Completări la Raportul privind impactul asupra mediului rev.

2
pentru proiectul

Amenajare complexă râu Bârzava și afluenți pe sector Bocșa

– Gătaia – Denta, județul Caraș-Severin și județul Timiș

Elaborator
SC EPMC Consulting SRL
Str. Fagului, nr. 11, Cluj-Napoca, jud. Cluj

Beneficiar
Administrația Bazinală de Apă Banat
B-dul. Mihai Viteazu, nr. 32, Timișoara, jud. Timiș

Noiembrie 2020

1
 Prezentul document a fost realizat pentru a răspunde solicitărilor Agenției Naționale pentru
Protecția Mediului nr. 1/6830/EIC/12.11.2020, având la bază adresa WWF nr. 396/10.11.2020.
Pentru a explica modalitatea de rezolvare a observațiilor, fiecare răspuns va fi integrat în cadrul
capitolului cel mai potrivit din cadrul RIM.

2 Alternative rezonabile
2.2 Alternativa verde
Se completează cu:
Măsurile de infrastructură verde menționate în RIM și analizate mai pe larg în Studiul de
Fezabilitate sunt măsuri care au caracter operațional, instituțional și de informare care cad în sarcina
Autorităților/Instituțiilor responsabile cu menținerea și aplicarea acestora (ROMSILVA, UAT-uri,
APIA) și ca atare nu au putut fi cuprinse în cadrul opțiunilor analizate în SF ca fiind măsuri
implementabile prin Proiect. Acest aspect este justificat și în cadrul Studiului de Fezabilitate la
secțiunea capitolului de dezvoltare a opțiunilor.
În calitate de consultanți, beneficiarul de proiect a fost sprijinit în obținerea de informații
concludente la nivelul întregului bazin hidrografic de la toate instituțiile/autoritățile în gestiunea
cărora se găsesc: fondurile forestiere, pajiștile și pășunile precum și terenurile agricole în vederea
conservării și protecției caracteristicilor naturale și practicilor de gestionare a terenurilor.
Impactul de reducere a inundațiilor prin aceste tipuri de măsuri este dificil de contorizat
datorită lipsei datelor sau a datelor insuficiente (la nivel de țară), însă cu toate acestea, a fost studiată
Opțiunea verde în care au fost prevăzute doar măsuri verzi.
Prin aplicarea acestor măsuri verzi s-a urmărit diminuarea debitului care ajunge în sectoarele
inferioare ale bazinetelor și în sectorul inferior al râului Bârzava și implicit diminuarea pagubelor.
În urma analizării influenței aceste opțiuni și în urma modelării hidraulice, s-a constatat că
pagubele evitate sunt relativ mici, în continuare fiind inundate majoritatea zonelor locuite.
Pagube evitate prin aplicarea Opțiunii verzi
Infrastructură-
Obiective
Obiective Obiective Drumuri, linii
comerciale / Infrastructură-
rezidențiale - rezidențiale - ferate, alte Agricultură
industriale / poduri-podețe
locuințe anexe infrastructuri [ha]
instituții [km]
[buc] [buc] liniare
[buc]
[km]
193 din 195 din 12 din 73 din 2 din 1.018 din
3.489 3.464 174 129 97 11.039

După cum se poate observa în tabelul de mai sus majoritatea pagubelor potențiale nu sunt
evitate și se estimează că în urma aplicării măsurilor prezentate în Opțiunea verde, vor beneficia de
scăderea riscului la inundații un număr de 560 de persoane (beneficiari indirecți - circa 5% din
numărul persoanelor afectate direct) astfel se consideră că Opțiunea verde nu este fezabilă.

2
 Analizând hidrografele rezultate în urma calculelor hidraulice se poate concluziona că
atenuarea „naturală” care are loc în Opțiunea verde peste digurile existente (atât pentru debitul cu
asigurarea de 1%, cat si pentru debitul cu asigurarea de 0.5%) reprezintă un procent de cca. 10% din
valoarea totala a debitului maxim, ceea ce este neglijabilă și nu are o influență semnificativă asupra
debitului în secțiunea polderului și în aval de aceasta. Astfel este necesară îmbunătățirea capacității
de atenuare.
În același timp, a fost susținută implementarea acestor măsuri, însă pentru a fi eficientă aplicarea lor
trebuie ca fiecare instituție/autoritate să elaboreze o strategie pe termen mediu/lung sau un master
plan de susținere a acestor măsuri. Aria extinsă de aplicare și complexitatea acestor măsuri impune
materializarea lor prin proiecte punctuale, realizate sub controlul acestor strategii/master planuri.
Considerăm că efectul lor va fi nesemnificativ dacă se realizează printr-un studiu de fezabilitate -
respectiv printr-un proiect unic.

