7. APLICAŢII ALE PROCESELOR DE SEPARARE

PRIN MEMBRANE

  Toate procesele de membrană au aplicabilitate directă în

separarea, concentrarea sau fracţionarea substanţelor din
soluţie, amestecuri de gaze sau vapori.
  Dializa a fost primul proces de membrană introdus de
Graham (1!!" pentru purificarea soluţiilor coloidale.
#echold (1$%&" folose'te termenul de ultrafiltrare pentru a
evidenţia importanţa raportului dimensional dintre diametrele
 particulelor 'i razele porilor din membrană, cest procedeu
era folosit pentru studiul sistemelor disperse coloidale care pot
fi separate prin membrane naturale similare celor de dializă.
 

  )lford (1$*%", +anegold (1$%" 'i -err (1$*!",

cercetează, pe baza legii lui -ic/ (100",
(100", curgerea
curgerea
 prin membrane 'i metodele de stabilire a porozităţii
acestora. )lford 'i -err (1$*" aplică ultrafiltrarea
 pentru separarea lichidelor biologice, pentru ca apoi,
-err (1$*!" să fundamenteze procedeul ca tehnică
curentă de laborator, iar Grabar (1$*" să o aplice la
fracţionarea etractelor biologice.
  2n paralel, se dezvoltă tehnicile de separare în
c3mp electric prin mem brane semipermeabile ionice4
electroforeza ()-", electrodializa ()D" 'i electro5
osmoza ()6". Totodată, apar preocupări sistematice
 pentru formarea mem branelor polimere sintetice cu
 proprietăţi de permeabilitate 'i transport adecvate
ultrafiltrării.
 

  7ucrările lui 8esting, 9ourira:an 'i alţii au impulsionat

studiul mecanismelor transportului de solut, vapori 'i gaze prin
mem brane, ceea ce a determinat trecerea la fabricaţia celor mai
diverse tipuri modulare pentru separări prin 6;, +-, <-,
 pervaporaţie, distilare membranară etc.
  2n deceniile & 'i  au fost abordate o serie de aspecte tehnice
'i teoretice referitoare la4
 studiul parametrilor de formare, în condiţiile unui control
riguros, a porozităţii membranelor=
 dezvoltarea 'i diversificarea bazei de materiale anorganice 'i
de polimeri organici pentru formarea membranelor de toate
tipurile=
 crearea unui sector industrial specializat pentru producţia de
auiliari necesari producţiei de membrane, corpuri, sisteme de
transport, aparatură de măsură, control 'i automatizare,
suporturi de drena:, bariere de sare, etc.=
 

 fundamentarea 'tiinţifică a mecanismelor 'i legităţilor de

separare prin membrane în vederea proiectării proceselor 'i
aparatelor din instalaţiile industriale.
  2ncă de acum trei decenii, tehnicile membranare au fost
utilizate în diverse sectoare ale industriei alimentare 'i în
 biotehnologii4 lapte 'i produse lactate, fructe 'i legume, bere,
vin, băuturi alcoolice, fermentarea oţetului din mere sau din
vin, fermentaţii, culturi microbiene 'i preparate enzimatice.
>rincipalele avanta:e ale utilizării acestor procese în
industria alimentară rezidă în posibilităţile de separare
controlată a componentelor după dimensiuni moleculare, cu
reţinerea simultană a celulelor de microorganisme.
<tilizarea tehnicilor de membrană este etrem de vastă de
aceea în continuare vom prezenta c3teva eemple cu
implicaţii directe în industria alimentară 'i biotehnologie.
 

  Tabel 7.1 Aplicaţii ale proceselor de separare prin membrane în

industria alimentară şi în biotehnologie.  
 

  >e l3ngă aplicaţiile prezentate anterior se cunosc numeroase

aplicaţii ale tehnicilor de membrană în domeniul
 bioreactoarelor 'i în tehnici particulare din industria
farmaceutică, chimică, în enzimologie, în medicină, în tratarea
'i epurarea apelor.

7.1. APLICAŢII ALE PROCESELOR DE SEPARARE PRIN

MEMBRANE IN INDUSTRIA LAPTELUI ŞI A
PRODUSELOR LACTATE

  ;ndustria laptelui este, fără îndoială, sectorul din industria

alimentară în care procesele de membrană au cea mat largă
aplicare, acestea fiind utilizate în cele mai diverse scopuri, de
la concentrarea sau fracţionarea componentelor (osmoza
inversă, ultrafiltrarea" p3nă la separarea macro5 sau micro5
componentelor 'i a celulelor microbiene, prin microfiltrare 'i
nanofiltrare.
 

