
b. sunt crize focale
c. dureaza mai putin de 15 minute
d. nu mai mult de 1 episod/24 h
e. revenire la normal dupa convulsie
5. *Urmatoarele afirmatii privind convulsiile complexe sunt adevarate cu exceptia:
a. convulsii generalizate tonico-clonice
b. dureaza mai mult de 15 minute
c. multiple crize in 24 h
d. status post-criza prelungit sau deficit focal
e. convulsii focale
6. Urmatoarele afirmatii privind convulsiile complexe sunt adevarate:
a. convulsii generalizate tonico-clonice
b. dureaza mai mult de 15 minute
c. multiple crize in 24 h
d. revenire la normal dupa convulsie
e. convulsii focale
7. Urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile simple sunt adevarate:
a. sunt convulsii generalizate tonico-clonice
b. sunt crize focale
c. dureaza mai putin de 15 minute
d. multiple crize /24 h
e. revenire la normal dupa convulsie
8. Punctia lombara se efectueaza:
a. La toate convulsiile febrile
b. Daca se suspicioneaza meningita
c. Trebuie avuta in vedere la copiii <12 luni care nu sunt deplin imunizati
d. Doar la copiii >5 ani
e. Daca se suspcioneaza infectie
9. Electroencefalograma (EEG) se recomanda in urmatoarele situatii:

a. La toate convulsiile febrile
b. Se face de rutina in caz de febra la copii
c. Nu este necesar de rutina pentru convulsiile febrile
d. In caz de convulsii atipice se va efectua EEG si RMN
e. In caz de convulsii atipice
10. Hidrocefalia se caracterizeaza prin:
a. Cresterea excesiva a capului
b. Bombarea fontanelei
c. Asociaza varsaturi si iritabilitate
d. Fontanela anterioara deprimata
e. Asociaza edem papilar
11. Diagnosticul de laborator si imagistic in hidrocefalie cuprinde urmatoarele:
a. Ecografie transfontanelara
b. CT cranian va arata ventriculi mariti in dimensiuni
c. Ecografie abdominala
d. RMN cranio-cerebral
e. Examenul bacteriologic al LCR
12. Hidrocefalia copilariei se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
a. Este cauzata de obstructia circulatiei LCR-ului in al patrulea ventricul cerebral
b. Poate fi comunicanta sau necomunicanta
c. Suntarea chirurgicala se face doar in 5% din cazuri
d. Aceteazolamida se poate folosi temporar pentru ameliorarea simptomelor
e. 70% mortalitate inainte de varsta de 3 ani in lipsa tratamentului
13. *Defectele de tub neural pot fi urmatoarele:
a. Spina bifida oculta
b. Meningocel
c. Mielomeningocel
d. Anencefalie
e. Toate variantele sunt corecte
14. Tratamentul in defectele de tub neural cuprind urmatoarele:
a. Corectia chirurgicala este necesara in toate cazurile, cu exceptia defectelor usoare
b. Suntarea nu este o solutie terapeutica
c. Suntarea se practica in toate cazurile
d. Suntarea este frecvent necesara pentru meningocel si mielomeningocel in vederea
rezolvarii hidrocefaliei
e. Suplimentul de folat la femeile gravide nu reduce riscul de aparitia defectelor de tub
neural
15. Botulismul infantil se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
a. De obicei apare ca urmare a ingestiei sporilor dupa expunerea la miere neprocesata
b. Tratamentul include antibioterapie si corticoterapie
c. Tratamentul include imunoglobulina botulinica intravenos
d. Apare ca urmare a ingestiei sporilor de la ciuperci
e. In lipsa tratamentului pot aparea complicatii precum insuficienta respiratorie
16. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Botulism cu exceptia:
a. Se caracterizeaza prin constipatie, plans slab, hipotonie, reflex de inghitire slab, letargie
b. In cazul complicatiilor apar si dificultati de respiratie
c. Scaunele diareice apar in toate cazurile de botulism
d. Tratamentul include imunoglobulina umana intravenos
e. Printre complicatii se numara si insuficienta hepatica
17. Tratemetnul in retinoblastom cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Enuclearea este efectuata pentru tumorile mari
b. Radioterapia poate fi utilizata pentru tumorile bilaterale sau adiacente nervului optic
c. Crioterapia sau fotocoagularea laser este utilizata pentru tumorile mari
d. Chimioterapia este utilizata pentru metastaze
e. Chimioterapia este utilizata pentru salvarea vederii
18. Urmatoarele afirmatii sunt false despre retinoblastom:
a. Examinarea oftalmologica poate detecta reflexe slabe rosii luminoase la ochiul afectat
b. Exista si o componenta genetica in unele cazuri: mutatii in gena RBI
c. Nu este necesar CT inainte de a incepe orice terapie pentru retinoblastom
d. Prognostic bun chiar in prezenta metastazarii
e. Risc mare de pierdere a vederii daca tumora este adiacenta corneei
19. *Printre factorii de risc implicati in aparitia paraliziei cerebrale se numara:
a. Prematuritatea
b. Retardul de crestere intrauterina
c. Hemoragia cerebrala
d. Asfixia perinatala
e. Toate variantele de mai sus
20. Urmatoarele situatii nu fac parte din factorii de risc in aparitia paralizei cerebrale:
a. Infectie intrauterina
b. Icterul neonatal fiziologic
c. Convulsii neonatale
d. Nasteri multiple
e. Prima nastere
21. *Tipurile de paralizie cerebrala se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. Poate fi spastica
b. Pareza spastica a mai multor membre
c. Poate fi diskinetica
d. Sunt corecte variantele a, b, c
e. Sunt corecte variantele a, b
22. In paralizia cerebrala tratamentul cuprinde:
a. Benzodiazepine
b. Fizioterapie
c. Montare de sunt ventriculo-peritoneal in toate cazurile
d. Suport social si psihologic al pacientului si al familiei
e. Imunoglobulina umana
23. Urmatoarele afirmatii despre defectele de tub neural sunt false:
a. Anencefalia se caracterizeaza prin absenta creierului anterior, a meningelui si a unor
portiuni ale cutiei craniene
b. Severitatea simptomelor depinde de severitatea defectului
c. Pacientii cu spina bifida forma grava pot avea smocuri de par la nivelul defectului
d. Apar la persoanele cu factori de risc precum diabetul zaharat la mama
e. Formele usoare asociaza intotdeauna si anomalii neurologice
24. Boala Tay-Sachs se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
a. Este o patologie autozomal recesiva cauzata de absenta hexozaminidazei A
b. Este o patologie autozomal dominanta cauzata de absenta enzimei necesare pentru
metabolismul gangliozidelor lipidice
c. Sunt specifice pete galbene pe retina la fundul de ochi
d. Sunt specifice pete rosii-ciresii pe retina la fundul de ochi
e. Apare la evreii Ashkenazi si canadienii francezi
Rahitismul (Sinopsis de medicina, pag 229)

