01.PTE - Executarea Elementelor Din Beton Armat Grinzi, Stalpi, Plansee

PTE ___EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT: GRINZI, STALPI,
PLANSEE
SCOP
Procedura are ca scop prezentarea operațiunilor tehnologice si masurilor necesare pentru executarea
elementelor din beton armat: grinzi, stalpi, plansee.
DOMENIU DE APLICARE
Procedura se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate de S.C. ........................SRL.
DEFINIȚII SI ABREVIERI
proiect - documentatie tehnica pe baza careia se executa lucrarile si care cuprinde:

piese scrise si desenate privind ansamblul si detaliile necesare executarii lucrarilor;
dispozitii de santier date de proiectant pe parcursul executarii lucrarilor;
proiect tehnologic - proiect care are ca obiect modul de executare a unor lucrari anume;
documentatie tehnica privind sistemul (tehnologic) - documentatie tehnica elaborata de
producatorul unui sistem (de cofraje, procedeu de precomprimare etc.), care trebuie avuta in vedere la
punerea in aplicare a acelui sistem;
proiectant - unitate (persoana fizica sau juridica), elaboratoare a proiectului si care raspunde,
potrivit legii, de completitudinea acestuia, precum si de asistenta tehnica la executarea lucrarilor prevazute
in proiect. In cazurile in care proiectul este elaborat de mai multe persoane fizice si juridice, prin proiectant
se intelege proiectantul general;
executant - unitate (persoana fizica sau juridica) care realizeaza lucrarile de constructii. In cazurile
in care lucrarile sunt realizate de mai multe unitati, prin executant se intelege antreprenorul general. In
aceste cazuri, se subintelege ca asigurarea informarii reciproce, a continuitatii in executarea lucrarilor
(predare-primire front de lucru etc.) si a calitatii lucrarilor se realizeaza prin prevederi contractuale
corespunzatoare, inchelate intre antreprenorul general si unitatile subcontractante;
dotari tehnice - scule, echipamente, masini, utilaje, mijloace de tansport etc. necesare, dupa caz,
pentru executarea lucrarilor;
facilitati - mijloace care permit, dupa caz, utilizarea unor dotari tehnice: alimentare cu energie
electrica, apa, aer comprimat, cai de acces etc.;
faza determinanta (punct de oprire) - stadiu fizic, la care, o lucrare de constructii odata ajunsa, nu
mai poate continua fara acceptul scris al beneficiarului, proiectantului si executantului si care se autorizeaza,
dupa caz, de catre Inspectoratul de Stat in Constructii.
DOCUMENTE DE REFERINTA
C 16-1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente;
C 26-1985 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive;
C 56-1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;
C 122-1989 - Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrărilor de construcții din beton
aparent cu parament natural;
C 130-1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor;
C 149-1987 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de
beton si beton armat;
C 155-2013 - Normativ privind producerea betoanelor usoare;
C 156-1989 - îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657 “Elemente prefabricate de beton,
beton armat si beton precomprimat. Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor
geometrice”.
C 212-1987 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului;
C 221-1985 - Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice in fabricile de prefabricate
cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls;
C 237-1992 - Instructiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de
ciment;
C 238-1992 - Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60-Bc 80;
C 244-1993 - Ghid pentru inspectarea si diagnosticarea privind durabilitatea constructiilor din beton
armat si precomprimat;
C 248-1993 - Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip;
C 300-1994 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora;
CP 012/1-2007 - Cod de practica pentru producerea betonului;
GE 039-2001 - Ghid pentru determicarea experimentala in situ si in laborator a modulului static si
dinamic de elasticitate a betonului;
GP 033-1998 - Ghid de proiectare si executie pentru realizarea interventiilor cu betoane polimerice
armate la elemente din beton armat degradate prin coroziune;
GP 042-1999 - Ghid de proiectare si exemple de calcul pentru structuri din beton armat cu armatura
rigida.
GP 075-2002 - Ghid privind stabilirea criteriilor de performanta si a compozitiilor pentru betoanele
armate dispers cu fibre metalice;
GP 079-2003 - Ghid privind proiectarea si executia consolidarii structurilor in cadre din beton armat
cu pereti turnati in situ;
GP 080-2003 - Ghid privind proiectarea si executia consolidarii prin precomprimare a structurilor din
beton armat si din zidarie;
GP 081-2003 Ghid privind proiectarea si executia rezervoarelor mici din elemente prefabricate din
beton in zone rurale;
GP 116-2011 - Ghid privind calculul si alcatuira constructiva a planseelor compuse lemn-beton la
cladiri vechi si noi;
GP 124-2013 - Ghid privind proiectarea structurilor de beton de inalta rezistenta in zone seismice;
NE 012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat. Partea 1: producerea betonului;
NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrarilor din beton.
NE 013-2002 - Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat.
NP 007-1997 - Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat;
NP 033-1999 - Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida (BAR);
NP 093-2003 - Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste diferite si a
conectorilor pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari;
NP 119 - 2006 - Normativ privind proiectarea si executia invelitorilor subtiri de beton armat si
precomprimat, monolite si prefabricate;
P 100-1/2006 - Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri;
P 100-1/2013 - Cod de proiectare seismica - partea I. Prevederi de proiectare pentru cladiri;
P 100-3/2008 - Cod de proiectare seismica. Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor exisente.
Completarea din 2014.
P 134-2003 (NE 020-2003) - Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutata-beton;
ST 042-2002 - Specificatie tehnica privind ancorarea armaturilor cu rasini sintetice la lucrarile de
consolidare a elementelor si structurilor din beton armat - proiectare si executie.
ST 043-2001 - Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pentru ancorarea in
beton cu sisteme mecanice si metode de incercare;
Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca;
Norme interne de PSI;
Legea 10/1995 - privind calitatea in constructii;
Legea 319/2006 - privind securitatea si sanatatea in munca;
Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora: HGR 273/1994, cun
completarile si modificarile ulterioare: HGR 940/2006, HGR 1303/2007;
SR 13510:2006 + C91:2008 + A1:2012 - Beton. Partea 1: specificatie, performanta, productie si
conformitate;
SR 2833:2009 - Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit;
SR CEN/TS 1992-4-1:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru beton. Partea 4-1: generalitati;
SR CEN/TS 1992-4-5:2011 - Proiectarea elementelor de prindere pentru betton. Partea 4-5: ancoraje
postinstalate. Fixare chimica;
SR CR 13902:2002 - Metode de incercare pentru determinarea raportului apa/ciment in betonul
proaspat;
SR CR 13962:2002 - Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare in structuri;
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a
aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor de recuperare din procesele industriale de beton, ca apa de
preparare pentru beton.
SR EN 1168+A3:2011 - Produse prefabricate de beton. Fasii cu goluri;
SR EN 12001:2012 - Masini de transportat, pulverizat si punere in opera a betonului si mortarului.
Cerinte de securitate.
SR EN 12151:2008 - Masini si instalatii pentru prepararea betonului si mortarului. Cerinte de
securitate.
SR EN 12350-1:2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 1: esantionare.
SR EN 12350-2:2009 - Incercare pe beton proaspat. Partea 2: incercarea de tasare;
SR EN 12350-4:2009 - Incercare pe beton proaspat. Partea 4: grad de compactare;
SR EN 12350-6:2009 - Incercare pe beton proaspat. Partea 6: densitate;
SR EN 12390-1:2013 - Incercare pe beton intarit. Partea 1: forma, dimensiuni si alte conditii pentru
epruvete si tipare;
SR EN 12390-2:2009 - Incercare pe beton intarit. Partea 2: pregatirea si pastrarea epruvetelor pentru
incercari de rezistenta;
SR EN 12620 + A1:2008 - Agregate pentru beton;
SR EN 12636:2002 - Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de
incercare. Determinarea aderentei beton pe beton;
SR EN 13055-1-2003 + AC:2004 - Agregate usoare. Partea 1: agregate usoare pentru betoane, mortare
si paste de coment;
SR EN 13224:2012 - Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri;
SR EN 13225:2013 - Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura;
SR EN 13294:2003 - Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de
incercari. Timpi de decofrare;
SR EN 13395-4:2003 - Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode
de incercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 4: aplicarea mortarului de reparatie la planseu;
SR EN 13670:2010 - Executia structurilor de beton;
SR EN 13693+A1:2009 - Produse prefaricate de beton. Elemente speciale de acoperis;
SR EN 13747+A2:2010 - Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee;
SR EN 14889-1:2007 + C91:2013 - Fibre pentru beton. Partea 1: fibre de otel. Definitii, specificatii si
conformitate;
SR EN 14889-2:2007 - Fibre pentru beton. Partea 2: fibre de polimer. Definitii, specificatii si
conformitate;
SR EN 15037-1:2008 - Produse prefabricate de beton. Sisteme de plansee din grinzi si blocuri de
umplutura. Partea 1: grinzi;
SR EN 15037-2 + A1:2011 - Produse prefabricate de beton. Sisteme de plansee din grinzi si blocuri de
umplutura. Partea 2: blocuri de beton;
SR EN 15037-3 + A1:2011 - Produse prefabricate de beton. Sisteme de plansee din grinzi si blocuri de
umplutura. Partea 3: blocuri ceramice;SR EN 1504-1:2006 Produse și sisteme pentru protecția și repararea
structurilor de beton. Definiții, condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 1: Definiții
SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse și sisteme pentru protecția și repararea structurilor de beton.
Definiții, condiții, controlul și evaluarea calității. Partea 10: Aplicarea pe șantier a produselor și sistemelor și
controlul calității lucrărilor
SR EN 1504-2:2005 Produse și sisteme pentru protecția și repararea structurilor de beton. Definiții,
condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 2: Sisteme de protecție de suprafață pentru
beton
condiții, controlul calității și evaluarea conformității. Partea 3: Reparație structurală și nestructurală
condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 4: Lipire structurală
condiții, controlul calității și evaluarea conformității. Partea 5: Produse de injecție în beton
condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 6: Ancorarea armăturii
condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 7: Protecția armăturii împotriva coroziunii
condiții, control de calitate și evaluarea conformității. Partea 8: Controlul de calitate și evaluarea
conformității
condiții, controlul calității și evaluarea conformității. Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor
și sistemelor
SR EN 15191:2010 Produse prefabricate din beton. Clasificarea betonului armat cu fibre de sticlă
SR EN 1520:2011 Elemente prefabricate armate de beton cu structură deschisă cu agregate ușoare cu
armături structurale și constructive
SR EN 15422:2008 Produse prefabricate de beton. Specificații pentru fibrele de sticlă destinate armării
mortarelor și betoanelor
SR EN 1766:2002 Produse și sisteme pentru protecția și repararea structurilor de beton. Metode de
încercări. Beton de referință pentru încercări
SR EN 197-1:2011 Ciment Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale;
SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor;
SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2010 Eurocod. Bazele proiectării structurilor;
SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă națională;
SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -1: Acțiuni generale. Greutăți
specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri;
SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 11: Acțiuni generale.
Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări din exploatare pentru construcții;
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 11: Acțiuni generale.
Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări din exploatare pentru construcții. Anexă națională;
SR EN 1991-1-2:2004 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-2: Acțiuni generale. Acțiuni
asupra structurilor expuse la foc;
Acțiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă națională;
SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale. Încărcări
date de zăpadă;
Încărcări date de zăpadă. Anexă națională;
SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -4: Acțiuni generale - Acțiuni
ale vântului;
SR EN 1991-1-4:2006/A1:2010 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 14: Acțiuni generale -
Acțiuni ale vântului;
SR EN 1991-1-4:2006/AC:2010 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 14: Acțiuni generale -
Acțiuni ale vântului;
SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 14: Acțiuni generale -
Acțiuni ale vântului. Anexa națională;
SR EN 1991-1-5:2004 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -5: Acțiuni generale - Acțiuni
termice;
SR EN 1991-1-5:2004/AC:2009 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 15: Acțiuni generale -
Acțiuni termice;
SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 15: Acțiuni generale -
Acțiuni termice. Anexă națională;
SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -6: Acțiuni generale. Acțiuni pe
durata execuției;
Acțiuni pe durata execuției;
SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 16: Acțiuni generale.
Acțiuni pe durata execuției. Anexa Națională;
SR EN 1991-1-7:2007 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1 -7: Acțiuni generale. Acțiuni
accidentale;
Acțiuni accidentale;
SR EN 1991-1-7:2007/NB:2011 Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 17: Acțiuni generale.
Acțiuni accidentale. Anexă națională;
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale și
reguli pentru clădiri;
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri;
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri. Anexă națională;
SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale.

Calculul comportării la foc;
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A91:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională;
SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale.
Calculul comportării la foc;
SR EN 1992-1-2:2006/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale. Calculul comportării la foc;
SR EN 1992-1-2:2006/NA:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale. Calculul comportării la foc. Anexă națională;
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton. Partea 1-1:
Reguli generale și reguli pentru clădiri;
SR EN 1994-1-1:2004 + AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton.
Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa naționala
SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton. Partea
1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa Națională;
SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton. Partea 1-2:
Reguli generale. Calculul structurilor la foc;
SR EN 1994-1-2:2006/AC:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton. Partea
1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc;
SR EN 1994-1-2:2006/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton. Partea
1-2: Reguli generale. Calculul structurilor la foc. Anexă națională;
SR EN 206:2014 Beton. Specificație, performanță, producție și conformitate
SR EN 480-1+A1:2011 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton și
mortar de referință pentru încercări
SR EN 480-13+A1:2011 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Metode de încercare. Partea 13: Mortar
de zidărie de referință pentru încercări asupra aditivilor de mortar
SR EN 480-15:2013 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Metode de încercare. Partea 15: Beton de
referință și metodă de încercare a aditivilor modificatori de viscozitate
SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea
timpului de priză
SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 1: Cerințe comune
SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiții,
condiții, conformitate, marcare și etichetare
SR EN 934-3+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 3: Aditivi pentru mortar de
zidărie. Definiții, condiții, conformitate, marcare și etichetare
SR EN 934-4:2009 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru cabluri
pretensionate. Definiții, condiții, conformitate, marcare și etichetare
SR EN 934-5:2008 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 5: Aditivi pentru beton aplicat prin
pulverizare. Definiții, condiții, conformitate, marcare și etichetare
SR EN 934-6:2002 + A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 6: Eșantionare, control și
evaluarea conformității
STAS 10265/1-84 Toleranțe în construcții. Toleranțe la suprafețele din beton aparentSTAS 4606-80 -
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare;
STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat și beton precomprimat. Reguli și metode
de verificare a calității.
DESCRIEREA PROCEDURII
Prevederi care trebuie sa fie conținute in proiectele de lucrări