3
Limita de inundabilitate rezultată în urma aplicării măsurilor verzi

4
 Măsurile verzi au fost considerate o prioritate în concepția de amenajare a întregului
sector. Considerăm că alternativa verde a fost studiată aprofundat, bazându-ne pe toate
informațiile furnizate de toate instituțiile abilitate (ANAR, INHGA, Romsilva, APIA, UAT-uri
etc.), la realizarea modelării hidraulice. Aceste informații fiind incluse în Volumul IV – Raportul
de modelare a riscurilor de inundații, anexă la Studiul de fezabilitate.
În vederea realizării analizei și ierarhizării acțiunilor/măsurilor la diferite scări spațiale
a fost elaborată o matrice de analiză multicriterială în care au fost analizate toate măsurile
identificate cărora le-au fost atribuite punctaje după criterii de mediu, tehnic, economic, social
si patrimoniu cultural și astfel s-a ajuns la ierarhizarea măsurilor/acțiunilor. Urmărind pașii din
Ghidul Solicitantului pentru O.S. 5.1, au fost alese doar acele masuri fezabile de pe urma cărora
se pot obține efectele scontate prin proiect. De asemenea s-a ținut cont și de posibilitatea
implementării anumitor măsuri (au fost eliminate cele care sunt în proprietatea/gestiunea altor
instituții decât beneficiarul de proiect, precum și cele care, printr-o valoare mare de investiție
nu contribuie decât într-o foarte mică măsură la atenuarea debitului de viitură sau reducerea
pagubelor). Măsurile considerate nefezabile au rămas la stadiul de propuneri și cad în sarcina
diverselor autorități responsabile cu implementarea măsurilor sau cu menținerea situației
actuale.
Menționăm că în alegerea măsurilor verzi s-a ținut cont de recomandările Curții de
Conturi Europene, implementând în proiect măsuri precum remeandrarea cursurilor de apă,
renaturarea cursurilor pe o lungime totala de 24.700 m, stabilizarea naturală a malurilor
cu protecții vegetative pe sectoarele fără eroziuni de maluri care ar putea pune în pericol
stabilitatea digurilor și implicit ruperea acestora și inundarea incintelor aparate, crearea de
zone inundabile cu suprafețele lor aferente acolo unde situația din teren a permis acest lucru
(a se vedea râul Fizeș și râul Bârzava aval polder, 2 zone inundabile cu o suprafață totală de
848,7 ha), eliminarea barierelor care întrerup conectivitatea longitudinală prin refacerea
uvrajului de control și prevederea acestuia cu trecere pentru pești dimensionată conform
indicațiilor Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunăre (International
Commission for the Protection of the Danube River – ICPDR) precum și cea mai importantă
măsură verde de creștere a capacitații de atenuare prin metode verzi și anume creşterea
capacitații de atenuare a Polderului Gherteniș.
De asemenea, trebuie menționat că toate aceste măsuri verzi care pot avea efecte pentru
atingerea obiectivelor proiectului (de prevenire a inundațiilor) au fost analizate în mod
particular, astfel că o serie de condiții actuale pot influența posibilitatea de implementare. Este
și cazul cursurilor de apă încorsetate de diguri și zone construite pentru care o remeandrare
clasică necesită pierderi mari de teren (afectând în același timp populația locală) și lucrări de o
anvergură care mai degrabă pot dăuna factorilor de mediu decât să îi îmbunătățească (prin
lucrări de excavații în albie, de crearea unei noi albii sau de mutare a digurilor). Mai mult, chiar
ghidurile și resursele menționate în adresa nr. 396/10.11.2020 specifică faptul că o parte a
măsurilor de renaturare nu se realizează pentru controlul inundațiilor, care în cazul proiectului
de față este obiectivul principal. Remeandrarea cursurilor de apă care nu au avut meandre sau
a cursurilor puternic modificate și îndiguite (unde distanța dintre diguri este chiar și de 43 m)
poate duce la apariția inundațiilor.
Chiar dacă aceste informații nu sunt prezentate în detaliu în RIM, ele au fost analizate
în cadrul Analizei de opțiuni a Studiului de Fezabilitate și au fost prezentate inclusiv în cadrul

5
primei întâlniri de lucru organizate în martie 2019 care avea scopul de a începe dialogul cu
organizațiile non-guvernamentale de mediu pe aceste subiecte.
Rolul Raportului privind impactul asupra mediului este de a evalua impactul proiectului
asupra factorilor de mediu, astfel că nu s-a depus efort în identificarea măsurilor verzi de
prevenire a inundațiilor. Ca încadrare în procesului de realizare a unui proiect, RIM-ul este
elaborat după finalizarea Studiului de fezabilitate, deci după identificarea și analizarea listei
lungi/scurte de măsuri, realizarea studiilor de specialitate (ex. modelare hidraulică), realizarea
analizei multicriteriale și identificarea opțiunii recomandate, conform Ghidului Solicitantului
pentru OS 5.1. Mai mult decât atât, alternativa proiectului pentru care se solicită demararea
procedurii de mediu apare în urma avizării Studiului de fezabilitate pe mai multe paliere,
inclusiv inter-ministerial, astfel că există mai multe filtre care pot îmbunătăți calitatea
documentului sau care pot identifica măsuri verzi adiționale. Fiecare alternativă are la bază mai
multe analize și modelări care au validat sau au invalidat capacitatea alternativei de a preveni
sau reduce pagubele produse de inundații. Mai mult, fiecare modificare adusă soluției și a
măsurilor deja identificate și analizate a obligat proiectantul la realizarea modelărilor hidraulice
care să confirme sau să infirme capacitatea măsurii/măsurilor de a reduce efectul inundațiilor.
În stabilirea opțiunii fezabile/recomandată din toate punctele de vedere, s-a urmărit
întocmai Ghidul solicitantului O.S. 5.1 (a se vedea cap. 3.0, cap 5.1.2 si cap 5.2.2 din SF) prin
care s-au analizat toate măsurile aplicabile pe cursurile studiate (47 de masuri studiate), iar prin
aplicarea punctajelor corespunzătoare și filtrarea acestora prin analiza multicriterială s-a ajuns
la identificarea Opțiunii propuse/recomandate spre realizare. Menționăm că această opțiune
cuprinde toate măsurile verzi descrise mai sus, în completarea cărora vin și măsurile structurale
fără de care obiectivul proiectului nu poate fi atins. Toate aceste informații sunt incluse în cadrul
prezentului RIM.
Rolul principal al renaturării cursurilor de apă nu este de prevenire a inundațiilor (deși
pot produce efecte în acest sens în anumite condiții), ci de îmbunătățire a condițiilor de mediu
aferente sectoarelor cursurilor de apă, după cum se poate identifica și din denumirea măsurilor
și presupun în primul rând asigurarea unui debit constant de apă în perioade cu debite mici și
medii.
Referitor la crearea de zone inundabile, rolul principal este de prevenire a inundațiilor
prin implementarea măsurilor verzi pe suprafețele de teren care permit aceste măsuri, protejând
în același timp zonele construite.
De asemenea, deși proiectul nu prevede și lucrări sau măsuri legate de acumulările din
amonte ale râului Bârzava, în „Volumul IV – Raport modelare hidraulică” la SF este prezentată
atenuarea în toate cele 3 acumulări: Gozna – Văliug - Secu, în baza Regulamentelor de
exploatare existente puse la dispoziția consultantului de către beneficiar.
De remarcat că barajul Văliug a fost proiectat pentru un debit cu asigurarea de 10% și
este amplasat intre 2 baraje proiectate pentru debitele cu asigurarea de 0.1%.
Având in vedere folosințele barajului Secu, actualul regulament de exploatare și
reducerea golirilor de fund, se poate concluziona că reducerea golirilor a scăzut capacitatea de
atenuare a barajului. Pentru îmbunătățirea atenuării in această acumulare s-a studiat varianta
coborârii cotei NNR (implicit schimbarea Regulamentului de exploatare), măsura care s-a
dovedit a fi benefică pentru aval.

