Strategia Sinmihaiu Roman 2015 - 2020

Strategia de dezvoltare locală
a comunei Sînmihaiu Român

pentru perioada 2015 - 2020
Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

pentru perioada 2015-2020
1
CUPRINS
I. INIŢIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ............................................. 4

1. Rolul şi locul administraţiei publice locale în procesul de dezvoltare locală ........................... 6
II. PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI
JUDEȚEAN................................................................................................................................... 8
1. Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă (EUROPA 2020) ........................................ 8
2. Cadrul Strategic Național de Reformă ................................................................................ 11
3. Acordul de parteneriat 2014 - 2020..................................................................................... 12
4. Cadrul strategic național pentru dezvoltare regională .......................................................... 15
5. Cadrul strategic privind Programul Național de Dezvoltare Rurală ...................................... 17
6. Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020 ...................................... 23
7. Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Timiș 2015-2020/2023...................... 31
III. ÎNCADRAREA COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN ÎN JUDEȚUL TIMIȘ............................. 46
1. Așezare, suprafață și populație ........................................................................................... 46
2. Relieful județului Timiș ..................................................................................................... 49
3. Rețeaua hidrografică .......................................................................................................... 51
4. Clima ................................................................................................................................ 52
5. Resurse naturale ................................................................................................................ 53
6. Flora și fauna ..................................................................................................................... 54
IV. VEDERE DE ANSAMBLU ASUPRA COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN ............................ 55
1. Cadrul istoric ..................................................................................................................... 55
2. Așezarea geografică, suprafața și relieful ............................................................................ 57
3. Clima ................................................................................................................................ 58
4. Flora și fauna ..................................................................................................................... 59
5. Structura socio-demografică a populației ............................................................................ 59
6. Infrastructura ..................................................................................................................... 62
7. Potențialul economic.......................................................................................................... 69
8. Agricultura ........................................................................................................................ 71
9. Turism și zone de recreere.................................................................................................. 75
10. Educația ......................................................................................................................... 77
11. Domeniul sanitar și social ............................................................................................... 80
12. Patrimoniul cultural ........................................................................................................ 81
13. Monumente istorice și situri arheologice ......................................................................... 84
14. Înfrățiri și asocieri .......................................................................................................... 84
V. ANALIZA SWOT................................................................................................................. 87
1. Economie și dezvoltare rurală ............................................................................................ 87
2. Agricultură ........................................................................................................................ 89
3. Infrastructură ..................................................................................................................... 91
4. Mediu................................................................................................................................ 92
5. Turism, cultură și tradiții .................................................................................................... 93
6. Educație și sport ................................................................................................................ 94
7. Sistemul sanitar și social .................................................................................................... 95
8. Administrația publică și ONG-uri ....................................................................................... 96
VI. DIRECȚII STRATEGICE ȘI PROGRAME OPERAȚIONALE/PROIECTE .......................... 99

2
1. Economie și dezvoltare rurală .......................................................................................... 100
2. Agricultură ...................................................................................................................... 104
3. Infrastructura ................................................................................................................... 108
4. Mediu.............................................................................................................................. 115
5. Turism, cultură și tradiții .................................................................................................. 119
6. Educație și sport .............................................................................................................. 127
7. Sistemul sanitar și social .................................................................................................. 133
8. Administrație publică și ONG-uri ..................................................................................... 137
VII. MONITORIZARE, EVALUARE ȘI AUDIT ....................................................................... 149
1. Poziţia evaluării în ciclul planificare-evaluare ................................................................... 149
2. Etapele evaluării .............................................................................................................. 150
3. Indicatori ......................................................................................................................... 152
VIII. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 153

3
I. INIŢIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ
Prezentul document reprezintă strategia de dezvoltare locală a comunei

