Mocanu Alex-Trifan

SSL3

Criza provocata de
COVID în Republica
Dominicană

Mocanu Alex-Trifan
SSL3
1
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

Republica Dominicană este o țară insulară din America de Nord, în nordul Mării
Caraibilor, situată în partea de est a insulei Hispaniola. Are ca vecin în vest statul Haiti.

Republica Dominicană a declarat stare de urgență pe 19 martie din cauza COVID-19.

Până la 4 iulie, țara a avut aproximativ 30.000 de cazuri confirmate de COVID-19 și 786 de
decese, guvernul a implementat o serie de politici menite să consolideze sectorul sănătății și să
protejeze familiile care suferă pierderi de venituri din cauza crizei. Criza amenință recentele
îmbunătățiri ale țării în ceea ce privește indicele de dezvoltare umană și rata sărăciei, iar din
2016, rata sărăciei a scăzut cu 8 puncte procentuale, până la 21% în 20191. În plus, această
situație prezintă unele provocări. Este de așteptat ca țara să înregistreze un deficit mare al
balanței de plăți în acest an, din cauza scăderii încasărilor din turism, una dintre principalele
activități economice, care reprezintă o sursă importantă de venit pentru gospodăriile sărace și
vulnerabile, a exporturilor și a veniturilor din export.
Această proiecție a deficitului apare chiar și atunci când se analizează faptul că țara va
beneficia de scăderea prețului mondial al petrolului, tara fiind importatoare de petrol ,și din
creșterea prețului aurului, un produs pe care țara îl exportă. În același timp, piața muncii din
Republica

SITUAȚIA ACTUALĂ

Pandemia COVID-19 a adus provocări majore țării, cum ar fi pierderea veniturilor din
valută din cauza activităților reduse, cum ar fi turismul, impactul direct și indirect asupra
ocupării forței de muncă și a veniturilor gospodăriilor din închiderea majorității activităților
economice și provocările fiscale. Pe măsură ce guvernul trebuie să pună în aplicare măsuri de
atenuare a crizei, în special pentru gospodăriile cele mai vulnerabile, veniturile din impozite au
scăzut.
Situația actuală a dus la o ajustare a previziunilor economice pentru 2020. După o rată de
creștere medie multianuală de 6% în 2010, rata de creștere prognozată de 5,1% în 2020 a fost
ajustată la -1%2. Prognoza arată că deficitul fiscal central de 2,3% din PIB este de așteptat să se
deterioreze la 4,4% din produse interne brute, cu 1,4 puncte corespunzând deficitului primar și 3
puncte deficitului fiscal2. Ținând cont de nevoile de finanțare ale măsurilor de ajutor economic,
datoria sectorului public nefinanciar este proiectată a fi de 53,4% produsele interne brute în
2020, devenind 60,9% din produsele interne brute (PIB) într-un scenariu post-COVID3.

1
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’
2
Banca Mondiala ,2020
3
Fondul Monetar International. 2020

2
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

Situatia Macroeconomică

COVID-19 gaseste țara într-o situație macroeconomică bună, cu activitate economică în

expansiune, deficite externe scăzute, rezerve internaționale ridicate și inflație scăzută. Cu toate
acestea, impactul imediat al pandemiei și politicile care o abordează ar putea avea consecințe
macroeconomice semnificative.
Republica Dominicană are o economie mică și deschisă. Indicele său de deschidere
(importurile și exporturile de bunuri și servicii ca proporție din PIB) este de aproximativ 50%,
exporturile sunt echivalente cu aproximativ 24% din PIB, iar veniturile din contul curent în
balanța de plăți reprezintă aproximativ o treime din PIB4. Acest lucru lasă țara vulnerabilă la
șocurile externe.
Criza de sănătate va avea impact asupra contului curent de venituri și a balanței de plăți.
Cea mai evidentă și mai puternică parte a impactului va fi negativă și va veni din scăderea
turismului, care reprezintă o treime din veniturile de cont curent. În plus, veniturile din export și
remitențele sunt, de asemenea, în pericol.

TURISM

4
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’

3
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

Turismul este una dintre principalele activități economice datorită contribuției sale la
PIB, ocuparea forței de muncă și legăturile importante cu alte sectoare. Turismul necesită 18%
din servicii, 9,3% din produse industriale, 7,3% din energie și apă și 2,1% din inputuri agricole5.
Pierderea veniturilor din turism ar putea ajunge la 4,3 miliarde de dolari (aproximativ 4,8% din
PIB) sau aproximativ 50% din veniturile estimate din turism înainte de COVID6.