6
4 Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu
4.1 Apă
Se completează cu:
Consolidările de mal propuse prin proiect sunt amplasate pe sectoarele de curs cu
eroziuni care pun în pericol de cedare digurile de apărare dacă ne referim la râul Bârzava sau
proprietățile particulare sau rutiere din imediata vecinătate a cursului dacă ne referim la afluenții
Vornic si Fizeș conform recomandărilor expertizelor tehnice întocmite.
Protecțiile de mal nu au caracter continuu și nu limitează transportul de material
aluvionar ci doar îl micșorează. Prin identificarea provenienței materialului aluvionar micșorat,
atunci se poate spune ca acesta ar proveni strict din erodarea malului, fenomen care trebuie
stopat pentru punerea în siguranță a structurilor de apărare și apărarea împotriva inundațiilor a
populației și a bunurilor, conform recomandărilor din expertizele tehnice și conform
obiectivelor propuse prin proiect si anume de protecție a populației împotriva viiturilor. Pe
sectoarele cu bancheta dig-mal semnificativă (sectoare în care digurile nu sunt puse in pericol),
malurile nu au fost protejate, prin urmare eroziunea și transportul de material aluvionar se poate
produce.
Măsurile propuse de consolidare a malurilor nu încorsetează râurile, doar le mențin in
mare măsură pe traseul actual, un traseu mărginit de diguri existente pe ambele maluri în cazul
râului Bârzava și mărginit de construcții în cazul afluenților. Dimpotrivă, în locurile unde
amplasamentul a permis, s-au creat zone inundabile. Sectoarele pe care se aplica consolidări de
mal in cazul afluenților, sunt zone antropice, doar în intravilanul localităților Fizeș, Tirol și
Ramna.
Amplasarea consolidărilor de mal cu materiale naturale de tipul pietrei brute (toate
consolidările de mal precum si căderile si pragurile de fund de pe râul Bârzava fiind realizate
din piatră brută) nu au influență majoră asupra vitezei de curgere a apei datorită rugozității
sporite.
Amenajarea albiei se va face pe întreaga lungime a sectorului studiat, însă trebuie
menționat că lucrările de intervenție fizică nu se vor face pe întreaga lungime. Prin amenajarea
albiei se înțelege îndepărtarea punctuală a obstacolelor din albie, consolidarea malurilor în
punctele în care este necesar, stabilizarea talvegului, protecția vegetativă a malurilor pe
sectoarele în care este necesar și posibil acest lucru, aducerea la cotă a digurilor pe sectoarele
cu tasări majore și supraînălțarea digurilor pe sectoarele în care cota de asigurare este
insuficientă. Pentru o detaliere a tuturor acestor lucrări se pot consulta toate piesele desenate
(planuri de situație, secțiuni tip și profile transversale din care reies foarte clar zonele in care se
intervine si zonele in care nu se intervine deloc, toate acestea fiind anexate Raportului privind
impactul asupra mediului). Documentația de bază, în acest caz Studiul de fezabilitate, conține
toate datele necesare (conform fazei de proiectare SF cu respectarea HG nr. 907 în privința
componentei și nivelului de detaliere), la orice tip de intervenție prevăzută prin proiect, în baza
acestora stabilindu-se bugetul (de asemenea se regăsește in cap 5.4.1 din cadrul Studiului de
Fezabilitate, în anexe: devize generale, devize pe obiect și liste de cantități).

7
 Intervențiile locale pot fi de îndepărtare a obstacolelor din albia minoră și majoră care
obturează secțiunea de scurgere, nu permite tranzitarea viiturii și din cauza cărora încărcarea
corespunzătoare a polderului nu poate fi realizată.
Consolidările de mal sunt de asemenea punctuale, doar în zonele cu eroziuni de mal
sau în zonele cu bancheta dig-mal redusă unde eroziunea de mal ar pune în pericol de cedare
digul de apărare. Între sectoarele consolidate nu se vor realiza săpături in maluri (de lărgire a
secțiunii).
Mai mult decât atât, RIM-ul (deși nu este documentul de bază a proiectului, acesta fiind
SF-ul) conține cantități exacte privind excavațiile (săpături), dar și umpluturi, materiale
transportate, distanțe, igienizări, plantări sau realizarea protecțiilor vegetative. Acestea se
regăsesc în cadrul sub-capitolului 1.7.1 Caracteristicile etapei de realizare a proiectului
propus.

Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă

Referitor la studiul SEICA, în prima etapă s-a investigat dacă există un mecanism cauză-
efect al proiectului propus individual si apoi cumulat cu proiecte autorizate/în curs de
autorizare/avizate/în curs de avizare/planificate pe corpurile de apă identificate.
Scopul acestei etape este de a filtra în linii mari și de a selecta acțiunile care în mod clar
nu vor afecta starea/potențialul corpului de apă și de a identifica elementele calitative ce solicită
o atenție suplimentară pentru investigații mai detaliate în a doua etapă.
Contribuția infrastructurilor ecologice, prevăzute prin proiect, la atenuarea și
adaptarea la schimbările climatice - cum ar fi crearea zonelor inundabile (zonă inundabilă mal
stâng Bârzava, pe sectorul aval polder Gherteniș – amonte oraș Gătaia – circa 758 de hectare;
zonă inundabilă mal drept Bârzava, pe sectorul aval polder Gherteniș – amonte oraș Gătaia –
circa 91 de hectare), restaurarea ecologică a luncii inundabile pentru atenuare (pe sectorul aval
localitatea Fizeș – amonte Berzovia - circa 174 hectare) - pot oferi mai multe avantaje: filtrarea
apei, menținerea pânzelor freatice și prevenirea eroziunii, asigură conectivitatea pentru specii.
Datorita infrastructurilor ecologice prevăzute prin proiect a fost estimată îmbunătățirea claselor
de calitate pentru indicatorul hidromorfologic – conectivitatea laterala a cursului de apa cu zona
ripariană inundabila atât în funcție de lungimea lucrărilor de amenajare cat și de mărire a lățimii
zonei inundabile.
Alte măsuri naturale de retenție a inundațiilor prevăzute prin proiect sunt renaturarea
vechiului traseu a râului Bârzava în aval de orașul Gătaia – circa 11 km și renaturarea vechiului
traseu a pârâului Fizeș, pe o distanță de circa 13,7 km, care conturează o serie de avantaje cum
ar fi: creșterea biodiversității, reciclarea nutrienților, îmbunătățirea parametrilor de stare a apei
prin asigurarea debitelor minime, refacerea unor habitate riverane, creșterea abundenței și
diversității biologice și genetice, atenuarea debitelor maxime, refacerea peisajului natural.
Conform Ordinului nr. 828 din 4 iulie 2019 – Anexa 3 pentru elementele de calitate și
indicatorii de calitate pentru care nu a fost identificat nici un mecanism cauzal pentru un efect
direct sau indirect , nu este necesară evaluarea ulterioară. Analiza continuă numai pentru
elementele de calitate și indicatorii de calitate potențial a fi afectate/afectați.