Sînmihaiu Român, județul Timiș, pentru perioada 2015  2020.
Strategia de dezvoltare a Comunei Sînmihaiu Român prezintă o viziune clară și

bine stabilită a obiectivelor, proiectelor strategice și a căilor de realizare a acestora,
fiind un document important pentru dezvoltarea viitoare a comunei.
La baza planificării și elaborării documentului au stat necesitățile locale actuale

ale locuitorilor comunei Sînmihaiu Român. Acest document s-a realizat prin
parcurgerea unui proces de elaborare complex care a implicat utilizarea unor
instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale
comunei și, în baza acestora, selectarea domeniilor prioritare și tipurilor de aplicare
pentru perioada vizată de aceasta.
Cunoaşterea problemelor comunităţii şi modalitatea de satisfacere a necesităţilor

percepute dinspre cetăţenii comunei a făcut necesară o programare a priorităţilor de
dezvoltare a comunei pe termen mediu și lung.
Creșterea spiritului de inițiativă nu se putea realiza fără participarea populaţiei

la elaborarea planului strategic de dezvoltare locală. Cetățenii comunității trebuie sa
devină responsabili și să respectă deciziile luate, pentru întreg procesul de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare este un instrument de utilitate publică cu caracter

programatic, ce poate fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit.

4
Strategia permite focalizarea și ajustarea continuă a eforturilor administrației
publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor comunei Sînmihaiu
Român și către creșterea calității vieții acestora.
Aplicarea strategiei de dezvoltare locală va trebui realizată cu participarea

tuturor factorilor locali, ceea ce va duce la dezvoltarea parteneriatului dintre
administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi mediului de afaceri. Scopul
comun și final al oricărei asocieri de acest gen este rezolvarea problemelor
comunității.
Strategia de dezvoltare a comunei Sînmihaiu Român este un instrument util al

autorității publice locale din următoarele perspective:
 permite identificarea nevoilor de dezvoltare, a potențialului de dezvoltare a zonei;

 permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcționarea acestora către prioritățile
de dezvoltare stabilite;
 permite identificarea unor soluții la problemele cu care se confruntă și
operaționalizarea acestora;
 permite atragerea de fonduri din surse rambursabile și/ sau nerambursabile;
 permite transparența decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de
consultare publică.
Dezvoltarea locală a comunei se bazează pe considerente reprezentate prin

autonomie, descentralizare, desconcentrare, subsidiaritate, adiţionare, transparenţă,
programe și parteneriat.
Administraţia publică locală a comunei a înţeles necesitatea elaborării planului

de dezvoltare locală al comunei în vederea unei dezvoltări durabile a localităţii.

5
1. Rolul şi locul administraţiei publice locale în procesul de dezvoltare locală
Una din atribuţiile fundamentale ale administraţii publice o constituie

implicarea ei în domeniul dezvoltării locale, cu toate ipostazele pe care aceasta le
presupune: dezvoltare politică, dezvoltare economică, dezvoltare socială, dezvoltare
cultural-sportivă, dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului, modernizarea și
dezvoltarea infrastructurii etc.
Dezvoltarea locală, în contextul actual al schimbărilor, al restructurării

economice şi administrative, trebuie să fie văzută ca un proces dependent de inovaţie
şi antreprenoriat, sprijinit de mecanisme societale şi structuri instituţionale flexibile,
cu un grad ridicat de cooperare şi interacţiune locală și centrală.
Scopul reprezentanților Primăriei Comunei Sînmihaiu Român este acela de a

îmbunătăți permanent calitatea serviciilor publice, astfel încât să asigure cetățenilor
comunei condițiile necesare cel puțin unui trai decent, prin identificarea celor mai
eficiente modalităţi de gestionare a acestora.
Managementul organismelor administrative vizează profesionalism în

concentrarea autorităţii şi funcţionarea unitară a structurilor publice, exercitarea
funcţiilor administrative implicând o cunoaştere specializată a serviciilor publice.
Progresul economic şi social implică dezvoltarea locală sub toate aspectele, ceea
ce presupune extinderea atribuţiilor administraţiei publice datorată creşterii
aşteptărilor cetăţeanului. Toate acestea impun necesitatea unei abordări competente a
problemelor comunităţii. Legea administraţiei publice locale (Legea nr. 215/2001)
precizează: "administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează
şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor
publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al