COMERT EXTERIOR

Dintre activitățile de export, cele mai importante sunt industriile prelucrătoare, minieră și
agricole ale industriei de substituție a importurilor. Zona de liber schimb angajează 3,8% din
forța de muncă, iar cererea de muncă este relativ scăzută, asigurată în principal de către cei
săraci7. Impactul asupra performanței ALS va depinde de cererea finală de pe piețele țintă și de
posibila perturbare a lanțurilor valorice, adică de procesele de producție și de fluxurile
comerciale din țările participante.
Este posibil ca valoarea importurilor să scadă din cauza întreruperilor lanțului de
aprovizionare și a cererii interne reduse. Riscul principal este acela că scăderea importurilor de
bunuri de larg consum, inputuri (inclusiv industria alimentară și agroindustrială), petrol și
combustibili rafinați și bunuri de capital pentru aprovizionarea pieței interne ar putea afecta
lanțul de producție, în special pentru micro, întreprinderile mici și mijlocii. . În 2019, mai mult
de o treime din importurile interne au fost bunuri de larg consum (inclusiv 7% din alimente), un
sfert au fost materii prime (inclusiv inputuri alimentare, care au reprezentat 6,9% din importurile
totale), iar o cincime au fost țiței. sau combustibili rafinaţi, iar alimentele reprezintă împreună
aproximativ 15% din totalul importurilor8.
Dar nu este o veste proastă. Scăderea prețului mondial al petrolului și creșterea prețului
mondial al aurului au un impact pozitiv asupra contului curent, deoarece țara este importator și,
respectiv, exportator net. Efectul net va depinde de amploarea pierderilor cauzate de reducerea
remitențelor, exporturilor și scăderii turismului, precum și de câștigurile datorate prețului mai
mic al petrolului și prețului mai mare al aurului. Proiecțiile FMI indică faptul că COVID-19 ar
putea însemna un impact negativ asupra balanței de plăți de 5,7% din PIB în 2020, chiar având în
vedere câștigul rezultat din reducerea prețurilor mondiale ale petrolului și creșterea prețurilor
5
Banca Centrala a Republicii Dominicane, 2020
6
Fondul Monetar International, 2020
7
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’
8
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’

4
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

aurului9. Cel mai mare impact ar veni din contul curent, care ar merge de la un deficit de 1,4
miliarde de dolari (1,6% din PIB) la 4,4 miliarde de dolari (4,9% din PIB) între situațiile pre- și
post-COVID.
Țara se confruntă cu unele riscuri de inflație și depreciere în menținerea inflației sub
control cu un regim de curs valutar flexibil. În situația actuală, banca centrală a adoptat o
atitudine expansionistă care ar putea pune presiune monetară asupra prețurilor. Cu toate acestea,
scăderea cererii va fi o forță care trebuie luată în considerare. Pe de altă parte, presupunând că
recesiunea globală va continua să mențină prețurile petrolului, mărfurilor și altor mărfuri scăzute,
riscul inflației importate este considerat scăzut. Din mai 2020, presiunile inflaționiste nu s-au
materializat încă. În schimb, indicele prețurilor de consum a scăzut în ultimele luni. În plus, criza
de sănătate a constatat că țara are un nivel relativ ridicat de rezerve internaționale.
Aceasta înseamnă că țara va fi capabilă să compenseze presiunile de depreciere legate de
pozițiile contului extern sau cererea crescută de valută.
Spre deosebire de alte probleme macroeconomice, pandemia a surprins țara cu finanțele
sale publice îngrozitoare. Din 2008, deficitul total anual al guvernului central a fost în general
între 2% și 3% din PIB10. Deficitul este de așteptat să crească semnificativ din cauza impactului
pandemiei asupra economiei. Prognozele ajustate la condițiile actuale sugerează că deficitul total
în 2020 ar putea ajunge la 4,4% din PIB11. Acest lucru se datorează nivelurilor mai scăzute de
activitate economică și măsurilor fiscale care au dus la venituri fiscale mai mici, care sunt
detaliate în secțiunea următoare. În plus, guvernul implementează un pachet puternic de
stimulente care include subvenții pentru salariile gospodăriilor și ale lucrătorilor. Provocarea va
fi identificarea surselor durabile de finanțare.
În această situație de stres financiar, este important de menționat situația datoriei publice.
Datoria din sectorul public nefinanciar înainte de COVID a fost de 52,4% în 2019 12 și se
estimează că va fi de 53,4% din PIB în 2020. Când calculele sunt ajustate pentru condițiile
actuale, proiecțiile sugerează că datoria va ajunge la 60,9% din PIB. În plus, țara se confruntă cu
obligații semnificative în acest an, deoarece rambursările datoriilor în 2020 vor ajunge la 2,3%
din PIB13.