8
 Referindu-ne la aspecte legate de conectivitatea longitudinala si la fauna piscicola,
coroborat cu factorii enumerați de WWF, pentru corpurile de apă identificate la nivelul
proiectului trebuie menționate următoarele:
Corpul de apă de suprafață RORW5.2.38_B4: Bârzava - cf. Sodol - cf. Fizeș
- Continuitatea longitudinală a râului > Realizarea unui prag de cădere h = 0.4 m
Pe lungimea aferentă corpului de apă subiect (L = 46.370 m) pragul de cădere h=0.4 m cu
prag deversor cu panta 1:30 este singurul obstacol. Astfel efectul este nesemnificativ la
nivelul corpului de apă din punct de vedere al continuității longitudinale. Prin urmare, din
punct de vedere al lucrărilor propuse corpul de apă se încadrează în clasa de calitate I (scor
13), aceeași dată de Administrația Bazinală de Apă Banat.
- Fauna piscicolă > Indicatorul fauna piscicola poate fi influențat printr-o creștere minoră a
amplitudinii oscilațiilor de nivel ale apei in timpul realizării lucrărilor de consolidări de
maluri, a pragurilor de fund și a căderii adaptate in vederea posibilității migrării faunei
piscicole, care sunt lucrări punctuale, iar impactul are loc doar in timpul execuției lucrărilor.
Având in vedere ca se creează incinte izolate de lucru pe maluri in vederea realizării
consolidărilor, care sunt amplasate punctual, prin intermediul batardoului, astfel ca nu este
întreruptă curgerea apei in niciun punct de lucru, migrația nefiind afectată, se consideră că
se produce un impact nesemnificativ asupra acestui element.
Corpul de apă de suprafață RORW5.2.38_B5 : Bârzava - cf. Fizeș – frontieră
- Continuitatea longitudinală a râului > Realizarea a cinci praguri de cădere h = 0.4 m,
Uvrajul de control h=0.5 m Pe lungimea aferentă corpului de apă subiect (L = 64.350 m)
cele cinci praguri de cădere h=0.4 m cu prag deversor cu panta 1:30 și uvrajul de control
h=0.5 m sunt singurele obstacole. Din punctul de vedere al acestui element corpul de apă
nu își schimba clasa de calitate conform datelor furnizate de ABA Banat. Pentru uvrajul de
control, s-a proiectat o trecere pentru fauna acvatică, rezultând o îmbunătățire din punct de
vedere a acestui element fata de situația actuală.
- Fauna piscicolă > Indicatorul fauna piscicola poate fi influențat printr-o creștere minoră a
amplitudinii oscilațiilor de nivel ale apei in timpul realizării lucrărilor de consolidări de
maluri, a pragurilor de fund și a căderii adaptate in vederea posibilității migrării faunei
piscicole, care sunt lucrări punctuale, iar impactul are loc doar in timpul execuției lucrărilor.
Având in vedere că se creează incinte izolate de lucru pe maluri in vederea realizării
consolidărilor, care sunt amplasate punctual, prin intermediul batardoului, astfel ca nu este
întreruptă curgerea apei in niciun punct de lucru, migrația nefiind afectata consideram ca se
produce un impact nesemnificativ asupra acestui element.
Corpul de apă de suprafață RORW5.2.38.7_B1 Vornic + afluenți
- Continuitatea longitudinală a râului > Realizarea celor 9 praguri de cădere (6 bucăți cu
h = 0.4 m, 3 bucăți cu h=0.3 m). Pe lungimea aferentă corpului de apă subiect (L = 2409
m) cele 9 praguri de cădere cu prag deversor cu panta de 1:30 din anrocamente sunt
singurele obstacole. Astfel efectul este nesemnificativ în perioada de funcționare, la nivelul
corpului de apă din punct de vedere a continuității longitudinale. Prin urmare, din punct de
vedere a acestui indicator și ținând cont de lucrările propuse SEICA încadrează corpul de
apă în clasa de calitate II - scor 12 (între 0.33-1 obstacole/km) cu precizarea că nu au fost

9
 identificate zone salmonicole sau ciprinicole. Administrația Bazinală de Apă Banat, din
punct de vedere al acestui element a încadrat corpul de apă ND - nu este cazul să se
determine, iar din punct de vedere al încadrării hidromorfologice finale în clasa II, fiind un
corp de apă nepermanent.
- Fauna piscicolă > NA
Corpul de apă de suprafață RORW5.2.38.8_B1 Fizeș
- Continuitatea longitudinală a râului > Realizarea celor 13 praguri de cădere (h = 0.4 m)
cu prag deversor cu panta 1:30 din anrocamente. Pe lungimea aferentă corpului de apă
subiect (L = 39700 m) cele 13 căderi sunt singurele obstacole. Astfel efectul este
nesemnificativ la nivelul corpului de apă din punct de vedere a continuității longitudinale.
Prin urmare, din punct de vedere a lucrărilor propuse corpul de apă se încadrează în clasa
de calitate I (scor 13), aceeași dată de Administrația Bazinală de Apă Banat, cu precizarea
că nu au fost identificate zone cu salmonicole sau ciprinicole.
- Fauna piscicolă > Indicatorul fauna piscicola poate fi influențat prin o creștere minora a
amplitudinii oscilațiilor de nivel ale apei in timpul realizării lucrărilor de consolidări de
maluri, a pragurilor de fund și a căderilor adaptate in vederea posibilității migrării faunei
piscicole, care sunt lucrări punctuale. Având in vedere ca se creează incinte izolate de lucru
pe maluri în vederea realizării consolidărilor prin intermediul batardoului, astfel ca nu este
întreruptă curgerea apei in niciun punct de lucru, migrația nefiind afectata se consideră că
se produce un impact nesemnificativ asupra acestui element.
Pe baza analizelor efectuate conform Metodologiei de determinare a indicatorilor
hidromorfologici pentru cursurile de apă din România (INHGA, 2015) se pot emite următoarele
concluzii:
- Proiectul nu prezintă riscul apariției de efecte, respectiv nu prezintă riscul
deteriorării stării corpului de apă, la nivel de element de calitate.
- Proiectul nu prezintă riscul apariției de efecte, respectiv nu poate împiedica
îmbunătățirea stării corpului de apă, la nivel de element de calitate.
- Proiectul nu prezintă riscul apariției de efecte, respectiv nu poate împiedica
atingerea obiectivelor relevante pentru zonele protejate.