6
consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit”. [Art.2
(l)].
Serviciile furnizate de Primăria Comunei Sînmihaiu Român cetăţenilor săi se

bazează pe principii de egalitate, imparţialitate, continuitate, transparenţă, consultare.
Abordarea autorității locale în ceea ce privește dezvoltarea locală constă în

implementare unei politici bazate pe orientarea spre cetăţean. Dezvoltarea locală
specifică comunei definește și satisface nevoile celor pentru care a fost creată,
respectiv cetățenii ei.
Cetăţenii comunei sunt principalii "clienţi" ai dezvoltării locale. Eforturile de

dezvoltare locală duc la maximizarea beneficiilor tuturor părţilor implicate, fie ele
firme sau comunităţi.
Atât Primăria comunei, cât și Consiliul local ca autoritate deliberativă au un

interes comun de a identifica și planifica acțiunile și măsurile viitoare, astfel încât prin
valorificarea potențialului local și a oportunităților existente să îmbunătățească
semnificativ situația actuală a comunei. Acest lucru se materializează prin elaborarea
și implementarea Strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2015-2020, atât prin
accesarea fondurilor europene, cât și prin utilizarea fondurilor locale.
Ca urmare a unei analize riguroase a situației locale specifice și a unui

proces de consultare a cetățenilor, prin Strategia de dezvoltare locală s-a dorit
prioritizarea clară a inițiativelor de dezvoltare locală, astfel încât să fie
maximizat impactul socio-economic al investițiilor, în contextul resurselor
limitate disponibile în orizontul de timp 2020 și încadrării în obiectivele și
direcțiile de dezvoltare de la nivel european, național, regional și județean.

7
II. PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL,
REGIONAL ȘI JUDEȚEAN
Elementele strategice de dezvoltare locală nu se pot fundamenta decât ținând

cont de orientările strategice de la nivel european, național, regional și județean.
Strategia a fost concepută pe tipologia socio-economică, nevoile și potențialul

de dezvoltare al comunei Sînmihaiu Român, evidențiind corespondența cu Cadrul
strategic european de dezvoltare durabilă (Europa 2020), Cadrul Strategic
Național de Reformă, Acordul de parteneriat 2014 - 2020, Strategia Națională de
Dezvoltare Regională 2014 - 2020, Planul Național de Dezvoltare Rurală, Planul
de dezvoltare regională 2014 – 2020 al Regiunii Vest și Strategia de dezvoltare
economico-socială a județului Timiș, 2015-2020/2023.
1. Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă (EUROPA 2020)
Europa 2020 este strategia pe următorul deceniu prin care Uniunea Europeană
își propune să sprijine creșterea economică și ocuparea forței de muncă, începută în
anul 2010.
Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă are ca obiectiv depășirea crizei

din care economiile naționale sunt în proces de revenire.
Europa 2020 propune trei priorități:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

8
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată
a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitul anului 2020, Uniunea Europeană şi-
a fixat cinci obiective esenţiale:
 Ocuparea forţei de muncă prin care se dorește realizarea unei rate de ocupare a
forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de
ani;
 Cercetare şi dezvoltare prin care se dorește alocarea a 3% din PIB-ul Uniunii
Europene pentru cercetare şi dezvoltare;
 Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei. Acest obiectiv are ca
scop:
o reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în
condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990,
o creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% și
o creşterea cu 20% a eficienţei energetice;
 Educație prin care se dorește
o reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii și
o creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul
populaţiei în vârstă de 30-34 de ani.
 Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale prin care se dorește reducerea
cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere
de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Pentru a stimula realizarea de progrese Comisia Europeană prezintă șapte

inițiative emblematice:

9
– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la
finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea
transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de
muncă;
– „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație
și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor
de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață
digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini
trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor
regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova
eficiența energetică;
– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul
de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale
solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
– „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza
piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea
competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare
pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de
muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie
distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială

10
să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în
societate.
2. Cadrul Strategic Național de Reformă
Strategia Europa 2020 permite statelor membre să își dezvolte propriile strategii
de reîntoarcere la o creștere economică durabilă și la sustenabilitatea finanțelor
publice.
Pentru România, Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă

platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică, în
concordanţă cu politicile Uniunii Europene. Anual, după publicarea de către Comisia
Europeană a Analizei Anuale a Creşterii, România are obligaţia de a prezenta versiuni
actualizate ale PNR.
Programul Naţional de Reformă 2015 (PNR 2015) defineşte reformele şi

priorităţile de dezvoltare economică a României pentru 2015-2016, în concordanţă
cu Strategia Europa 2020 şi cu documentele rezultate din Semestrul European 2015.
Conform acestui document strategic, priorităţile Guvernului României rămân în
continuare legate de relansarea economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea
sustenabilităţii finanţelor publice.
În vederea atingerii obiectivelor naționale stabilite în cadrul PNR 2015,

România a obținut aprobarea Acordului de parteneriat 2014-2020, prin care stabilește
prioritățile de finanțare din fonduri europene structurale și de investiții.

11
3. Acordul de parteneriat 2014 - 2020
Acordul de parteneriat cu România stabileşte strategia de utilizare optimă, în

întreaga ţară, a fondurilor structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020.
Prin acest document Guvernul României și-a propus ca obiectiv global reducere
discrepanțelor de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale
UE.
Acordul de parteneriat cuprinde cinci fonduri structurale și de investiții

europene:
 Fondul european de dezvoltare regională;

 Fondul de coeziune;
 Fondul social european;
 Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.
Aceste fonduri sunt foarte importante pentru capacitatea României de a face față
provocărilor în materie de dezvoltare pe termen mediu și lung. Acestea vor mobiliza
finanțări publice și private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de
muncă și vor reduce decalajele regionale și sociale existente în România.
Investițiile vor fi direcționate către:

- stimularea activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor;
- stimularea creșterii și creării de locuri de muncă,
- îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a
calității învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a
investițiilor private;
- dezvoltarea sectorului agricol;

12
- capitalul uman și susținerea accesului populației pe piața muncii,
- combaterea șomajului în rândul tinerilor;
- îmbunătățirea sistemelor de educație și formare;
- sectorul sănătății;
- îmbunătățirea calității administrației publice naționale;
- extinderea și modernizarea infrastructurii de transport,
- sectorul deșeurilor, al apei și al apei uzate;
- creșterea gradului de inovare și a competitivității în sectorul agroalimentar;
- gestionarea atentă a resurselor naturale, centrată pe conservarea bogatei
biodiversității naturale a României și pe promovarea gestionării durabile a
terenurilor agricole și forestiere;
- modernizarea infrastructurii de bază și ameliorarea accesului la servicii, în
vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării
precondițiilor pentru dezvoltare locală.
Investițiile în aceste domenii vor fi esențiale pentru sprijinirea României în
sensul ca aceasta să răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor
specifice țării, precum și reformelor de politică aferente din sectoarele educației,
ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și administrației publice.
Bugetul în perioada 2014-2020 și fondurile alocate României sunt de

aproximativ 22,4 miliarde euro în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de
coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane euro din inițiativa privind ocuparea
forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE).
Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi

8 miliarde euro din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

13
Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică
la aproximativ 168 milioane euro.
Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 6 programe

operaționale, cu 1 program mai puțin în comparație cu perioada 2007-2013:
 Programul pentru competitivitate (FEDR);

 Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și energie),
finanțat din FEDR și din Fondul de coeziune;
 Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale;
 Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea fondurilor
ESI;
 Programul privind capitalul uman (FSE), care abordează prioritățile din domeniul
ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale;
 Programul privind capacitatea administrativă (FSE), care abordează reforma
administrativă și sprijinul pentru instituțiile publice;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român pentru

perioada 2015-2020, are o viziune comună cu cele 5 obiective esențiale
precum și cu cele 7 inițiative emblematice ale Uniunii Europene stabilite
pentru sfârșitul anului 2020, menționate mai sus, aceea de a crea un
cadru de dezvoltare durabilă prin promovarea unei economii eficiente și
competitive din punct de vedere al utilizării resurselor, cu o rată
ridicată a ocupării forței de muncă și o scădere a gradului de sărăcie și
asigurarea incluziunii sociale a persoanelor aflate în situație de risc.

