Școala Postliceală Sanitară Arad

STILUL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

Coordonator .HERȚĂU CRISTIAN

ELEV.VINERSAR DENIS
CLASA 1.G.

1
 CUPRINS

INTRODUCERE
1.Argumentul Stilului de Viață Sănătos……………………………………………………3

2.Descrierea Stilului de Viață Sănătos...................................................................................5

3.Concluzii…………………………………………………………………………………13

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………16

2
INTRODUCERE

Sănătatea nu este totul”, a spus cineva, „însă, fără sănătate, totul este nimic”. Iar filozoful german
Schopenhauer afirma: „Nouă zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”. Şi fiindcă toţi
oamenii vor să fie fericiţi, nu ne mirăm de ce se vorbeşte atât de des despre sănătate.
Este adevărat că, până la o anumită vârstă, sănătatea pare să fie ceva de la sine înţeles, la care
majoritatea oamenilor n-au timp să se gândească, de parcă sănătatea ar fi un cont inepuizabil în
bancă,de miliarde. Aşa se face că, în vâltoarea multiplelor preocupări, cei mai mulţi nici nu se
gândesc că ar avea rost să facă ceva pentru sănătatea moştenită fără vreun efort special, de la
părinţi, şi pe care speră s-o transmită urmaşilor lor. Nu-şi dau seama cât de mult putem face în
favoarea sau în defavoarea sănătăţii şi nici nu se gândesc la consecinţele care, mai devreme sau
mai târziu, vor apărea negreşit.
Câte tinere ştiu că prin modul lor de viaţă – alimentaţie, fumat, consumul de cafea, alcool sau
droguri – determină starea de sănătatea copiilor lor, contribuind astfel, într-un mod hotărâtor, la
fericirea sau la nefericirea acestora pentru toată viaţa?
Câţi ştiu că principala problemă pentru cele mai periculoase boli din zilele noastre este lipsa de
activitate fizică?
Câţi dintre cei care se mândresc cu pofta lor de mâncare ştiu că fiecare al doilea cancer se
datorează alimentaţiei?

1.Argumentul Stilului de Viață Sănătos

Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului,precum şi activitatea fizică, pentru a nu

aminti decât câţiva factori,ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani.

3
Înainte de toate, e nevoie de o anumită atitudine. Cum vedeţi paharul? Pe jumătate gol sau pe
jumătate plin? Optimismul, bucuria,ce pot izvorî chiar şi din lucrurile cele mai neînsemnate cu
care am fost binecuvântaţi, constituie izvorul numărul unu al tinereţii. Manifestaţi iubire nu
numai faţă de cei din casa dumneavoastră, ci faţă de toţi semenii. Zâmbiţi mereu şi nu fiţi
zgârciţi în cuvinte de apreciere,chiar şi faţă de şoferul troleibuzului.
A doua măsură pentru a rămâne tânăr ţine de alimentaţie. Îmi vine greu să repet că mâncarea
multă îmbătrâneşte, chiar dacă e total vegetariană. Cine are grijă să nu încarce mereu organismul
– cu sosuri, grăsimi, carne, brânzeturi, unt, smântână, frişcă şi dulciuri –adună ani buni în contul
vieţii.
În al treilea rând, cine doreşte să rămână tânăr trebuie să fie
atent cu radicalii liberi. Aceştia sunt compuşi de oxigen, cu o agresivitate foarte mare, care iau
naştere în cantităţi mari în decursul metabolismului, după expunerea la diferite toxice, de
exemplu
fumul de tutun, unele medicamente şi toxine, razele ultraviolet sau inflamaţii. Radicalii liberi
atacă celulele sănătoase, lezând ţesuturile şi organele.
A patra măsură care ne măreşte şansele de a rămâne biologic
tineri este activitatea fizică regulată. Pe lângă efectele favorabile asupra aparatului
cardiovascular, exerciţiul fizic întăreşte musculature şi scheletul, prevenind osteoporoza şi bolile
articulare degenerative.
Cine doreşte să-şi păstreze aspectul tineresc are nevoie de somn suficient şi de oxigen. În
consecinţă, pentru majoritatea femeilor, îngrijirea tegumentelor constituie punctul principal în
programul de combatere a îmbătrânirii, iar activitatea fizică şi alimentaţia sunt lăsate pe un plan
secundar. Ar fi bine ca ordinea priorităţilor să fie schimbată. Alimentaţia sănătoasă şi sportul pot
face mai mult pentru tegumente decât toate cremele şi loţiunile, oricât de scumpe.Expunerea
prelungită la soare îmbătrâneşte pielea, crescând riscul cancerului cutanat. Acelaşi efect îl au
solariile pentru bronzare, care sunt la modă, chiar dacă se spune că, prin filtrele existente,
ultravioletele B sunt oprite. Cine doreşte să aibă o faţă plăcută nu va recurge la ele, va evita
arsurile de soare şi, ştiind că fumatul reduce circulaţia sanguină a tegumentelor, nu va fuma
niciodată.
În sfârşit, să nu uităm că, în fond, nu medicul răspunde desănătatea noastră, ci noi. O serie de
boli se pot vindeca, dacă sunt descoperite la timp. Cine se prezintă la medic în mod regulat, când