4.4 Biodiversitate
Se completează cu:

Modul de evaluare a faunei acvatice a fost prezentat și conține, pe lângă studierea

literaturii existente și a bazelor de date ale Beneficiarului sau online cu privire la fauna
ihtiologică, și date culese din teren prin metode non invazive. De asemenea, factorii de mediu
relevanți pentru acest tip de proiect au fost evaluați și se regăsesc în RIM la capitolul 3
Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului. Includ nu numai fauna
acvatică, dar și apa (parametri fizico-chimici și ecologici, elemente hidromorfologice, corpuri
de apă de suprafață și de subteran și altele) dar și aer (condiții climatice, calitatea aerului) sau
biodiversitate (specii de plante și habitate, tipuri de utilizare a terenurilor, pești, amfibieni,
reptile, păsări și mamifere). Toate aceste informații au fost comprimate într-un compendiu

10
având în vedere că pentru Descrierea populațiilor și caracteristicilor habitatelor, respectiv
Diversitatea, mărimea și densitatea populațiilor din zonă sunt ele în sine studii specializate
care ar ocupa același spațiu și nu ar fi relevante total pentru RIM.
Scara de pești din zona uvrajului polderului respectă cerințele minime pentru majoritatea
speciilor identificate și prezente în râul Bârzava, fiind cunoscut faptul că o scară de pești nu
este eficientă pentru toate speciile; din acest motiv s-a ales o specie (Barbus barbus)
reprezentativă față de care să se facă proiectarea raportat la dimensiunile corpului, având în
vedere că nu există o soluție care să fie eficientă pentru toate speciile de pești. Aceste informații
sunt prezentate în RIM în cadrul subcapitolului 1.3 Caracteristicile fizice ale proiectului,
inclusiv a lucrărilor de demolare.
Lista speciilor de pești consolidată este prezentată în următorul tabel, fiind prezentate și
corpurile de apă în care acestea au fost identificate, relevante pentru proiectul în cauză:
Denumire râu Denumire corp de apă Corp de apă Nume specie

Amplasamentul proiectului
Carassius gibelio
Cyprinus carpio
Alburnus alburnus
Perca fluviatilis
Esox lucius
Silurus glanis
Squalius cephalus
Bârzava Bârzava - cf. Fizeș - frontiera RORW5-2-38_B5
Barbus barbus
Rhodeus amarus
Gobio obtusirostris
Abramis brama
Perccottus glenii
Ameiurus nebulosus
Neogobius melanostomus

Alburnus alburnus
Alburnoides bipunctatus
Barbus barbus
Gobio obtusirostris
Squalius cephalus
Bârzava Bârzava - cf. Sodol - cf. Fizeș RORW5-2-38_B4
Phoxinus phoxinus
Rutilus rutilus
Rhodeus amarus
Sabanejewia balcanica
Sabanejewia romanica
Amonte amplasament proiect
Alburnoides bipunctatus
Bârzava Bârzava - cf. Sodol - cf. Fizeș RORW5-2-38_B4
Barbus balcanicus

11
 Gobio obtusirostris
Squalius cephalus
Phoxinus phoxinus
Rhodeus amarus
Sabanejewia romanica

Alburnoides bipunctatus
Barbus balcanicus
Cottus gobio
Gobio obtusirostris
Bârzava Bârzava - ac. Gozna - ac. Secu RORW5-2-38_B2
Squalius cephalus
Phoxinus phoxinus
Salmo trutta fario
Sabanejewia romanica

În urma ultimelor date avute la dispoziție privind distribuția speciilor de pești în cadrul
corpurilor de apă de pe sectorul suprapus cu lucrările proiectului, respectiv pe sectorul din
amonte situat între acumulările Gozna și Secu, a putut fi actualizată lista speciilor de pești.
Dintre aceste specii, se pot evidenția 3 categorii importante: specii de interes comunitar (trecute
cu bold în tabel - Rhodeus amarus, Alburnoides bipunctatus, Sabanejewia balcanica, Barbus
balcanicus, Cottus gobio), specii invazive (Carassius gibelio, Perccottus glenii, Ameiurus
nebulosus, Neogobius melanostomus) și specii comune/frecvente, fără valoare conservativă
ridicată (restul speciilor).
Speciile de interes comunitar au o abundență relativă, raportat la efectivele totale de sub
5% pe corpul de apă RORW5-2-38_B5 Bârzava - cf. Fizeș – frontiera, respectiv 31% pe corpul
de apă RORW5-2-38_B4 Bârzava - cf. Sodol - cf. Fizeș (pe sectorul cu lucrările suprapuse),
unde Rhodeus amarus reprezintă aproximativ 2/3 din abundența speciilor comunitare, urmând
Alburnoides bipunctatus cu 1/3 totalul efectivelor speciilor comunitare și Sabanejewia
balcanica cu doar 3 exemplare identificate (sub 3% din speciile de interes comunitar). Pe
următorul sector al aceluiași corp de apă, în amonte față de lucrări, abundența relativă a speciilor
de interes comunitar reprezintă aproximativ 38% din totalul speciilor identificate. Barbus
balcanicus reprezintă în acest caz aproximativ jumătate dintre efectivele identificate.
Față de aceste noi informații, este de menționat că impactul rămâne evaluat conform
paragrafelor prezente în Raportul privind impactul asupra mediului rev. 2 și este cauzat de
turbiditatea apărută ca urmare a manipulării pământurilor și excavării malurilor, zgomot și
vibrații, afectarea regimului termic și de oxigenare a apelor în perioadele calde în zonele fără
vegetație. Adițional, apar mai multe elemente privind detaliile pe care proiectul îl poate crea
asupra biodiversității speciilor de pești. Acestea nu sunt strict limitate la pești, ci provin și din
impactul asupra moluștelor, în special a scoicii mici de râu Unio crassus. De prezența scoicii
depinde existența speciei Rhodeus amarus, care depune ponta complet în interiorul scoicii și
rămâne protejată până când alevinii se pot descurca singuri. De asemenea, Unio crassus
parazitează branhiile speciilor Cottus gobio, Phoxinus phoxinus, Squalius cephalus sau Perca
fluviatilis, dintre speciile identificate pe cursul de apă. Studiile arată că moluștele sunt foarte
sensibile la alterarea cursului de apă, iar unul dintre parametrii este și turbiditatea și