Legaturi productive
Ordinul guvernului de a opri activitățile neesențiale a dus la oprirea completă sau aproape
completă a producției, construcțiilor, hotelurilor, barurilor și restaurantelor și a altor servicii din
9
Fondul Monetar International, 2020
10
Ministerul de Finanțe al Republicii Dominicane, 2020
11
Fondul Monetar International, 2020
12
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’
13
Fondul Monetar International, 2020

5
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

zona liberă. Alte activități precum comunicațiile, sănătatea, energia și apa, agricultura și
producția locală au capacități relativ mari, în acest caz datorită ponderii mari a procesării
ambalajelor alimentare în producția totală. Alte sectoare, cum ar fi comerțul, finanțele,
transportul și depozitarea, funcționează la niveluri scăzute până la medii.
Impactul închiderilor de producție în diferite sectoare economice poate depinde de
legăturile acestora cu alte activități prin factori de producție și de cotele lor relative în producția
totală și ocuparea forței de muncă, iar în acest context turismul, zonele libere și dezvoltarea
activităților merită o atenție specială.
Turism: Activitățile hotelurilor, barurilor și restaurantelor reprezintă o mare parte din
producție și ocuparea forței de muncă la nivel național. În 2019, a reprezentat 7,6% din PIB și
7,4% din totalul angajării. Turismul are o importantă legătură „înapoi”, așa că închiderea
operațiunilor hoteliere are efecte indirecte care trebuie luate în considerare. Comerțul,
transportul, telecomunicațiile, serviciile financiare și imobiliare au reprezentat 18,2% din PIB, în
timp ce cererea sectorului industrial a reprezentat 9,3% din PIB, energia și apa au reprezentat
7,3%, veniturile agricole 2,1%, iar importurile 4,0% 14

Constructii: Construcțiile au devenit una dintre cele mai dinamice industrii în ultimii ani
datorită impulsului puternic din ivestitii publice si private. În medie, între 2017 și 2019, această
activitate a reprezentat 11,3% din PIB și 7,7% din totalul ocupării forței de muncă. Și mai divers.
Venituri interne, cum ar fi metale, transporturi, finanțe, telecomunicații și produse chimice. 40%
din producția brută de construcții 15

Alte servicii: Alte servicii includ o gamă foarte diversă de activități, inclusiv servicii
personale cu productivitate scăzută și salarii mici. Între 2017 și 2019, aceștia au reprezentat 7,3%
din PIB și 19,3% din totalul angajării. Servicii, energie, apă, telecomunicații, transport,
concentrate pe piața internă (87,0%) 16

Situatia pietei muncii

Punerea în carantină și oprirea majorității activităților economice neesențiale ridică
provocări semnificative pentru piața muncii, de la pierderi de locuri de muncă, opriri, reduceri de

14
Banca Centrala a Republicii Dominicane, 2020
15
Banca Centrala a Republicii Dominicane, 2020
16
Banca Centrala a Republicii Dominicane, 2020