4
încă se simte perfect sănătos, poate evita o serie de surprise neplăcute şi poate adăuga ani buni la
viaţă. Controlul tensiunii arteriale, al grăsimilor, al colesterolului şi al zahărului din sânge,
examinarea sânilor, căutarea hemoragiilor oculte în scaun şi controalele regulate la ginecolog,
urolog, gastroenterolog şi cardiolog aparţin măsurilor de prelungire a vieţii.

2.Descrierea Stilului de Viață Sănătos

Desigur, în primul rând preluăm, într-o măsură mai mare sau mai mică, obiceiurile părinţilor –
obiceiuri cu care am fost obişnuiţi din fragedă copilărie. Aşadar, influenţa părinţilor e
incontestabilă.
Dar stilul de viaţă e influenţat şi de educaţia din afara familiei, de societatea în mijlocul căreia
trăim. Interesant însă că cei care provin din familii în care se fuma şi se consuma alcool fumează
şi beau într-o proporţie mai mare decât cei cu părinţi abstinenţi, chiar dacă au aceeaşi educaţie şi
trăiesc înacelaşi mediu social. Nu putem trece sub tăcere nici faptul că mulţi copii din familii
abstinente, datorită influenţelor celor din jur, devin sclavii fumatului şi ai alcoolului.
Chiar dacă ne găsim într-o societate secularizată, stilul de viaţă e influenţat şi de un alt factor, şi
anume de credinţa religioasă.
Poate că unii nu sunt convinşi că religia te ajută şi în problemele de sănătate şi că un stil de viaţă
marcat de o anumită convingere religioasă poate duce la o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă.
Stilul de viata sanatos influenteaza sanatatea si longevitatea Factorii care influenţează sănătatea
noastră se pot împărţi înpatru grupe:
* factori biologici: înzestrarea sau predispoziţia genetică,
vârsta, diferite infecţii, alergii;
*factori de mediu: ocupaţia, aerul, apa, mijloacele de circulaţie,
statutul social;
* stilul de viaţă: alimentaţia, sedentarismul, stresul, drogurile,
medicamentele;
*sistemul de organizare a societăţii: asigurările de boală,
măsurile profilactice, cheltuielile legate de îngrijirea sănătăţii;

5
Singurul domeniu care ţine de voinţa noastră este acela al stilului de viaţă: ce şi cât mâncăm,
viaţa activă sau sedentară, consum de alcool, cafea, tutun sau alte droguri.
Iată cei 7 factori de sănătate, găsiţi de Belloc şi Breslow, de care ţine longevitatea:
*Zilnic, 7 sau 8 ore de somn.
*Să nu se mănânce nimic între mese (doar un fruct ,o leguma)
*Masa de dimineaţă să fie luată cu regularitate.
*Menţinerea greutăţii corporale în limite normale.
*Activitatea fizică efectuată în mod regulat.
*Abţinerea de la alcool sau, cel puţin, un consum moderat.
* Abţinerea de la fumat.

