UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINÃ VETERINARÃ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HOTRICULTURÃ
DEPARTAMENTUL DE ȊNVÃŢÃMÂNT
DISTANŢÃ

PEDOLOGIE
Cartarea solurilor şi întocmirea hărţilor pedologice
pentru diferite utilizări

STUDENT : POPA ELENA ALEXANDRA

ANUL 1ID
GRUPA 3
 CUPRINS

CARTAREA SOLURILOR.....................................................3
GENERALITĂŢI REFERITOARE LA CARTAREA
SOLURILOR.........................................................................3
FAZELE CARTĂRII............................................................6
1. Faza pregătitoare.............................................................6
2.Faza de teren a cartării.....................................................7
3.Cartarea propriu-zisă.......................................................7
4. Faza de prelucrare a datelor de cartare...........................7
ÎNTOCMIREA HĂRŢII SOLURILOR ŞI A HĂRŢII
CORELATIVE......................................................................8
Întocmirea studiului pedologic...........................................8
BIBLIOGRAFIE......................................................................9

2
 CARTAREA SOLURILOR

Cartarea solurilor reprezintă totalitatea studiilor de teren şi laborator făcute

pentru cunoaşterea multilaterală şi aprofundată a solurilor şi delimitarea pe
hartă a suprafeţelor ocupate cu acestea.
În prezent cartarea este deosebit de complexă, deoarece solul este privit ca un
corp istorico - natural, care se găseşte într-o continuă evoluţie. Din această
cauză şi pentru exactitatea interpretărilor şi a recomandărilor, lucrările de
cartare a solurilor în teren şi laborator se vor completa cu cercetarea corelată a
factorilor naturali (relief, climă, etc.) a stării de păstrare a solurilor (eroziune,
etc.), a pretabilităţii (arabil, păşune, fâneaţă, etc.), cât şi cu modificările pe care le
aduc intervenţiile făcute de om în scopul obţinerii de producţii mari.
Ţinând seama de evoluţia, sub influenţa procesului de producţie, a acestui sistem
biodinamic care este solul, cercetările pedologice complexe trebuie să
stabilească posibilităţile de păstrare şi sporire a fertilităţii acestuia.
În consecinţă cartarea trebuie să reprezinte o cercetare ştiinţifică şi o sinteză a
unor observaţii amănunţite şi nu o simplă operaţie de transpunere pe hartă a
solurilor.

GENERALITĂŢI REFERITOARE LA CARTAREA SOLURILOR.

Solul, ca formaţiune naturală şi mijloc principal de producţie, constituie obiectul

studiilor pedologice complexe (a cartării). Realizarea studiilor în teren se
face cu ajutorul profilelor de sol. Prin intermediul acestor profile, solurile de pe
teritoriul cartat sunt grupate în unităţi cu însuşiri apropiate, numite unităţi
taxonomice. Unitatea taxonomică de bază la noi este tipul genetic de sol, pornind
de la acesta s-au stabilit unităţi superioare şi inferioare.
Unităţile superioare se constituie din grupări de tipuri de sol, ce sunt necesare
la clasificări generale, la alcătuirea hărţilor de sol a unor zone întinse,
cum sunt continentele, globul.
Pentru suprafeţe restrânse şi în scopuri practice imediate, prezintă importanţă
unităţile taxonomice care au ca bază tipul de sol, subtipul şi în unele cazuri
chiar varietatea, familia, specia şi chiar varianta de sol.
Prin identificarea în teren şi delimitarea pe hartă a unităţilor taxonomice, rezultă
unităţile cartografice de sol. Acestea pot să fie constituite dintr-o singură
unitate taxonomică sau din două şi chiar mai multe, în funcţie de necesităţi
şi scara folosită.

3
 Categoriile de cartări.

Se deosebesc diferite categorii de cartări pentru agricultură, după scop şi scara

de lucru.
a) Categoriile de cartări după scop.