6
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

salarii până la schimbări în modul în care lucrau. Aceste ajustări presupun o reducere a nivelului
veniturilor gospodăriilor și, în consecință, o posibilă creștere a ratelor sărăciei.În plus, piața
muncii din Republica Dominicană se caracterizează printr-o rată ridicată a informalității. În
2019, rata de ocupare a fost de 61%, iar rata șomajului a fost de 6,2. 55,2%17. În contextul
actualei pandemii, lucrătorii informali sunt deosebit de vulnerabili. Sunt neprotejați, sunt plătiți
mai puțin decât funcționarii publici, au locuri de muncă precare și au mai puține oportunități de a
lucra de la distanță în timpul comenzilor de a rămâne acasă decât funcționarii publici.
Unde sunt angajați lucrătorii informali? Datele privind ratele de informalitate pe sectoare
economice arată o eterogenitate semnificativă. În sectorul public, informalitatea este foarte
scăzută (administrație publică și apărare, educație, electricitate și apă, salubritate și asistență
socială). În alte sectoare, mai mult de jumătate dintre lucrători sunt informali.
Analiza ratei de informalitate a sectoarelor cele mai afectate de pandemie și a sectoarelor
cu care acestea sunt legate prin intermediul lanțurilor de producție arată că acestea sunt
sectoarele cu cele mai ridicate rate de informalitate.Lucrătorii din aceste sectoare sunt
dezavantajați în mod clar, nu numai din cauza șanselor mai mari de a-și pierde locurile de muncă
și veniturile, ci și din cauza lipsei de protecție care limitează accesul la mecanismele de
securitate socială,ceea ce sporește dificultatea menținerii izolării pentru o perioadă lungă de timp,
sporind șansele de contagiune ale acestora.Acest lucru deschide un spațiu clar pentru acțiunile de
politică publică.
În primul rând, criza va avea un impact negativ puternic asupra balanței de plăți din cauza
pierderii veniturilor valutare legate de turism, remitențe și exporturi. Având în vedere aceste
câștiguri, prognozele sugerează că țara se va confrunta cu un deficit sever al balanței de plăți.
În al doilea rând, finanțele publice reprezintă o provocare majoră pentru capacitatea
populației de a răspunde eficient nivelurilor de consum și cererii generale, lucrând în același timp
pentru consolidarea capacității sistemului de sănătate. Deficitul în 2008 a fost de 2% până la 3%
din PIB. Reducerea veniturilor fiscale din cauza scăderii activității economice va avea un impact
semnificativ asupra deficitului din acest an, crescând nevoia de finanțare a pachetului de măsuri
al guvernului. criză.18
În cele din urmă, caracteristicile pieței muncii din Republica Dominicană ridică provocări
semnificative de politică publică.
Mai mult de jumătate din forța de muncă este informală. Acești lucrători se află într-o
poziție foarte vulnerabilă. Nu numai că nu au acces la mecanismele de securitate socială, dar au
și o pondere mai mare din sectoarele cele mai afectate de scăderea activității economice. Aceștia
câștigă mai puțin decât funcționarii publici și au șanse mai mari să trăiască în gospodării sărace
sau vulnerabile.

Cazuri COVID

17
Banca Centrala a Republicii Dominicane, 2020
18
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’

7
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

Pe 4 iulie, Republica Dominicană a raportat 36.184 de cazuri confirmate de COVID-19 și

786 de decese (Ministerul Sănătății Publice și Asistenței Sociale, 2020). Curba cumulativă a
cazurilor nu pare să fi atins un maxim de la primul caz pozitiv din 2 martie, iar cel mai mare
număr de teste pozitive pentru COVID-19 a fost înregistrat pe 4 iulie, ultima zi pentru care au
fost disponibile date19.

Pe 4 iulie, Republica Dominicană a raportat 36.184 de cazuri confirmate de COVID-19 și

786 de decese20. Curba cumulativă a cazurilor nu pare să fi atins un maxim de la primul caz
pozitiv din 2 martie, iar cel mai mare număr de teste pozitive pentru COVID-19 a fost înregistrat
pe 4 iulie, ultima zi pentru care au fost disponibile date. intr-o zi

19
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’
20
Ministerul Sănătății Publice și Asistenței Sociale, 2020