Fără îndoială, stilul de viaţă poate grăbi sau poate încetini procesele de îmbătrânire. Oricât ar
părea de curios, dacă mâncăm în fiecare dimineaţă, contribuim la prelungirea vieţii. Mulţi găsesc
numeroase motive pentru a nu mânca nimic dimineaţa. Unul dintre motivele invocate cel mai
frecvent e lipsa senzaţiei de foame. Unii sunt chiar fericiţi pentru faptul că măcar dimineaţa nu le
e foame, fără să-şi dea seama că lipsa aceasta a senzaţiei de foame se datorează mesei de seară,
care a fost abundentă sau luată la o oră prea târzie şi neurmată de vreo activitate fizică.
Inapetenţa
matinală poate fi rezolvată printr-o cină frugală sau, şi mai bine, renunţând pentru o săptămână la
masa de seară. Un alt motiv pentru a nu mânca dimineaţa este dorinţa de a nu câştiga în greutate,
de a evita kilogramele în plus. Credinţa că evitarea micului dejun contribuie la pierderea în
greutate este un mit. Adevărul e că o masă consistentă de dimineaţă face parte dintr-un program
eficient de reducere a greutăţii corporale.

Şi ce-ar trebui să conţină masa de dimineaţă?

În primul rând, trebuie să fie bogată în glucide sau în hidraţi de carbon, pentru a furniza glucoza,
combustibilul prin excelenţă al creierului şi al întregului organism. Însă pentru a fi eliberată
treptat, pe o durată mai lungă, glucoza NU trebuie să provină din zahăr, miere sau alte dulciuri,
ci din
produse cerealiere integrale, vegetale şi fructe. De exemplu, legume fierte în aburi, cu orez
nedecorticat sau pâine integrală, eventual cu iaurt din lapte de soia sau cu o cremă făcută cu
mixerul din seminţe, nuci sau alune. O altă posibilitate ar fi: pâine integrală cu nuci şi mere, fulgi

6
de ovăz cu lapte de soia, nuci şi fructe proaspete ori uscate sau cartofi copţi în câteva minute la
microunde cu tofu, avocado, măsline şi salată de roşii sau cu alte salate. Printr-o justă folosire a
voinţei, stilul de viaţă poate fi schimbat, deoarece puterea de a decide, de a face alegeri şi de a
urma calea aleasă fac parte din natura umană. Şi pentru a lua hotărârile necesare trebuie să fim,
în prealabil, informaţi.
Vestea cea mai bună pe care v-o putem transmite este că e posibilă nu numai prevenirea bolilor,
ci, în multe cazuri, şi recâştigarea sănătăţii pierdute...
O observaţie la îndemâna oricui: oamenii îşi îngrijesc mai bine
automobilul decât propriul organism.

Factorul uman în alegerea și consumul de alimente

Cultura este, poate, factorul care influenţează cel mai mult preferinţele şi alegerea hranei. Azi se
observă că şi în cadrul unor unităţi culturale mai mari există subgrupe care manifestă normele şi
comportamentele lor proprii.
Cel mai bun exemplu este acela al adolescenţilor şi al adulţilor tineri, care şi-au însuşit normele
difuzate de McDonald’s.
Natura oferă hrana, iar oamenii au creat obiceiuri ca, de exemplu, de mai multe ori pe zi să
servească ceai sau cafea cu dulciuri sau alte produse cu o densitate energetic mare, în loc de
morcovi, salată verde sau floricele. Pentru mulţi ar fi greu de imaginat o masă festivă fără carne.
Iar însuşirea acestor obiceiuri are loc deja în fragedă copilărie, determinând un anumit mod de
alimentaţie, care va fi considerat ca normal şi sănătos pentru tot restul vieţii.
Gospodinele să încerce reducerea treptată a cantităţii de ulei care se adaugă de obicei
alimentelor. Se va vedea că volumul de hrană consumat va rămâne acelaşi, însă aportul de calorii
va fi mult mai mic. Iar cele care vor ajunge să gătească fără nici un pic de grăsime vor observa că
spălatul vaselor va devein aproape o plăcere, pe lângă economia de detergenţi.