12
sedimentarea accentuată a râurilor. În cazul perioadei de realizare a lucrărilor, turbiditatea se
va accentua, dar se va manifesta strict pe perioada lucrărilor din albie și pe sectoare scurte,
având în vedere măsurile propuse privind dimensiunea (100 m lungime) și numărul (numărul
depinde de distanța de minimum 8 km între fronturi) fronturilor de lucru active amplasate în
albia minoră. După finalizarea lucrărilor, apărările și consolidările de mal scad rata de eroziune
și implicit de turbiditate și sedimentare, astfel că pe termen lung, crește calitatea apei pentru
moluște, implicit conducând la efective mai numeroase pentru speciile de pești care depinde de
prezența scoicii, în acest caz Rhodeus amarus, care prezintă abundența relativă cea mai mare
dintre speciile de pești de interes comunitar.
În același timp trebuie făcută o clasificare între moluște, unele fiind mai afectate de
nivelul de turbiditate din râu decât celelalte. Astfel, studiile au mai demonstrat că Unio crassus
este mai rezistent la nivelurile ridicate de turbiditate decât Margaritifera margaritifera, dar sunt
afectate în aceeași măsură de poluările chimice sau perioade cu secetă și niveluri scăzute ale
debitelor (a se vedea renaturările cursurilor de apă pe o lungime totală de 24,7 km care propun
asigurarea apelor pe brațele vechi la ape mici și medii). În acest caz, pentru Unio crassus și
Rhodeus amarus, impactul global (după implementarea măsurilor de prevenire și reducere a
impactului negativ) în perioada de realizare a lucrărilor care apare ca urmare a creșterii
turbidității este negativ nesemnificativ, dar în perioada de funcționare devine pozitiv
nesemnificativ. Luând în considerare și beneficiile apărute ca urmare a realizării scării de pești
în zona uvrajului și realizarea pragurilor de cădere cu prag deversor cu panta 1:30 din
anrocamente (se includ aici și pragurile de cădere existente dar dezafectate), impactul devine
pozitiv moderat. Cele 2 praguri de cădere dezafectate existente pe cursul râului Bârzava se vor
reface, astfel că se elimină barierele antropice care în acest moment sunt impermeabile în
procent de 100% pe direcția aval-amonte pentru speciile de pești slab înotătoare.
Pentru celelalte specii de pești de interes comunitar (și nu numai) care nu depind de alte
specii, impactul a fost descris în cadrul RIM rev. 2 și rămâne valabil în continuare. Sursele de
zgomot, vibrațiile și materiile în suspensie o să oblige o parte a efectivelor să se deplaseze în
amonte sau aval, în zonele lipsite de presiuni, inclusiv pe afluenți. Din această cauză, este
posibil ca în urma monitorizării efectuate în perioada construcției, să se constate în dreptul și în
proximitatea lucrărilor o scădere a efectivelor în populațiile de pești. Speciile de pești
alohtone/invazive reacționează în același mod. Din păcate, efectivele speciilor invazive nu o să
scadă și o să se deplaseze odată cu celelalte specii, în funcție de capacitatea de deplasare și a
elementelor care cauzează fragmentarea longitudinală. Odată restabilită conectivitatea pe
sectorul analizat Bocșa – Gătaia – Denta, deplasarea peștilor nu va mai fi limitată de lucrările
existente și orice presiuni care pot apărea vor permite refugierea în locuri care în prezent nu
sunt accesibile.
Speciile din amonte, de pe cursul de apă RORW5-2-38_B2 Bârzava - ac. Gozna - ac.
Secu și amonte nu vor fi influențați, cursul râului Bârzava fiind fragmentat de barajele
acumulărilor. Pot apărea în aval doar în momentul deschiderii golirilor, deci fluxul de material
genetic între indivizii aceleiași specii este posibil doar pe direcția amonte-aval și apare doar
ocazional. Impactul negativ nu se manifestă în amonte.
Referitor la organizările de șantier, în cadrul RIM au fost identificate cele mai potrivite
locații, folosite anterior în acest scop și care să limiteze producerea de efecte negative asupra
speciilor din flora și fauna sălbatică. Cele 3 amplasamente identificate se află în proximitatea

13
intravilanului și sunt prezentate în cadrul RIM împreună cu evaluarea factorilor de mediu
afectați de amenajarea organizărilor de șantier. RIM-ul conține și informații privind măsurile
identificate ca având un impact asupra prevenirii sau reducerii impactului asupra factorilor de
mediu (este inclusă aici și biodiversitatea), astfel că, într-un final, indiferent de locația pe care
o va alege executantul lucrării din diferite considerente (necesar de suprafețe, distanța față de
amplasamentul lucrărilor, tehnologia de lucru, utilaje, avizul UAT-urilor etc.), măsurile vor fi
respectate și incluse în documentația de avizare a organizărilor de șantier de către respectivele
autorități locale.
Numărul de căderi considerat de WWF a fi crescut, este necesar din punctul de vedere
al amenajării hidrotehnice, pentru scăderea pantei longitudinale, scăderea vitezelor și
stabilizării talvegului (micșorarea fenomenelor de afuiere). Din punctul de vedere al
indicatorului de conectivitate longitudinala, numărul căderilor raportat la lungimea corpurilor
de apa analizate indică o păstrare a clasei de calitate (aspect analizat în SEICA). Astfel impactul
acestora asupra faunei acvatice în faza de funcționare se consideră a fi nesemnificativ având în
vedere elementele geometrice de realizare a acestor structuri adaptate în funcție de speciile
identificate, în acest mod fiind asigurată continuitatea faunei piscicole.
Din descrierea pragurilor de cădere raportat la ghidul Organizației pentru Hrană și
Agricultură a Națiunilor Unite (Food And Agriculture Organization – FAO), cum s-a menționat
anterior, sunt incluse în categoria de bottom slopes, fiind încadrate în teritoriul speciilor și în
peisaj, fiind mult mai eficiente decât alte tipuri de pasaje de pești. Acesta este și motivul pentru
care ghidul le include în categoria close to nature fish passes și consideră că pot restabili
condițiile naturale de curgere a râului din zona de amonte a cursului de apă, raportat la prezența
unor praguri de cădere degradate.
In urma consultărilor proiectul trecerii pentru fauna acvatică a fost modificat și
dimensionat în baza faunei existente pe râul Bârzava și respectă toate condițiile minime de
dimensionare pentru o trecere cu o deschidere.
• Lungimea unui bazin (lb): 190 cm
• b (lățimea unui bazin):: 120 cm
• Panta canalului: 0.018
• Diferență nivel apa între 2 bazine consecutive: 34mm
• s (lățime deschidere): 0.375 m*

