Universitatea din Petroșani

Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică

Departamentul de Automatică și Informatică Aplicată

Referat la disciplina Automatizări Industriale

Reglarea automată a temperaturii în sistemul dorit

Student în grupa A41: Profesor îndrumător:

Chirilă Andrei-Marian Conf.univ.dr.ing. Stoicuța Olimpiu

Petroșani 2020
 Reglarea automată a temperaturii în sistemul dorit

Temperatura este mărimea care caracterizează starea de încălzire a unui corp. Măsurarea
temperaturii se face cu ajutorul termometrelor. Măsurarea temperaturii este o problemă legată de
definirea acestei mărimi cât şi de utilizarea unor scări de temperatură adecvate metodelor
practice de măsurare. Se lucrează în general cu două noţiuni:
• temperatură empirică (practică) – prin care se înţelege un parametru termic care are
proprietatea că într-un sistem izolat format din mai multe corpuri în contact termic, condiţia
necesară şi suficientă de echilibru este ca toate corpurile să aibă aceeaşi valoare a temperaturii;
• temperatură absolută (termodinamică) - prin care se înţelege factorul de
proporţionalitate al schimbului de energie prin efect termic pentru fiecare corp dintr-un sistem
termodinamic.
Pentru măsurarea temperaturilor se defineşte o scară precisă cu valori stabile şi
reproductibile între care să fie stabilite relaţiile de interpolare şi care să fie cât mai apropiată de
scara termodinamică de temperatură derivată din legile termodinamicii. Unitatea de măsură In
Sistemul International (SI) este Kelvinul (K). Temperatura 0 K este numită zero absolut şi este
punctul in care moleculele şi atomii au cea mai mică energie termică. Se mai folosesc alte două
scări de temperatură: scara Fahrenheit în Statele Unite şi scara Celsius în ţările europene.

Măsurarea electrică a temperaturii prezintă importanţă în ceea ce priveşte mărimile

termice, indirect putând fi folosită la măsurarea debitelor, a presiunilor joase, a valorii efective a
tensiunilor şi curenţilor. Temperatura de măsurat nu este identică cu temperatura măsurată din
cauza efectuării unor schimburi de căldură între mediu şi traductor. Termoelectricitatea este
relaţia dintre temperatura unei substanţe şi energia electrică. În anumite condiţii, energia electrică
şi căldura pot fi convertite reciproc. Dacă variaţiile energiei electrice datorate conversiei energiei
termice pot fi măsurate, acestea pot fi corelate cu temperatura substanţei.

Atunci când o pereche de două metale diferite sunt sudate formând o buclă închisă, iar
cele două joncţiuni se află la temperaturi diferite, bucla va fi parcursă de un curent electric a
cărui intensitate depinde de diferenţa dintre temperaturile joncţiunilor. Acesta este efectul

Petroșani 2020
Seebeck care este folosit pentru măsurarea temperaturilor. Efectul Seebeck constă în apariţia
unei tensiuni electromotoare nete într-un circuit cu două joncţiuni între metale diferite, aflate la
temperaturi diferite. Pentru aceleaşi două metale diferite şi o aceeaşi diferenţă de temperatură
dintre joncţiuni, tensiunea electromotoare netă (suma algebrică a celor două t.e.m.) este aceeaşi.
Ea poate fi măsurată şi calibrată în unităţi de masură a temperaturii.
Dacă cele două joncţiuni se află la aceeaşi temperatură, tensiunea electromotoare netă
este nulă. În momentul în care temperatura uneia dintre cele două joncţiuni începe să se schimbe,
apare o temperatură netă , care este cu atât mai mare cu cât diferenţa dintre temperaturi este mai
mare. Acesta este principiul pe care se bazează funcţionarea termocuplului.