Alimentația și sistemul imunitar

Sistemul imunitar e alcătuit din două compartimente funcţionale: Primul e acela al imunităţii
înnăscute, cu care venim în lume şi care reprezintă apărarea de bază împotriva bolilor.

7
Al doilea este compartimentul imunităţii dobândite, ce poartă denumirea şi de imunitate
specifică, pentru că fabrică o anumită substanţă cu acţiune specifică împotriva fiecărui virus. În
realitate, sistemul imunitar e mult mai complex, dar acum am dori să subliniem doar faptul că
este influenţat de factorii de mediu, şi, prin stilul nostru de viaţă, îl putem ajuta să-şi
îndeplinească multiplele funcţii, dar foarte uşor îl putem şi frâna, trecând de partea duşmanilor
noştri. Studii efectuate în numeroase ţări arată că produsele cerealele integrale, legumele,
zarzavaturile şi fructele scad frecvenţa bolilor canceroase.
Numeroasele reclame, pornind din interese pur comerciale, încearcă să convingă populaţia de
foloasele suplimentării cu antioxidanţi şi cu vitamine sub forma tabletelor. Aşa ceva e cu totul
inutil, uneori putând fi chiar dăunător.
Nici o pilulă nu poate oferi ceea ce a aşezat Creatorul în fructe, zarzavaturi, legume şi cereale.
În afara vitaminelor, mai există o serie întreagă de substanţe bioactive, cel puţin la fel de
importante pentru sănătatea noastră. Lumea plantelor furnizează un număr impresionant de
substanţe
active, aşa-numitele substanţe vegetale secundare, care, printer altele, au o puternică acţiune
anticancerigenă.
Iată câteva exemple:
Licopenul din roşii, cu o puternică acţiune anticancerigenă, în special împotriva neoplasmului de
prostată. Efectul protector începe cu 6 mg/zi. O roşie mijlocie conţine 3 mg. Se pare că licopenul
din roşiile fierte e şi mai bine utilizat. Un pahar de suc de roşii conţine între 15 şi 30 mg.
Glucosinatele, din ridichi, varză, conopidă, năsturel, ajutăsistemul imunitar în combaterea
infecţiilor şi a cancerului.
Fitoestrogenele, din soia, cereale, seminţe de in şi toate soiurile de varză şi de conopidă, inclusiv
broccoli, au o acţiune protectoare împotriva neoplaziilor în care există şi o componentă
hormonală, ca în cancerele de sân, uter şi prostată, dar şi în cel de colon.
Fitosterinele, care se găsesc în seminţele de floarea-soarelui, nuci, alune, susan, scad riscul
cancerului de intestin gros.
Flavonoidele, care se găsesc în coaja fructelor şi a zarzavaturilor de culoare roşie, galbenă şi
violet, în cireşe, vişine, fragi, căpşuni, mure, afine, mere, varză şi sfeclă roşie, cartofi, ardei şi
ceapă,
favorizează lupta împotriva infecţiilor şi a tumorilor.

8
Fenolii, care se găsesc în tărâţele cerealelor şi în nuci, împiedică dezvoltarea bacteriilor şi a
virusurilor, au o acţiune antioxidantă şi un efect protector împotriva infarctului miocardic.