Pentru a răspunde unor necesităţi ale agriculturii, cartările au particularităţi

deosebite, separându-se după scop astfel:
- Cartări pentru organizarea teritoriului în zone de câmpie. Aceste studii se
întocmesc în scopul fundamentării tehnico - ştiinţifice a proiectelor de
organizare a teritoriului şi a producţiei agricole precum şi a studiilor de
sistematizare şi de organizare a teritoriului şi a producţiei agricole, precum şi a
studiilor de sistematizare şi de organizare a teritoriului agricol din zona de
câmpie a ţării.
- Cartări pentru organizarea teritoriului în zone accidentate. În acest caz
apar unele aspecte particulare, determinate de fragmentarea reliefului,
precum şi de obiectivul urmărit (plantaţii, amenajări de pajişti, etc.). studiile
pedologice în acest caz trebuie să evidenţieze unităţile cartografice de sol şi
ecologice, caracterizate prin aspectul reliefului şi microreliefului (înclinare,
expoziţie), starea de păstrare a solului, regimul de umiditate, etc. Toate
elementele identificate trebuie să se caracterizeze în pretabilitatea acestor
unităţi cartografice pentru diferite folosinţe agricole şi în favorabilitatea
lor pentru culturile agricole ( viţa de vie, pomi, etc.).
- Cartări pentru lucrări pedohidroameliorative. Studiile necesare
proiectelor de hidroamelioraţii, trebuie să asigure elementele generale dar şi
unele date speciale care ilustrează proprietăţile hidrofizice ale solului. O
deosebită atenţie se acordă adâncimii apelor freatice, mineralizarea lor, gradul
de utilizare a solurilor din aceste ape, procesele de salinizare, gleizare,
înmlăştinire, etc.
- Cartări pentru amplasarea şi organizarea câmpurilor experimentale.
Studiile trebuie să evidenţieze în acest caz omogenitatea, sub aspectul
pedologic, a perimetrului ales pentru amplasarea şi organizarea câmpurilor
experimentale. De asemenea, trebuie să arate în ce măsură condiţiile
pedologice şi ecologice din perimetrul ales sunt reprezentative pentru
zona deservită de câmpurile experimentale respective.
- Cartări pentru amplasarea câmpurilor de încercare a soiurilor. În
acest caz studiile pedologice complexe trebuie să indice locurile cu
solurile cele mai reprezentative pentru aria ce urmează să fie servită de

4
câmpul de încercare a soiurilor.
- Cartările pentru amplasarea staţionarelor pedohidrologice. În
acest scop studiile pedologice trebuie să furnizeze datele necesare pentru
amplasarea unor staţionare la care urmează a se urmări dinamica
anumitor elemente; regimul de umiditate, regimul sărurilor, regimul trofic,
dar mai ales regimul hidrosalin al solurilor din perimetrele amenajate prin
lucrări hidroameliorative.
b) Categoriile de cartări după scara de lucru.
Scara de lucru în cartarea solurilor este determinată atât de scopul
urmărit cât şi nivelul de aprofundare a studiilor pedologice solicitate. În general,
după scara de lucru studiile pedologice complexe se grupează diferit: cartări la
scară mică, mijlocie, mare şi foarte mare.
- Cartarea la scară mică. Scara hărţilor folosite este sub 1: 300 000. Pe
aceste hărţi figurează numai principalele tipuri şi subtipuri de sol de pe
teritoriul cercetat. Hărţile reprezintă în acest caz o generalizare sintetică a
solurilor din ţară sau dintr-un judeţ şi servesc la planificarea, în mare, a
terenurilor în scopuri didactice, etc.
-Cartările la scară mijlocie. Corespund la scările cuprinse între 1: 200 000
şi 1: 50 000. Hărţile pedologice în acest caz înregistrează şi prezintă solurile
predominante, unităţile de sol fiind mult generalizate. Astfel de cartări sunt
folosite pentru zonarea producţiei şi planificarea agricolă la nivelul judeţelor,
pentru întocmirea unor proiecte hidroameliorative sau de combatere a
eroziunii solului pe bazine hidrografice sau alte unităţi naturale mai mari
-Cartările la scară mare. Corespund la scările cuprinse între 1: 20000
şi 1: 5000. Aceste cartări se întocmesc numai prin cercetarea directă în câmp.
Cercetările redau învelişul de sol pe teritorii restrânse ca întindere
- Cartările la scară foarte mare. Corespund la scări mai mari de 1:
5000. Acestea dau posibilitatea de a reda pe planul de situaţie, foarte precis,
învelişul de soluri dintr-un teritoriu dat. Asemenea cercetări se fac în scopul
cunoaşterii solului dintr-un câmp experimental sau teritoriul unei staţiuni
experimentale; se mai pot folosi în înfiinţarea unor plantaţii viticole sau
pomicole, la întocmirea unor proiecte de irigaţii şi desecări, etc.
Pe hărţile de sol în acest caz nu apa decât cu totul excepţional
complexe de soluri. Scara de lucru permite separarea unor suprafeţe foarte
mici, de ordinul sutelor de metri pătraţi..Scara hărţilor se stabileşte în funcţie
de scopul urmărit şi ţinând seama de complexitatea învelişului de sol.
În funcţie de gradul de dificultate al terenului s-au separat
următoarele cinci categorii de complexitate:
Categoria I-a cuprinde regiunile naturale cu relief de şes, foarte slab
fragmentat şi cu soluri puţin variate. În acest caz suprafeţele unităţilor de sol