Prevederi privind piesele inglobate in beton:
 detalii de executare pentru piesele care se confectioneaza sau datele necesare, complete,
pentru piesele care se procura de pe piata;
 pozitia in cofraj, cu clase de toleranta, in ceea ce priveste:
-amplasarea fata de axe;
-amplasarea fata de suprafata elementelor;
-cotele de nivel, daca este cazul;
-pozitia, in cazul pieselor nesimetrice.
 conditii pentru receptia pieselor care se inglobeaza, daca este cazul, conditii privind
montarea in cofraj, daca este cazul, spre exemplu:
-pentru benzile/profilele de etansare la rosturile de turnare;
-pentru etansarea pieselor cu goluri care trebuie sa ramana libere;
-stabilirea fazelor determinante, daca este cazul.
Prevederi privind punerea in opera a betonului:

 specificarea privind betonul:
-clasa de rezistenta;
-alte conditii specifice, dupa caz (clase de lucrabilitate, de permeabilitate, de gelivitate,
continut de aer oclus etc);
 conditii pentru betonul proaspat, daca este cazul (priza accelerata sau intarziata etc);
determinarile care trebuie efectuate pe betonul proaspat;
 epruvetele necesare pentru elemente sau parti de constructie si etapele in care se realizeaza
acestea;
 amplasarea rosturilor de turnare sau conditia explicita a turnarii continue, fara intrerupere;
 modul de protectie si tratare a betonului; conditii privind decofrarea:
-termene sau rezistente minime ale betonului;
-mentinerea unor sprijiniri, cu detalii;
-stabilirea fazelor determinante, dupa caz, pentru turnarea betonului, tratarea si protectia
acestuia dupa decofrare.
Premise:
 executarea lucrarilor se realizeaza:
-cu personal avand calificarea necesara si autorizat pentru lucrarile de sudura;
-cu produse care sunt conforme cu prevederile din proiect, reglementarile tehnice aplicabile
si reglementarile legislative;
-in conformitate cu proiectul si cu cerintele si criteriile de performanta prevazute in prezenta
instructiune tehnica si in alte reglementari aplicabile;
-prin aplicarea, difrentiata in functie de categoria de importanta a construcției, a unui

manaement al calitatii in organizarea si executia lucrarilor.
-masinile, utilajele si echipamentele utilizate sunt conforme cu prevederile legale aplicabile.
Cerințe si criterii de performanta privind executarea lucrarilor
Cerinte si criterii de performanta privind proiectul:

Existenta pe santier a proiectului in forma legala, complet, insusit de executant:
 existenta, in clar, a datelor de identificare a unitatii de proiectare si a persoanelor care au
intocmit proiectul;
 existenta dovezii verificarii tehnice a proiectului;
 prevederea in partea scrisa si in partea desenata, in forma clara si explicita, a:
-datelor necesare executarii lucrarilor;
-datelor, conditiilor si valorilor de control, dupa caz, necesare pentru verificarea calitatii
lucrarilor;
 existenta documentelor privind modificarile aduse proiectului initial ca urmare a:
-obiectiunilor executantului fata de proiect;
-solicitarilor din partea investitorului sau executantului in perioada de executare a
lucrarilor
Cerinte si criterii de performanta privind montarea pieselor inglobate in beton :
Montarea pieselor inglobate in conformitate cu proiectul:

 respectarea pozitiei in raport cu cofrajul si cu reperele de trasare, precum si a conditiilor
suplimentare (verticalitate, inclinare etc.), dupa caz;
 respectarea pozitiei relative, in cazul unor piese avand legatura intre ele (spre exemplu, un
grup de suruburi).
Asigurarea mentinerii conditiilor privind piesele inglobate, la punerea in opera a betonului:
 asigurarea stabilitatii pozitiei si a pozitiei relative;
 utilizarea unor distantieri si/sau piese de legatura compatibile cu betonul, armatura si piesa
fixata, sub aspectul durabilitatii, si suficient de rigide;
 asigurarea etansarii fata de patrunderea laptelui de ciment, daca este cazul.
Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor de montare a pieselor inglobate
 existenta documentelor de receptie a pieselor inglobate, care atesta conformitatea lor cu
proiectul;
 existenta proiectului cu datele si conditiile necesare;
 asigurarea conditiilor specifice acestei categorii de lucrari:
-dotari tehnice;
-facilitati
-personal calificat;
-materiale corespunzatoare.
Receptia pieselor inglobate montate
 verificarea pieselor inglobate montate
 rezolvarea eventualelor neconformitati;
 întocmirea documentelor de recepție .
Cerinte si criterii de performanta privind punerea in opera a betonului

Comanda pentru beton
Conformitatea comenzii cu proiectul, privind cerintele tehnice pentru calitatea betonului
 prevederea explicita in comanda a cerintelor tehnice privind calitatea betonului
specificate in proiect.
Compatibilitatea betonului comandat cu domeniul de utilizare preconizat
 cuprinderea, in proiect sau caiete de sarcini, a datelor si conditiilor privind
caracteristicile betoanelor in functie de domeniul si conditiile de utilizare a lucrarii respective, intre care,
clasa de expunere;
 prevederea explicita in comanda, daca este cazul, de date si conditii privind:
-tipul cimentului care poate fi utilizat (de exemplu: rezistent la sulfati, cu caldura de
hidratare redusa etc.);
-tipul si natura agregatelor;
-impermeabilitatea;
-gelivitatea;
-rezistenta la uzura;
-rezistenta la atacul chimic;
-alte conditii speciale (aer antrenat etc.).
Asigurarea compatibilitatii betonului comandat cu conditiile de punere in opera a acestuia
 cunoasterea zonelor in care se toarna betonul (aglomerare de armaturi, inaltime de
turnare, turnare prin ferestre etc.), precum si a modului in care se va efectua turnarea (cu bena si descarcare
directa, prin pompare etc.);
 prevederea explicita in comanda a datelor si conditiilor privind, dupa caz:
-consistenta betonului;
-dimensiunea maxima a agregatelor;
-utilizarea aditivilor (acceleratori sau intarzietori de priza, (super)plastifianti etc.);
-conditii legate de temperatura ambianta (timp friguros sau calduros);
-conditii specifice betoanelor speciale (cu agregate usoare, autocompactante, turnate in
cofraje glisante, turnate sub apa etc.
Turnarea si compactarea betonului

Asigurarea conformitatii spatiului in care se toarna betonul
 existenta documentelor de receptie a trasarii de detaliu a lucrarilor de cofraje,
precum si a montarii armaturii si pieselor inglobate;
 verificarea starii cofrajului, mai ales sub aspectul stabilitatii, curateniei, etanseitatii
si pregatirii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul;
 verificarea starii armaturilor si a pieselor inglobate, mai ales in privinta: pozitiei,
fixarii fata de cofraj si intre randuri, starii de curatenie.
Indeplinirea formalitatilor care permit efectuarea turnarii betonului
 existenta procedurii de turnare a betonului, acceptata de investitor;
 existenta programului de livrare a betonului;
 asigurarea supravegherii operațiunilor de turnare si de compactare a betonului;

 stabilirea rosturilor de turnare si a masurilor care trebuie luate in cazul intreruperii
fortuite a turnarii betonului.
Respectarea conditiilor specifice privind turnarea si compactarea betonului
 verificarea betonului proaspat inainte de turnare;
 inaltimea de cadere a betonului;
 grosimea si pozitia straturilor succesive de beton;
 modul de compactare a betonului;
 realizarea rosturilor de turnare;
 realizarea rosturilor in cazul intreruperii fortuite a turnarii betonului;
 aplicarea conditiilor specifice betoanelor speciale (cu agregate usoare,
autocompactante, torcretate, turnate in cofraje glisante, turnate sub apa, ciclopiene etc.);
 realizarea epruvetelor (cilindri/cuburi, prisme etc.) pentru verificarea caracteristicilor
betonului intarit.
Asigurarea conditiilor prealabile pentru turnarea si compactarea betonului
 comanda pentru beton, asigurarea transportului betonului si indeplinirea cerintelor
conform, imediat inaintea inceperii turnarii betonului;
-dotari tehnice;
-facilitati;
-spatii de circulatie si de acces pentru turnarea si compactarea betonului, dupa caz;
-personal calificat
Tratarea si protectia betonului dupa turnare

Cunoasterea metodelor si conditiilor adecvate de tratare si protectie a betonului dupa turnare:
 modalitatile de tratare si protectie;
 corelarea unor conditii privind caracteristici ale betonului si, dupa caz, ale suprafetei
acestuia, in functie de domeniul si conditiile de utilizare preconizate si modalitatile de tratare si protectie;
 cunoasterea comportarii betonului respectiv, in perioada de intarire si cea urmatoare
acesteia, precum si a influentei unor conditii de mediu asupra acestei comportari;
 cunoasterea mijloacelor si a produselor care se pot utiliza pentru tratarea si protectia
betonului respectiv.
Respectarea conditiilor specifice privind tratarea si protectia betonului dupa turnare

-prevederea, in proiect sau caiete de sarcini, a metodelor si conditiilor de tratare si protectie a
betonului, diferentiata, dupa caz, pe elemente ale constructiei;
-stabilirea duratei de tratare si protectie;
-aplicarea metodelor si conditiilor de tratare si protectie (inclusiv de prelucrare a suprafetei
betonului) pe baza prevederilor din proiecte, caiete de sarcini si/sau documentele tehnice ale furnizorilor de
produse specifice, dupa caz;
-verificarea aplicarii metodelor si conditiilor de tratare si protectie a betonului.
Asigurarea condițiilor prealabile pentru tratarea si protecția betonului dupa turnare

 accesul liber la suprafetele/zonele pe care se aplica tratarea si protectia betonului;
-dotari tehnice;
-facilitati;
-personal calificat;
-produse/materiale corespunzatoare.
Spatii de turnare realizate in teren

Prevederi generale
Principalele conditii privind realizarea spatiului de turnare in aceste cazuri, se refera la
urmatoarele:
-starea terenului/terasamentului;
-axe, dimensiuni si cote de nivel;
-forma suprafetelor.
Conditiile privind starea terenului sau terasamentului se refera la: a) starea terenului pentru
turnarea direct in sapatura:
 coeziunea suficienta pentru a nu fi antrenat pamantul in beton, la punerea in opera a
betonului;
 in cazurile in care, intre realizarea sapaturii si turnarea betonului trece o perioada
mai lunga, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime, mai ales la fundul sapaturii, sa fie sapat cu
putin timp (cca. 1 ...2 zile) inainte de turnarea betonului;
 in cazurile in care, terenul din sapatura permite scurgerea laptelui de ciment, se va
captusi sapatura cu folie din material sintetic sau hartie rezistenta produsa pentru asemenea utilizari;
starea terasamentului: pe langa cele de mai inainte, trebuie indeplinite, verificate si
receptionate, prin proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse), conditiile
prevazute in proiect sau caiet de sarcini, privind caracteristicile de rezistenta si deformabilitate ale
terasamentului respectiv.
Conditiile privind axele, dimensiunile si cotele de nivel se refera la:

 axe si dimensiuni in plan si pe inaltime: se vor incadra in abaterile admisibile
prevazute in proiect, sau conform prevederilor specifice aratate in continuare;
 cazuri in care, datorita naturii terenului sau altor conditii, la executarea sapaturii au
rezultat, in unele zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecinta consumuri suplimentare de beton: se
vor prevedea, dupa caz, cofraje pe zonele respective;
 cote de nivel: se vor incadra, de asemenea, in abaterile admisibile prevazute in
proiect, cu mentiunea ca, pentru terasamente, aceste cote sunt cele rezultate dupa receptia terasamentului.
Condițiile privind forma suprafețelor se refera la:
 planitatea sau, dupa caz, forma curba a sapaturii, care trebuie sa se incadreze in
abaterile admisibile prevazute;
 denivelarile locale, care trebuie, de asemenea, sa nu afecteze dimensiunile sau
cotele de nivel.
Abateri maxime admise la lucrari de betonare :

 pentru spatii de turnare realizate in teren
Abaterile admisibile privind pozitia axelor, in plan si pe inaltime, sunt cele prevazute pentru
elementele respective.
Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, dupa cum urmeaza:
in cazurile in care elementele care se toarna sunt armate si grosimea stratului de acoperire cu beton
a armaturii este luata in considerare:
0 mm ... + 50 mm,
in celelalte cazuri:
24 mm ... + 50 mm.
Dimensiunea este masurata fata de denivelarea cea mai iesinda din suprafata sapaturii.
Abaterile admisibile privind forma suprafetelor sunt:

pentru fundul sapaturii, abaterea de la planitate: ±24 mm;
pentru peretii laterali ai sapaturii: ±24 mm;
pentru suprafata terasamentelor, dupa receptia acestora, conform prevederilor din proiect sau caiet
de sarcini.
 fata de dimensiunile elementelor de beton si beton armat dupa decofrare:

la stalpi si grinzi, cu latura cea mai mica sub 50 cm: ± 5 mm;
idem, cu latura cea mai mica peste 50 cm: ± 8 mm;
la placi, a caror grosime este sub 10 cm: ± 3 mm;
la placi a caror grosime este peste 10 cm: ± 5 mm;
Pentru asigurarea protectiei armaturilor contra coroziunii si a unei bune conlicrari cu betonul, este
necesar sa se asigure stratul de acoperire a armaturilor prevazut in proiect, la care abaterile vor fi de maxim
+ 4 mm, respectiv minim - 2 mm. cand in proiect nu se specifica grosimea straturilor de acoperire, se vor
asigura grosimi egale cu cel putin diametrul armaturii sau cel putin urmatoarele valori:
la placi cu grosimi sub 10 cm: 1,0 cm;
la placi cu grosimi peste 10 cm: 1,5 cm;
la grinzi si rigle cu inaltimea sub 25 cm: 1,5 cm;
idem, cu inaltimea peste 25 cm: 2,5 cm;
la stalpi (dar nu in contact cu pamantul): 2,5 cm;
elemente din beton armat in contact cu pamantul: 5,0 cm.
Verificarea si receptia spatiilor de turnare realizate in teren

Verificarea spatiilor de turnare realizate in teren consta in:
a) verificarea axelor si a incadrarii in tolerante, in plan, si pe inaltime, daca este cazul: cu
aparatura adecvata;
b)verificarea dimensiunilor si a poziției relative a acestora fata de axe si a verificării

incadrarii in tolerante: prin masurare directa in cel putin doua secțiuni pentru fiecare element;
c)verificarea aspectului suprafetelor si, daca este cazul, a planitatii: prin masurare directa;
d)stabilirea, daca este cazul, a necesitatii amplasarii foliei de etansare fata de scurgerea
laptelui de ciment in teren;
e)verificarea starii de curatenie a spatiului: prin observare vizuala.
Verificarea spatiilor de turnare realizate in teren se efectueaza la terminarea lucrarilor de sapatura
sau de terasamente precum si inainte de montarea armaturii, daca este cazul, precum si inainte de inceperea
punerii in opera a betonului.
Receptia spatiilor de turnare realizate in teren se efectueaza pe baza:

 verificarii conform punctelor a)-e) de mai sus;
 verificarii documentelor de receptie a terasamentelor daca este cazul;
 verificarea cofrajelor de completare, daca este cazul;
 rezolvarea eventualelor neconformitati constatate la verificarile efectuate.
Receptia consta in consemnarea conformitatii lucrarilor intr-un proces verbal pentru receptia
calitativa pe faze (pentru lucrari care devin ascunse), care trebuie sa contina, daca este cazul, referiri la
executarea unor lucrari imediat inainte de punerea in opera a betonului.
Montarea pieselor inglobate in beton

Piesele inglobate in beton pot fi confectionate in ateliere proprii, prin comanda la furnizori, sau
procurate de pe piata, conform prevederilor din proiect, care trebuie sa contina toate datele necesare pentru
aceasta.
O categorie deosebita de piese inglobate in beton o constituie profilele de etansare care se
monteaza la rosturile din beton.
Piesele inglobate in beton se receptioneaza calitativ, conform prevederilor proiectului, avand in
vedere, in mod deosebit, conditiile privind executarea sudurilor, daca este cazul (tipul de sudura, lungimea si
grosimea cordoane lor de sudura etc.), intocmindu-se proces verbal de receptie calitativa pe faze (pentru
lucrari care devin ascunse).
In cazurile in care sunt piese inglobate asemenea, avand pozitii diferite sau fiind montate in
elemente diferite, se va asigura trasabilitatea acestora, de la procurare/livrare si pana la montare.
Montarea pieselor inglobate in beton se face cu respectarea urmatoarelor conditii:
 asezarea in pozitie corespunzatoare, in limita abaterilor admisibile prevazute in
proiect, in ceea ce priveste:
-amplasarea fata de axele elementului;
-amplasarea fata de suprafata elementului;
-cota de nivel, daca este cazul;
-pozitia, in cazurile in care piesele inglobate nu sunt simetrice;
 fixarea sigura, pe cofraj sau pe elemente rigide independente, cu exceptia cazurilor in care:
(i) piesele fac parte din carcasa de armatura, care trebuie amplasata si fixata corespunzator;
(II) acestea sunt profile de etansare,-care trebuie sa fie fixate corespunzător, fara a fi
degradate sau deformate de armaturile din zona;
 etansarea corespunzatoare, in cazurile in care piesele inglobate au goluri in care nu trebuie
sa intre beton sau lapte de ciment;
 indepartarea zgurii de pe suduri si verificarea starii de curatenie, mai ales sub aspectul
aderentei partilor in contact cu betonul.
Dupa montarea pieselor care se inglobeaza in beton se face receptia acestora si se incheie proces
verbal de receptie calitativa pe faze (lucrari care devin ascunse).
In cazurile in care de la aceasta receptie si pana la punerea in opera a betonului a trecut o perioada
mai lunga, care poate avea repercusiuni, se va face o noua verificare, imediat inaintea turnarii betonului.
Punerea in opera a betonului