8
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

Măsuri sanitare preventive

Aceste măsuri au însemnat închiderea totală a frontierelor (19 martie) și stabilirea unui
interval orar cu circulatie interzia (27 martie).Scolile si universitățile au fost suspendate, precum
și evenimente și activități de afaceri neesențiale, în timp ce angajații publici au început să
participe la locurile lor de muncă prin rotație, cu excepția celor de peste 60 de ani sau cu condiții
speciale de sănătate (martie 17).Circulația mijloacelor de transport a fost, de asemenea, limitată,
inclusiv autobuze și microbuze interurbane și metropolitane, metroul și telecabina (martie 21).
Spre mijlocul lunii mai, unele activități au început să se reia prin monitorizarea
protocoalelor generale și specifice de sănătate și siguranță pentru fiecare sector. Până la 25%
dintre angajați să reia activitățile (17 mai). Transportul public național a fost reluat (20 mai), au
fost stabilite ore de lucru diferențiate pentru magazine, construcții, activități industriale, miniere
și agricole (20 mai), iar deschiderile de magazine în mall-uri au fost aprobate (25 mai)21.
În sectorul sănătății, creșterea numărului de infecții a forțat autoritățile să consolideze
capacitățile de diagnostic și îngrijire și să intensifice eforturile de informare și educare a
populației în probleme de prevenire.Diverse centre de izolare și spitale au fost create exclusiv
pentru tratamentul pacienților COVID-19.Pentru a îmbunătăți capacitatea de detecție, numărul de
kituri de testare disponibile a fost crescut cu sprijinul sectorului privat, iar numărul de
laboratoare certificate pentru efectuarea testelor a fost, de asemenea, mărit.S-a stabilit că toți
cetățenii cu simptome COVID-19 sau care au fost în contact cu persoane care au testat pozitiv ar
putea fi testați gratuit la laboratoare private certificate și la laboratorul național.S-a stabilit, de
asemenea, că Administradoras de Riesgo de Salud ar trebui să acopere testele COVID-19 pentru
toate persoanele, indiferent dacă acestea sunt sau nu afiliate cu sistemul de securitate socială
Două intervenții de sănătate au fost efectuate în provinciile cele mai afectate în lunile mai
și iunie.Printre intervenții s-au numărat dezinfectarea si testarea rapidă de către autoritățile
regionale din domeniul sănătății, căutarea activă a cazurilor suspecte și înregistrarea, controlul și
urmărirea cazurilor pozitive Aceste tipuri de intervenții au fost puse în aplicare în anumite
momente și locații, dar nu sunt planificate a fi efectuate în mod continuu.
În domeniul educației, cursurile online au început după suspendarea cursurilor față în
față. Cu toate acestea, o limitare majoră de luat în considerare atunci când se evaluează
potențialul succes al strategiilor de educație virtuală este prezența sau absența unei conexiuni la
internet acasă. Republica Dominicană are cel mai mic procent din populația cu acces la internet
din America Latină și Caraibe, de aceea programu ”Republica digitala” a oferit calculatoare
pentru studenti si pentru 25000 de profesori. În 2017 doar 52.2% din populatia regiunii avea
acces la internet acasa iar Republica Dominicana doar 28.3%.22
La analiza accesului la internet mobil, situatia este diferită: în 2019, 82% din populația
țării avea acces la o linie de telefonie mobilă; dintre aceste linii de telefonie mobilă, 87% aveau

21
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’
22
Sócrates Barinas and Mariana Viollaz in ‘’ Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the
Dominican Republic’’

9
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

acces la Internet 23. În decilul inferior al distribuției, acest lucru se datorează atât costului
accesării dispozitivului, cât și costului serviciului de internet.
Utilizarea dispozitivelor digitale și a serviciilor de internet variază în funcție de venitul
gospodăriei, ceea ce sugerează că orice efort de a muta educația în domeniul digital nu va fi
suficient, deoarece nu toți elevii și profesorii au acces la resursele necesare. În acest caz, variația
poate duce la egalizare. În circumstanțele actuale, este necesară implementarea unor măsuri
menite să genereze un acces mai mare, asigurându-se că acesta ajunge la gospodăriile de toate
nivelurile de venit.
Va fi important să se asigure că gospodăriile în care cel puțin un membru frecventează
școala sau universitatea au acces la cel puțin un dispozitiv digital.Pe de altă parte, va fi important
ca aceste gospodării să aibă acces la internet și ca costurile suplimentare pentru orele de utilizare
în scopuri educaționale să nu cadă asupra lor.Subvenționarea costului serviciului este o opțiune
în acest sens.Potrivit Institutului Dominican de telecomunicații, în timpul stării de urgență
națională cauzată de COVID-19, companiile de telefonie nu pot suspenda serviciul telefonic.Va
fi important ca aceste servicii să includă și internetul.
În învățământul public, suspendarea cursurilor și trecerea la educația online nu ar trebui
să aibă consecințe economice semnificative, deoarece majoritatea contractelor sunt deja în
vigoare. Dar continuarea hrănirii elevilor în timpul zilei de școală prelungite va necesita
cheltuieli publice sporite. Măsurile de menținere a ratelor de mic dejun la școală includ
consolidarea asistenței medicale prin aplicarea protocoalelor de prevenire a contagiunii
Criza COVID-19 a adus multiple provocări Republicii Dominicane. Guvernul a răspuns
rapid pentru a consolida sectorul sănătății și a compensa gospodăriile sărace și vulnerabile pentru
veniturile pierdute.

23
Institutul Dominican de Telecomunicații, 2020

10
Mocanu Alex-Trifan
SSL3

Bibliografie
https://www.statista.com/statistics/1110784/coronavirus-impact-tourism-gdp-dominican-
republic/
https://laccom.georgetown.domains/dominican-republic/
https://ourworldindata.org/coronavirus/country/dominican-republic
“Social and Economic Impacts of the COVID-19 and Policy Option in the Dominican Republic” -Sócrates
Barinas and Mariana Viollaz
https://www.latinamerica.undp.org/content/rblac/en/home/library/
crisis_prevention_and_recovery/impacto-economico-y-social-del-covid-19-y-opciones-de-
politica-e.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Dominican%C4%83

11