14
4. Cadrul strategic național pentru dezvoltare regională
Viziunea strategică a Strategiei Națională de Dezvoltare Regională reprezintă

viziunea Guvernului României privind dezvoltarea regională, prin care sunt stabilite
priorităţile de dezvoltare ale regiunilor, precum și relaţiile instituţionale care să
faciliteze corelarea cu strategiile sectoriale.
Totodată, strategia națională de dezvoltare regională are ca prioritate

continuarea și actualizarea direcţiilor de dezvoltare formulate în Planul Naţional de
Dezvoltare 2007 – 2013 și Cadrul Naţional Strategic de Referinţă, care conţin
elemente de strategie implementate prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013,
precum şi alte programe naţionale.
Pentru perioada 2014 – 2020, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională

este un proiect integrator, care își propune armonizarea politicilor şi strategiilor
existente în diferitele domenii ale vieţii economice şi sociale cu impact la nivel
regional.
Abordarea Strategiei Națională de Dezvoltarea Regională este corelată cu cea a

Planurilor pentru Dezvoltare Regională elaborate de Agenţiile pentru Dezvoltare
Regională, respectiv propune o viziune largă pentru a include activităţi care pot fi
finanţate din multiple surse de finanţare (buget naţional, buget local, instrumente
structurale/ alte instrumente financiare).
Strategia Națională de Dezvoltare Regională se axează pe sprijinirea

următoarelor priorităţi de dezvoltare:
 Dezvoltare urbană durabilă integrată;
 Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public și rezidenţial;
 Dezvoltarea infrastructurii de importanță regională și locală;

15
 Promovarea incluziunii sociale şi reducerea gradului de sărăcie;
 Îmbunătăţirea mediului economic de importanță regională şi locală;
 Dezvoltarea durabilă a turismului;
 Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivel regional și local.
Obiectivul general este îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii, prin asigurarea
bunăstării, protecţiei mediului şi coeziunii economice şi sociale pentru comunităţi
sustenabile, capabile să gestioneze resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul
de inovare şi dezvoltare echilibrată economică şi socială al regiunilor. Acest obiectiv
se corelează cu obiectivul european privind creşterea competitivităţii regiunilor şi
promovarea echităţii prin prevenirea marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare
economică şi socială.
Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost stabilite următoarele

obiective specifice:
 Creşterea rolului şi funcţiilor oraşelor şi municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin

investiţii care să sprijine creşterea economică, protejarea mediului, îmbunătăţirea
infrastructurii edilitare urbane şi coeziunea socială;
 Creșterea eficienţei energetice în sectorul public și/sau rezidenţial pentru a

contribui la reducerea cu 20 % a emisiilor de dioxid de carbon în conformitate cu
Strategia Europa 2020;
 Creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătăţirea mobilităţii
regionale și asigurarea serviciilor esenţiale pentru o dezvoltare economică
sustenabilă și inclusivă;
 Regenerarea zonelor defavorizate şi stimularea incluziunii sociale a comunităţilor
marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor
esenţiale şi condiţiilor decente de trai;