1.*Următoarele afirmații despre rahitismul hipocalcemic la copil sunt adevărate, cu o excepție:
a) determină o calcificare vicioasă a osului
b) este cauzat de aportul, absorbția sau metabolismul deficitar de vitamina D
c) este determinat de lipsa expunerii la soare
d) în rahitism, cartilajele de creștere devin hipertrofice, fără calcificare
e) este determinat de o dietă bogată în vitamina D
2. Manifestările clinice în rahitism sunt următoarele:
a) durere osoasă
b) picioare deformate
c) statură înaltă
d) mers precoce
e) cifoscolioză
3. În rahitism pot apare:
a) cifoscolioză
b) slăbiciunea membrului proximal
c) fracturi
d) întărirea oaselor craniene
e) statură înaltă
4. Investigațiile de laborator în rahitismul hipocalcemic arată:
a) fosfatază alcalină scăzută
b) fosfor crescut
c) 25 hidroxicolecalciferol scăzut
d) parathormonul crescut
e) 1,25 dihidroxi colecalciferol scăzut
5. Radiografiile osoase în rahitismul hipocalcemic arată:
a) curbarea oaselor lungi
b) linii translucide în os
c) îngustarea cartilajelor de creștere
d) turtirea craniului
e) calcificare crescută a diafizelor oaselor lungi
6. *Tratamentul rahitismului constă în următoarele, cu o excepție:
a) expunere la soare
b) dietă bogată în vitamina D
c) suplimentare cu vitamina D în caz de aport deficitar
d) scăderea aportului de fosfor
e) creșterea aportului de calciu
Monitorizarea dezvoltarii (Sinopsis de Medicina, pag 231-237)