  Tendinţa actuală este aceea de integrare a procesului de

obţinere a membranelor, de caracterizare funcţională a
acestora 'i de fabricare a produsului dorit. 9e urmăre'te,
realizarea de membrane specializate pentru un anumit produs
sau pentru îmbunătăţirea unei caracteristici determinate a
acestuia.
   Impactul
Impactul tehnic şi economic al utilizării tehnicilor
membranare in industria laptelui 
  <tilizarea proceselor membranare conduce la eficientizarea
 producţiei, prin reducerea costurilor materiale, energetice
(fiind eliminate procesele termice de pasteurizare" 'i de
manopera, concomitent cu cre'terea calităţii produselor 'i
diversificarea gamei sortimentale.
>rin valorificarea produselor secundare din lapte se
diminuează poluarea surselor de apa din zona unităţilor
 prelucrătoare.
 

  >rin utilizarea tehnologiilor membranare este

 posibilă aplicarea sanitarizării laptelui chiar la
centrele de colectare, reduc3ndu5se pierderile
datorate acidulării laptelui, care nu ar mai
 putea fi procesat.
  >rin utilizarea tehnologiilor membranare
specifice în industria laptelui se estimează
cre'terea eficienţei tehnologiilor, at3t ca
urmare a economiei de energie, cat 'i prin
recuperarea tuturor componentelor laptelui 'i
utilizarea eficienta a acestora in fabricarea
unor produse alimentare.
 

Fig.7.1. Distribuţia relatiă a componenţilor din lapte şi zer

după dimensiuni şi tehnicile de membrană a!erente pentru
separarea lor în retentat.
 

  >rocedeele de membrană se aplică diferenţiat pentru

anumite separări, purificări 'i concentrări de
componente asociat cu destinaţia retentatului 'i
respectiv, permeatului.
6 valorificare completă, economică, impune
utilizarea a cel puţin două procedee înseriate. ?el mai
adesea, în ultimele scheme din industria >7- (produse
lactate fermentate" 'i mai cu seamă cea a
 br3nzeturilor, microfiltrarea este o primă treaptă de
degresare.
  Domeniile de aplicaţie ale procedeelor de membrană
în funcţie de dimensiunile unităţilor structurale ale
componentelor ce se separă, se prezintă în tabelul &.@.
plicaţiile directe ale proceselor de membrană în
separarea componentelor laptelui 'i zerului sunt
 precizate dimensional mai evident în fig. &.1.
 

Tabelul 7.". Domeniile de aplicaţie ale

 proceselor de membrană
 

7.1.2. PRINCIPALELE PROCESE DE MEMBRANĂ

APLICATE LA FABRICAREA PRODUSELOR
LACTATE

  #smoza inersă  (OI) se bazează pe realizarea unei presiuni

(OI)  se
transmembranare mai mare dec3t presiunea osmotică a
componentelor fluidului de alimentare (A ". Dacă presiunea pe
-

membrană (A " este mai mare ca (A ", apa trece prin membrană
+ -

(apă desalinizată", retentatul concentr3ndu5se în minerale 'i

ceilalţi componenţi. 2n fig. &.*. se redă principiul separării prin
6; evidenţiind rolul presiunii transmembranare.
 

Fig. 7.$. Deosebiri de principiu între osmoză şi osmoza

inersă.

>rincipiul separării componentelor laptelui prin osmoză inversă

este prezentat în figura &..
 

Fig 7.%. &rincipiul separării componentelor laptelui prin

osmoză inersă.
 

  7a eploatarea unei membrane de 6; se

obţin fluuri dependente de permeabilitatea
membranei (#", temperatură, turbulenţa
alimentării, presiune etc.
 'icro!iltrarea   este un caz particular al
filtrării clasice, cu deosebirea că stratul filtrant
este strict controlat ca porozitate (pori de %,%05
1% Bm cu C %5%E" 'i proprietăţi
hidrodinamice, iar alimentarea cu fluid se face
tangenţial.
>rincipiul separării componentelor laptelui
 prin ultrafiltrare este prezentat în figura &.!.
 

Fig 7.(. &rincipiul separării componentelor laptelui prin

micro!iltrare
 

  +icrofiltrarea are cele mai importante aplicaţii în

limpezirea, degresarea, dezemulsionarea 'i reţinerea
celulelor de microorganisme din produsele
alimentare.
  )ltra!iltrarea   (<-" este procesul de membrană cu
cele mai largi aplicaţii în industria produselor lactate,
implicit în fabricaţia produselor lactate fermentate. 9e
operează cu module membranare similare celor din
fig.*, în care membranele au geometrii plane,
tubulare, spirale sau fibre canal (holloF fibers".
+odulele sunt legate între ele în paralel, în serie sau
mit, după cum este conceput sistemul de concentrare
'i recirculare.
>rincipiul separării componentelor laptelui prin
ultrafiltrare este prezentat în figura &.&.
 

