1.

Dinamica pieței

La începutul anului 2020, pe site-ul unui lanț de supermarketuri, se regăseau 134 de produse oferite
spre vânzare. Pe parcursul anului au fost introduse în ofertă noi produse agroalimentare: 10 produse
din categoria băuturilor răcoritoare, 4 produse din categoria grăsimilor și uleiurilor, 9 produse din
categoria produse lactate și 14 produse din categoria carne. În cursul anului 2020 nu s-au mai regăsit
pe site, în oferta lanțului de magazine, 21 de produse agroalimentare. Să se analizeze dinamica
ofertei lanțului respectiv de magazine, prin prisma înnoirii și diversificării sortimentale.

REZOLVARE

A) Ritmul anual al înnoirii sortimentale se calculează ca raport dintre numărul produselor noi
introduse pe parcursul anului și cel al produselor oferite la sfârșitul anului
B) Ritmul anual de diversificare sortimentală se calculează ca raport între diferența dintre
produsele nou introduse și cele scoase de pe site, la numărul de produse existente la
începutul anului

A) Noi: (10+4+9+14) = 37 produse noi

Produse final an (134+37-21)=150 =: 37/150 = 0,24667 = 24,667%

Oferta lanțului de magazine s-a înnoit în cursul anului cu 24,667%, o variație semnificativă,
care crește atractivitatea site-ului deoarece clienții au o varietate mare de produse noi pe care le pot
încerca, alături de cele care deja le sunt cunoscute sau pe plac.

B) 37 – 21 = 16
16/134 = 0,1194 = 11,94%.

Ritmul de diversificare a ofertei în anul 2020 pe site-ul lanțului de magazine a fost de 11,94%.
 2. Analiza portofoliului de activități prin metoda B.C.G (Boston Consulting Group)

Ideea de bază a modelului BCG este aceea că trebuie să existe un echilibru permanent între cele
patru categorii de produse. Reprezentarea grafică a poziției produselor unei firme în funcție de cele
două criterii menționate permite conducerii firmei să obțină un diagnostic al situației existente și să
ia decizii care să asigure o pondere optimă a produselor din fiecare categorie în ansamblul
activităților.

Aplicarea practică a metodei BCG poate fi ilustrata, utilizându-se exemplul ipotetic al unei firme
producătoare de bunuri alimentare procesate, ce pot fi stocate o perioadă mai îndelungată de timp.
Situația portofoliului de activități al acestei firme se prezintă astfel:

Produsul Cifra de Cifra de afaceri a Rata de Cota Ponderea în

afaceri a celui mai puternic creștere a relativă de total cifra de
firmei concurent pieței piață afaceri
-mld lei- -mld lei- -%- -%-
Conserve fructe 50 40 5
sâmburoase
Conserve fructe 15 18 0
sămânțoase
Conserve legume 25 30 4
murate –
saramură
Conserve legume 20 60 13
murate - oțet
Conservă tomate 10 70 19

Reprezentarea grafică necesară analizei prin metoda BCG se realizează cu ajutorul axelor X0Y, unde X
este cota relativă de piață, dar cu valori de la cele mai mari către cele mai mici, iar Y este rata de
creștere a pieței.

Cifra de afaceri
Cifra de Rata de Ponderea în
a celui mai Cota
afaceri a creștere a total cifra de
Produsul puternic relativă de
firmei pieței afaceri
concurent piață
-mld lei- -mld lei- -%- -%-
Conserve fructe
50 40 5 1.25 41.7%
sâmburoase
Conserve fructe
15 18 2 0.83 12.5%
sămânțoase
Conserve legume
murate – 25 30 4 0.83 20.8%
saramură
Conserve legume
20 60 13 0.33 16.7%
murate - oțet
Conservă tomate 10 70 19 0.14 8.3%
În portofoliul de produse nu există un produs vedetă, - consecințe nefavorabile asupra imaginii
firmei, di dezvoltării viitoare a acesteia. Se recomanda introducerea unui nou produs inexistent pe
piață, care ar putea intra direct in categoria vedetelor, fie îmbunătățirea substanțială a poziției
ocupate de piața de conserve sâmburoase.

Posibilități de evoluția a produselor dilemă

Firma dispune doar de un sg produs v de mult

În privința pietrelor de moară, de regula, teoria recomandă eliminarea lor din portofoliu, Acest lucru
poate fi valabil pentru conservele sămânțoase, a căror piață se află într-o creștere lentă și nu dețin o
pondere mare în CA. In privința legumelor conservate in saramuram concluziile trebuie trase cu
prudență și analizate f bine.