Facultatea de Drept

Referat :

Disciplina: Dreptul administrativ

Profesor:

Tema: IZVOARELE SCRISE ALE DREPTULUI

ADMINISTRATIV

Student:

Anul II
 IZVOARELE SCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Izvoarele scrise prezintă o determinare constituțională, Constituția fiind primul dintre acestea.
În raport de forța juridică, izvoarele scrise ale dreptului sunt:
- Constituția
- Legile (constituționale, organice sau ordinare)
- Decretele în vigoare adoptate de Consiliul de Stat;
- Ordonanțele Guvernului
- Hotărârile Guvernului
- Actele administrației centrale de specialitate
- Ordinele prefecților
- Hotărârile Consiliului județean
- Hotărârile Consiliului local
- Dispozițiile primarului
- Dispozițiile președintelui consiliului județean
- Tratatele internaționale
Constituția și legile constituționale
Constituția este principalul izvor de drept administrativ datorită caracterului de lege
fundamentală a statului.
Nu toate dispozițiile constituționale sunt izvoare de drept administrativ și doar cele care se
referă la organizarea și funcționarea celor mai importante autorități ale administrației publice, cele care
privesc drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățeanului a căror realizare revine administrației
publice cu alte autorități, precum și cu cetățenii, etc.
Constituția este cel mai important izvor de drept administrativ, pentru următoarele considerente:
- Constituția consacră principiile cu caracter general care guvernează statul român;
- Constituția reglementează principiile și instituțiile fundamentale privind administrația
publică în mod expres;
- Constituția consacră izvoarele propriu-zile ale dreptului administrativ, prevăzându-le sau
trimițând la actul normativ care urmează să le prevadă.
Legile constituționale sunt legi care vizează orice prevedere din legea fundamentală, cu
excepția acelora care constituie o limită de revizuire a Constituției.
 Legile organice sunt legile care pot fi adoptate doar în materiile expres prevăzute de
Constituție. Sunt izvoare de drept administrativ doar în măsura în care reglementează raporturi de drept
administrativ.
Legile ordinare reprezintă regula în raport cu legile organice, putând fi adoptate în orice
domeniu specific activității de legiferare, cu excepția domeniilor legii organice.
Legile ordinare sunt izvoare de drept administrativ numai în măsura în care reglementează
relațiile sociale ce fac domeniul administrației publice.
Decretele în vigoare ale fostului Consiliu de Stat
Decretele fostului Consiliu de Stat reprezentau acte normative cu forță juridică situată imediat
după lege1.
Unele dintre ele sunt încă în vigoare, deci, produc efecte juridice.
Ordonanțele Guvernului, simple sau de urgență cu regimul lor specific consacrat de art. 115
din Constituția României, acte normative cu forță juridică egală cu a legii, având o natură juridică
specială, pot fi calificate ca izvoare de drept administrativ dacă avem în vedere organul emitent. Ele pot
fi și izvoare ale altor ramuri ale dreptului, în funcție de obiectul lor de reglementare.
Hotărârile Guvernului
Sunt emise pentru organizarea executării legilor.
Reprezintă actele prin care Guvernul își exercită rolul constituțional (art. 102, alin (1)), privind
conducerea generală a administrației publice.
Prin HG se reglementează relațiile sociale care sunt, prin natura lor, menite să pună în aplicare,
să realizeze în practică, conținutul legilor și celelalte acte administrative ale legii.
Prin natura lor, ca acte administrative, pro fi atacate în fața instanței de contencios
administrativ2.
Actele administrației centrale de specialitate ( ordine, instrucțiuni, precizări, rapoarte)
Aceste constituie izvoare scrise ale dreptului administrativ în măsura în care prin ele se
reglementează chestiuni din sfera administrației publice.
Conform articolului 78 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă: ”ordinele,
instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul legal stabilit de actele de bază
și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină acestora”.
Ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ care emană de la organele centrale de specialitate
trebuie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 Ordinele prefecților
Conform Legii de organizare și funcționare nr. 340/2004, republicată, prefectul pentru a-și
îndeplini sarcinile, emite ordine.
Aceste ordine pot fi cu caracter normativ dar și cu caracter individual.
Hotărârile Consiliului județean
Potrivit art. 97, alin (1) din Legea 215/2001, republicată, pentru a-și exercita atribuțiile,
Consiliul județean emite hotărâri, care pot avea caracter normativ sau caracter individual. Hotărârile
Consiliului județean sunt semnate de președintele consiliului județean și se consemnează pentru
legalitate de secretarul județului. În cazul lipsei președintelui, hotărârile sunt semnate de
vicepreședintele care a condus ședința.
Hotărârile Consiliului local
În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul local, adoptă hotărâri care pot avea caracter normativ
sau caracter individual.
Legea prevede că anumite categorii de hotărâri se pot adopta cu cel puțin două treimi din
numărul consilierilor în funcție (hotărârile care privesc patrimoniul), sau cu votul majorității
consilierilor în funcție (hotărârile privind: bugetul local, contractele de împrumuturi, cele prin care se
stabilesc impozitele și taxele locale, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională sau
zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localității și
amenajarea teritorială, asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu organizații
neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine).
Dispozițiile primarului
Actele pe care le emite primarul pentru a-și exercita atribuțiile sale poartă denumirea de
dispoziții. Acestea pot fi cu caracter normativ sau cu caracter individual.
Conform art. 115 alin (70 din Legea 215/2001, republicată: ”dispozițiile primarului, hotărârile
consiliului local și ale consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate exercitat de prefect, în
condițiile legii care îi reglementează activitatea”.
Dispozițiile președintelui consiliului județean
Actele emise de președintele consiliului județean poartă denumirea de dispoziții, care pot avea
caracter normativ sau caracter individual
Tratatele internaționale
Reprezintă izvoare ale dreptului administrativ numai dacă îndeplinesc următoarele trei condiții:
- să fie de aplicație directă, nemijlocită;
 - să fi fost ratificate conform dispozițiilor constituționale (art. 91, alin (1) din Constituție);
- să cuprindă reglementări ale relațiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ.
Principiile care guvernează relațiile dintre dreptul internațional și dreptul intern al fiecărui stat
european diferă. Conform M. Fromont, doar raporturile dintre dreptul comunitar al Uniunii Europene și
dreptul național au făcut obiectul unei uniformizări, fondată pe două principii: principiul aplicabilității
imediate și întâietatea majorității comunitare.
 BIBLIOGRAFIE

1. Verginia Vedinaș, Drept administrative, Ediția a IX-a, Editura Universul Juridic, București,
2015;
2. N. Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. Actami București, 1994;
3. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Ed. All Beck, București, 2001;