16
 Creșterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și
cercetării, precum și stimularea competitivităţii întreprinderilor mici și mijlocii;
 Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local
prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, cu potenţial turistic și crearea/
modernizarea infrastructurii specifice de turism;
 Protecţia şi îmbunătăţirea mediului prin creșterea calităţii serviciilor de apă,
reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate și luarea unor măsuri de
prevenire a riscurilor și creștere a capacităţii de intervenţie în situații de urgenţă.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român pentru

perioada 2015-2020 își stabilește obiectivul general în concordanță cu
prioritățile de dezvoltare și obiectivul general al Strategiei Naționale de
Dezvoltare Regională, de a îmbunătăți permanent calitatea vieții
locuitorilor, prin investiții care să sprijine creșterea economică,
protejarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare, stimularea
turismului și a incluziunii sociale.
5. Cadrul strategic privind Programul Național de Dezvoltare Rurală
PNDR 2014-2020, aprobat oficial în mai 2015, vine în întâmpinarea a 3 dintre

provocările stabilite prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, respectiv:
- Competitivitatea și dezvoltarea locală;
- Oamenii și societatea;
- Resursele.

17
PNDR 2014-2020 continuă eforturile de susținere a dezvoltării spațiului rural,
urmărind atingerea următoarelor obiective strategice:
1. restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole;
2. gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor
climatice;
3. diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă,
îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii
în zonele rurale.
Obiectivele Programului Național de Dezvoltare Rurală sunt în corelare cu

prioritățile Strategiei Europa 2020, cu accent pe creșterea competitivității și
diversificarea locurilor de muncă în mediul rural.
Măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor se subordonează principiilor şi

obiectivelor stabilite în convențiile internaționale aferente, legislația UE/națională,
pentru conservarea biodiversității, habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
sălbatică, protecției împotriva poluării cu nitrați, managementul apelor, utilizării
pesticidelor, menținerii calității aerului și solului, precum și reducerii emisiilor de gaze
cu efect de seră și adaptării la efectele schimbărilor climatice.
Îndeplinirea obiectivelor strategice se va realiza în 2014-2020 prin cele 6

priorități de dezvoltare rurală (P):
 Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în

zonele rurale (P1);
 Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de
agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a
gestionării durabile a pădurilor (P2);

18
 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură
(P3);
 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură
și silvicultură (P4);
 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele
agricol, alimentar și silvic (P5);
 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în
zonele rurale (P6).
Prin PNDR 2014-2020 au fost stabilite un număr de 14 măsuri de dezvoltare
locală, iar pentru a răspunde nevoilor identificate sprijinul se acordă prin
implementarea sub-măsurilor stabilite pentru fiecare din acestea, astfel:
M01 - Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare. Sprijinul

în cadrul acestei măsuri se acordă prin 2 sub-măsuri:
- formare profesională şi dobândire de competenţe;
- acțiuni de informare şi activităţi demonstrative.
M02 - Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de
înlocuire în cadrul fermei. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă printr-o
singură sub-măsură:
- servicii de consiliere pentru fermieri, tineri fermieri, micro-întreprinderi și
întreprinderi mici din zonele rurale.
M04 - Investiții în active fizice. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă prin 5
sub-măsuri:
- investiții în exploatații agricole;
- investiții în exploatații pomicole;

19
- sprijin pentru investiții în procesarea/marketing produselor agricole;
- sprijin pentru investiții în procesarea/marketing produselor din sectorul
pomicol;
- investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii
agricole și silvice.
M06 - Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor. Sprijinul în cadrul acestei
măsuri se acordă prin 5 sub-măsuri:
- sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;
- sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale;
- sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici;
- investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole;
- schema pentru micii fermieri.
M07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale. Sprijinul în
cadrul acestei măsuri se acordă prin 2 sub-măsuri:
- investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică în
mediul rural;
- investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural în mediul rural.
M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și în îmbunătățirea
viabilității pădurilor. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă printr-o singură
sub-măsură:
- Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite.
M09 - Înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și
silvicultură. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă prin 2 sub-măsuri:
- înființarea de grupuri și organizații de producători în agricultură și
silvicultură;
- înființarea de grupuri și organizații de producători în sectorul pomicol.