Prevederi generale
Punerea in opera a betonului va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru,
care are urmatoarele obligatii:
 sa aprobe inceperea turnarii betonului pe baza verificarii directe a urmatoarelor:
-starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor in care se toarna betonul;
-starea armaturii;
-starea pieselor inglobate in beton.
-starea rosturilor de turnare, daca este cazul;
 sa verifice comanda pentru beton la furnizori externi avand in vedere:
-prevederile din proiect;;
-planificarea livrarilor;
-eventuale alte conditii
 sa verifice faptul ca sunt asigurate conditiile corespunzatoare pentru transportul
betonului la locul de punere in opera, precum si mijloacele, facilitatile si personalul pentru punerea in opera a
betonului, inclusiv cele necesare in caz de situatii neprevazute;
 sa cunoasca si sa supravegheze modul de turnare si compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum si prelevarea de probe pentru incercarile pe
beton proaspat si beton intarit, cu intocmirea unei proceduri de punere in opera, daca este cazul.
Aprobarea inceperii turnarii betonului trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari, in cazul
in care au trecut 7 zile fara a incepe turnarea sau au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia
constatata la data aprobarii.
Sunt necesare masuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant in timpul turnarii si
intaririi betonului, astfel:
-in general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre
5°C si 30°C;
-in conditiile in care temperatura mediului in momentul turnarii sau in timpul perioadei de intarire
scade sub 5°C, se vor adauga aditivi de accelerare de priza, sau se vor lua masurile impuse de proiectant.
Pamantul, piatra, sustinerile sau elementele structurale in contact cu betonul ce urmeaza a fi turnat trebuie sa
aiba o temperatura care sa nu provoace inghetare a betonului inainte ca acesta sa atinga rezistenta necesara
pentru a rezista la efectele inghetului;
-in cazul in care temperatura mediului depaseste 30°C in momentul turnării sau in timpul perioadei
de intarire este necesara utilizarea unor aditivi intarzietori de priza eficienți si luarea de masuri suplimentare
(de exemplu: stabilirea de catre un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii. adecvate de preparare,
transport, punere in opera si tratare a betonului).
Specificarea privind betonul, prevazuta in proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru preparare
in santier, se face in conformitate cu prevederile NE 0121, avand in vedere si eventuale alte conditii precizate
in proiect.
In functie de de tipul de utilizare a betonului, permeabilitatea la apa se determina prin:
-adancimea maxima de patrundere a apei, conform SR EN 12390-8;
-gradele de impermeabilitate.
Comanda pentru beton trebuie sa fie conforma cu prevederile aplicabile din NE 012-1.
Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe.
Epruvetele confectionate vor fi pastrate astfel:
-epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus in opera se pastreaza in conditiile prevazute in SR
EN 12390-2;
-epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor la compresiune la termene intermediare se
pastreaza in conditii similare betonului pus in opera;
-epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, daca este cazul, se pastreaza in
conditiile prevazute in standardele de incercare aplicabile.
Pentru betoanele puse in opera, pentru fiecare constructie, trebuie tinuta, la zi, condica de betoane,
care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
-datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente in cazul producerii betonului de catre
executant;
-locul unde a fost pus betonul in opera in lucrare;
-ora inceperii si terminarii turnarii betonului;
-temperatura betonului proaspat;
-probele de beton prelevate si epruvetele turnate, modul de identificare a acestora si rezultatele
obtinute la incercarea lor;
-masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat turnat;
-eventualele evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.);
-temperatura mediului ambiant;
-personalul care a supravegheat turnarea si compactarea betonului.
Datele din condica de betoane trebuie sa asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia si
pana la punerea lui in opera.
Livrarea, transportul la santier si recepția betonului proaspat

Livrarea betonului proaspat se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1. In plus,
producatorul de beton trebuie sa mentioneze pe bonul de livrare durata maxima de transport recomandata
pentru care nu se modifica performantele si caracteristicile betonului comandat.
Transportul betonului proaspat va fi efectuat cu luarea masurilor necesare pentru mentinerea
caracteristicilor acestuia in stare proaspata, precum si pentru prevenirea segregarii, pierderii componentilor
sau contaminarii betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment.
Recepția betonului proaspat livrat pe santier se efectuează pe baza bonului (documentului) de
livrare, a examinarii vizuale a starii betonului proaspat si a verificarilor caracteristicilor acestuia prin
incercari, conform prevederilor din anexa H.
In cazul betonului preparat langa locul de punere in opera, examinarea vizuala si veriticarea
caracteristicilor se efectueaza ca pentru betonul proaspat livrat pe santier.
Datele privind livrarea betonului proaspat, inclusiv cel preparat in statii proprii sau pe santier, vor fi
inregistrate in condica de betoane.
Turnarea si compactarea betonului

Executarea lucrarilor de betonare nu poate sa inceapa daca nu este verificata indeplinirea, in detaliu,
a urmatoarelor conditii prealabile:
-intocmirea procedurii pentru punerea in opera a betonului (planul de turnare) pentru obiectul in
cauza si acceptarea acesteia de catre investitor;
-asigurarea livrarii sau prepararea betonului in mod corespunzator;
-stabilirea si instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de punere in opera si
masurile privind igiena, protectia muncii si PSI;
-receptionarea calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz).
Betonul trebuie turnat si compactat astfel incat sa se asigure ca intreaga armatura si piesele inglobate
sunt acoperite in mod adecvat, in intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat, si ca betonul va atinge
rezistenta si durabilitatea prevazute.
Trebuie realizata o compactare adecvata in zonele de variatie a sectiunii transversale, in sectiunile
inguste, in nise, in sectiunile cu aglomerare de armatura si la nodurile dintre elementele structurilor.
Viteza de turnare si compactare trebuie sa fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de
turnare si suficient de redusa pentru a evita tasarile sau supraincarcarea cofrajelor si sustinerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma in timpul turnarii daca betonul din stratul anterior se intareste
inainte de turnarea si compactarea urmatorului strat de beton.
Pot fi stabilite conditii suplimentare de executare a lucrarilor cu privire la metoda si viteza de
turnare, in cazul in care exista prevederi suplimentare pentru finisarea suprafetei.
Trebuie evitata segregarea in timpul turnarii si compactarii betonului.
Pe durata turnarii si compactarii, betonul trebuie sa fie protejat impotriva radiatiei solare
nefavorabile, vanturilor puternice, inghetului, apei, ploii si zapezii.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare imediat dupa aducerea lui la locul de turnare, fara a-i afecta
caracteristicile.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
-cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile - care sunt in contact cu betonul proaspat - trebuie sa
fie udate cu apa atat cu 2 ... 3 ore inainte cat si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in
denivelari trebuie sa fie inlaturata;
-descarcarea betonului din mijlocul de transport, se face in bene, pompe, benzI transportoare,
jgheaburi sau direct in cofraj; refuzarea betonului adus la locul de turnare si interzicerea punerii lui in opera,
in conditiile in care nu se incadreaza in limitele de consistenta prevazute sau prezinta segregari; se admite
imbunatatirea consistentei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor
aplicabile din NE 012-1;
-inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,0 m in cazul elementelor cu
latime de maximum 1,0 m si 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii etc.);
-turnarea betonului in elemente cofrate pe inaltimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior
situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza;
-raspandirea uniforma a betonului in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior;
-corectarea pozitiei armaturiIor in timpul turnarii, in conditiile in care se produce deformarea sau
deplasarea acestora fata de pozitia prevazuta in proiect (indeosebi pentru armaturile dispuse la partea
superioara a placilor in consola);
-urmarirea atenta a inglobarii complete in beton a armaturii, cu respectarea grosimii acoperirii, in
conformitate cu prevederile proiectului si ale reglementarilor tehnice in vigoare;
-nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului;
-urmarirea atenta a umplerii complete a sectiunii in zonele cu armaturi dese, prin indesarea laterala a
betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste
masuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilitati de acces lateral, prin spatii care sa permita patrunderea
vibratorului in beton;
-luarea de masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari ale pozitiei initiale a
cofrajelor si sustinerilor acestora;
-asigurarea desfasurarii circulatiei lucratorilor si mijloacelor de transport in timpul turnarii pe podine
astfel rezemate, incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
zonele cu beton proaspat;
-turnarea se face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de
executare; nu se admit rosturi de lucru la structurile de rezistenta, decat in conformitate cu specificatiile
normativelor in vigoare si enuntate la pct. 5.4.5.; acolo unde sunt admise rosturi de lucru, suprafata acestora
va fi perpendiculara pe axa stalpilor, va fi bine curatata indepartandu-se betonul superficial si pojghita de
lapte de ciment, la reluarea betonarii ; inainte de turnarea betonului proaspat, suprafata betonului va fi spalata
cu jet de apa.
-durata maxima admisa a intreruperilor de turnare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se considera de 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu
adaosuri si 1,5 ora in cazul cimenturilor fara adaosuri;
-reluarea turnarii, in cazul cand s-a produs o intrerupere de turnare de durata mai mare, numai dupa
pregatirea suprafetelor rosturilor;
-permiterea instalarii podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armaturi este
permisa numai dupa 24 ... 48 ore, in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat (de
exemplu 24 ore, daca temperatura este de peste 20°C si se folosește ciment de tip 1, avand clasa mai mare de
32,5).
Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza:

 betonul trebuie astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus;
 compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, in functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc.;
 in afara cazului in care se stabileste o alta metoda, compactarea se efectueaza cu vibrator de
interior. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu
ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:
 introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau
desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;
 intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care punerea in opera trebuie
sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost;
 este prevazuta prin reglementari speciale (beton fluid, beton monogranular, beton
autocompactant);
 vibrarea se utilizeaza ca metoda de compactare si nu ca metoda de deplasare a betonului pe
distante lungi, sau de prelungire a duratei de asteptare pe santier inainte de turnare;
 vibrarea cu vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic dupa turnare pana la
eliminarea aerului oclus. Se evita vibratiile excesive care pot conduce la slabirea rezistentei
suprafetei sau la aparitia segregarii;
 in mod normal, se recomanda ca grosimea stratului de beton turnat sa fie mai mica decat
inaltimea tijei vibratoare, asigurandu-se sistematic vibrarea si revibrarea suprafetei stratului
anterior;
 in cazul in care structura contine cofraje pierdute, trebuie luata in considerare absorbtia de
energie a acestora, la selectarea metodei de compactare si la stabilirea consistentei betonului;
 in sectiuni cu grosimi mari, reluarea compactarii stratului de suprafata este recomandata
pentru. compensarea tasarii plastice a betonului situat sub primul rand de armaturi
orizontale;
 cand se utilizeaza numai vibratoare de suprafata, stratul de beton dupa compactare nu
trebuie, in mod normal, sa depaseasca 100 mm, in afara cazului in care se demonstreaza prin
turnari de proba ca sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obtine o compactare
corespunzatoare, poate fi uneori necesara o vibrare suplimentara la margini;
 in timpul compactarii betonului proaspat, trebuie evitata deplasarea armaturilor si/sau a
cofrajelor;
 betonul se compacteaza numai atat timp cat este lucrabil.
Turnarea betonului in elemente verticale (stalpi) se face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare:
-in cazul elementelor cu inaltimea de maximum 3,0 m, daca vibrarea betonului nu este
stanjenita de grosimea redusa a elementului sau de desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe
intreaga inaltime si turnarea pe la partea superioara a elementului;
-in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul
elementelor cu inaltime mai mare de 3,0 m, se adopta una din solutiile:
-cofrarea unei fete pe maximum 1,0 m inaltime si completarea cofrajului pe masura
turnarii;
-turnarea si compactarea prin ferestrele laterale ;
Turnarea betonului in grinzi si placi se face cu respectarea urmatoarelor prevederi suplimentare:

-grinzile si placile care sunt in legatura se toarna, de regula, in acelasi timp; se admite crearea unui
rost de lucru la 1/5 ... 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia;
-la turnarea placii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2,0 m, pentru a asigura
respectarea grosimii placilor prevazute in proiect
Turnarea betonului in structuri in cadre se face acordand o deosebita atentie zonelor de la noduri,
pentru a asigura umplerea completa a acestora.
Turnarea betonului in elemente masive, respectiva elementelor la care cea mai mica dimensiune este
cel putin egala cu 1,5 m, se face avand in vedere aspectele particulare prezentate in continuare:
-adoptarea de masuri speciale la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de tunare, in
vederea asigurarii calitatii lucrarii. In scopul reducerii eforturilor din temperatura si contractie, la stabilirea
compozitiei si prepararii betonului se urmareste:
-adoptarea unui tip de ciment cu caldura de hidratare redusa (corelat cu clasa betonului) si a unui
dozaj cat mai scazut, utilizand in acest scop un aditiv reducator de apa si agregate cu dimensiuni cat mai
mari;
-asigurarea unei temperaturi cat mai scazute pentru betonul proaspat, reducerea temperaturii
agregatelor prin stropire artificiala, utilizarea de apa rece, fulgi de gheata etc;
-turnarea betonului in elemente masive se face fie in strat continuu, fie in trepte, conform detaliilor
din fig. 2. Aceste prevederi se aplica si in cazul elementelor cu grosimea de 0,8 ... 1,5 m, daca volumul
acestora depaseste 100 m3;
-detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face in mod obligatoriu, prin caiete de sarcini sau
proceduri de executare a lucrarilor.
Finisarea suprafetei prin netezire cu rigla sau mistria se efectueaza la intervale si intr-o maniera care
sa permita obtinerea finisarii specificate.
La finisarea suprafetei nu trebuie sa ramana lapte de ciment.
In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment, agenti de intarire a suprafetei sau alte materiale, decat in
cazul in care se specifica altfel.
Tratarea si protecția betonului dupa turnare