1. Urmatoarele afirmatii privind greutatea la nastere sunt adevarate:
a. Se dubleaza pana la ̴6 luni
b. Se dubleaza pana la ̴12 luni
c. Se tripleaza pana la 1̴ 2 luni
d. Se tripleaza pana la 2̴ 4 luni
e. Se cvadrupleaza pana la ̴24 luni
2. *Pierderea initiala a greutatii, in primele zile dupa nastere, este de:
a. ̴1% din greutatea de la nastere
b. ̴10% din greutatea de la nastere
c. ̴5% din greutatea de la nastere
d. ̴15% din greutatea de la nastere
e. ̴7% din greutatea de la nastere
3. *Pierderea initiala a greutatii, in primele zile dupa nastere, este recastigata pana la varsta
de:
a. 7 zile
b. 2 saptamani
c. 1 luna
d. 2 luni
e. 3 saptamani
4. *De la varsta de 2 ani pana la adolescenta (varsta de 13 ani), cresterea anuala a greutatii
este:
a. ̴1 kg
b. ̴5 kg
c. ̴10 kg
d. ̴2 kg
e. ̴3 kg
5. Cresterea ponderala inadecvata la sugar si copil poate rezulta din:
a. Varsaturi sau diaree cronica
b. Aport dietetic deficitar sau abuz alimentar
c. Malabsorbtie
d. Patologii congenitale
e. Infectii virale
6. Inaltimea (sau lungimea la nastere):
a. Creste cu 50% la varsta de ̴1 an
b. Creste cu 1 cm/luna in primul an
c. Se dubleaza la ̴4 ani
d. Se tripleaza la 1̴ 3 ani
e. Se tripleaza la 1̴ 8 ani
7. *Cresterea anuala in inaltime de la varsta de 2 ani pana la adolescenta este de:
a. ̴10 cm/an
b. ̴1 cm/an
c. ̴5 cm/an
d. ̴15 cm/an
e. ̴8 cm/an
8. Inaltimea mai mare decat normal poate fi asociata cu:
a. Pubertate precoce
b. Hipotiroidism
c. Sindrom Marfan
d. Sindrom Klinefelter
e. Statura familiala inalta
9. Inaltimea mai mica decat normal poate fi asociata cu:
a. Neglijare
b. Hipotiroidism
c. Dispalzii scheletale
d. Insuficienta renala acuta
e. Sindrom Turner
10. Circumferinta capului creste in primul an de viata astfel:
a. ̴5 cm intre 0 si 3 luni
b. ̴4 cm intre 3 si 6 luni
c. ̴1 cm/luna
d. ̴2 cm intre 6 si 9 luni
e. ̴1 cm intre 9 si 12 luni
11. Macrocefalia la sugar poate fi asociata cu:
a. Boli metabolice cerebrale (ex. Tay-Sachs, boala urinilor cu miros de sirop de artar)
b. Infectii congenitale (infectii TORCH)
c. Sindroame neurocutanate (ex. neurofibromatoza, scleroza tuberoasa)
d. Expunerea fetala la toxine (sindromul alcoolic fetal)
e. Acromegalia
12. Principalele repere de dezvoltare la varsta de 2 luni sunt:
a. Social/cognitiv: zambet social
b. Social: anxietate la persoane straine
c. Miscare grosiera: ridica capul la 45 grade
d. Miscare fina: ochii urmaresc obiectul pana la linia mediana
e. Limbaj: gangureste
13. Principalele repere de dezvoltare la varsta de 12 luni sunt:
a. Anxietate de separare (9-15 luni)
b. Umbla cu ajutor (merge sustinut)
c. Prinde ca un cleste
d. Urca/coboara scari
e. Vocabular de 5-10 cuvinte
14. Principalele reflexe ale copilariei (primitive sau arhaice), prezente in primele 3 luni de viata,
sunt:
a. Reflexul Moro
b. Reflexul de apucare
c. Reflexul tonic al gatului
d. Reflexul automat de mers
e. Reflexul de supt
15. Reprezinta contraindicatii pentru vaccinuri:
a. Alergii severe la doza precedenta
b. Prezenta febrei
c. Prezenta unei boli usoare
d. Alergii severe la componentele vaccinului
e. Vaccinurile cu virus viu la pacientii imunocompromisi
16. Semne fizice care sugereaza trauma neaccidentala (abuzul copilului) includ:
a. Fracturi ”in lemn verde”
b. Hemoragii retiniene
c. Tipuri specifice de fracturi (fracturi ale coastelor posterioare, fracturi ale metafizei,
fracturi in diferite stadii de vindecare)
d. Arsuri cu demarcatii imprecise sau cu forme specifice (tigara, fier)
e. Leziuni purpurice la membrele inferioare
17. Adolescentii prezinta un risc crescut pentru:
a. Comportamente periculoase (droguri, activitate sexuala neprotejata, violenta)
b. Alcoolism cronic
c. Depresie
d. Ideatie suicidala
e. Tulburari de alimentatie
18. Programul de vaccinare din Romania (Recomandari 2018) cuprinde pentru varsta de 2 luni:
a. Hep B (Vaccin hepatitic B), DTP (Difterie, Tetanos, Pertusis acelular), Hib
(Hemophilus influenzae tip b), IPV (vaccin anti-polio-inactivat)
b. PCV (vaccin pneumococic)
c. MCV4 (vaccin meningococic)
d. Rota (vaccin contra rotavirus)
e. VZV (vaccin contra Varicella-Zoster)
19. Controalele de rutina sunt importante in timpul copilariei pentru:
a. A efectua analize de laborator
b. A detecta intarzierile de crestere si dezvoltare
c. A efectua vaccinarile
d. A oferi indrumare anticipata
e. A evalua cresterea
20. *Stadiile Tanner apreciaza:
a. Modificarile fizice asociate pubertatii
b. Dezvoltarea genitala si aprecierea pilozitatii
c. Problemele dermatologice ale pubertatii
d. Cresterea adecvata in greutate si inaltime
e. Probleme comportamentale asociate adolescentei
Patologie infectioasa pediatrica (Sinopsis de medicina, pag. 241-242)