20
M10 - Agromediu și climă. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă printr-o
singură sub-măsură:
- plăți pentru angajamente privind agromediul și clima.
M11 - Agricultură ecologică. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă prin
2 sub-măsuri:
- sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică;
- sprijin pentru menţinerea practicilor şi metodelor de agricultură ecologică.
M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu
alte constrângeri specific. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă prin 3 sub-
măsuri:
- plată compensatorie în zonă montană;
- plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri
naturale semnificative;
- plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice.
M15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor.
Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă printr-o singură sub-măsură:
- plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.
M16 – Cooperare. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă prin 4 sub-
măsuri:
- sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale ale PEI
pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii;
- sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale ale PEI
pentru productivitatea și durabilitatea agriculturii (sectorul pomicol);
- sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de
aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de
piețe locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru promovarea de

21
activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare
și a piețelor locale;
- sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de
aprovizionare în vederea stabilirii de lanțuri scurte de aprovizionare și de
piețe locale și a dezvoltării acestora, precum și pentru promovarea de
activități la nivel local privind dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare
și a piețelor locale (sectorul pomicol).
M17 - Gestionarea riscurilor. Sprijinul în cadrul acestei măsuri se acordă
printr-o singură sub-măsură:
- Fonduri Mutuale pentru fenomene climatice cu efecte adverse, boli ale
animalelor și ale plantelor, infestări parazitare și pentru incidente de mediu.
M19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunității). Sprijinul în cadrul acestei măsuri
se acordă prin 4 sub-măsuri:
- sprijin pregătitor;
- sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare
locală;
- pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de
Acțiune Locală;
- sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare.
Direcțiile strategice și acțiunile propuse pentru atingerea

obiectivelor Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu
Român, pentru perioada 2015-2020, se subordonează obiectivelor și
priorităților stabilite în PNDR 2014-2020, prin diversificarea
activităților economice, crearea de noi locuri de muncă,
îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor furnizate cetățenilor cu
Strategia
scopul de dezvoltare
creșterii localăacestora.
calității vieții a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,
22
6. Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014-2020
Strategia pentru Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020 (draft 2014)

reprezintă viziunea Regiunii Vest privind dezvoltarea regională și baza strategică
pentru fundamentarea programelor de finanţare din fonduri externe/comunitare,
naţionale, regionale și /sau locale.
Obiectivul general al regiunii Vest își propune, ca orientând intervențiile pe

nevoile locuitorilor săi, să ajungă la nivelul de calitate a vieţii din regiunile puternice
ale Europei Centrale.
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada

2014-2020, au fost identificate următoarele priorități de dezvoltare:
1. Creșterea competitivităţii regionale prin promovarea inovării și specializării

inteligente, care are ca obiectiv: crearea unei culturii a inovării şi dezvoltarea
sectoarelor cheie în Regiunea Vest;
Obiective tematice relevante:
- Obiectiv tematic 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;

- Obiectiv tematic 3. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.
Priorităţi de investiţii:
a) Consolidarea infrastructurii şi capacităţilor regionale de cercetare-dezvoltare-
inovare şi promovarea centrelor de competenţă care are ca obiectiv specific
creşterea capacităţii de cercetare şi inovare din regiune;
b) Încurajarea investiţiilor private în CDI, crearea de clustere şi lanţuri de furnizori
care are ca obiectiv specific transformarea rezultatelor cercetării în afaceri de