Tratarea si protectia betonului, in perioada de dupa turnare, au scopul de a asigura atingerea
caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, in functie de domeniul de utilizare si de conditiile de mediu
din aceasta perioada.
Caracteristicile avute in vedere sunt:
-rezistentele si deformatiile betonului;
-evitarea efectului contractiei betonului, a producerii fisurilor si, dupa caz, impermeabilitatea;
-durabilitatea, in functie de clasele de expunere.
Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratarii si protectiei betonului, de:
-impiedicarea evaporarii apei din beton;
-evitarea, dupa caz, a actiunilor mecanice daunatoare (vibratii, impact etc.), a inghetului sau
a contaminarii cu substante daunatoare (uleiuri, agenti agresivi etc.).
Prevederile privind tratarea si protectia betonului nu se refera la:
-tratarea termica accelerata prin incalzire interna sau externa care, daca este cazul, trebuie sa faca
obiectul unor prevederi speciale;
-aplicarea unor produse care se inglobeaza in stratul de suprafata al betonului pentru a-i conferi
proprietati speciale (de. exemplu, sclivisire):
-tratarea suprafetei vazute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu, agregate
monogranulare aparente):
Tratarea suprafetei betonului, conform punctelor (b) si (c), daca este cazul, trebuie sa faca obiectul
caietelor de sarcini intocmite de proiectant, pe baza cerintelor beneficiarului lucrarii.
Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare si protectie a betonului sunt:
-stabilirea, pe baza cunoasterii domeniului de utilizare, a conditiilor specifice privind unele
caracteristici ale betonului si, dupa caz, a suprafetei acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate,
impermeabilitate etc.);
-cunoasterea comportarii betonului utilizat, in ceea ce priveste evolutia rezistentei in timp, in functie
de tipurile de ciment, agregate si aditivi, precum si caracteristici ale betonului proaspat (raport A/C,
temperatura etc.), in perioada de intarire si cea dupa intarire;
-cunoasterea influentei conditiilor de mediu (temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer in
contact cu betonul etc.) asupra comportarii betonului respectiv in perioada de intarire si cea dupa intarire;
-cunoasterea mijloacelor si produselor care se pot utiliza, pentru tratarea si protectia betonului, in
functie de tipul betonului si de conditiile de mediu preconizate.
Prevederile specifice privind protectia si tratarea betonului trebuie sa fie cuprinse in proiect, in
functie de urmatoarele situatii:
-necesitatea unor masuri deosebite, situatie in care aceste masuri trebuie stabilite pe baza unor
determinari, printr-un laborator de specialitate;
-aplicarea unor masuri generale, comune.
Pentru protectia betonului se utilizeaza, de regula, urmatoarele metode, separat sau combinat:
-pastrarea cofrajului in pozitie;
-acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini si la imbinari
pentru a preveni uscarea;
-amplasarea de invelitori umede pe suprafata si protejarea acestora impotriva uscarii;
-mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu apa;
-aplicarea unui produs de tratare corespunzator.
Utilizarea produselor de tratare pentru protecție la îmbinările constructive, pe suprafețele ce urmeaza
a fi tratate sau pe suprafetele pe care este necesara aderarea altui material, este permisa numai daca acestea
sunt indepartate complet inainte de urmatoarea operatie, sau daca se dovedeste ca nu au nici un efect negativ
asupra operatiilor ulterioare.
La stabilirea duratei de tratare si de protectie a betonului trebuie sa fie avuti in vedere urmatorii
parametri:
-conditiile de mediu din perioada de exploatare a constructiei exprimate prin clasele de expunere
stabilite in NE 012-1. In acest sens, se deosebesc doua situatii:
-constructii aflate in clasele de expunere X0 sau XC1;
-constructii aflate in alte clase de expunere.
-sensibilitatea betonului la tratare, in functie de compozitie. Cele mai importante caracteristici ale
compozitiei betonului, care influenteaza durata tratarii betonului, sunt: raportul apa/ciment (A/C), tipul si
clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor. Betonul cu un continut redus de apa (raport A/C mic) si care are
in compozitie cimenturi cu rezistenta initiala mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai
rapid decat betonul preparat cu un raport A/C ridicat si cu cimenturi cu rezistenta initiala uzuala (N),
rezultand durate ale tratarii diferite.
De asemenea, avand in vedere ca, in functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi
de tip Il - V compozite sunt mai sensibile la carbon atare decat betoanele preparate cu cimenturi Portland de
tip I, in cazul utiiizarii aceluiasi raport A/C, se recomanda prelungirea duratei de tratare pentru primul caz ..
-procentul din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile, la care trebuie sa ajunga
rezistenta betonului in perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%, 50% si 70%. In
cazurile in care procentul necesar este mai mare de 70%, se vor prevedea masuri speciale in proiect sau in
caietul de sarcini.
viteza de dezvoltare a rezistentei betonului, care poate fi stabilita in functie de:
- raportul (r) dintre valoarea medie a rezistentei la compresiune dupa 2 zile (f cm2) si valoarea medie a
rezistentei la compresiune dupa 28 zile (f cm28), determinate prin incercari initiale sau bazate pe performantele
cunoscute ale unui beton cu compozitie similara (a se vedea NE 012-1).
-conditiile de mediu in timpul tratarii: temperatura si expunerea directa la soare, umiditatea, viteza
vantului sau curentilor de aer, dupa caz.
Durata de tratare a betonului, se determina dupa cum urmeaza, pentru:
-elemente nestructurale, pentru care nu se pun conditii privind tratarea: perioada minima de tratare
trebuie sa fie de 12 ore, cu conditia ca priza sa nu dureze mai mult de 5 ore si temperatura la suprafața
betonului sa nu fie sub 5 °C;
-elemente structurale din constructii ce urmeaza a fi supuse doar conditiilor din clasele de expunere
X0 sau XC1, daca prin proiect nu se prevede altfel: conform conditiilor pentru atingerea a 35% din valoarea
caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevazute in tabelul 14;
-elemente structurale din constructii ce urmeaza a fi expuse unor conditii corespunzatoare altor clase
de expunere decat X0 sau XC1, astfel:
-daca acestea nu sunt supuse altor conditii prevazute in proiect: conform conditiilor pentru
atingerea a 50% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevazute in tabelul 15;
-daca acestea sunt supuse unor conditii prevazute in proiect (de exemplu rezervoarele pentru
lichide): conform conditiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune
la 28 zile, prevazute in tabelul 16.
Tabelul 14
Perioada minima de tratare, zile

Temperatura la suprafata betonului (1)
Evolutia rezistentei betonului, r
(t), °C
rapida lenta
(r>0,50) medie (0,50> r>0,30) (0,30> r> 0,15)
t > 25 1,0 1,5 2,5
25> t> 15 1,0 2,5 5
15>t> 10 1,5 4 8
10> t> 5 (2) 2,0 5 11
Temperaturile sunt cele masurate ziua, la ora 12

Pentru temperaturi sub 5 °C, durata se prelungește cu o perioada egala cu timpul cat acestea au valori sub 5 °C
Tabelul 15

Temperatura la suprafata betonului (1)
Evolutia rezistentei betonului, r
(t), °C
medie (0,50> lenta
rapida (r>0,50) r>0,30) (0,30> r> 0,15)
t > 25 1,5 2,5 3,5
25> t> 15 2,0 4 7
15>t> 10 2,5 7 12
10> t> 5 (2) 3,5 9 18
Pentru temperaturi sub 5 °C, durata se prelungește cu o perioada egala cu timpul cat acestea au valori sub 5 °C
Tabelul 16
Temperatura la suprafata betonului (1) Evolutia rezistentei betonului, r
(t), °C
medie (0,50> lenta
rapida (r>0,50) r>0,30) (0,30> r> 0,15)
t > 25 3 5 6
25> t> 15 5 9 12
15>t> 10 7 13 21
10> t> 5 (2) 9 18 30

Pentru temperaturi sub 5 °C, durata se prelungeste cu o perioada egala cu timpul cat acestea au valori sub 5 °C
In cazul in care parametrii care determina durata tratarii nu pot fi cunoscuti in detaliu, se recomanda
aplicarea indicatiilor conform figurii de mai jos:.
Condiții de mediu
în timpul tratării
nefavorabile
Agresivitate pe
durata de
bune ^s]abâ intensă exploatare
------------------------
►
Durata de tratare
IV recomandată:
1...3zile
5...7 zile
10..14 zile
>14 zile
Sensibilitatea
betonului la
tratare
Temperatura suprafeței betonului nu trebuie sa scada sub 0°C inainte ca suprafața betonului sa atinga
o rezistenta care poate suporta inghetul fara efecte negative (de regula, in cazul in care rezistenta atinsa de
beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2 ).
Rosturi de lucru la turnarea betonului
In masura in care esteposibil, trebuie sa se evite rosturile de lucru, organizandu- se punerea in opera
a betonului astfel incat turnarea sa se efectueze fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia acestora trebuie stabilita prin proiect sau procedura
de executare a lucrarilor.
Numarul rosturilor de lucru trebuie sa fie minim pentru ca acestea pot avea, in cazul in care nu sunt
tratate corespunzator, o capacitate de rezistenta mai mica, la intindere si forfecare, in comparatie cu restul
structurii. De asemenea, exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost.
Rosturile de lucru trebuie sa fie localizate in zone ale structurii care nu sunt supuse la eforturi mari in
timpul exploatarii.
Pentru constructii cu caracter special, elemente de mare deschidere, constructii masive, rezervoare,
silozuri, cuve, radiere etc. pozitia rosturilor de lucru trebuie indicata in proiect precizandu-se si modul de
tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.).
La stabilirea pozitiei rosturilor de lucru trebuie respectate urmatoarele reguli :
 la stalpi se prevad rosturi de lucru numai la baza acestora ; in cazul unor tehnologii speciale
se admit rosturi la 30-50 mm sub grinda sau placa ;
 la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea turnarii betonului,
rosturile se pot amplasa in conformitate cu figura de mai jos, in zonele marcate cu sectiunea
II-II :
 in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se prevede la 3050
mm sub nivelul inferior al placii sau al vutei acesteia ;
 la placi, rostul de lucru trebuie amplasat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii ;
la plansee cu nevuri, cand turnarea se face in directia nervurilor, rostul se prevede in zona
cuprinsa intre % si 1/3 din deschiderea nervurilor, figura a) de mai jos :
la plansee cu nervuri, cand turnarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se prevede in
zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale ; trebuie ca, pe cat posibil, in placa rostul sa
fie emplasat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii, fig b) de mai sus ;
la bolti si arce se admit rosturi de lucru perpenduculare pe directoare, acestea impartind bolta sau
arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie ; nu se admit rosturi avand suprafata in plan orizontal ;
la bolti cu lungime mare, rosturile de ucru se pot amplasa prin impartirea lungimii boltii astfel incat
sa rezulte bolti mai scurte ;
la placi curbe subtiri si la pereti de rezervoare pentru lichide nu se admit rosturi de lucru; turnarea
betonului trebuie efectuata fara intrerupere.
in cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20,0 m se prevad rosturi de lucru verticale
cofrate cu tabla expandata sau cofraje creandu-se ploturi care se toarna alternativ; dimensiunile ploturilor se
stabilesc de proiectant cu acordul constructorului.
in cazul elementelor masive avand grosime mare (de regula peste 2,5 m) se prevede un rost de lucru
orizontal, creandu-se doua lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se adopta una (sau
ambele) dintre urmatoarele solutii:
crearea de praguri, de tip crenel, pe verticala;
dispunerea unor armaturi suplimentare de legatura, ancorate corespunzator in betonul de sub rost si
de deasupra acestuia.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinand seama de urmatoarele:

suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi, de regula, perpendiculara pe axa acestora, iar la
placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor;
tratarea rosturilor de lucru:
spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare sau
in functie de rezultatele incercarilor de laborator;
inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartandu- se betonul ce nu a
fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de ciment si
oricare alte impuritati, dupa care se va uda;
inaintea betonarii, suprafata betonului existent trebuie udata si lasata sa absoarba apa, dupa regula:
betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata zvantata.
La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate impermeabile.
Cerintele enuntate mai sus trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor accidentale ce au aparut ca
urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, a nelivrarii la timp a betonului etc.
Conditii prealabile si conditii necesare la punerea in opera a betonului

Conditiile prealabile, precum si cele necesare la punerea in opera a betonului sunt, in principal,
urmatoarele:
existenta, pe santier, a proiectului, cu toate datele necesare;
indeplinirea conditiilor prealabile privind aprobarea inceperii turnarii betonului;
asigurarea conditiilor specifice punerii in opera a betonului.
Conditiile specifice punerii in opera a betonului sunt, in principal, urmatoarele:
dotari tehnice pentru transportul si turnarea betonului, pentru compactarea betonului si, dupa caz,
pentru tratarea si protectia betonului;
facilitati necesare: energie electrica, apa, aer comprimat etc.;
personal calificat pentru activitatile respective;
materiale corespunzatoare (spre exemplu, produse de tratare pentru protectia betonului).
Pentru a evita intreruperi ale turnarii betonului in afara rosturilor de lucru prevazute, din cauza
nefunctionarii mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor întreruperi accidentale, se vor lua masuri de
a exista alternative in asigurarea dotărilor tehnice, a facilitatilor respective, precum si a personalului calificat.
Receptia lucrarilor de punere in opera a betonului

Receptia lucrarilor de punere in opera a betonului se efectueaza, pentru elemente sau parti de
constructie, daca este prevazuta in proiect sau stabilita de beneficiar, dupa decofrarea elementelor sau partilor
de constructie respective.
Aceasta receptie are la baza:
proiectul lucrarii;
documentele privind calitatea betonului proaspat livrat si condica de betoane;
verificarea existentei corpurilor de proba, si a trasabilitatii acestora;
evaluarea starii betonului, prin sondaj, prin examinare vizuala directa, mai ales in zonele deosebite
(inguste si inalte, in apropierea intersectiilor de suprafete orientate diferit etc.);
masurarea dimensiunilor (ale sectiunilor, ale golurilor etc.) si a distantelor (pozitia relativa a
elementelor, a pieselor inglobate, a golurilor etc.), prin sondaj.
La aceasta receptie participa reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul, in urma
verificarilor incheindu-se un proces verbal de receptie calitativa.
In cazurile in care se constata neconformitati (la dimensiuni, pozitii, armaturi aparente etc.), defecte
(segregari, rosturi vizibile etc.) sau degradari (fisuri, portiuni dislocate etc.), se procedeaza la indesirea
verificarilor prin sondaj, pana la verificarea intregii-suprafete vizibile, consemnand in procesul verbal toate
constatari le facute.
Remedierea neconformitatilor, defectelor si/sau degradarilor nu se va efectua decat pe baza acordului

proiectantului, care trebuie sa stabileasca solutii pentru fiecare categorie dintre acestea.
Compoziția si prepararea betoanelor

Pentru lucrari curente, compozitia betonului se stabileste prin reglementarile si standardele in
vigoare.
Agregatele usoare folosite trebuie sa aiba granulometrie continua si sa se incadreze in limitele de
granulometrie in functie de clasa si tipul betonului.
La agregate se vor face urmatoarele determinari: densitatea aparenta a granulelor; absortia pe sortul
3..7mm sau 5...7mm dupa 1/2 h de intrare la apa; valoarea obtinuta se considera ca aplicabila si pentru
celelante sorturi de agregate usoare; umiditatea pentru toate sorturile de agregate; volumul de goluri pentru
sortul 16..31mm;
Se recomanda ca sorturile de agregate , la introducerea in malaxor sa aiba umiditate de cca 10%
corespunzator absorbtiei la 1/2h, nu se vor folosi agregate complet uscate intrucat apar modificari importante
ale betonului proaspat si dificultati la punerea in opera. Nu se recomanda folosirea agregatelor imersate sau
cu umiditate mai mare decat absortia la 1/2h.
Apa pentru prepararea betonelor, precum si pentru preumezirea agreagatelor si stropirea betoanelor
trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de standardele in vigoare. Se poate folosi fara nici o restrictie apa
din retelele orasenesti de alimentare cu apa. Apa provenita din puturi de adancime se va verifica si se va
decide care sunt conditiile de utilizare a acesteia pentru prepararea betoanelor si a mortarelor. Este interzisa
utilizarea apelor de mare si apelor minerale
Adaosuri;
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de rezistenta, si

de izolatie si rezistenta, aditivii se stabilesc prin reglementarile tehnice in vigoare.
Pentru reducerea densitatii, precum si antrenarii unei cantitati dirijate de aer si crearea unor pori
inchisi in masa betonului, la betoanele usoare de izolatie si rezistenta se recomanda utilizarea materialelor
conform reglementarilor tehnice in vigoare si specificate prin documentatiile de executie.
Pentru betoanele foarte usoare in scopul accelerarii prizei si a intaririi se recomanda utilizarea
aditivilor in conformitate cu standardele in vigoare, specificate in documentele de executie.
Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adaosurile trebuiesc respectate conforn
prevederilor tehnice.
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin de
45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi: utilizarea de
aditivi si adaosuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm, betoane cu
lucrabilitate redusa.
Masuri de tehnica securitatii muncii