9
Fig.1.

10
Suntem ceea ce mâncăm

“ Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai
multe ori, ultimii au mai mult succes. “ (Diderot)

În cursul vieţii, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente. Deci, nu e de mirare că

obiceiurile alimentare sunt decisive pentru sănătatea noastră.Se pare că drumul spre o sănătate
mai bună ocoleşte restaurantele fast-food, de tipul McDonald’s, raioanele cu carne, brânzeturi şi
dulciuri, conducându-ne înapoi, spre hrana dată iniţial omenirii: boabele de aur ale cerealelor,
vegetalele şi fructele. Concepţia că bolile civilizaţiei apusene sunt legate de stilul de viaţă şi că
ele pot fi prevenite reprezintă cea mai importantă descoperire medicală a
secolului XX. Pentru a schimba un obicei, trebuie să dorim schimbarea.
Obiceiurile vechi sunt comode şi, pentru a scăpa din braţele lor, e nevoie de o dorinţă puternică.
Dar dorinţa singură nu poate schimba vechile obiceiuri ale stilului de viaţă. Trebuie să ştim ce să
schimbăm şi să înţelegem de ce. Apoi trebuie un efort conştient pentru a pune în practică noul
mod de a trăi, care, cu timpul, va deveni ceva automat. „Alege ce este mai bun”, a spus Pitagora,
„şi obişnuinţa îl va face plăcut şi uşor.”

O dietă sănătoasă pentru toată viața

Principii:

1. Nu mai luati aminte la etichete

O alegere corectă pe baza etichetelor este aproape imposibilă, dacă nu știi să "descifrezi"
terminologia specifică.
Orice cifră este relativă, iar producătorii din industria alimentară sunt foarte selectivi în
legătură cu informațiile pe care aleg să le noteze pe ambalaj.
2. Mănânca de trei ori pe zi si
In general, e vorba despre o masă principală, o gustare sau o masă de tip prânz și un
mic dejun. E posibil să aveți nevoie de două gustari mai mici, cum ar fi un fruct, un

11
 sandviș mic sau o bucată de prăjitură, între două mese mici, în funcție de ritmul
organismului.
3. Alegeti proteine sărace în grăsimi
Pește, crustacee, carne roșie slabă, pui, vânat, ouă, toate acestea furnizează necesarul
de proteine al corpului fară un conținut dăunător de grăsimi.
4. Obișnuiți-vă să gătiți cu puțină grăsime
Puteți folosi unt, ulei de măsline, de alune sau de susan pentru a da gust mâncării, însă
încercați să folosiți cât mai puțin.
5. Mancați cât mai puține produse dulci
Prea mult zahăr întrerupe echilibrul energetic natural și poate produce dureri de cap. In
cantități mari, zahărul rafinat duce la schimbări bruște ale stării de spirit, hipoglicemie
sau diabet.
6. Beti între doi și trei litri de apă pe zi
Apa ajută fibrele din alimentație să se umfle și să-și îndeplinească sarcinile în
interiorul sistemului digestiv. Ajută la metabolizarea altor nutrienți din mâncare,
menține sănătatea pielii și părului și previne deshidratarea.
7. Incercați să nu beți mai mult de trei cețti de cafea, ceai sau cola
Toate aceste băuturi conțin cafeină, care înhibă absorbția vitaminelor și mineralelor,
determină corpul să excrete nutrienți vitali și interferează cu mecanismul energetic al
corpului.
8. Incearca să mănânci în mod regulat și să nu ai stomacul gol mai mult de cinci-șase
ore
Asta ajută stomacul să funcționeze eficient. Mâncatul regulat stabilizează
aprovizionarea cu enzime digestive, protejează stomacul de excesul de secreții acide si
îi permite să metabolizeze mâncarea în mod eficient, echilibrând nivelul energiei si
starea de spirit.
9. Consumă moderat alcool
Unele vinuri, cum ar fi cele roșii, tinere, conțin vitamine si minerale antioxidante care
reduc riscul de cancer și boli de inimă. Berea și șampania au si ele nutrienți benefici.
Băutul poate fi o parte foarte plăcuta a vietii, însă în exces poate produce probleme
ficatului, stării de spirit și nivelului energiei.

12
 10. Propune-ți să mănânci cinci porții de fructe și legume proaspete pe zi
Asta îi oferă organismului o bună sursă de vitamine, minerale și fibre necesare pentru
lupta împotriva bolilor.