1. Urmatoarele afirmatii privind rubeola sunt adevarate:
a. asociata cu adenopatii posterioare, cervicale si occipital, petele Forchheimer
b. debut cu IACRS usoara, febra, rash maculopapular
c. rash maculopapular present numai la nivelul fetei
d. tratament: suportiv
e. tratament: antibioterapie
2. Urmatoarele afirmatii privind rujeola sunt false:
a. se caracterizeaza prin febra, tuse, coriza, conjunctivita, pete KopliK, rash
b. cauzata de virusul rubeolic
c. laborator: testare PCR
d. tratament: antibioterapie de prima linie
e. complicatii: pneumonie, encefalita, otita medie acuta
3. Urmatoarele afirmatii privind roseola infantum sunt false:
a. cauzata de human herpes virus 6
b. cauzata de virusul rujeolic
c. precedata de 3-5 zile de febra inalta dupa care incepe rash-ul si febra dispare
d. debut brusc cu rash palmo-plantar si afebrilitate
e. tratament: suportiv
4. Urmatoarele afirmatii privind otita sunt adevarate:
a. infectie a urechii medii comuna la copiii sub 6 ani
b. durere auriculara cu debut acut, febra, membrana tympanica in tensiune, lichid in urechea
medie
c. debut insidios cu subfebrilitate, varsaturi, durere auriculara
d. tratament: analgezice, cefalosporinele in doze mari de prima linie
e. complicatii: pierderea auzului, perforatia MT, mastoidita, abces temporal
5. Urmatoarele afirmatii privind conjunctivita neonatala sunt adevarate:
a. conjunctivita chimica: apare dupa a 7-a zi de viata, eritem, secretie purulenta
b. conjunctivita gonococica: intra ziua a 2-a si a 7-a zi de viata, secretie in cantitate mare
purulenta
c. conjunctivita cu chlamydia: apare in prima zi de viata, secretie seroasa
d. conjunctivita gonococica necesita administrare de antibiotic i.v.
e. conjunctivita cu chlamydia poate fi tratata p.o cu macrolide
*6. Urmatoarele afirmatii privind scarlatina sunt adevarate cu exceptia:
a. febra si rash asociate cu o infectie virala
b. febra si rash associate cu o infectie streptococica
c. febra, rash difuz eritemato-papular, limba zmeurie, descuamari ale palmelor si plantelor
d. paraclinic- test rapid pentru streptococ, cultura din secretia faringiana
e. complicatii: cardita reumatica, glomerulonefrita post-streptococica
*7. Urmatoarele afirmatii privind infectia de tract urinar sunt adevarate, cu exceptia:
a. cel mai comun microorganism este klebsiella
b. se manifesta prin: varsaturi, hematurie, febra inalta, iritabilitate
c. tratament cu antibiotic, cefalosporinele sunt prima linie
d. complicatii: pielonefrita, cicatrici renale, urosepsis
e. laborator: sumar de urina si urocultura
8. Urmatoarele afirmatii privind infectia de tract urinar sunt adevarate:
a. cel mai comun microorganism este Klebsiella
b. se manifesta prin: varsaturi, hematurie, febra inalta, iritabilitate
c. tratament cu antibiotic, cefalosporinele sunt indicatie de linia a II-a
d. complicatii: pielonefrita, cicatrici renale, urosepsis
e. laborator: sumar de urina si urocultura
GRILE GINECOLOGIE - OBSTETRICA
1. Factorii de risc pentru fibromul uterin sunt:

a. Nuliparitatea
b. Descendența afro-americană
d. Antecedente familiale de fibrom
e. Obezitatea
2. * Tratamentul cancerului de endometru cuprinde următoarele, cu EXCEPȚIA:

a. Histerectomia totală
b. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterala si prelevarea de ganglioni
limfatici
c. Radioterapie adjuvanta
d. Chimioterapie
3. Conduita terapeutică în ASC-H (celule scuamoase atipice care nu pot exclude

HSIL) este următoarea:
a. Screening HPV
b. Colposcopie
c. Biopsie endocervicală
d. Histerectomie totală
e. Tratament antibiotic
4. *Caracteristicile chistului dermoid (teratom chistic benign) sunt următoarele

cu EXCEPȚIA:
a. Este compus din țesuturi dermice multiple
b. Dinți
c. Corpi psammoma
d. Fire de păr
e. Glande sebacee
5. Originea tumorilor ovariene cu celule stromale sunt:

a. Celulele de granuloasă
b. Celulele tecale
c. Foliculul ovarian
d. Celulele Sertoli-Leydig
e. Celulele epiteliale
6. Factorii de risc implicați în etiologia cancerului de ovar sunt:

a. Multiparitatea
b. Istoric familial
c. Infertilitatea
d. Contracepția orală combinată
e. Mutații ale genelor BRCA1 sau BRCA2
7. Conduita terapeutică în tumorile ovariene benigne cuprinde următoarele:

a. Histerectomie totală cu anexectomie bilaterală pentru chisturile funcționale
b. Chistectomie
c. Ovarectomie
d. Supraveghere in chisturile functionale
e. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală trebuie luată în considerare la
pacientele în menopauză
8. Conduita terapeutică în tumorile maligne ovariene cu celule germinale este

următoarea cu EXCEPȚIILE:
a. Anexectomia unilaterală efectuată pentru boala limitată
b. Citoreducţiechirurgicalăefectuatăpentrutumoriavansate
c. Supraveghere
e. Chimioterapieadministrată de obiceipostoperator
9. Care din următoareleafirmații sunt adevărate:

a. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene chistice cu un contur regulat şi
septuri puţine este sugestivă pentru tumorile ovariene benigne
b. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene cu un contur neregulat, vegetaţii,
septuri multiple şi extensie pelvină sunt sugestive pentru malignitate.
c. Cancerul ovarian este simptomatic din stadiile incipiente
d. Cel mai frecvent cancer ovarian este cel cu celule germinale
e. Rezecţia chirurgicală este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic citologic
precis când există suspiciunea de neoplasm ovarian.
10. Care din următoarele forme anatomo-patologice aparțin cancerului de col

uterin:
a. Cancerul cu celule scuamoase
b. Cancerul cu celule germinale
c. Coriocarcinomul
d. Adenocarcinomul
e. Carcinomul adenoscuamos mixt
11. Reprezintă factori de risc pentru vaginită:

a) Vârstă înaintată la primul contact sexual
b) Dușurile intravaginale
c) Fumatul
d) Partener sexual unic
e) Diabet zaharat
12. Reprezintă factori de risc pentru vaginită, cu excepția:

a) Vârstă înaintată la primul contact sexual
b) Dușurile intravaginale
c) Fumatul
d) Partener sexual unic
e) Diabet zaharat
13. *Flora bacteriană saprofită vaginală este reprezentată de:

a) LactobaciliiDoderlain
b) NeisseiriaGonorrhoeae
c) GardnerellaVaginalis
d) TrichomonasVaginalis
e) Nici un răspuns nu este corect
14. Dintre medicamentele uzuale pentru tratamentul Candidozei fac parte:

a) Metronidazol
b) Clotrimazol
c) Miconazol
d) Nistatin
e) Doxiciclină
15. Dintre medicamentele uzuale pentru tratamentul Candidozei fac parte

următoarele, cu excepția:
a) Metronidazol
b) Clotrimazol
c) Miconazol
d) Nistatin
e) Doxiciclină
16. Dintre bacteriile ce determină boala inflamatoriepelvină, cel mai des sunt
incriminati următorii germeni:
a) GarderellaVaginalis
b) StreptoccocusAgalactiae
c) TrichomonasVaginalis
d) NeisseiriaGonorrhoeae
e) ChlamydiaTrachomatis
17.* Cele mai incriminate tulpini HPV pentru apariția Cancerului de Col sunt:
a) 12 și 5
b) 6 și 11
c) 16 și 18
d) 9 și 21
e) 27 și 48
18. Indicațiile biopsiei de endometru sunt:

a) Metroragia în climax.
b) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani
c) Metroragia disfuncțională peste 45 de ani.
d) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani expuse la estrogen exogen
e) Celule glandulare atipice pe frotiul Babeș-Papanicolau
19.* Indicațiile biopsiei de endometru sunt următoarele, cu excepția:

a) Metroragia în climax.
b) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani
c) Metroragia disfuncțională peste 45 de ani.
d) Metroragia disfuncțională la femeile sub 45 de ani expuse la estrogen exogen
e) Celule glandulare atipice pe frotiul Babeș-Papanicolau
20. Factorii de risc pentru cancerul de endometru sunt:

a) Multiparitate
b) Subponderabilitate
c) Diabetzaharat
d) Hipertensiunearterială.
e) Hipoestrogenism
21. Reprezintă metode definitive de tratament pentru fibromul uterin:

a) Miomectomia
b) Histerectomiatotală
c) Histerectomia subtotal
d) Agoniștii GnRH
e) Embolizarea arterei uterine
22. Factorii de risc pentru cancerul de col uterin sunt următorii, cu excepția:
a) Pacientănefumătoare
b) Contracepția
c) Contact sexual după 20 de ani
d) Infecția HPV cu tipurile 16 și 18
e) Partener sexual unic
23. Reprezintă afirmații adevărate despre endometriomul ovarian, cu excepția:

a) Histologic asemănător cu epiteliul tubar
b) Compus din celuledermice multiple
c) Reprezintă extinderea endometriozei la nivelul ovarului
d) Secretăhormoniînfuncție de celulele de origine
e) Poate forma corpi psammoma
24* Sunt cauze de sângerare uterină anormală:

a) Cancerul endometrial
b) Cancerul de col uterin
c) Fibromul uterin
d) Sarcina molară
e) Toate răspunsurile sunt adevărate*
25. Următoarele afirmații despre sângerarea anormală sunt adevărate:

a) Sunt sângerări regulate pe cale vaginală
b) Sunt sângerări cu durată anormală. *
c) Sunt sângerări neregulate *
d) Poartă numele de menoragii când au o durată crescută
e) Poartă numele de menoragii când au un flux excesiv *
26*.Lactobacilii reprezintă:
a. floră microbiană vaginală normală a căror prezență pe frotiul vaginal nu este
sugestivă pentru infecție
b. floră bacteriană anormală
c. candidoză vaginală
d. toate răspunsurile sunt corecte
e. nici un răspuns corect
27.Definiția vaginitei include următoarele elemente:

a. iritație vaginală
b. prurit
c. secreție vaginală normală
d. disurie
e. polakiurie
28.Tratamentul pentru sindromul de șoc septic include:

a. tratament suportiv pentru hipotensiune
b. administrarea de vasopresoare
c. administrarea de antimicotice
d. administrarea de antivirale
e. toate răspunsurile sunt corecte
29*.Sindromul de șoc toxic este determinat de:

a. exotoxina produsă de Candida albicans
b. endotoxina produsă de Staphylococcus aureus
c. exotoxina produsă de Gardnerellavaginalis
d. exotoxina produsă de Staphylococcus aureus
e. exotoxina produsă de Escherichia coli
30.Sindromul de șoc toxic poate apărea în caz de:

a. infecții postpartum
b. infecții postabortum
c. contracepție intravaginală prelungită
d. utilizarea prelungită a tampoanelor intravaginale
e. administrarea de antibiotice
31.Din punct de vedere paraclinic sindromul de șoc toxic se caracterizează prin:

a. trombocitoză
b. scăderea alaninaminotransferazei
c. trombocitopenie
d. creșterea ureei și a creatininei
e. absența în cultura din fluidul vaginal a S. Aureus
32.Din punct de vedere clinic clinic sindromul de șoc septic se caracterizează prin:
a. disurie
b. anurie
c. diaree
d. hipertensiune arterială
e. hipotensiune arterială
33. Vaginita determinată de GardnerellaVaginalis are următoarele caracterisitici:

a. miros de pește sau amoniu
b. secreție albă, brânzoasă
c. diaree
d. inflamație vaginală redusă
e. se tratează cu antivirale
34.Vaginita cauzată de TrichimonasVaginalis are următoarele caracteristici:

a. secreție vaginală verzuie, urât mirositoare
b. peteșii cervicale
c. inflamație vaginală redusă
d. nu se administrează tratament și partenerului
e. se tratează cu antimicotice
35. Vaginita cauzată de Candida Albicans are următoarele caracterisitici:

a. secreție urât mirositoare, verzuie
b. miros de pește sau amoniu
c. celule de tip "clue" pe frotiul proaspăt
d. inflamație vaginală importantă
e. secreție vaginală densă, brânzoasă
36*. Tratamentul partenerilor este necesar:

a. în infecția cu Candida Albicans
b. în infecția cu Trichomonasvaginalis
c. în infecția cu Staphylococcus aureus
d. în infecția cu Escherichia coli
e. toate răspunsurile sunt corecte
37*.Tratamentul pentru vaginita cauzată de Candida Albicans este reprezentat de:

a.antivirale
b.antibiotice
c. Fluconazol
d. Metronidazol
e. Clindamicină
38.Tratamentul antibiotic al șocului toxic include:

a. Gentamicină
b. Clindamicină
c. Vancomicină pentru tulpinile rezistente la Meticilină
d. Metronidazol
e. Fluconazol
39.Cazurile severe de șoc toxic prezintă:

a. hipertensiune
b. hipotensiune
c. tulburări respiratorii
d. șoc anafilactic
e. disurie
40.Măsurile necesare pentru remiterea șocului toxic sunt următoarele:

a. îndepărtarea tamponului intravaginal
b. administrarea de vasopresoare
c. antibioterapie cu clindamicină
d. administrarea de antimicotice
e. chiuretajul cavității uterine
41. *Următoarele modificări au loc in săptămâna 17 de gestație:

a. Aspectul de corp dolofan
b. Pancreasul începe să funcționeze
c. Incepe să se formeze cordul
d. Perceperea primelor miscări fetale
e. Se dezvoltă părul
42.*In primul trimestru de sarcină, pentru evaluarea vârstei gestationale se va folosi:

a. Înălțimea fundului uterin
b. Lungimea femurului
c. Circumferința abdominală
d. Ultrasonografia
43. *Vârsta gestaţională este calculată în funcţie de:

a. Ovulație
b. Vârsta mamei
c. Durata ciclului menstrual
d. Data ultimei menstruații
e. Numărul de embrioni
44. Sunt adevărate despre vârsta gestaționala următoarele:

a. Se calculează după data ultimei menstruații
b. Este mai mică cu 2 săptămâni decât vârsta embrionară
c. Este mai mare cu 2 săptămâni decât vârsta embrionară
d. Data ultimei menstruații este cu 14 zile înaintea momentului fertilizării
e. Data ultimei menstruații este cu 14 zile după momentului fertilizarii
45. Sunt adevărate despre regula lui Naegele următoarele cu EXCEPTIA:
a. poate fi folosită pentru a estima data naşterii
b. poate fi folosită pentru a estima vârsta gestatională
c. poate fi folosită pentru a estima vârsta embrionară
d. formula de calcul este DUM(data ultimei menstruații)+7 zile-3 luni+ 9 luni
e. formula de calcul este DUM(data ultimei menstruații)+7 zile-3 luni+ 1 an
46. Factorii teratogeni au urmatoarele efecte:

a. Ucid fătul în primele 2 săptămâni
b. Nu au niciun efect în primele 2 săptămâni
c. Pot determina organogeneză anormală între 2 si 12 săptămâni
d. Pot determina organogeneza anormala între 4 si 10 săptămâni
e. Ucid fatul în primele 5 săptămâni
47. Pseudocieza (sarcina falsă)implică:

a. Somatizarea stresului
b. Modificări ale axei hipotalamo-hipofizare-ovariene
c. Semene și simptome ale sarcinii la femeile care nu sunt gravide
d. Modificări ale axei hipotalamo-hipofizare
e. Paciente cu boli psihice
48. *În timpul sarcinii sunt încurajate următoarele activități cu risc scăzut :
a. Exerciții fizice de intensitate mare
b. Relații sexuale
c. Înot
d. Echitație
e. Relații sexuale chiar dacă mama are risc de avort
49. În săptămâna a 6-a de gestație au loc următoarele modificări:

a. Începe sa se dezvolte cordul
b. Sistemele de reproducere încep să se diferențieze
c. Membrele încep să se dezvolte
d. Perceperea primelor mișscărifetale
e. Grasp palmar ferm
50. În săptămâna a 24-a de gestație au loc următoarele modificări cu excepția:

a. Începe producția de surfactant
b. Unghiile sunt prezente
c. Primele șanse de supraviețuire în caz de naștere prematură
d. Se dezvoltă rinichii
e. Ochii se deschid
51. Aparatul cardiovascular suferă următoarele modificări în timpul sarcinii:

a. Debitul cardiac crește cu 50%
b. Se poate auzi un murmur diastolic
c. Crește cererea de O2 miocardic
d. Debitul cardiac crește cu 40%
e. Uterul determină ascensionareausoară a cordului
52. *Aparatul renal suferă următoarele modificari cu exceptia:

a. Crește fluxul plasmatic renal
b. Scade porțiunea azotată a ureei
c. Crește porțiunea azotată a creatinei
d. Crește excreția renală de proteine
e. Crește volum sanguin și lichidul interstitial
53. *Sunt adevărate despre modificările endocrinologice în sarcină următoarele cu

excepția:
a. Hiperinsulinism non-diabetic ce asociază intoleranţăuşoară la glucoză
b. Creşte nivelul trigliceridelor a jeun
c. Creşte nivelul de cortizol
d. TSH creste uşor în timpul sarcinii incipiente
e. Creşte globulina de legare a tiroxinei
54. Din punct de vedere hematologic apar următoarele modificări in sarcină:

a. Hipercoagulabilitate
b. Creşteproducţia de eritrocite
c. Hematocritul scade ca urmare a volumului crescut de sânge
d. Cresc trombocitele
e. Hipocoagulabilitate
55. *În primul trimestru de sarcină cea mai precisă masurătoareultrasonografică

pentru determinarea vârstei gestaționale este:
a. Diametrul biparietal
b. Diametrul sacului gestațional
c. Lungimea cranio-caudală
d. Circumferința craniană
e. Lungimea femurului
56. *În săptămânile 7-14, acurateţea estimării vârstei gestaţionale este:

a. ±3-5 zile
b. ±3 zile
c. -5 zile
d. ±4-6 zile
e. -6 zile
57. În al doilea trimestru de sarcină varsta gestaționala este determinată prin:

a. diametrul biparietal
b. Lungimea cranio-caudală
c. circumferinţa abdominală fetală
d. circumferinţa craniană
e. lungimea femurului
58. *Măsurarea vârstei gestaţionale în al doilea trimestru are ca precizie:

a. ±1-2 săptămâni
b. ±1-2zile
c. ±2-4săptămâni
d. ±3-4săptămâni
e. ±5zile
59. Despre înălțimea fundului uterin sunt adevărate următoarele:

a. Este utilizat pentru măsurarea vârstei gestaționale după 10 săptămâni
b. Măsurarea înălţimii fundului uterin are o precizie de ±3 săptămâni
c. Fibroamele uterine afectează precizia măsurătorii
d. Obezitatea afectează precizia măsurătorii
e. Măsurarea înălţimii fundului uterin are o precizie de ±2 săptămâni
60. *Despre modificările aparatului respirator sunt adevărate următoarele cu excepția:

a. Consumul total de 02 al corpului creşte cu 20%
b. Uterul ascensionează diafragma
c. Volumul respirator curent creşte cu 40%
d. Volumul respirator curent creşte cu 50%
e. Pco2 scade până la ~30 mm Hg
61. Factorii de risc pentru fibromul uterin sunt:

a. Nuliparitatea
b. Descendența afro-americană
d. Antecedente familiale de fibrom
e. Obezitatea
62. Tratamentul cancerului de endometru cuprinde următoarele:

a. Histerectomia totală
b. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterala si prelevarea de ganglioni
limfatici
c. Radioterapie adjuvanta
d. Chimioterapie
e. Histerectomia subtotal
63. Conduita terapeutică în ASC-H (celule scuamoase atipice care nu pot exclude
HSIL) este următoarea:
a. Screening HPV
b. Colposcopie
c. Biopsie endocervicală
e. Tratament antibiotic
64. *Caracteristicile chistului dermoid (teratom chistic benign) sunt următoarele

cu EXCEPȚIA:
a. Este compus din țesuturi dermice multiple
b. Dinți
c. Corpi psammoma
d. Fire de păr
e. Glande sebacee
65. Originea tumorilor ovariene cu celule stromale sunt:

a. Celulele de granuloasă
b. Celulele tecale
c. Foliculul ovarian
d. Celulele Sertoli-Leydig
e. Celulele epiteliale
66. Factorii de risc implicați în etiologia cancerului de ovar sunt:

a. Multiparitatea
b. Istoric familial
c. Infertilitatea
d. Contracepția orală combinată
e. Mutații ale genelor BRCA1 sau BRCA2
67. Conduita terapeutică în tumorile ovariene benigne cuprinde următoarele:

a. Histerectomie totală cu anexectomie bilaterală pentru chisturile funcționale
b. Chistectomie
c. Ovarectomie
d. Supraveghere in chisturile functionale
e. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală trebuie luată în considerare la
pacientele în menopauză
68. Conduita terapeutică în tumorile maligne ovariene cu celule germinale este

următoarea cu EXCEPȚIILE:
a. Anexectomia unilaterală efectuată pentru boala limitată
b. Citoreducţie chirurgicală efectuată pentru tumori avansate
c. Supraveghere
e. Chimioterapie administrată de obicei postoperator
69. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

a. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene chistice cu un contur regulat şi
septuri puţine este sugestivă pentru tumorile ovariene benigne
b. Aspectul ecografic al unei tumori ovariene cu un contur neregulat, vegetaţii,
septuri multiple şi extensie pelvină sunt sugestive pentru malignitate.
c. Cancerul ovarian este simptomatic din stadiile incipiente
d. Cel mai frecvent cancer ovarian este cel cu celule germinale
e. Rezecţia chirurgicală este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic citologic
precis când există suspiciunea de neoplasm ovarian.
70. Care din următoarele forme anatomo-patologice aparțin cancerului de col

uterin:
a. Cancerul cu celule scuamoase
b. Cancerul cu celule germinale
c. Coriocarcinomul
d. Adenocarcinomul
e. Carcinomul adenoscuamos mixt

Tot Sepsis - Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tot Sepsis - Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari SEPSIS

1. Care din urmatoarele notiuni despre SEPSIS sunt adevarate:

2. * Care din urmatoarele caracteristici anamnestice sunt relevante în sepsis:

5. *Care din urmatoarele reprezinta definitia corecta a Sepsisului:

9. Sepsisul asociat asistenţei medicale, se defineşte ca sepsis instalat la:

17. * Riscul de sepsis la pacientii imobilizati este reprezentat de :

31. Chimioprofilaxia antibiotică este recomandată în urmatoarele situații cu excepția:

32. Sepsis Six este un pachet de îngrijiri ce nu include:

33. Criteriile de risc moderat spre crescut de sepsis nu includ:

34. Pentru calcularea scorului SOFA nu sunt utilizați următorii parametri:

36. Definiția sepsisului asociat asistenței medicale nu cuprinde:

37. Urmatoarele categorii nu se afla in grupele cu risc crescut de a dezvolta sepsis

39. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

40. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

42. *Urmatoarele afirmații privind vancomicina sunt adevarate cu excepția:

43. *Aminoglicozidele nu au una din urmatoarele caracteristici:

44.*Din familia macrolidelor nu face parte:

45. *Chinolonele nu au urmatoarea caracteristica:

47. *Din grupul carbapenemazelor nu face parte:

48. *Din clasa tetraciclinelor nu face parte:

49. *Din clasa penicilinelor nu face parte:

50. “Controlul sursei” nu înseamnă

1. Absorbția de fier în sarcină este:

2*. Cauzele deficitului de fier sunt:

E. sugari născuți prematur.

R: A,C,D,E (pag. 330-331)

3*. În anemia feriprivă, frotiul de sânge periferic evidențiază:

A. eritrocite microcitare cu VEM < 90 fL;

B. eritrocite hipocrome cu HEM < 30 mcg;

C. eritrocite hipocrome, microcitare;

D. eritrocite hipocrome, macrocitare;

E. variația formei si mărimii eritrocitului.

R: C,E (pag. 331)

4*. Următoarele afirmații despre feritină sunt adevărate:

C. în deficitul de fier simplu, o feritină serică scăzută nu confirmă diagnosticul;

D. la bărbați valorile normale pentru feritina serică sunt 30-300 g/dL;

E. la femei valorile normale pentru feritina serică sunt 5.8-96 nmol/L.

R: A,B,E (pag. 331)

5*. În deficitul de fier îndelungat sunt prezente:

A. unghii cu formă convexă (koilonichie);

E. unghii si păr fragil.

R: B,D,E (pag. 331)

6*. În anemia din bolile cronice:

A. fierul seric este scăzut;

B. CTLF este crescută;

C. feritina este normală sau crescută;

D. fierul medular absent;

E. CTLF este scăzută.

R: A,C,E (pag. 331)

A. fierul seric este normal;

B. feritina este crescută;

C. fierul medular este absent;

D. CTLF este crescută;

R: A,E (pag. 331)

8*. În anemia sideroblastică:

A. fierul seric este scăzut;

B. CTLF este crescută;

C. VEM scăzut în tipurile ereditare;

E. fier medular prezent.

R: C,D,E (pag. 331)

9*. În anemia feriprivă:

A. fierul seric este scăzut;

B. CTLF este scăzută;