Se vor respecta Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca.
Masuri de PSI
Se vor respecta Normele interne cu privire la paza si stingerea incendiilor.
Din punctul de vedere al prevenirii si stingerii eventualelor incendii, la locurile de preparare a
betoanelor se respectă următoarele măsuri principale:
Menținerea în perfectă stare de functionare a echipamentelor, utilajelor si aparatelor cu care sunt
echipate;
Toate lucrările de verificare, reparare si întretinere se execută numai de către personal calificat si
autorizat;
În dotarea statiilor de preparare a betoanelor să existe mijloace de primă interventie pentru stingerea
incendiilor, mentinute în perfectă stare de functionare.
La lucrările de preparare, turnare sau compactare a betoanelor se interzice:
Folosirea în stare defectă, uzată sau cu improvizatii a instalatiilor si echipamentelor electrice
Încărcarea instalatiilor electrice (conductor, cabluri, transformatoare, întrerupătoare, comutatoare,
prize etc.) peste sarcina admisă;
Utilizarea consumatorilor de energie electrică fără luarea măsurilor de izolare fată de elementele
combustibile si fără să aibă asigurat gradul de protectie necesar în raport cu mediul existent;
Lăsarea sub tensiune a masinilor, aparatelor si utilajelor electrice nesupravegheate sau după
terminarea programului de lucru.
În locurile în care sunt folosite cofrajele izolate termic, saltelele termoizolante etc. acoperite cu folii
de polietilenă sau prelate de pânză impermeabilă se interzice focul deschis.
Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Prevederi generale
Tinerea sub control a realizării lucrarilor de beton si beton armat este deosebit de importanta
deoarece:
de calitatea acestor lucrari la realizarea structurilor depinde, in mod direct si nemijlocit, satisfacerea
cerintei esentiale privind rezistenta si stabilitatea constructiilor respective, cu implicatiile cunoscute atat in
viata oamenilor, cat si sub aspect economic;
fata de toate celelalte categorii de materiale utilizate pentru realizarea structurii constructiilor,
betonul armat si betonul precomprimat au urmatoarele particularitati:
in ceea ce priveste caracteristicile mecanice efective ale betonului pus in opera:
depind, in mare masura, de modul efectiv de punere in opera (turnare, compactare, tratare
ulterioara), pentru fiecare zona a elementelor, in parte;
nu se determina direct pe elementul realizat, ci pe corpuri de proba care, desi preluate din acelasi
beton proaspat, sunt tinute in conditii de mediu standard pentru a se determina clasa de rezistenta a betonului
utilizat (rezistentele efective depind in mare masura de conditiile de punere in opera);
valorile concludente sunt obtinute, de regula, dupa 28 de zile, timp in care, in mod normal,
elementele respective sunt, cel putin partial, puse sub incarcare;
in ceea ce priveste armatura: aceasta devine lucrare ascunsa, fiind greu de a se mai obtine informatii
cu privire la aceasta (tip, diametre, pozitii etc.);
eventualele lucrari de interventie ulterioara, determinate de constatarea unor neconformitati sau a
unei comportari necorespunzatoare, sunt foarte dificil de realizat atat sub aspectul conceperii lor, cat, mai
ales, sub aspectul executarii lor;
fiabilitatea in ceea ce priveste proiectarea si executarea lucrarilor este avuta in vedere in codurile de
proiectare, prin masuri privind considerarea valorilor reprezentative ale actiunilor si stabilirea coeficientilor
partiali de siguranta.
Principalele cerinte privind activitatea de control al calitatii lucrarilor:

 existenta proiectului, complet si adus la zi (prin dispozitii de santier sau alte
documente valabile);
 asigurarea, daca este cazul, a asistentei tehnice a proiectantului pe parcursul
executarii lucrarilor;
 existenta, la constructor, a reglementarilor legale si tehnice, aplicabile, pentru
lucrarile respective;
 aplicarea unui sistem de management al calitatii la realizarea lucrarilor.
Receptia lucrarilor din beton si beton armat

Receptia lucrarilor din beton si beton armat se efectueaza pentru intreaga constructie si pe parti din
constructie (fundatie, tronson etc.). Aceasta receptie are la baza examinarea directa, efectuata pe parcursul
executarii lucrarilor, precum si:
 declaratiile de conformitate prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele
utilizate;
 existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea,
aspectul elementelor dupa decofrare, calitatea betonului pus in lucrare, precum si existenta
si continutul proceselor verbale pentru fazele determinante si pentru lucrarile care devin
ascunse;
 existenta si continutul documentelor privind betonul livrat
 consemnările din condica de betoane;

 constatările consemnate in cursul executării lucrarilor in cadrul controlului interior si/sau
exterior;
 confirmarea, prin procese verbale, a executarii corecte a masurilor de remediere prevazute
in diferitele documente examinate;
 rapoartele privind calitatea betoanelor intarite;
 incadrarea in abaterile admisibile, pentru:
dimensiuni de ansamblu si cote de nivel;
dimensiuni ale elementelor in raport cu prevederile proiectului;
pozitia golurilor prevazute in proiect;
 comportarea la proba de umplere cu apa, in cazul recipientilor;
 respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate,
compozitia betonului, impermeabilitatea, gelivitatea etc.;
 orice alta verificare care se considera necesara.
In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre proiectant,
constructorul trebuie sa prezinte beneficiarului rapoarte de incercari prin metode nedistructive pe beton
intarit. Alegerea elementelor si numarului necesar de incercari se face de catre proiectant. Incercarile prin
metode nedistructive se efectueaza in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice aplicabile.
Verificarea calitatii betonului pus in opera se face pe parti de obiect, pe baza incercarii epruvetelor
prelevate la punerea in opera a betonului, precum si a examinarii directe si masurarii.
Prin parti de obiect se inteleg partile de constructie precizate prin proiect sau proceduri speciale,
daca acestea sunt diferite de cele delimitate de rosturile de lucru (spre exemplu, in cazul turnarii continue).
Verificarea calitatii betonului pus in opera se refera la:
-rezistenta la compresiune, la 28 de zile (clasa de rezistenta);
-alte caracteristici, conform prevederilor din proiect.
Pentru verificarea calitatii betonului trebuie sa se ia-in considerare următoarele:

a) Privind clasa de rezistenta la compresiune:
-rezultatele incercarilor pe cilindri/cuburi, realizate din probe prelevate la locul de punere in
opera, trebuie sa corespunda prevederilor din normativele in vigoare;
-daca nu s-au efectuat incercari obligatorii pe cilindri/cuburi prelevate la locul de punere in
opera, la frecventele stabilite, sau daca rezultatele se situeaza sub clasa prevazuta in proiect, trebuie sa se
efectueze incercari nedistructive in-situ /extrageri de carote care sa confirme calitatea lucrarilor executate.
In cazul (i) rezultatele se analizeaza pe baza criteriilor de conformitate, inscriindu-se:

-rezultatele masurarilor;
-valorile determinate si criteriul de conformitate utilizat;
-conformitatea rezultatelor;
-clasa de rezistenta efectiv realizata.
In cazul (ii) se analizeaza:

-rezultatele incercarilor pe corpurile de proba, corelandu-se cu rezultatele aferente zonei incercate
nedistructiv;
-rezultatele obtinute pentru incercari nedistructive/extrageri de carote/incercari in-situ.
Privind alte caracteristici ale betonului, criteriile de conformitate se stabilesc prin proiect, iar
rezultatele obtinute trebuie sa corespunda prevederilor reglementarilor in vigoare.
Concluziile rezultate pe baza aplicarii criteriilor de conformitate, pentru fiecare parte de obiect, pot
fi: beton corespunzator sau beton necorespunzator. Neconformitatile privind calitatea betoanelor se rezolva
conform prevederilor tehnice in vigoare, pentru fiecare caz de neconformitate constatat.
Rezultatele verificarii se inscriu in raportul privind calitatea betoanelor.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-

un proces verbal incheiat intre investitor, proiectant si constructor, precizandu-se, in concluzie, daca structura
in cauza se receptioneaza sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, trebuie stabilite masuri de
remediere, iar dupa realizarea acestora trebuie sa se efectueze o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidarie, tencuieli, placaje, protectii, alte finisaje)
este admisa numai pe baza dispozitiei date de proiectant.
Aceasta dispozitie se poate da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau, in cazuri
justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.
Receptia parțiala consta in efectuarea tuturor verificarilor aratate mai sus, cu exceptia verificarii
rezistentei betonului intarit, la 28 de zile, care se face la receptia definitiva a structurii de rezistenta.
In asemenea situatii, proiectantul trebuie sa precizeze unele parti din elemente asupra carora sa se
poata efectua determinari ulterioare si care nu se pot acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a
structurii.
Receptia constructiilor din beton, beton armat si beton precomprimat se face in conformitate cu
prevederile legii.
Verificarea calitatii si receptionarea lucrărilor ascunse

Se face prin:
Constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calității materialelor
utilizate si a conformității lor cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice.
Examinarea vizuală si prin măsurare a elementelor componente ale lucrării ascunse, din punct de
vedere al pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv încadrarea în limitele
abaterilor admisibile.
Verificarea rezultatelor încercării probelor de control, prevăzute în prescriptiile tehnice; în cazul în
care termenul pentru obtinerea rezultatelor nu este scadent, se va verifica numai frecventa prescrisă pentru
recoltarea probelor, urmând ca rezultatele să fie consemnate în registrul verificarilor si receptiilor lucrarilor
ascunse în termen de 3 zile de la efectuarea încercărilor, luându-se si măsuri în consecintă.
Verificarea se efectuează de regulă cu cel mult 7 zile înaintea operației de acoperire sau înglobare în
alte elemente de construcție. Acest termen poate fi prelungit, de acord cu beneficiarul, dacă în intervalul
respectiv nu pot apare deteriorări. În cazul în care termenul e depăsit sau au apărut deteriorări, verificarea si
procesul verbal se anulează, efectuîndu-se o nouă verificare si înregistrare.
În toate cazurile, în care la verificarea unei lucrări ascunse se constată abateri peste limitele admise
sau neîncadrarea în prevederile proiectelor si prescriptiilor tehnice, urmează a se proceda la remedieri, fiind
strict interzis a se executa în continuare orice lucrare, care ar ascunde, prin acoperirea sau înglobare, lucrarea
defectuoasă în cauză sau care ar împiedica accesul la ea.
Remedierile privitoare la abateri peste cele admisibile, care sunt de natură a afecta rezistenta,
stabilitatea, durabilitatea sau funcționalitatea obiectului sau a unei părti a sa, se vor putea efectua numai cu
avizul scris al proiectantului. în aceste cazuri se va întocmi un plan de măsuri cu termene pentru repunerea
constructiei în situatia prevăzută în proiect; după executarea remedierilor se întocmeste un nou proces verbal
de lucrări ascunse.
Organele care efectuează verificarea si recepția lucrărilor ascunse

Verificarea calitătii si receptionarea lucrărilor ascunse se face de către conducătorul tehnic al
lucrării împreună cu inspectorul de santier, procesul verbal înscriindu-se în registru si semnându-se în aceeasi
zi de ambii participanti.
La executia lucrărilor de tehnicitate ridicată din cadrul obiectivelor de investitii, sarcinile
dirigintelui de santier prevăzute de mai sus se exercită de beneficiar prin proiectant. Această actiune se va
prevedea ca atare în contractul de proiectare.
Alte dispoziții
Proiectantii sunt obligati a acorda asistentă tehnică, inclusiv detalii de alcătuire si de executare
pentru remedierile ce apar necesare în urma verificării lucrărilor ascunse. Cheltuielile pentru remedieri se vor
recupera, potrivit dispozitiilor legale, de la cei vinovati de producerea lor.
Reguli de verificare a calitatii

Verificarea materialelor componente si a betonului in comparatie cu specificatiile din
documentatiile de executie.
In cazurile in care loturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, aditivi sau
elemente prefabricate) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea
lor si se va instiinta producatorul, beneficiarul si organele ISC, in termen de maxim 48 ore de la constatare.
Furnizorii vor fi obligati ca in termen de 15 zile de la primirea comunicarii sa remedieze sau sa
inlocuiasca materialele sau elementele de constructii necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari
care devin ascunse, astfel ca verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in procese-verbale de
receptie calitativa, incheiate intre delegatii beneficiarului, constructor si proiectant. Nu se considera valabile
procesele-verbale de receptie calitativa incheiate numai de constructor.Nu se admite trecerea la o noua faza
de executie înainte de închiderea proscesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa
devina o lucrare ascunsa.In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile
rezultate si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare.
Fazele determinante pentru stabilitatea si rezistenta constructiei sunt urmatoarele:

 la terminarea executarii cofrajelor;
 la terminarea montarii armaturilor;
 inainte de inceperea betonarii;
 la decofrarea oricarei parti de constructie.
Se vor lua masuri pentru aprecierea calitatii betonului, prin determinari ce se vor efectua atat in statia
de betoane cat si la locul de punere in opera.
Daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor tehnice se vor stabili si
consemna masurile necesare de remediere. Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si
incheierea unui nou proces-verbal.
Înainte de începerea betonării se va verifica dacă sunt pregătite corespunzător suprafețele de beton
turnate anterior si cu care urmează să vină în contact betonul nou:
-daca s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;
-daca s-au îndepărtat zonele de beton necompactat;
-daca suprafetele în cauză prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între betonul
nou si cel vechi si sunt în stare umedă.
În cursul betonării elementelor de constructii se va verifica dacă :
-datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prevăzute si nu s-a depăsit
durata admisă de transport;
-lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute ;
-conditiile de turnare si compactare asigură evitarea oricăror defecte ;
-se respectă frecventa de efectuare a încercărilor si prelevărilor de probe, conform prevederilor
normativului NE 012/2-2010.
-sunt corespunzătoare măsurile adoptate de mentinere a pozitiei armăturilor, dimensiunilor si formei
cofrajelor ;
-se aplică corespunzător măsurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se va consemna :

-bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;
-ora începerii si terminării betonării ;
-probe de beton prelevate ;
-măsurile adoptate pentru protectia betonului proaspăt;
-evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc.);
-temperatura mediului (în perioada de timp friguros).
În cazurile în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct si de prepararea betonului, acesta
este obligat să verifice în paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform normativleor in vigoare
precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatările acestor verificări se înscriu în
condica de betoane.
In vederea asigurării calitătii lucrărilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui
control operativ si adoptarea de măsuri în conformitate cu prevederile reglementate, urmărindu-se sesizarea
cazurilor în care betonul prezintă rezistente sub
limitele admise, fiind necesară analizarea de către proiectant a măsurilor sau conditiilor ce se impun pentru
asigurarea rezistentei, stabilitătii si durabilitătii elementului sau construcției.
Calitatea betonului pus în lucrare, se apreciază tinând seama de :
-concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor încercării probelor de control, prezentate în
buletinul unic emis de laborator, sau
-concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive, sau încercărilor pe carote, dacă s-a
cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calitătii betonului pus în lucrare, se consemnează într-un proces verbal încheiat
între beneficiar si constructor.
Dacă nu sunt îndeplinite conditiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se
impun.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc.) este admisă
numai in baza dispozitiei de santier date de beneficiar si proiectant.
Această dispozitie se va da după încheierea receptiei structurii de rezistentă, sau în cazuri justificate,
după încheierea receptiei partiale a structurii de rezistentă.
Conditii si verificări privind pregătirea lucrărilor