Concluzii

1.Stilul de viaţă sănătos este un mod de viaţă de zi cu zi care întăreşte rezervele de energie ale
organismului, te ajută să îţi menţii starea de sănătate sau chiar să ţi-o îmbunătăţeşti.

2. O analiză a cercetării ştiinţifice precizează în mod clar că un stil de viaţă sănătos este un
concept multivariat care include următoarele elemente principale: alimentaţia, alăptatul la sân,
activitatea fizică / lipsa de mişcare, consumul / non-consumul de tutun, consumul / non-
consumul de alcool şi alte substanţe psihoactive, folosirea medicamentelor, starea de muncă şi
starea de odihnă (somn), comportamentul sexual, stresul şi capacitatea de a-l depăşi, obiceiurile
de igienă, controalele medicale periodice, orice alt comportament care îţi poate afecta sănătatea
(e.g., felul în care conduci maşina, punerea sau nu a centurii de siguranţă, implicarea în diverse
conflicte, expunerea prelungită la soare sau la solar, promovarea sporturilor, etc.).

3. Obezitatea sau supraponderabilitatea sunt definite prin indicele de masă corporală (BMI), care
rezultă din împărţirea masei corporale (exprimată în kilograme) la pătratul înălţimii (exprimată în
metri).

4. Dintre statele membre UE, cea mai scăzută incidenţă a obezităţii la populaţia cu vârsta de 18
ani sau peste 18 ani în anul 2014 s-a înregistrat în Romania (9.4%) şi Italia (10.7%), acestea
situându-se în faţa Olandei (13.3%), Belgiei şi Suediei (ambele 14.0%). La polul opus se află ţări
în care obezitatea s-a înregistrat la 1 din 4 adulţi, precum Malta (26.0%) şi la aproximativ 1 din 5
în Letonia (21.3%), Norvegia (24%), Ungaria (21.2%), Estonia (20.4%) şi Marea Britanie
(20.1%). Gradul de obezitate în Portugalia şi Lituania este aproape de media UE. În urma
rezultatelor studiilor naţionale şi regionale, cel mai important lucru de făcut pentru a îmbunătăţi
stilul de viaţă sănătos, în mod special la copii şi la cei în vârstă, este acela de a face mai multă
mişcare. Prin tradiţie, norvegienii se implică foarte mult în activităţile sportive în aer liber şi în
13
sport, în general. Deşi activităţile sportive joacă un rol important în dezvoltarea armonioasă a
copiilor, studiile recente arată că românii fac mai puţin sport, la fel şi copiii lor. Doar 36% dintre
tineri (15 - 21 de ani), 27% dintre adulţi şi 22% dintre oamenii în vârstă (65 - 84 de ani) sunt
activi fizic în Portugalia, şi respectă recomandările actuale ale OMS în ce priveşte mişcarea
pentru sănătate. 23,5% dintre copiii de 8-9 ani dedică nu mai mult de o zi pe săptămână jocurilor
de mişcare şi 33,8% nu mai mult de o zi exerciţiilor pentru o condiţie fizică bună (antrenament,
sport etc.) în Italia. Strategia naţională pentru promovarea activităţii fizice de lungă durată este
esenţială pentru a stimula mişcarea, precum şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate şi calitatea
vieţii la nivel naţional. Acest lucru ar îmbunătăţi starea de sănătate în rândul populaţiei, precum
şi starea mentală şi bunăstarea fizică. Obezitatea prezentă la copiii din Lituania este determinată
de doi factori: regimul alimentar neechilibrat şi lipsa de mişcare. În Portugalia, ca şi în alte ţări
dezvoltate, principalii factori ai mortalităţii şi morbidităţii sunt boli cauzate de alimentaţia şi
obiceiurile nesănătoase. Obezitatea este una dintre cele mai severe probleme de sănătate din
Uniunea Europenă, în secolul XXI. Portugalia este una dintre ţările în care supraponderabilitatea
şi obezitatea au cunoscut o creştere semnificativă în ultimele decenii. Deşi incidenţa obezităţii
printre adulţii din Portugalia este relativ scăzută comparativ cu alte ţări OECD, rata
suprapoderabilităţii din această ţară (la fete şi la băieţi) o depăşeşte pe cea a majorităţii statelor
OECD