* aceasta lățime a deschiderii a fost aleasa si in concordanta cu Manualul Arhitectului – Neufert

– a se vedea sub-capitolul „Necesarul de spațiu intre pereți” – pentru oameni in mișcare, în
vederea asigurării unei bune mentenanțe
Tipul de trecere ales (trecere curba) este de asemenea prevăzut în ghid.
În alegerea tipului de trecere pentru pești propusă, s-a analizat și varianta amplasării
unei treceri pentru pești deschise, dreapta, amplasată în pragul uvrajului propus. Aceasta
varianta ar fi avut ca și avantaje o realizare si exploatare (mentenanță) mai ușoară. Însă ținând
cont de variația mare de debit pe râul Bârzava la debitele de calcul (Q95% = 0.97 m3/s si Qmma
= 4.86 m3/s) din punct de vedere hidraulic nu se poate limita debitul tranzitat prin trecerea
pentru pești si implicit nici viteza in deschideri. Fapt care ar face trecerea pentru pești
funcțională doar la anumite debite.
14
Vedere 3D din aval - trecere pentru pești deschisă amplasată frontal în uvraj

Captură rezultată din modelarea hidraulică pentru trecerea pentru pești deschisă amplasată frontal în uvraj

15
 Din această cauza, s-a revenit la varianta tratată inițial, trecere pentru pești curbă,
acoperită, la care se va amplasa o stavilă cu un orificiu la partea din amonte, pentru a controla
debitul maxim tranzitat prin trecere, la diferite debite pe râul Bârzava. Aceasta este singura
opțiune identificată de a realiza o trecere pentru pești eficientă și funcțională.
Orificiul a fost dimensionat pentru a asigura debitul necesar unei bune funcționări a
trecerii la debitele de calcul de pe râul Bârzava (Q95% si Qmma).
Pentru a asigura accesul în trecerea pentru pești și mentenanța acesteia, pe malul stâng
la cota superioara a uvrajului a fost propus un orificiu prin care se poate coborî în trecere.
Distanța deschiderilor aleasă a fost corelată cu Manualul Arhitectului astfel încât să se asigure
distanța minimă necesară trecerii unei persoane printre 2 pereți (375 mm). De asemenea,
înălțimea interioară a trecerii pentru pești a fost aleasă astfel încât să faciliteze accesul și
deplasarea unei persoane in interiorul trecerii (1.8 m).
Contrar celor afirmate de WWF, concluziile RIM nu prevăd informația că pasajul nu va
reprezenta o întrerupere a conectivității longitudinale. Nici în acest caz nu este asumată ca dată
eficiența scării de pești din zona uvrajului polderului și din acest motiv monitorizarea
ihtiofaunei este inclusă și în programul de monitorizare, cât și în prevederile privind mentenanța
structurilor de pe cursul de apă. Impactul structurilor care asigură conectivitatea longitudinală,
în perioada de funcționare, a fost evaluat pozitiv moderat tocmai prin prisma faptului că
lucrările nu au o eficiență de 100%, dar în același timp îmbunătățesc situația actuală (a se vedea
toate pragurile de cădere dezafectate, dar și pragul din zona uvrajului). Conform programului
de monitorizare propus în RIM, este necesară prezența experților biologi/ecologi în efectuarea
propriu-zisă a monitorizării și vor avea în vedere și (nu se vor limita doar la) condițiile abiotice,
respectiv parametri fizico-chimici susceptibili la apariția modificările mai ales în momentul
desfășurării lucrărilor. Monitorizarea post-implementare recomandată prin RIM pentru o
perioadă de 3 ani de la finalizarea lucrărilor este în sarcina beneficiarului proiectului și
titularului acordului de mediu, în acest caz Administrația Națională Apele Române –
Administrația Bazinală de Apă Banat, fiind singura instituție care poate fi responsabilă de
proiect și implementarea lui. De asemenea, nu este parte componentă a programului regulat de
monitorizare, conform Directivei Cadru-Apă. Rapoartele de monitorizare realizate în cadrul
activității și care vor fi trimise către autoritățile relevante de mediu (Agenția Națională pentru
Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate) vor conține inclusiv
presiunile și amenințările identificate, astfel că se poate stabili și eficacitatea asigurării
conectivității longitudinale aferentă scării/pasajelor de pești.
Studiind ghidul FAO, respectiv ghidul ICPDR, nu putem identifica care sunt condițiile
minime de dimensionare a bazinelor care nu ar fi fost respectate conform afirmațiilor WWF,
având în vedere că întrunesc condițiile privind lungimea și lățimea bazinelor, deschiderea
bazinului, adâncimea apei, diferența de nivel sau viteza din interiorul scării de pești prevăzute
de aceste documente.
Mai jos este prezentată situația cerințelor minime, respectiv proiectate conform celor 3
documente (ghidul FAO, ghidul ICPDR, RIM/SF) privind dimensionarea scărilor de pești în
raport cu condițiile actuale (debitele cursului de apă, infrastructura existentă, specii de pești):
Criteriu FAO ICPDR RIM/SF
Lungime bazin (m) 1,9 1,8* 1,9

16
 Lățime bazin (m) 1,2 1,2** 1,2
Deschidere bazin (m) 0,17 0,21*** 0,375
Diferență maximă de nivel (m) 0,2 0,13 0,034
Adâncime apă (m) 0,5 0,5 0,5
Viteză maximă apă (m/s) 2 1,8 1,6
*3x Length size decisive species (în cazul râului Bârzava – Barbus sp. – 60 cm, respectiv Squalius
cephalus – 40 cm), conform tabelelor 3 și 5 ale ICPDR
**2x Length size decisive species (în cazul râului Bârzava – Barbus sp. – 60 cm, respectiv Squalius
cephalus – 40 cm), conform tabelelor 3 și 5 ale ICPDR
***3x Width size decisive species (în cazul râului Bârzava – Barbus sp. – 7 cm, respectiv Squalius
cephalus – 6 cm), conform tabelelor 3 și 5 ale ICPDR