5
depăşesc, în general, 3 km2.
Categoria a II-a cuprinde regiunile de şes fragmentate şi străbătute de
râuri, viroage şi văi puţin adânci, elementele de relief sunt diferenţiate şi
solurile sunt puţin variate.
Categoria a III -a cuprinde regiuni de dealuri joase şi orice alte regiuni cu
relief fragmentat şi ondulat sau cu roci generatoare de sol variate. Mai
cuprinde regiuni din categoria a II -a , dar acoperite cu păduri.
Categoria a IV-a este specifică regiunilor accidentate de dealuri înalte
şi submontane, delte şi lunci puţin variate, cu păduri şi stufişuri pe mai puţin de
20% din suprafaţă.
Categoria a V-a cuprinde regiunile muntoase , cu mlaştini în proporţie de
peste 40%, lunci cu soluri variate sau acoperite cu păduri şi stufişuri pe mai mult
de 20% din suprafaţă.
Numărul profilelor principale şi secundare precum şi suprafaţa maximă ce poate
fi caracterizată de unul dintre acestea, variază în funcţie de scara hărţii şi
categoria de complexitate.

FAZELE CARTĂRII

Cartarea solului este unul dintre domeniile de activitate cu un pronunţat caracter

ştiinţific şi pentru acest lucru trebuie pregătită şi executată cu multă
conştiinciozitate. Lucrările de studiu şi cartare pedologică cuprind trei faze
principale: faza pregătitoare, faza de teren şi faza de birou.

1. Faza pregătitoare.
Pregătirea ştiinţifică. Un loc important în munca de pregătire a cartării îl ocupă
adunarea, prelucrarea şi sistematizarea materialului documentar existent, cu
privire la terenul ce urmează a fi studiat. Astfel se vor studia lucrările ce
descriu solurile, clasificarea şi răspândirea acestora, producţiile agricole,
eficacitatea îngrăşămintelor, condiţiile naturale, geologia, hidrologia, vegetaţia
regiunii, etc.
Pregătirea tehnico - organizatorică. Această operaţie cuprinde organizarea
echipelor şi repartizarea lor pe sectoare de lucru ca şi dotarea acestora cu
hărţi, instrumente, utilaje şi echipamente.
Din dotarea unei echipe de lucru nu trebuie să lipsească busola, altimetrul,
metrul pliant, ruleta de 10-20 cm, cuţitul pedologic, sonda pedologică, hârleţul,
lopata, porhartul, săculeţii sau pungile pentru recoltat probe de sol, etc.

6
2.Faza de teren a cartării.
Cercetarea solului în teren este una din cele mai importante operaţii în vederea
întocmirii hărţilor pedologice. Această fază cuprinde trei operaţii: documentarea
la faţa locului, recunoaşterea terenului şi cartarea propriu - zisă.
Documentarea la faţa locului. Înainte de a începe lucrul în teren, cartatorul se
va informa de la localnici asupra cadrului natural şi a solurilor ce urmează a fi
cercetate.
Recunoaşterea teritoriului supus cartării. În timpul lucrării de recunoaşterea
se parcurge teritoriul în toate direcţiile, stabilindu-se cu această ocazie
unităţile geomorfologice, rocile mame, hidrografia, vegetaţia, repartiţia
solurilor, modul de folosinţă al terenului, etc. tot cu ocazia lucrării de
recunoaştere se verifică harta dacă corespunde cu terenul, se stabileşte
densitatea profilelor pe unităţi geomorfologice şi se notează provizoriu punctele
unde se vor săpa acestea.
3.Cartarea propriu-zisă, se desfăşoară de-a lungul unor itinerarii de lucru.
Această fază se realizează cu ajutorul profilelor de sol, care se vor amplasa pe
itinerariul de lucru în aşa fel ca să cuprindă într-o reţea deasă toate unităţile
geomorfologice. Itinerariile se fac fie după metoda traverselor paralele, fie
după metoda circuitelor ( de-a lungul curbelor de nivel) sau cele două
metode combinate. Pe parcursul acestor itinerarii se execută profile şi se
descriu. Descrierea se face în carnete sau fişe tip, în care se notează toate
însuşirile solului şi a cadrului natural din jurul profilului.
Delimitarea unităţilor de sol reprezintă operaţia de sinteză a lucrărilor de cartare:

de ea depinde valoarea ştiinţifică şi practică a întregii lucrări. Unităţile de soluri

sunt concepute ca unităţi de mediu biogeografic caracterizate de un
complex de factori naturali omogeni pe cuprinsul suprafeţei respective şi
specifici fiecăreia. Orice schimbare intervenită în complexul factorilor
naturali se reflectă şi în caracterele şi limitele unităţilor de soluri. Uneori,
numai schimbarea unui factor natural, spre exemplu a reliefului, determină
schimbarea unităţilor de sol. În acest caz, limitele unităţilor de soluri se
suprapun peste limitele unităţilor de relief şi deci se pot transpune cu uşurinţă
pe hartă.
4. Faza de prelucrare a datelor de cartare.
După ce lucrările în teren au fost încheiate se trece la faza finală a lucrărilor de
cartare, faza de laborator şi încheierea lucrărilor. Această ultimă fază
cuprinde sistematizarea şi prelucrarea datelor din fişele de teren, trierea
probelor de sol recoltate, stabilirea analizelor ce trebuie efectuate, executarea
acestora, întocmirea hărţii solurilor şi a celor corelative (relief, geobotanică,

7
etc.), redactarea raportului ştiinţific şi întocmirea anexelor respective.
Sistematizarea datelor de teren. Această fază cuprinde revederea descrierilor de
teren, transcrierea unor fişe, completarea numerotării profilelor pe hartă şi
gruparea fişelor în ordinea numerică sau pe tipuri de soluri. Tot în această fază
se notează cu tuş colorat profilele din care s-au recoltat probele de sol pentru
analiză, se revăd probele, se întocmeşte borderoul de analiză şi se stabileşte
corelaţia dintre condiţiile naturale, răspândirea şi caracterele solurilor.
Efectuarea analizelor de laborator. Pentru a preciza particularităţile solurilor şi
pentru a putea trage concluzii şi face recomandări cât mai juste pentru
producţie, se efectuează analize de laborator. Felul şi numărul analizelor se
stabileşte în funcţie de tipul de sol, răspândirea acestora şi scopul urmărit.
Rezultatele şi interpretarea analizelor de laborator se trec într-un buletin.

ÎNTOCMIREA HĂRŢII SOLURILOR ŞI A HĂRŢII CORELATIVE

Harta solurilor reprezintă lucrarea de sinteză a cercetărilor de teren şi laborator.
Pentru ca ea să fie utilă trebuie să aibă o legendă bine ordonată, care să
permită studierea şi înţelegerea ei uşoară. Legenda hărţii se stabileşte pe
baza listei de soluri alcătuite pe teren şi completată la birou. În legendă se dau
unităţile de sol, suprafaţa ocupată, ponderea, roca mamă, adâncimea apei
freatice, textura. Unităţile de soluri se notează prin simboluri, cifre, haşuri sau
semne. Din complexele de soluri se dau numai unităţile de sol principale.
Acestea se reprezintă grafic prin dungi alternative diferit colorate sau prin
culoarea solului dominant şi indicarea prin semne a celorlalte unităţi
genetice. După definitivarea legendei solurilor se transpun limitele unităţilor de
sol.
Hărţile corelative: harta reliefului, harta litologică, harta hidrologică şi harta
eroziunii solului se întocmesc separat. Primele trei se întocmesc pe baza datelor
de care dispun cercetătorii, ţinând seama şi de corelaţiile stabilite între acestea
şi unităţile de soluri. Harta eroziunii se stabileşte obligatoriu pentru regiunile
accidentate, pe baza datelor de teren recoltate cu ocazia cartărilor pedologice.
În această hartă se dă natura şi intensitatea eroziunii solului şi alunecările de
teren. Pe baza hărţii solurilor, a hărţii corelative şi a observaţiilor de
teren se întocmeşte harta agroproductivă.
Întocmirea studiului pedologic.
Studiul pedologic cuprinde descrierea amănunţită a întregului ansamblu de
factori naturali care participă la formarea solurilor, cuprinde descrierea
tuturor însuşirilor fizico - chimice şi biologice ale solurilor, explică conţinutul
hărţii solurilor şi stabileşte concluzii de ordin ştiinţific şi practic. La întocmirea
acestui studiu se ţine seama atât de cercetări proprii de teren şi laborator, cât

8
şi de cercetările anterioare.

BIBLIOGRAFIE
https://biblioteca.regielive.ro/referate/biologie/cartarea-solurilor-383000.html