Transportul, depozitarea si manipularea materialelor utilizate trebuie să se facă în strictă
concordantă cu prevederile din standarde, cu instructiunile furnizorilor si cu prevederile din proiectele
tehnologice ale executantului.
In acest sens se vor asigura si verifica următoarele conditii :
-ferirea de umezeală si intemperii a materialelor sensibile la umezeala;
- materialelor în ambalajele în care au fost livrate până la începerea operatiilor de preparare si de
punere în operă.
Se va controla depozitarea în stive si folosirea materialelor în ordinea sosirii, pentru a se evita
depăsirea termenului de garantie privind durata de depozitare.
-utilizarea de scule, utilaje si mijloace de transport curate, în scopul feririi cu desăvârsire a
produselor si componentilor de murdărire sau de includerea unor corpuri străine ;
-existenta la locul de preparare a utilajelor prevăzute în proiectul tehnologic (tip de betonieră sau
malaxor) precum si a mijloacelor de cântărire pentru dozarea gravimetrică sau a vaselor pentru dozarea
volumetrica echivalentă ;
-existenta si afisarea retetei de preparare a betoanelor la locul de preparare cu indicatiile
gravimetrice si volumetrice necesare, precum si realizarea conditiilor de dozare corespunzătoare a apei
necesară amestecului, în proportiile indicate în retete ;
-deasemenea, în toate cazurile se vor preleva cuburi de probă, etalon, si de verificare pe parcurs, ce
vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru a se face determinările necesare.
Verificări privind betonul si punerea in opera a acestuia

Sunt avute in vedere urmatoarele trei categorii de betoane, in functie de modul de producere a
acestora:
 betoane produse in statii specializate, cu dozare automata si cu dotare si personal
corespunzatoare:
-betoane cu proprietati specificate;
-betoane cu compozitie specificata;
 betoane produse pe santier, cu dozare manuala, care sunt betoane cu compozitie specificata.
Betoanele din categoria (a) pot fi produse fie in statii independente de constructor, fie in statii ale
acestuia, amplasate in zona șantierului.
Premizele avute in vedere sunt urmatoarele:

 pentru betoanele livrate de statii este efectuat controlul de conformitate si controlul
productiei;
 pentru betoanele produse pe santier sunt luate masurile necesare pentru evaluarea
conformitatii pentru betoane cu compozitie prescrisa;
 comanda pentru beton contine toate datele necesare;
NOTA: Aceste premize specifica faptul ca betoanele sunt produse in conformitate cu prevederile
NE 012-1.
 cofrajele si sustinerile acestora, armaturile (nepretensionate si, daca este cazul,
pretensionate) si piesele inglobate, au fost montate corespunzator si receptionate calitativ, astfel ca inainte de
turnarea betonului se face doar o verificare vizuala a mentinerii situatiei existente la aceste receptii calitative
pe faze de lucrari.
Verificarile pentru tinerea sub control a lucrarilor privind punerea in opera a betoanelor si
decofrarea sunt prevazute in tabelul H1.
Urmatorii termeni din acest tabel sunt utilizati cu sensul aratat in continuare (termenii amestec si
sarja au sensul definit in NE 012-1):
lot - (cantitate de) beton, de acelasi tip, pus in opera pe o zona a constructiei delimitata de rosturi de
turnare.
In cazurile in care:
 volumul de beton al unui lot este foarte mare, conditiile se refera la volume mai mici
din acelasi lot, stabilite prin proiect;
 betonul provine de la mai multe statii, conditiile se refera la betoanele primite de la
fiecare statie;
 pe aceeasi zona se pun in opera mai multe tipuri de beton, conditiile se refera la
fiecare tip de beton;
proba - beton prelevat dintr-o sarja, identificabila pentru asigurarea trasabilitatii, pe care se fac
incercari pe beton proaspat sau se confectioneaza epruvete pentru incercari pe beton intarit. Daca nu este
prevazut altfel, probele se preleveaza cand descarcarea sarjei a ajuns la cca. 1/2 din volumul total al acesteia;
tip de beton - beton cu o anumita compozitie (proiectata sau prescrisa), realizat de un anumit
producator si produs cu componente din aceeasi sursa si cu aceleasi caracteristici.
Prin analizarea situatiei cu proiectantul se intelege faptul ca acesta este incunostiintat de

constructor de situatia de neconformitate creata si, in cunostinta de cauza, stabileste masurile si
modalitatile de continuare a lucrarilor. Aceste masuri pot fi, in functie de caz, de la consolidare sau
demolare, pana la a nu lua nici o masura suplimentara.Tabelul H1
Nr. Obiectul Caracteristicile sau Metodele de Frecventa

crt. verificarii conditiile prevazute verificare verificarii Masuri in cazul neconformitatii
A La livrare, pe betonul proaspat
-conformitatea cu comanda
pentru beton - existenta
1 Bonul de livrare tuturor datelor, conform NE examinare directa la fiecare sarja respingerea livrarii
012-1
evaluare vizuala
incercari pe probe la fiecare sarja
conform SR EN fiecare tip de
12350- 2, SREN beton, pe
-clase de consistenta sau 12350-3, SR EN schimb de lucru
Consistenta pentru valorile determinarilor
2 valori specificate prevazute 12350-4 si SR EN sau max.20 m3,
betonului pe probe (a se vedea Nota)
in comanda 12350-5 si in caz de
dubiu
Temperatura
betonului (pe
timp friguros, nu se pun in opera betoane cu
+5 ... +30 °C conform masurare, pe
3 calduros, sau la fiecare sarja temperatura sub + 5 °C sau
NE 012-1 probe
daca este peste +30°C
prevazut in
proiect)
Alte
caracteristici,
cerute prin Pentru lucrarile de constructii care necesita conditii speciale de turnare sau tratare si pentru
4 proiect si constructiile la care sunt prevazute conditii speciale de exploatare, proiectantul va indica in
prevazute in proiect caracteristicile suplimentare ale betonului proaspat care trebuie sa fie determinate (spre
comanda pentru exemplu, volumul de aer antrenat sau raportul A/C), metoda de determinare, precum si conditiile
beton de asteptare, care trebuie luate pana la obtinerea rezultatelor.
Caracteristicile
sau conditiile Frecventa Masuri in cazul
r. crt. Obiectul verificării prevazute Metodele de verificare verificarii neconformitatii
5 Prelevarea probelor si SR EN 12390- 1 cel putin o proba
confecționarea pentru fiecare tip
epruvetelor pentru de beton, lot,
incercari pe beton schimb (zi) si, in
intarit functie de clasa de
pentru verificarea rezistenta: -100 m3
rezistentei la (<C 16/20) -50 m3
compresiune la 28 (<C16/20)
zile (3 cuburi sau SR EN 12390-1
cilindri confectionati
dintr- o proba) conform proiect,
dar cel putin 2
probe pentru
fiecare categorie de
pentru verificarea lucrari implicata
rezistentei la ( decofrare,
compresiune la precomprimare
termene intermediare SR EN 12390-8 etc.)
(epruvete de control) NE 012-2,
SR 3518 conform nr.crt.5, Repetarea prelevarii

pct.a) probelor si
SREN 1339 (anexa G) confectionarii
conform nr.crt.5, epruvetelor, daca
pentru determinarea aceasta se poate
pct.a)
altor caracteristici (3 efectua
epruvete SR EN 12390-5
cel putin o proba pe
confectionate dintr- o SR EN 12390-6 tip de beton si lot
proba) SR EN 12390-6:2002/AC
permeabilitate la apa
conform
comportare la inghet
prevederilor din
-dezghet
proiect
rezistenta la
abraziune
rezistente la intindere
B înainte de punerea in opera a betonului

Caracteristicile sau
Nr. conditiile Frecventa Masuri in cazul
crt. Obiectul verificării prevazute Metodele de verificare verificarii neconformitatii
1 Starea cofrajelor, sub
aspectele:
stabilitatea
sustinerilor; mentinerea
starea de curatenie; situatiei de la intreaga suprafata
neinceperea sau oprirea
etanseitatea; receptia calitativa examinare directa turnarii betonului, pana
cofrata
aplicarea produselor pe faze de lucrari a la remedierea situatiei
pentru decofrare cofrajelor
Starea armaturilor si mentinerea toata armatura

a pieselor inglobate, situatiei de la ( nepretensionata
neinceperea sau oprirea
montate, cu privire la: receptia calitativa, examinare directa si prin si, daca este cazul,
turnarii betonului, pana
pozitionarea si masurare, in caz de dubiu pretensionata) si
pe faze de lucrari, la remedierea situatiei
fixarea fata de cofraj; a cofrajelor toate piesele
starea de curatenie; inglobate, montate
pozitia relativa intre
bare;
modul de asigurare a
circulatiei
personalului implicat,
fara a afecta armatura
3 Starea in zona
rosturilor de turnare
existente daca este
cazul, sub aspectele:
starea suprafetei
betonului;
starea si pozitia neinceperea turnarii
elementelor de examinare directa si prin intreaga suprafata a
betonului pana la
etansare, daca este masurare, in caz de dubiu rostului de turnare
remedierea situatiei
cazul;
starea de curatenie
Indeplinirea neinceperea turnarii

cunoasterea situatiei la fiecare etapa de
conditiilor prealabile betonului pana la
existente turnare a betonului
si a conditiilor remedierea situatiei
necesare la punerea
in opera a betonului
C La turnarea si compactarea betonului
Nr. Caracteristicile sau Masuri in cazul
crt. Obiectul verificarii conditiile prevazute Metodele de verificare Frecventa verificarii neconformitatii
1 Condițiile legate de
planul de turnare, in
special:
masurare
conditii meteorologice;
observare directa si prognoza,
daca este cazul
consemnarea starii de fapt

temperatura pe intreaga perioada
viteza de turnare, si analizarea situatiei cu
precipitatii de punere in opera
succesiunea si grosimea proiectantul
straturilor
evaluare vizuala
Omogenitatea betonului - refuzarea. livrarii, daca

la turnare, la betoane cu aspect uniform in nu este posibila
evaluare vizuala la fiecare sarja
consistenta mare, ceea ce priveste reamestecarea -
transportate fara agitare consistenta si atentionarea
repartizarea intre producatorului si
partea fina si refuzarea livrarii in caz de
agregatele mari repetare
3
pe intreaga perioada
Compactarea betonului evaluare vizuala de turnare
si analizarea situatiei cu
proiectantul
4
stabilitatea formei, a
pe intreaga perioada
Starea cofrajelor dimensiunilor si a evaluare vizuala
de turnare
pozitiei -masurari, consemnarea
starii de fapt si analizarea
situatiei cu proiectantul;
D La tratarea si protecția betonului dupa turnare
1 Conditiile de mediu in perioada de tratare consemnarea starii de fapt
imediat dupa turnarea si, in cazul unor degradari
masurare
betonului: zilnic, la orele 7; 12 (fisuri, exfolieri etc.)
temperatura; si 19 analizarea situatiei cu
se acopera betonul in proiectantul
primele 12 ore de la
precipitatii; examinare directa
turnare
in cazurile prevazute
insorire directa; in proiect, se acopera examinare directa
vant, curenti de aer betonul
Nr. Caracteristicile sau Masuri in cazul
crt. Obiectul verificării conditiile prevazute Metodele de verificare Frecventa verificarii neconformitatii
2 la aplicarea metodei
si, ulterior, zilnic,
pentru toata suprafata
daca este cazul, tratata, in perioada de
Aplicarea metodei de prevederile din tratare
observare directa
tratare proiect sau caiet de
sarcini
E La decofrare
1
Rezistenta betonului, in
cazul elementelor
portante care suporta pentru primele
elemente de un nu se decofreaza decat la
incarcari de la decofrare prevederile din incercarea epruvetelor de
proiect control acelasi tip, incepand atingerea rezistentei
cu data prezumata pe prevazute
baza vitezei de
dezvoltare a
rezistentei
2

maximum V4 din la fiecare element si, in cazul unor
Conditiile de mentinere deschidere (pe apreciere vizuala
portant degradari, analizarea
a sprijinirilor provizorii fiecare latura, la situatiei cu proiectantul
la elemente portante placi), poate sa
care preiau momente ramana fara sprijin
incovoietoare si/sau provizoriu in timpul
forte taietoare decofrarii
3 -suprafata continua -examinare vizuala consemnarea defectelor
(cu exceptia altor si/sau degradarilor, cu
conditii in proiect), precizarea pozitiilor si
de culoare uniforma, dimensiunilor, pe planuri
fara segregari, fisuri intreaga suprafata ale elementelor respective
sau alte defecte - si analizarea situatiei cu
conform proiect proiectantul
Starea betonului, sub -masurari
aspectele:
forma si aspectul
suprefetei;
prezenta segregarilor;
prezenta fisuri lor;
dislocari, pori, pete,
neuniformitati de alta
natura;
acoperirea armaturii,
daca este ceruta prin
proiect
4
conformitatea cu
masurari
Pozitia si dimensiunile proiectul toate suprafetele de consemnarea situatiei
elementelor, precum si rezemare pentru existente si analizarea
a pieselor inglobate elementele structurale acesteia cu
Caracteristicile sau
Nr. conditiile Frecventa Masuri in cazul
crt. Obiectul verificarii prevazute Metodele de verificare verificarii neconformitatii
prefabricate, cu proiectantul
consemnarea
situatiei reale,
restul, in caz de
dubiu
F Verificarea calitatii betonului pus in lucrare

1
Rezistenta la incercarea epruvetelor de
compresiune (clasa control; pe fiecare parte de
conform proiect,
de rezistenta), pe SREN 12390-2 obiect consemnarea situatiei
parti de obiect SREN 12390-3 existente si analizarea
acesteia cu proiectantul
2
Alte caracteristici,
incercarea epruvetelor de pe fiecare parte de
conform A.5.c de mai conform proiect
control obiect consemnarea situatiei
inainte
existente si analizarea
3
conform proiect si consemnarea situatiei

Dimensiuni, defecte, prevederilor din examinare directa si pe fiecare parte de
existente si analizarea
degradari prezentul normativ masurari obiect
sau alte
reglementari
tehnice aplicabile
NOTA: Livrarea de beton se respinge daca nu se incadreaza in tolerantele/abaterile prevazute

in NE 012-1, pentru clasele sau valorile specificate ale consistentei betonului. In cazul unor valori
scazute in raport cu valorile precizate prin referinta la clase sau valori specificate, se admite
imbunatatirea consistentei betonului numai prin adaugarea de aditivi (super)plastifianti, cu respectarea
prevederilor aplicabile din NE 012-1.
Defecte limita ale betonului monolit, inclusiv monolitizarile din imbinarile

elementelor prefabricate
Rupturi si stirbituri la colturi:
-pana la fata exterioara a armaturilor principale - cel mult 20 cm/m;
-pana la fata interioara a armaturilor principale - cel mult una de maxim 5 cm lungime la 1 m;
-cu adancimea mai mare decat cele precedente si de maximum % din dimensiunea cea mai
mica a sectiunii - cel mult una de maxim 20 cm lungime la 1 m;
-cu adancimi mai mari de % din dimensiunea cea mai mica a secțiunii nu se admit.
Segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului:

