1. Definiți conceptele: cost al capitalului, cost mediu ponderat, cost marginal al capitalului.

Costul capitalului este perceput ca fiind pretul detinatorului de capital pentru resursele
financiare, pe care le pune la dispozitie pe o perioada determinata. Indiferent de forma de
finantare, meeu acesta este perceput ca un cost in fuctie de formele pe care le imbraca
(dividende, dobinzi, cupoane).
Cost mediu ponderat este costul care se determină ca o medie aritmetică a costurilor diferitor
surse de finanțare.
Cost marginal al capitalului este modificarea costului capitaluli in caz de creștere a cantității
produse.

2. Prezentați formulele de calcul pentru diferite categorii de capital propriu și împrumutat.

Costul capitalului împrumutat

Costul împrumutului obligator

Costul mediu ponderat al capitalului

3. Argumentați necesitatea determinării costului capitalului în procesul de fundamentare a
deciziilor financiare.
Un rol important în atragerea resurselor, precum și în toate procesele decizionale revine
costului capitalului. Costul capitalului influențează structura financiară, performanțele financiare
ale entității și alte aspecte. La fel ca și oricare alte resurse de producție, fiecare sursă de capital
implică un cost specific pentru obținerea acestuia. Costul capitalului este prețul, pe care
întreprinderea îl plătește pentru atragerea acestuia în circuit din diverse surse. Costul capitalului
este un cost de oportunitate, determinat de rentabilitatea așteptată de investitori de la alte
investiții la fel de riscante
Altfel spus, costul capitalului este exprimat prin efortul financiar pe care trebuie să-l facă
întreprinderea pentru achiziţionarea capitalu- lui necesar realizării obiectivului de activitate.
Indiferent de forma de finanţare, întotdeauna se percepe un cost, în funcţie de forma pe care o
îmbracă (dividend, dobândă, cupon).

4. Explicați necesitatea calculării costului capitalului împrumutat după impozitare.

În calitate de astfel de indicator de bază poate servi rata dobânzii stabilită pentru credit, rata
cuponului obligaţiunilor, care ulterior poate fi corectată corespunzător. Acest indicator este
stabilit direct de condiţiile contractuale, condiţiile de emisiune sau de alte forme de angajamente
contractuale ale întreprinderii (companiei); - reducerea costului capitalului împrumutat ca
rezultat al corectărilor fiscale. Deoarece dobânzile aferente creditului bancar se includ în
cheltuieli, ele micşorează mărimea bazei impozabile a întreprinderii şi respectiv reduc costul
capitalului împrumutat pe mărimea impozitului dat; - costul capitalului împrumutat are o
legătură strânsă cu nivelul solvabilităţii întreprinderii, estimat de creditor.
Exemplu:
  În cazul unui împrumut bancar ordinar, adică atunci când se plătesc anual dobânzi egale şi
valoarea împrumutului se rambursează integral la sfârşitul perioadei contractate, costul
capitalului înainte de plata impozitului pe profit este întotdeauna egal cu rata dobânzii .
5. Relatați despre necesitatea includerii costurilor de emisiune a titlurilor de valoare în
costul capitalului.
Estimarea costului capitalului implica fixarea ratei de rentabilitate solicitate de furnizorii de
capital in vederea asigurarii finantarii respective. Aceasta rentabilitate asteptata reprezinta, la
randul ei, un cost de oportunitate aferent fondurilor generate pe plan intern. Estimarea costului
capitalului poate fi realizata prin examinarea ratelor de piata ale rentabilitatilor aferente titlurilor
de valoare similare din punctul de vedere al riscului si maturitatii cu cele pe care intreprinderea
doreste sa le emita. Costul capitalului, exprimat în mărimi absolute, reprezintă plata pe care
trebuie să o achite compania pentru capitalul mobilizat: respectiv, pentru împrumuturi - plata
dobânzilor, pentru acţiuni preferenţiale şi acţiuni comune - plata dividendelor etc.
6. Analizați, care este rațiunea pe care se beazează abordarea ”câștig din dividende plus
prima de risc”.
7. Descrieți cele trei abordări utilizate pentru estimarea costurilor profiturilor
nerepartizate.
1) abordarea CAPM – conform acestui model profitul nerepartizat se va evalua:
K prof. nerep= Krf+(Km+Krf) *B
Unde: Krf= rata nominal a dobanzii, la gradul de risc zero(obligatiuni emise de govern)
B= gradul de risc al unei acțiuni comparative cu alte acțiuni.
Km= rentabilitatea medie pe piața acțiunilor
2) abordarea ,, randamentul obligațiunii plus prima de risc”- profitul nerepartizat poate fi
apreciat la același post ca și capitalul împrumutat. Prima de risc consituie 2%-4%
3) abordarea pe baza de fluxuri de numarar actualizat- profitul nerepartizat poate fi apreciat
după cost egal cu costul capitalului acțiunii ordinare.
8. Identificați care sunt problemele pe care le ridică abordarea CAPM.
Abordarea CAPM „capital asset pricing model„- conform acestui model profitul nerepartizat se
va evalua: Kprof.nerepartizat = KRF + (KM +KRF) ∙ β Unde: kRF – este rata nominală a
dobânzii, la grad de risc zero (obligațiuni emise de guvern); β –gradul de risc al unei acțiuni în
comparației cu alte acțiuni; kM – rentabilitatea medie pe piaţă a acţiunilor. Modelul de stabilire a
prețurilor activelor de capital (CAPM) descrie relația dintre riscul sistematic și rentabilitatea
preconizată a activelor, în special a acțiunilor. CAPM este utilizat pe scară largă în toată
finanțarea pentru stabilirea de prețuri a valorilor mobiliare riscante și generarea de randamente
așteptate pentru active, având în vedere riscul acestor active și costul capitalului.
9. Determinați, care din componentele formulei DCF (rata de rentabilitate din dividende
sau rata de creștere) este mai dificil de estimat și argumentați răspunsul.