Fig. 7.7. &rincipiul separării componentelor laptelui

 prin ultra!iltrare.
 

  2n ultrafiltrare se realizează nu numai

separarea coloizilor 'i macromoleculelor,
dar se poate face fracţionarea prin
diafiltrare.
ceasta constă în diluarea volumului de
retentat recirculat cu un volum egal de
apă 'i trecerea într5o nouă operaţie de
ultrafiltrare. umărul treptelor de diluare
în diafiltrare se calculează în funcţie de
 puritatea urmărită, fig. &..  
 

Fig 7.*. &rincipiul separării componentelor laptelui

 prin dia!iltrare.
 

  +ano!iltrarea  (-" este un proces de

 +ano!iltrarea
membrană la limita dintre <- 'i 6;.
Deosebirile constau în porozitatea membranei
'i regimul baric, mai înalt ca la <- 'i mai
cobor3t ca la 6;.
>entru că în 6; se consumă mai multă energie
dec3t în -, ultima este preferată pentru
obţinerea laptelui substrat în fabricarea >7-.
  2n acela'i timp, prin - se poate reţine mai
multă lactoză fermentescibilă dec3t în <-.
>entru comparaţie se prezintă datele
compoziţionale din tabelul &..
 

  Tabelul 7.%. ,ompoziţia comparatiă a laptelui

substrat pentru &-F obţinută prin )F şi +F.
 

  >rincipiul separării prin nanofiltrare,

microfiltrare 'i ultafiltrare se redă în fig.&.$.
aceasta evidenţiază formarea unui strat
limitativ H similar dublului strat de absorbţie
 pe membrană, ce include 'i stratul de gel
responsabil de polarizaţia de concentraţie.
+odificările de concentraţie sunt indicate pe
curbă, iar deplasările componentelor sunt
arătate prin săgeţi dinspre volumul de
alimentare spre permeat 'i invers.
 

Fig.7.. &rincipiul separării pe membrane de nano!iltrare/

ultra!iltrare şi micro!iltrare cu eidenţierea stratului limită
şi a stratului de gel responsabil de instalarea polarizaţiei
de concentraţie.
 

plicaţiile separărilor prin membrane tehnice în

 prelucrarea laptelui pot fi rezumate schematic potrivit
fig. &.1%, care evidenţiază relaţiile dintre cele patru
 procese de membrană fundamentale 'i ordinea de
aplicare în raport cu scopul tratamentului.
 

  2n schemele moderne de prelucrare a

laptelui integral sau a celui standardizat,
 prima treaptă de tratare este
microfiltrarea pentru recuperarea
integrală sau parţială a grăsimilor 'i
 pentru sterilizarea retentatului. Din
această treaptă rezultă fie lapte degresat,
fie lapte cu cca. 1,0E grăsimi, care devin
substrat în producţia produselor lactate.
 

Fig. 7.10. epararea laptelui integral prin procese de membrană

 pentru alori!icări în produse lactate şi subproduse prin reacţii
chimice şi enzimatice.
 

  9chema tehnologică din fig. &.1%. evidenţiază că

ultrafiltrarea, nanofiltrarea 'i osmoza inversă se
 pretează separării laptelui integral după degresarea
 prealabilă, ceea ce reclamă cel puţin o treaptă de
microfiltrare.
2n practică, tehnicile de membrană asociate cu
tratamente chimice adecvate (adaos de săruri,
tratamente termice, acidifiere, schimb ionic etc.", pot
fi utilizate în cele mai diverse scheme care ţin cont de
retenţia membranelor. +embranele ceramice 'i cele
 polimerice drenate pentru osmoza inversă pot fi
folosite direct pentru concentrare, u'oară delactozare
'i demineralizarea laptelui integral sau degresat.
 

  2n ultimul timp, nanofiltrarea a căpătat o

etindere tot mai largă pentru etapele finale de
demineralizare, dezacidifiere 'i delactozare.
  2n continuare se prezintă unele variante
tehnologice de la fabricarea produselor lactate
în care sunt implicate procese de separare prin
membrane, precum 'i influenţa acestora asupra
unor caracteristici de calitate ale produselor
finite.