5. Stilul de viaţă al familiei are un impact foarte mare asupra obezităţii la copii. Riscul de a avea
copii supraponderali şi obezi creşte semnificativ când cel puţin unul dintre părinţi este
supraponderal. Aceasta este o confirmare a rolului decisiv al modelului parental în crearea unui
stil de viaţă greşit la copii şi la adolescenţi. Familia este primul mediu în care stilul de viaţă
sănătos ar trebui să fie deprins. Din alt punct de vedere, mediul familial este primul în care poate
imprima un stil de viaţă greşit. De exemplu, privitul excesiv la TV, la calculator, la tabletă,
precum şi jocurile video sau consumul de alcool în contextul familial afectează în mod direct şi
într-un sens negativ comportamentul şi obiceiurile tinerelor generaţii, promovând un stil de viaţă
sedentar prin reducerea timpului săptămânal dedicat activităţilor în aer liber.

6. Posibilităţi pentru familii. Asistenţa medicală primară este asigurată de medicii de familie,
medicii internişti şi pediatri în toate ţările partenere. Societatea Italiană de Pediatrie oferă
materiale speciale pentru familii în scopul înlăturării obezităţii, proiecte pentru actualizarea

14
cunoştinţelor medicilor şi asistenţilor medicali în cadrul prevenirii obezităţii familiei,
organizează cursuri specifice pentru educaţia terapeutică a familiei în sensul combaterii acestei
boli. ―Ziua obezităţii‖ se organizează în fiecare an. Serviciile sociale din Norvegia dispun de
terapeuţi care au şi rolul de consilieri pentru familiile care întâmpină multiple dificultăţi, precum
probleme de comportament şi de sănătate.

7. Modele de educaţie în familie. De obicei, toţi membrii familiei, nu doar unul singur, au
probleme de obezitate, din cauza stilului de viaţă nesănătos şi a alimentaţiei nepotrivite. Copiii
pot oricând să-şi cumpere mâncare nesănătoasă de la magazinul şcolii. Acesta este motivul
pentru care educaţia în familie joacă un rol foarte important în prevenţia obezităţii la copii.

8. Formarea stilului de viaţă sănătos în şcoli. Specialiştii în asistenţă medicală primară sau
asistenţii medicali comunitari care au absolvit programul special de educaţie pentru sănătate (în
şcoli) lucrează în şcolile din Lituania. În şcolile din Norvegia, există doar două categorii
profesionale care lucrează în domeniul stilului de viaţă sănătos: asistenţii medicali şi profesorii
de educaţie fizică.

15
Bibliografie

1. ―Research on the peculiarities of students‘ nutrition― L. Samsonienė, V. Zimnicka

2. Andrius Norkus ―Healthy lifestyle in Lithuanian Student population: Educational diagnostic
approach‖ 3. D. Dučinskienė, R. Kalėdienė, J. Petrauskienė ―Quality of life among Lithuanian
University students‖ 4.
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_reports/150EN.pdf
5. http://internalmedicine.imedpub.com/eating-habits-and-influential-factors-for-
mothersandchildren-in-romania.pdf
6. http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/1942602X12460891
7. http://rjp.com.ro/articles/2016.1/Pedia_Nr-1_2016_Art-10-en.pdf
8. http://ro.sodexo.com/en/home/media/noutati/newsListArea/noutati/programul-national-
desanatate-p.html
9. http://stiri.tvr.ro/semneaza-peti-ia-pentru-introducerea-orelor-de-nutri-ie-in-coli-lupta-
alaturide-televiziunea-romana-impotriva-obezita-ii-infantile_818489_comentarii.html#view
10. http://worldschool2017.com/wp-content/uploads/2017/09/Research-Booklet-ROMANIA.pdf
11. http://www.epicentro.iss.it/okkioallasalute/dati2016.asp

16