-pana la fata exterioara a armaturii princip[ale - max 400 cmp la 1,0 mp;
-pana la fata interioara a armaturii principale - cel mult una de max 40 cmp la 1,0 mp;
-cu adancimi mai mari decat cele precedente, dar pana la max % din dimensiuniea cea mai
mica a sectiunii:
-la placi de plansee si acoperisuri - max 20 cmp/mp;
-la grinzi, stalpi, buiandrugi - max 5 cmp/mp.
Fisuri:
-pentru elementele incarcate cu mai putin decat incarcarea de exploatare: nu se admit decat
fisuri superficiale de contractie, cu adancimea maxima pana la fata exterioara a armaturilor principale;
-pentru elementele cu incarcarea de exploatare: numai in limitele prescrise de normativele in
vigoare.
Sparturi ale betonului afectare dupa intarirea lui, indiferent in ce scop, inclusiv pentru
instalatii: nu se admit armaturi de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spergerilor de beton.
ATRIBUȚII SI RESPONSABILITĂȚI
Responsabilul tehnic cu executia

Răspunde fată de executant, conform legii, pentru asigurarea verificării calității lucrărilor de
constructii pe care acesta le realizează;
Controlul preliminar executiei:

 verifica existenta autorizatiei de construire sau de desfiintare/demolare;
 verifica existenta proiectului de executie sub urmatoarele aspecte:
-sa fie verificat de verificatori atestati conform legislatiei in vigoare;
-sa contina planul de control al calitatii pentru fazele determinante;
-sa contina toti parametrii privind verificarile de calitate.
In cazul in care una din conditiile de mai sus nu se indeplineste, precum si in cazul
inexistentei autorizatiei de construire/ desfiintare, informeaza conducerea antreprenorului asupra
imposibilitatii demararii lucrarii si blocheaza emiterea Ordinului intern de incepere a lucrarilor, pana la
intrarea in legalitate a Investitorului.
 verifica existenta caietului de sarcini si a procedurilor tehnice de executie specifice;
 verifica existenta planului de control al calitatii lucrarii;
 verifica dotarea la nivel de executant cu scule si dispozitive de mica mecanizare, cat si
cu utilaje de montaj adecvate;
 verifica dotarea executantului cu aparatura de masura si control insotita de viza
metrologica in valabilitate;
 verifica procedurile tehnice de executie;
Isi elaboreaza un plan propriu de control al executiei lucrarii;
In executie:
 admite executia lucrarilor numai pe baza proiectelor si detaliilor de executie verificate
de specialisti verificatori de proiecte, atestati;
 Verifică si avizează fisele si proiectele tehnologice de executie, procedurile de realizare
a lucrărilor, planurile de verificare a executiei, programul de realizare a lucrărilor;
 verifica si avizeaza documentele interne elaborate in cadrul societatii pentru lucrarea la
care a fost desemnat:
o programul de organizare a executiei lucrarilor (grafic de executie, plan de
organizare de santier, grafic de aprovizionare, grafic de asigurare de forta de munca
si utilaje etc);
o planul de control al calitatii, verificari si incercari pe lucrare; o planul calitatii
(manualul calitatii, procedurile documentate si instrucțiunile de lucru).
 Întocmește si tine la zi un registru de evidentă a lucrărilor pe care le coordonează tehnic si de
care răspunde;
 conform planului propriu de control verifica daca executia lucrarilor de constructii respecta
cerintele de calitate precizate in documentatia de executie;
 pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificare.
 opreste executia lucrarilor, in cazul in care s-au produs abateri de la calitate sau de la
prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea
acestora;
 verifica daca materialele si echipamentele aprovizionate corespund prevederilor proiectului;
 Permite utilizarea în executie numai a materialelor si echipamentelor însotite de documentele
de atestare a calitătii si care corespund calitativ cu prevederile din aceste documente, din
contract si din proiect;
 Permite utilizarea în executia lucrărilor numai a produselor si a procedeelor prevăzute în
proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice;
 Verifica daca materialele si echipamentele ce se pun in opera sunt insotite de:
-Certificatul de calitate al furnizorului;
-Certificatul de garantie, indicand perioada de timp in care se garanteaza caracteristicile
declarate;
-Certificate de atestare a calitatii si a performantelor emise de institute specializate in acest
scop;
-Instructiunile de montare, probare,intretinere si exploatare;
-Declaratii de conformitate;
-Agremente tehnice;
Si daca corespund datelor inscrise in acestea.
 verifica daca conditiile pentru pastrarea si depozitarea materialelor si echipamentelor
respecta masurile de prevenire si stingere a incendiilor si instructiunile furnizorului;
 verifica daca materialele si echipamentele ce se pun in opera au suferit in timpul
transportului, degradari de natura sa le compromita din punct de vedere tehnic si
calitativ;
 opreste continuarea executarii lucrarilor care necesita inglobarea produselor/materialelor
la care s-au constatat deficiente, neconformitati, defecte de calitate care pot conduce la
nerealizarea cerintelor esentiale precizate in Legea 10/1995;
Dispune depozitarea acestor materiale in locuri special amenajate pana la solutionarea remedierii
neconformitatilor;
Urmăreste ca lucrările să se facă numai de personal specializat si autorizat pentru meseriile la
care reglementările tehnice au previziuni în acest sens;
 participa la stabilirea solutiei tehnologice optime de realizare a lucrarilor functie de nivelul de
calitate ce trebuie realizat corespunzator cerintelor de complexitate si gradului de dificultate al
proiectului tehnic de executie, de dotarea tehnico-materiala si profesionala de care dispune
societatea;
 verifica respectarea proiectelor si a detaliilor de executie, precum si a procedurilor tehnice de
executie;
 participa la toate verificările de calitate si la incercarile care se efectuează pe parcursul

executiei;
 Verifica existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor (si care trebuie
predate beneficiarului pentru completarea cartii tehnice a constructiei);
participa la inspectia lucrarilor in faze determinante si la receptie lucrarilor care devin ascunse si
semneaza procesele verbale;
solicita prezenta dirigintelui de santier la executarea lucrarilor ce ulterior devin ascunse;
sesizeaza dirigintele de santier, ca reprezentant al beneficiarului, si proiectantul (dupa caz), daca
constata neconformitati, pentru rezolvarea acestora;
Opreste executia lucrarilor, in cazul in care s-au produs abateri de la calitate sau de la prevederile
proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora, constatata la
inspectia efectuata impreuna cu inspectorul de santier si emiterea de catre acesta din urma a dispozitiei
de santier de continuare a lucrarilor;
Intocmeste Raport de neconformitate in cazul in care constata neincadrarea in prevederile
proiectului, sau in conditiile de admisibilitate prevazute in normativele in vigoare si elaboreaza
impreuna cu proiectantul solutiile tehnologice optime de efectuare a remedierilor care se impun;
Analizeaza calitatea lucrarilor de remediere executate si confirma aceasta prin semnatura in
inregistrarile de calitate intocmite, respectiv RNC/RAC
analizeaza buletinele de analiza si incercari, notele de atestare pentru materialele si produsele
utilizate la lucrarile de constructii pentru care este desemnat;
verifica efectuarea probelor directe in laboratoare autorizate, proprii sau independente, pentru
materialele si echipamentele asupra carora exista dubii cu privire la calitatea lor sau pentru
echipamentele care au fost asamblate pe santier;
pastreaza inregistrarile care fac dovada ca lucrarile au fost inspectate si incercate:
o Procese verbale calitative;
o Procese verbale de verificare a lucrarilor ascunse;
o Procese verbale de inspectie a fazelor determinante;
o Buletine de analize si incercare.
Pune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificare;
verifica daca fundatiile, esafodajele, prevazute, precum si golurile pentru elementele de
constructie, necesare instalatiilor, au fost executate conform proiectului (dimensiuni, pozitii) si cu
calitatea corespunzatoare.
Concluziile verificarilor se consemneaza in procese-verbale de control.

In toate cazurile in care in urma verificarilor efectuate se constata neincadrarea in prevederile
proiectului, sau in conditiile de admisibilitate prevazute in normativele in vigoare, se procedeaza
astfel:
RTE opreste continuarea lucrarilor;
RTE intocmeste RNC si participa la elaborarea solutiei tehnologice optime de efectuare a
remedierii neconformitatilor constatate, impreuna cu proiectantul;
Executantul reface lucrarile conform solutiilor din raportul de neconformitate;RTE împreuna cu
dirigintele de santier analizeaza calitatea lucrarilor de remediere executate si confirma aceasta prin
semnatura in inregistrarile de calitate intocmite, respectiv RNC;
Daca se constata inlaturarea neconformitatilor, inspectorul de santier emite dispozitie de santier

pentru continuarea lucrarilor;
Daca se constata in continuare existenta de neconformitati, inspectorul de santier dispune
refacerea lucrarilor pana la inlaturarea acestora.
Responsabilul cu controlul tehnic al calitatii

 raspunde de desfasurarea permanenta si sistematica a activitatii de control calitate si a proceselor
de inspectii si incercari la nivelul santierului, in conformitate cu prevederile documentelor
sistemului de management al calitatii (SIM), adoptat de organizatie.
 urmareste si asigura realizarea activitatilor de inspectii si verificare a calitatii, la produsele
aprovizionate in depozitul societatii sau direct pe santier, inainte de punerea in opera, precum
si la lucrarile de constructii executate de societate, pe tot parcursul desfasurarii proceselor de
productie, conform procedurilor aferente in vederea confirmarii calitatii si acceptarii de catre
clienti a lucrarilor executate.
 planifica efectuarea controalelor, stabilind volumul si durata acestora, in corelare cu graficele de
executie ale lucrarilor si planului de control al calitatii aferente;
 supune avizarii directorului general adjunct programele lunare de control calitate.
 verifica prin sondaj, efectuarea, in baza PCC elaborate pentru fiecare lucrare/produs, a operatiilor
de control intern si intocmirea inregistrarilor calitatii pe faze de executie a lucrarilor/
produselor (FCC, PV predare-primire front lucru, PV receptie calitativa pentru lucrari ce devin
ascunse, PV prelevare probe, buletine de analiza, etc.), controleaza continutui si corectitudinea
inregistrarilor calitatii pe parcursul executiei lucrarilor/ produselor.
 controleaza, monitorizeaza procesele de productie si efectueaza controalele si inspectiile ce revin
responsabilului CQ in fazele de executie determinante, potrivit PCC pe lucrare / produs;
confirma calitatea lucrarilor 1 produselor inregistrari de calitate pe faze sau operatii de
executie (FCC, PV de receptie calitativa, PV de control); raspunde de controlul stadiului
verificarilor si de inspectia finala a lucrarilor conform PTE si PCC aferente.
 tine evidenta si gestioneaza documentele si inregistrarile aferente controlului calitatii lucrarilor/
produselor, emise sau primite, inclusiv cele privind pregatirea si instruirea personalului in
acest domeniu .
 efectueaza controlul calitatii la primirea si receptia produselor/ lucrarilor realizate de
subcontractanti, in conformitate cu prevederile PTE specifice si ale PCC aferente, verificand
in acelasi timp completitudinea si corectitudinea datelor inscrise in inregistrarile calitatea
acestora .
 verifica, potrivit prevederilor procedurilor aplicabile si planurilor de control calitate aferente,
existenta si conservarea datelor de identificare fizica pe produsele primite de la furnizori;
urmareste ca marcajele de pe produsele furnizate societatii sa corespunda cu datele inscrise in
documentele insotitoare ale acestora, precum si cu cele din inregistrarile calitatii emise in
cadrul societatii,
majore (abateri dedelalaprevederile
depozit pina la punerea
PTE, scadereainnivelului
opera a produselor
de exigentarespective.
materiale cu neconformitati, etc.) sau a unor condiții de mediu, care pot influenta negative
calitatea acestora.
 participa la identificarea neconformitatilor si deschide rapoarte de neconformitati (RNC)
pentru defectele grave de calitate depistate la lucrarile/ produsele furnizate de
subcontractanti sau clienti, precum si la lucrarile/ produsele executate.
Proceseaza RNC conform prevederilor procedurii aferente si verifica implementarea modului de
rezolvare a cauzei neconformitatilor.
 raspunde de evidenta si tinerea sub control a tuturor neconformitatilor depistate in
activitatile de executie ale santierelor; gestioneaza registrul de evidenta neconformitatilor
care consemneaza tipul acestora, difuzarea rnc si diferite faze de procesare.
 raspunde de rezolvarea completa si la termene a actiunilor corective/ preventive initiate in
urma inspectiilor si auditurilor efectuate de RCMS si echipa de audit din organizatie sau de
clienti.
 realizeaza interfata cu furnizorii de produse, subcontractantii de lucrari si cu clientii pentru
problemele legate de conformitatea calitatii produselor si a lucrarilor executate.
Șef șantier/Șef punct lucru

Are in subordine directa maistrii, sefi de lucrari si formatiile/echipele de muncitori din cadrul
santierului pe care il conduce.
Asigura conducerea directa a activitatilor de executie a lucrarilor, in conformitate cu prevederile
documentatiilor tehnice, ale normativelor in vigoare si ale procedurilor tehnice de executie, la nivelul
de calitate si la termenele stabilite in contractele incheiate cu clientii si in conformitate cu graficele de
executie;
 supravegheaza permanent desfasurarea lucrarilor de executie si raspunde de respectarea,
in intreaga activitate desfasurata de santier a reglementarilor si normelor in vigoare si a
instructiunilor de lucru, precum si a prevederilor documetatiilor tehnice si tehnologice
referitoare la SSM, prevenirea si stingerea incendiilor si protejarea mediului ambiant;
asigura instruirea in aceste domenii a personalului subordonat, precum si testarea
acestuia cu privire la insusirea cunostintelor necesare;
Are obligatia sa respecte proiectele si detaliile de executie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor;
 va utiliza in executie numai produse si procedee prevazute in proiect, certificate sau
pentru care exista agrement tehnic;
 urmareste si asigura ca procesele de executie din cadrul santierului sa se desfasoare
numai pe baza de proceduri si instructiuni care sa defineasca precis si complet modul de
lucru;
 participa la receptia materialelor la primirea in santier;
 verifica, la primirea produselor in santier, existenta si corelatia datelor de identificare cu
cele din documentele insotitoare;
Asigura manipularea corespunzatoare si depozitarea produselor primite, conform prescriptiilor
tehnice, indicatiilor comisiei de receptie si prevederilor procedurilor tehnice aferente;
 anunta responsabilul CQ din cadrul societatii, indata ce depisteaza produse, sevicii sau
lucrari care sunt neconforme, in vederea constatarii si deschiderii rapoartelor de
neconformitate (RNC);
 participa la identificarea si analizarea neconformitatilor constatate in urma controalelor