Ghidul FAO se referă în acest caz la păstrăvul indigen (Salmo trutta fario - specie
identificată în zona din afara proiectului, în amonte), celelalte dimensiuni făcând referire somon
(Salmo salar), păstrăv de mare (Salmo trutta trutta), lostriță (Hucho hucho) sau sturioni
(Acipenseridae), specii care prezintă cerințe de mediu total diferite față de amplasamentul
proiectului și nu au fost identificate pe cursul de apă. Din această cauză a fost studiat și ghidul
ICPDR, care face referire la specii identificate pe amplasamentul proiectului, oferind
flexibilitate în identificarea unor soluții tehnice.
Niciuna dintre speciile de pești aflată pe lista consolidată nu prezintă dimensiuni
corporale mai mari față de cele deja prezentate care să necesite reproiectarea scării de pești,
singurele probleme putând fi doar viteza apei ușor mai mare din cadrul scării, în dreptul
deschiderilor, care poate să creeze dificultăți speciilor de dimensiuni mai mici și mai slab
înotătoare. După cum este menționat în document, conform resurselor bibliografice din
domeniu, nu sunt posibile scările de pești care să fie eficiente pentru toate speciile prezente.
Acest lucru este cauzat de adaptările anatomice, comportamentale și fiziologice (într-o anumită
măsură) și specializarea fiecărei specii față de diferite nișe ecologice.
Debitele actuale foarte variabile ale râului Bârzava, în raport cu structurile existente fac
imposibilă realizarea unei forme diferite de design și funcționalitate care să se muleze și mai
bine pe necesitățile și specificitățile fiecărei specii de pești, mai ales pentru cele slab înotătoare
pentru care viteza maximă de 1,6 m/s reprezintă o dificultate în traversare (și nu o
imposibilitate).

7 Metode previzionate utilizate pentru identificarea și evaluarea

efectelor semnificative asupra mediului
7.2 Monitorizare
Se completează cu:
Monitorizarea biodiversității (și implicit a faunei piscicole) a fost inclusă în RIM și a
fost propusă cu o frecvență lunară, pe întregul amplasament al proiectului, cât și amonte și aval
pe o lungime de 300 m. Monitorizarea propusă cu specialiști biologi/ecologi care să
demonstreze expertiza în grupele taxonomice în care se implică (conform RIM), dar realizată
în paralel cu personalul ABA Banat presupune o eficiență ridicată în identificarea și
implementarea măsurilor care pot apărea în timpul mentenanței elementelor menționate.

17
 Mai mult, transformarea pragurilor de cădere de 0,3 m, respectiv 0,4 m în căderi din
anrocamente cu un prag deversor cu o înclinație de 1:30 le încadrează conform ghidului FAO
în close to nature fish passes – bottom slopes și sunt mai mult decât satisfăcătoare în asigurarea
conectivității longitudinale. Bineînțeles, soluția propusă a fost discutată împreună cu
reprezentanți ai WWF în cadrul ședințelor de lucru susținute de-a lungul anului 2020. Aceasta
nu presupune că este asumată ca dată migrația, sau mai degrabă deplasarea peștilor, și din acest
motiv fiind propusă și monitorizarea biodiversității în toate perioadele proiectului (în perioada
de implementare, cât și în perioada de funcționare). În plus, față de monitorizarea din cei 3 ani
din perioada de funcționare (conform Ghidului Jaspers), titularul are obligația monitorizării
elementelor de calitate a corpurilor de apă (conform Directivei Cadru-Apă), iar fauna piscicolă
este inclusă.
Materialul ICPDR citat a fost studiat mai degrabă pentru identificarea unor soluții
personalizate a scării de pești din zona uvrajului pentru care s-au avut în vedere speciile de pești
identificate și dimensiunea maximală a acestora, viteze de deplasare, cerințe față de mediu sau
alte elemente care pot fi implementate în cadrul scării de pești.

9 Concluzii
Se completează cu:
Considerăm că factorii enumerați de WWF și concluziile trase în urma analizării
acestora au apărut în urma neînțelegerii proiectului, a pașilor urmați în realizarea unui proiect
care presupune elaborarea Studiului de fezabilitate și respectiv a etapelor derulate sau necesare
a fi derulate în cadrul procedurii de mediu.
Până în momentul de față, au fost elaborate mai multe studii referitoare strict la proiectul
în cauză (SEICA și RIM) dintre care SEICA a fost aprobat de către autoritatea competentă din
domeniul gospodăririi apelor, iar RIM-ul a fost supus unor proceduri de revizuire/completare
conform solicitărilor venite din partea autorității competente de mediu și a fost analizat în cadrul
mai multor Comisii de Analiză Tehnică în procedura de mediu.
Trebuie menționat că observațiile făcute nu prezintă alternative concrete la soluțiile de
amenajare a cursurilor de apă și a scărilor de pești propuse prin proiect și considerate de WWF
ca fiind neconforme. Observațiile făcute sunt unele cu caracter general și nefundamentate prin
raportare la ghiduri sau alte documente relevante pentru specificul corpurilor de apă
studiate și al speciilor pe care acestea le găzduiesc.

11 Bibliografie
1. Antal L., Laszlo B., Kotlik P., Mozsar A., Czegledi I., Oldal M., Kemenesi G., Jakab F., Nagy
S.A., 2015, Phylogenetic evidence for a new species of Barbus in the Danube River basin,
Molecular Phylogenetics and Evolution
2. Denic M., Stoekl K., Gum B. & Geist J., 2013, Physicochemical assessment of Unio crassus
habitat quality in a small upland stream and implications for conservation. Hydrobiologia DOI
10.1007/s10750-013-1467-z
3. Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2002, Fish passes – Design,
dimensions and monitoring, Roma

18
 4. International Commission for the Protection of the Danube River, 2013, Measures for ensuring
fish migration at transversal structures. Technical Paper, Vienna
5. Kottelat M., Freyhof J., 2007, Handbook of European Freshwater Fishes, Kottelat, Cornol,
Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany
6. Österling M., 2015, Timing, growth and proportion of spawners of the threatened unionoid
mussel Margaritifera margaritifera: influence of water temperature, turbidity and mussel
density. Aquatic Sciences, 77: 1-8.
7. Studiu de fezabilitate pentru proiectul Amenajare complexă râu Bârzava și afluenți pe sectorul
Bocșa – Gătaia – Denta, județul Caraș-Severin și județul Timiș, 2020
8. http://www.fishbase.se

Întocmit Verificat
Neațu Sabin Adriana Bocian

19