Termocuplul este compus din două fire metalice diferite sudate, astfel încât să formeze un
circuit închis Sonda propriu-zisă este reprezentată de una din joncţiuni (joncţiunea de măsură sau
joncţiunea caldă) care poate fi pusă într-o manta protectoare. Ea este plasată în mediul a cărui
temperatură vrem să o măsurăm. Mărimea şi sensul curentului care va parcurge circuitul atunci
câd joncţiunile se află la temperaturi diferite depinde de diferenţa de temperatură şi de tipul
metalelor folosite.
De regulă, temperature rezultantă este mică (de ordinul mV). Un voltmetru conectat în
circuit reprezintă „ieşirea” pentru utilizator şi este calibrat în unităţi de temperatură. Pentru o
bună acurateţe a rezultatelor, cea de a doua joncţiune (joncţiunea de referinţă sau joncţiunea
rece) trebuie menţinută la o temperatură constantă, eliminând astfel erorile datorate driftului
termic. Joncţiunea de referinţă este denumită şi joncţiune rece, chiar dacă temperatura ei (de
regulă 0o C) poate fi mai mare decât temperatura joncţiunii de măsură. Temperatura rezultantă
nu este influenţată de dimensiunile conductorilor, de ariile suprafeţelor joncţiunilor sau de modul
în care sunt sudate metalele. Metalele tipice folosite pentru construcţia termocuplurilor sunt
rodiul, aliajele de nichel şi crom, aliajele de aluminiu şi nichel sau aliajele de nichel şi cupru.
Metalele care se împerechează cu acestea sunt platina, cuprul şi fierul. Incinta de protecţie în
care este introdusă joncţiunea de măsură trebuie să fie rezistentă din punct de vedere mecanic şi
la mediile corozive. În tabel sunt prezentate tipurile de termocupluri şi caracteristicile lor,
precum şi notaţiile internaţionale folosite pentru ele.

Petroșani 2020
 Termocuplurile sunt folosite pe scară largă la măsurarea temperaturilor solidelor,
lichidelor sau gazelor:
• în furnale
• metale topite
• în reactoare nucleare
• monitorizarea temperaturii în timpul operaţiilor medicale
• măsurarea temperaturii obiectelor foarte mici, de exemplu a componentelor electronice
semiconductoare
În general, ele sunt ieftine şi versatile. Utilizând termocupluri se pot măsura temperaturi
de la - 265o C până la 2300o C, cu o precizie care depinde de felul de metalelor folosite pentru
construcţia lor. Dintre senzorii cu care temperatura se măsoară direct, termocuplurile acoperă cel
mai larg domeniu de temperaturi. Ele răspund destul de rapid la variaţiile de temperatură dar au o
acurateţe mai mică decât termometrele cu rezistenţă metalică.
Toate sistemele de reglare a temperaturii se pot considera sisteme de reglare ale
transferului de căldura. Din cauza caracteristicilor acestui transfer, procesele respective au
constante de timp mai mari decât ale proceselor în care se reglează debitul, presiunea sau nivelul.
Aceste procese prezintă o serie de trăsături specifice:
• reprezintă de regulă sisteme stabile în buclă deschisă
• relațiile dintre mărimile ce caracterizează o instalație termică sunt de obicei funcții
continue line, care pot fi liniarizate cu usurință
• nu conțin de regulă elemente oscilante, adică ecuațiile lor caracteristice, obținute în
urma liniarizării, au numai rădăcini reale negative
• reprezintă sisteme filtrante care atenuează puternic oscilațiile de frecvență înaltă

Petroșani 2020
 • prezența timpului mort se face simțită în special în instalațiile în care se încălzesc
fluide. Intârzierile care apar în măsurarea temperaturii sunt de asemenea un factor important.
Traductoarele de temperatură sunt de obicei introduse într-un tub de protecție pentru a
efectua înlocuiri în caz de defectare fără întreruperea procesului. Viteza de răspuns a elementului
de măsurare a temperaturii depinde de felul în care este realizat, de materialul tubului de
protecție și de natura și viteza fluidului în care este introdus. Traductorul de temperatură trebuie
de asemenea montat în locul unde coeficientul de transfer al căldurii este cel mai mare posibil.
Procesele care au constante de timp și timp mort mici pot fi reglate cu sisteme dotate cu
regulatoare bipoziționale.

Reglarea bipozițională se utilizează în special la procesele cu încălzire electrică, la

cuptoarele cu tuburi radiante și în cuptoarele cu flacără în care nu se reglează presiunea în
cuptor. Sistemul de reglare bipozițional cu zona de histerezis poate să realizeze reglarea
temperaturii cu o abatere de 1% față de mărimea de referință. Când diferența dintre temperatura
maximă dezvoltată de instalație și temperatura de lucru (sau diferența dintre puterea maximă a
instalației și sarcina curentă) este mare, transferul de căldură este intens și o reglare bipoziționala
are oscilații mari de amplitudine. În acest caz se recomandă utilizarea unor regulatoare liniare cu
structură PI sau PID.