si inspectiilor efectuate de organele interne sau externe si la stabilirea, impreuna cu
RTE, responsailii CQ a cauzelor si a solutiilor propuse pentru solutionarea
neconformitatilor;
 aplica masurile de restrictie si izolare sau separare a zonelor de neconformitati ale
lucrarilor si asigura rezolvarea RNC numai pe baza solutionarii realizate de managerul
de proiect impreuna cu RTE si RCQ - dupa caz - cu consultarea proiectantului;
 raspunde de rezolvarea completa si la termenele stabilite a tuturor actiunilor
corective /preventive adoptate in urma Rapoartelor de neconformitate, pentru
activitatile desfasurate in cadrul santierului, urmareste si asigura emiterea
inregistrarilor/dovezilor obiective pentru fundamentarea rezultatelor obtinute;
 raspunde de instruirea personalului executant cu privire la cerintele de calitate
specificate prin documentatia de executie, precum si in domeniile S.S.M., P.S.I. si
situatii de urgenta;
 asigura, conform aprobarii conducerii organizatiei, oprirea executiei lucrarilor atunci
cand constata aparitia unor conditii care pot influenta negativ calitatea;
 asigura indeplinirea actiunilor initiate pentru remediere si eliminarea cauzelor care au
determinat aparitia de neconformitati, in vederea evitarii repetarii acestora;
 asigura imediat oprirea executiei lucrarilor la locurile de munca unde au aparut pericole
iminente si ia masuri pentru eliminarea cauzelor care au condus la situatiile respective
precum si pentru continuarea lucrarilor;
 asigura remedierea urgenta a deficientelor constatate in domeniile calitatii, securitatii
muncii, PSI si protectiei mediului, consemnate in urma controalelor efectuate de
organele interne sau de catre cele externe abilitate;
 va duce la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin documentele
intocmite cu ocazia receptionarii lucrarilor sau a fazelor de executie;
 urmareste ca utilajele, masinile si instalatiile folosite in cadrul santierului sa fie
prevazute cu dispozitive de siguranta si protectie, aparatori si dupa caz, cu legaturi la
pamant, iar actionarea acestora sa fie asigurata numai de muncitori calificati, instruiti si
daca este necesar, autorizati corespunzator sarcinilor lor;
 asigura muncitorilor subordonati, scule si dispozitive de lucru corespunzatoare si
echipamente de protectie, precum si antidoturi, dupa caz, in vederea pevenirii
accidentarii si imbolnavirii profesionale;
 convoaca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante si asigura conditiile necesare efectuarii acestora;
 prin Managerul de proiect convoaca intrunirea comisiei de receptie la terminarea
lucrarilor, confirmand finalizarea acestora;
 raspunde de implementarea sistemului de management integrat in cadrul activitatilor
desfasurate de santierul pe care il conduce, fiind investit de catre conducerea
antreprenorului, cu autoritatea necesara pentru acest scop;
 indruma, asigura si urmareste desfasurarea activitatii impuse pentru calitate, protectia
mediului, situatii de urgenta;
 are obligatia de a solutiona neconformitatile, defectele, neconcordantele aparute in
fazele de executie in baza solutiilor stabilite de proiectanti, cu acordul investitorului;
 urmareste exploatarea utilajelor si echipamentelor din dotare in conditii tehnice stabilite
si face propuneri pentru respectarea programului de interventii;semnaleaza conducerii
organizației eventualele deficiente de calitate, distrugere sau depreciere privind
materialele aflate in gestiune sau neregularitatile privind conditiile de depozitare si
siguranta privind desfasurarea activitatii;
 raspunde de rezolvarea sesizarilor beneficiarilor privind lucrarile realizate de
organizatie;
 urmareste modul de aplicare si respectare a normelor SSM;
 participa la sedintele efectuate de management;
 controleaza si actioneaza pentru ca produsele livrate la locul de punere in opera sa fie
insotite de copiile documentelor de calitate primite de la furnizori;
 tine evidenta si asigura conservarea datelor de identificare a materialelor puse in opera,
precum si transmiterea acestora in inregistrarile de calitate aferente lucrarilor executate
pe santier;
 controleaza inainte de inceperea executiei, indeplinirea tuturor cerintelor stabilite in
documentatii si in PTE, urmarind organizarea zonei in conformitate cu prevederile
acestora;
 asigura executarea lucrarilor de constructii contractate cu clientii, in conformitate cu
Procedurile tehnice de executie, PCCVI si cu graficele de esalonare;
 asigura conditiile necesare accesului la lucrare si la inregistrarile emise de santier,
pentru desfasurarea activitatilor de control si inspectii/incercari pe flux si finale,
conform PCCVI de catre responsabilii AQ, CQ din cadrul organizatiei sau proiectanti,
clienti si alte organi externe de control abilitate;
 raspunde de indeplinirea prevederilor de control din PCCVI aprobat pentru fiecare
lucrare si confirma in Fisa de control calitate (FCC) aferenta, efectuarea operatiunilor
tehnologice si a verificarilor faza cu faza a lucrarii;
 realizeaza interfete cu functiile de decizie din cadrul organizatiei pentru orice problema
legata de desfasurarea si controlul proceselor de executie, care nu poate fi rezolvata la
nivelul santierului;
 participa la evaluarea competentei personalului din subordine, formuleaza propuneri cu
privire la calificarea si dupa caz instruirea personalului din cadrul santierului si asigura
participarea acestuia la programele de calificare sau instruire aprobate de conducerea
societatii, precum si examinarea/testarea finala a cursantilor; urmareste si asigura
pastrarea inregistrarilor privind calificarea si instruirea, transmitand copii ale acestor
documente la compartimentul Resurse Umane;
 asigura redistribuirea resurselor tehnico-materiale, forta de munca la lucrarile in curs de
realizare, in functie de termenele contractuale, de evolutia fronturilor de lucru si alti
factori determinanti in derularea proceselor de executie;
 raspunde de raportarea realizarilor pentru decontarea lunara a productiei executate de
santier, corespunzator stadiilor fizice inregistrate si confirmate de clienti (prin diriginti
de santier, consultanti etc);
 urmareste se asigura determinarea corecta si la timp a drepturilor banesti cuvenite
muncitorilor subordonati pentru munca depusa, in corelare cu cantitatile fizice real
executate si cuprinse in situatiile lunare de lucrari;
 asigura organizarea rationala a proceselor de productie si a locurilor de munca din
cadrul santierului, precum si aprovizionarea acestora cu materialele necesare si
incadrarea cu fortele de munca aferente;
 intocmeste fisele de protectia muncii pentru toti muncitorii subordonati, efectuand
instructajul obligatoriu lunar, precum si la schimbarea locului de munca a fiecarui
lucrator. Introduce la lucru numai muncitori examinați medical si declarați apti sa
presteze muncile la care sunt repartizati;
 asigura la locurile de munca, placi cu inscriptii de atentionare, afise, instructiuni
vizibile, dispozitive de avertizare si alte mijloace vizuale si auditive specifice pentru
securitatea muncii, PSI si protectia mediului. Dispune delimitarea si ingradirea locurilor
cu grad ridicat de periculozitate;
 raspunde de respectarea reglementarilor in vigoare, in cazul producerii unui accident de
munca referitoare la acordarea primului ajutor, consultarea victimei de catre medic,
conservarea zonei accidentului, inlaturarea cauzelor si elementelor care constituie
pericol in continuare, precum si a celor cu privire la comunicarea si cercetarea
accidentului;
 stabileste modul de efectuare a pazei lucrarilor si a miloacelor tehnico-materiale,
precum si de asigurare a securitatii mijloacelor banesti in cadrul santierului;
 ia toate măsurile necesare pentru protectia contra incendiilor la organizarea șantierelor
si pe parcursul executării lucrărilor de bază;
 completeaza dosarele lucrarilor terminate si in colaborare cu functiile implicate din
societate, asigura pregatirea activitatilor de receptii pentru fiecare lucrare finalizata;
 intocmeste la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute de
conducerea societatii, cu privire la activitatile desfasurate si rezultatele obtinute;
 indeplineste orice alte atributii si sarcini ce i-au fost repartizate de directorul general sau
seful ierarhic superior.
Șeful de echipă
Participă la preluarea frontului de lucru și semnează de primirea acestuia.
Asigură respectarea tehnologiei de lucru și a prevederilor din prezenta procedura.
Instruiește echipa cu privire la tehnologia de lucru adoptată.
Participă la verificarea execuției lucrărilor ce devin ascunse și pe faze de execuție și răspunde
pecuniar, solidar cu echipa pentru remedierea deficiențelor constatate .
Sefii de echipa precum si loctiitorii acestora, raspund de respectarea masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor pe timpul lucrarilor ce le executa, avand in acest scop urmatoarele obligatii
principale:
 să execute lucrările încredintate în conformitate cu prevederile normelor legale si ale
documentatiei de executie, în ceea ce priveste măsurile de prevenire stingere a
incendiilor, modul de organizare si tehnologia de executie;
 să nu execute nici un fel de improvizatii sau lucrări pentru care nu sunt stabilite
măsurile de prevenire si stingere a incendiilor, ori aceste măsuri sunt insuficiente;
 să solicite completarea măsurilor de prevenire a incendiilor ori de câte ori constată că
acestea sunt insuficiente si pun în pericol securitatea lucrărilor ce le execută;
 când lucrează în incinta investitorului, este obligatorie respectarea regulilor de
prevenire si stingere a incendiilor stabilite de acesta si va solicita instruirea
personalului echipei, potrivit cu cerintele specifice locului de muncă;
Responsabilul PSI
Răspunderea pentru organizarea si desfășurarea activitătii permanente de prevenire si stingere a
incendiilor în unităti revine directorului general, conducătorilor punctelor de lucru, precum si
personalului muncitor.
Responsabilul PSI, desemnat de conducerea societatii, raspunde de coordonarea si indrumarea
activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.
Responsabilul PSI va organiza activitatea de dotare a unitătii cu instalatii, utilaje, aparatură,
echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si de întretinere
în stare de functionare a acestor mijloace. Se va preocupa de organizarea prevenirii si stingerii
incendiilor pe locurile de muncă si a evacuării persoanelor si bunurilor în caz de incendiu si de
organizarea controlului sistematic al respectării normelor, realizarea măsurilor si îndeplinirii
obligatiilor si atributiilor ce revin personalului privind prevenirea si stingerea incendiilor;
Responsabilul PSI acordă sprijinul necesar pentru organizarea activitătii de prevenire si stingere
a incendiilor pe locurile de muncă;
Organizarea activitătii de prevenire si stingere a incendiilor precum si a evacuării persoanelor si
bunurilor în caz de incendiu, vizează în principal în:
 stabilirea în instructiunile de lucru, a modului de operare precum si a regulilor,
măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor ce trebuie respectate în timpul executării lucrărilor;
 stabilirea modului si a planului de depozitare a materialelor si bunurilor cu pericol
de incendiu sau explozie;
 dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor necesare
conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora si întretinerea în stare de functionare;
 organizarea alarmării, alertării si a interventiei pentru stingerea incendiilor pe locul
de muncă, precum si constituirea echipelor de interventie si a atributiilor concrete;
 organizarea evacuării persoanelor si a bunurilor în caz de incendiu precum si
întocmirea planurilor de evacuare;
 întocmirea ipotezelor si schemelor de interventie pentru stingerea incendiilor la
instalatiile cu pericol deosebit;
 marcarea cu inscriptii si indicatoare de securitate si expunerea materialelor de
propagandă împotriva incendiilor.
Responsabilul PSI are obligatia de a reglementa utilizarea focului deschis (sudura, tăierea cu
flacără si lipirea metalelor, topirea bitumului, arderea unor reziduuri combustibile, fumat etc.) în
cadrul santierului. În acest scop, este obligat să:
 împuternicească, prin decizie scrisă, persoanele care au dreptul să emită permis de
lucru cu foc si să stabilească sectorul de activitate în care acestea îsi exercită această obligatie;
 asigure controlul respectării normelor de prevenire si stingere a incendiilor inainte,
pe timpul si după executarea lucrărilor cu foc deschis;
 stabilească locurile din santier unde se pot efectua (permanent sau periodic) diferite
lucrări cu foc (sudură, Iipire, topire bitum, ardere reziduuri combustibile, curătarea prin ardere a unor
utilaje, agregate sau conducte tehnologice sau a izolatiei de pe conductoare, electrice) si să stabilească
măsurile necesare pentru amenajarea si dotarea cu mijloace de interventie în caz de incendiu a
locurilor respective si supravegherea lucrătorilor;
 sa propună locurile unde este permis fumatul, precum si măsurile ce trebuie luate
pentru amenajarea acestora;
 tină evidenta persoanelor calificate să execute lucrări cu foc deschis si să organizeze
instruirea periodică a acestora privind cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a
incendiilor;
 asigure verificarea tehnică a tuturor agregatelor fixe si mobile de executarea lucrărilor
cu foc deschis precum si întretinerea în perfectă stare de functionare a acestora.
ÎNREGISTRĂRI
Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:

 proces verbal de lucrari ascunse
 condica de betoane
 proces verbal al aspectului betonului dupa decofrare.
 proces verbal de control al calitatii - faza interna;
 proces verbal de receptie fundatii/ structura de rezistenta.
ANEXE
Specifice nu sunt.

01.PTE - Executarea Elementelor Din Beton Armat Grinzi, Stalpi, Plansee

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

01.PTE - Executarea Elementelor Din Beton Armat Grinzi, Stalpi, Plansee

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

PTE ___EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT: GRINZI, STALPI,

Procedura se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate de S.C. ........................SRL.

proiect - documentatie tehnica pe baza careia se executa lucrarile si care cuprinde:

C 16-1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale.

Prevederi care trebuie sa fie conținute in proiectele de lucrări

Prevederi privind punerea in opera a betonului:

-prin aplicarea, difrentiata in functie de categoria de importanta a construcției, a unui

Cerințe si criterii de performanta privind executarea lucrarilor

Cerinte si criterii de performanta privind proiectul:

Cerinte si criterii de performanta privind montarea pieselor inglobate in beton :

Montarea pieselor inglobate in conformitate cu proiectul:

 rezolvarea eventualelor neconformitati;

 întocmirea documentelor de recepție .

Cerinte si criterii de performanta privind punerea in opera a betonului

Turnarea si compactarea betonului

 asigurarea supravegherii operațiunilor de turnare si de compactare a betonului;

Tratarea si protectia betonului dupa turnare

Respectarea conditiilor specifice privind tratarea si protectia betonului dupa turnare

Asigurarea condițiilor prealabile pentru tratarea si protecția betonului dupa turnare

Spatii de turnare realizate in teren

Conditiile privind axele, dimensiunile si cotele de nivel se refera la:

Abateri maxime admise la lucrari de betonare :

Abaterile admisibile privind forma suprafetelor sunt:

 fata de dimensiunile elementelor de beton si beton armat dupa decofrare:

Verificarea si receptia spatiilor de turnare realizate in teren

b)verificarea dimensiunilor si a poziției relative a acestora fata de axe si a verificării

Receptia spatiilor de turnare realizate in teren se efectueaza pe baza:

Montarea pieselor inglobate in beton

Punerea in opera a betonului

Livrarea, transportul la santier si recepția betonului proaspat

Turnarea si compactarea betonului

Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza:

Turnarea betonului in grinzi si placi se face cu respectarea urmatoarelor prevederi suplimentare:

Tratarea si protecția betonului dupa turnare

Perioada minima de tratare, zile

Temperaturile sunt cele masurate ziua, la ora 12

Perioada minima de tratare, zile

Temperaturile sunt cele masurate ziua, la ora 12

Rosturile de lucru vor fi realizate tinand seama de urmatoarele:

Conditii prealabile si conditii necesare la punerea in opera a betonului

Receptia lucrarilor de punere in opera a betonului

Remedierea neconformitatilor, defectelor si/sau degradarilor nu se va efectua decat pe baza acordului

Compoziția si prepararea betoanelor

Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de rezistenta, si

Masuri de tehnica securitatii muncii

Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Principalele cerinte privind activitatea de control al calitatii lucrarilor:

Receptia lucrarilor din beton si beton armat

 consemnările din condica de betoane;

Pentru verificarea calitatii betonului trebuie sa se ia-in considerare următoarele:

In cazul (i) rezultatele se analizeaza pe baza criteriilor de conformitate, inscriindu-se:

-clasa de rezistenta efectiv realizata.

In cazul (ii) se analizeaza:

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-

Verificarea calitatii si receptionarea lucrărilor ascunse

Organele care efectuează verificarea si recepția lucrărilor ascunse

Reguli de verificare a calitatii

Fazele determinante pentru stabilitatea si rezistenta constructiei sunt urmatoarele:

În condica de betoane se va consemna :

Conditii si verificări privind pregătirea lucrărilor

Verificări privind betonul si punerea in opera a acestuia

Premizele avute in vedere sunt urmatoarele:

 cofrajele si sustinerile acestora, armaturile (nepretensionate si, daca este cazul,

Prin analizarea situatiei cu proiectantul se intelege faptul ca acesta este incunostiintat de