Regulatoarele de tip PI sunt cel mai frecvent utilizate, în special când perturbațiile de
sarcină sunt mari și frecvente. Regulatoarele PID sunt indicate în cele mai multe reglări de
temperatură în care constantele de timp sunt mari. În cadrul experimentărilor realizate pe acest
sistem se pot utiliza pentru reglarea temperaturii trei tipuri de echpamente:
• regulatoare electronice continue cu structura PID (cu ieșire continuă și cu ieșire
discontinuă )
• regulator numeric configurat pentru algoritm bipozitional sau algoritm PID
• calculator PC cu placa de achiziție cu programe pentru reglare bipoziționala sau reglare
cu algoritm PID numeric sau algoritmi optimali
Sistemele de reglare automată a temperaturii sunt printre cele mai utilizate atât în
economie cât şi în aplicaţii casnice. Din punct de vedere al destinaţie sistemele de reglare
automată a temperaturii pot fi sisteme pentru instalaţii frigorifice sau sisteme pentru instalaţii de
încălzire.
În multe situaţii, schemele pentru măsurarea temperaturii sunt incluse în bucle de reglare
a temperaturii pentru incinte termostate. Dacă încălzirea se face electric, nu este indicat ca
alimentarea schemei de măsurare să se facă de la aceeaşi sursă de putere ca şi rezistorul de
încălzire, deoarece pot apare cuplaje parazite importante, care măresc histerezisul temperaturii
reglate. În acest caz este indicat ca alimentarea pentru încălzire să se realizeze în curent
alterenativ, iar alimentarea schemei de măsurare în curent continuu. În cele mai simple instalaţii
termice, schema bloc a unui sistem de reglare a temperaturii este cea din figura de mai jos.
Sistemele de reglare a temperaturii din instalaţiile frigorifice sunt realizate, în majoritatea
cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate cu acţiune continuă sau cu regulator

Petroșani 2020
bipoziţional. În instalaţiile termice la care timpul mort este mare, este necesară utilizarea
sistemelor de reglare cu regulator PID sau PI. În unele situaţii, când timpul mort este foarte mare
(Tm > T), se impune utilizarea unor regulatoare speciale (cu acţiune prin impulsuri).

Temperatura t din incinta 1 este realizată prin intermediul serpentinei 2, parcursă

de agent termic (atunci când t > t0, unde t0 este temperatura mediului ambiant) sau de
agent de răcire (atunci când t < t0). Dacă temperatura t are tendinţa să crească, regulatorul
R comandă micşorarea secţiunii de trecere a organului de reglare – în cazul instalaţiilor
de încălzire – sau mărirea secţiunii de trecere – în cazul instalaţiilor frigorifice. Pentru
obţinerea unor performanţe superioare la reglarea automată a temperaturii se poate adopta
un sistem de reglare în cascadă

Petroșani 2020
 Bucla de reglare automată a temperaturii, conţinând traductorul de temperatură
Tr1 şi regulatorul R1, include o buclă de reglare a debitului, formată din traductorul de
debit Tr2, regulatorul R2 şi elementul de execuţie EE. Dacă temperatura t tinde să scadă
faţă de valoarea prescrisă, regulatorul de temperatură R1 impune o valoare prescrisă mai
mare la regulatorul de debit R2. Bucla de reglare interioară stabileşte debitul la noua
valoare prescrisă, astfel încât temperatura t creşte, revenind la valoarea impusă. Sistemul
de reglare în cascadă reacţionează foarte eficace la o perturbaţie de tipul unei variaţii a
presiunii agentului termic la intrare. Dacă presiunea creşte brusc, creşte şi debitul
agentului termic, existând tendinţa ca temperatura t să crească. Creşterea debitului este
sesizată de traductorul Tr2 şi, în consecinţă, regulatorul R2 acţionează imediat, dând
comanda de micşorare a secţiunii de trecere a organului de reglare. Debitul este adus la
valoarea impusă înainte ca temperatura din incintă să aibă variaţii importante

Programul afferent reglării automate a temperaturii în sistemul dorit:

Petroșani 2020
 Bibliogragie:
https://electromatic.ro/
http://ac.upg-ploiesti.ro/cursuri/tra/curs_tra.pdfhttps://
laurentiualboteanu.files.wordpress.com/2016/02/l5.pdf
https://eprofu.ro/docs/mm/12/sisteme-reglare-automat%C4%83/fisa%20de
%20documentare%209%20-%20Traductoare%20de%20temperatura.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Automatizare
SENZORI_SI_TRADUCTOARE_-_NOTE_DE_CURS - Nicolae Pătrășcoiu

Petroșani 2020