23
succes şi creşterea cooperării între actorii locali şi regionali responsabili pentru
cercetare, dezvoltare tehnologică, inovare şi dezvoltarea afacerilor;
c) Sprijinirea sectoarelor cheie cu potenţial de specializare inteligentă din regiune care
are ca scop specific îmbunătăţirea accesului la servicii de sprijin specifice pentru
întreprinderile din sectoarele cheie, pentru a favoriza dezvoltarea lor.
2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea productivităţii și

antreprenoriat care are ca obiectiv: regiunea Vest să devină o regiune digitală, cu
afaceri productive şi competitive la nivel global;
- Obiectiv tematic 2. Îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi creşterea calităţii
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor;
- Obiectiv tematic 3. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici și mijlocii.
a) Dezvoltarea și diversificarea oportunităţilor economice în întreaga regiune, care are
ca obiectiv specific: crearea unui mediu de afaceri dinamic, cu firme competitive la
nivel intern şi internaţional;
b) Sprijinirea structurilor şi serviciilor suport pentru afaceri, care are ca obiectiv
specific coordonarea şi specializarea structurilor suport pentru afaceri şi
dezvoltarea portofoliului de servicii pentru întreprinderi;
c) Reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate şi a terenurilor nefolosite,
care are ca obiectiv specific reabilitarea fostelor situri industriale şi dezvoltarea de
noi structuri economico-sociale;

24
d) Îmbunătăţirea infrastructurii de telecomunicaţii şi implementarea de aplicaţii bazate
pe tehnologii avansate, care are ca obiectiv specific valorificarea la maxim a
potenţialului TIC existent la nivel regional.
3. Îmbunătăţirea accesibilităţi și mobilităţii într-o regiune conectată intern și

internaţional, care are ca obiectiv implementarea unui sistem de transport durabil
şi eficient care să conducă la o dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de
transport în concordanţă cu cerinţele economice, sociale şi de mediu;
Obiectiv tematic relevant:
- Obiectiv tematic 7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea
blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore.
a) Continuarea investiţiilor la infrastructura aferentă reţelelor TEN-T, care are ca
obiectiv specific dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de interes naţional şi
regional, cu prioritate pe axele TEN-T care să pună baza unui transfer eficient între
modurile de transport;
b) Dezvoltarea infrastructurilor de transport cu rol de artere suport pentru reţelele
TEN-T, care are ca obiectiv specific conectivitate îmbunătăţită între localităţile din
regiune şi principalele coridoare europene de transport;
c) Realizarea unui sistem integrat de transport la nivel regional, care are ca obiectiv
specific reducerea semnificativă a timpilor de parcurs, îmbunătăţirea siguranţei şi a
calităţii serviciilor de transport, precum și integrarea Regiunii Vest în coridorul
interoperabil „E” de marfă.

25
4. Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calităţii în sectoarele educaţie,
sănătate și servicii sociale, care are ca obiectiv dezvoltarea capitalului uman din
regiune prin creșterea gradului de ocupare a forţei de muncă, incluziune socială și
acces crescut la educaţie și la servicii de sănătate și sociale de calitate;
- Obiectiv tematic 8. Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii
forţei de muncă;
- Obiectiv tematic 9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
- Obiectiv tematic 10. Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul
vieţii.
a) Îmbunătăţirea accesului populaţiei la educaţie și formare profesională, precum și
creșterea calităţii acestora, care are ca obiectiv specific creșterea participării
populaţiei a educaţie și asigurarea unui proces educaţional modern și de calitate,
capabil să asigure resurse umane pregătite pentru piaţa muncii.
b) Creșterea ocupării forţei de muncă din regiune, care are ca obiectiv specific crearea
unei pieţe a forţei de muncă regionale moderne, flexibile şi inclusive, precum și
pregătirea resurselor umane pentru modificări structurale
c) Promovarea incluziunii sociale și combaterea riscului de sărăcie, care are ca
obiectiv specific creșterea calităţii vieţii grupurilor vulnerabile și persoanelor din
comunităţile defavorizate și asigurarea accesului la servicii sociale de calitate,
adaptate nevoilor beneficiarilor.
d) Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale din Regiunea Vest și a accesului
populaţiei la acestea, care are ca obiectiv specific crearea la nivelul Regiunii Vest a
unui sistem medical eficient, care funcţionează în favoarea pacienţilor, contribuind
la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

26
5. Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie
verde în vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea
riscurilor, care are ca obiectiv prezervarea resurselor naturale și îmbunătățirea
calității factorilor de mediu în Regiunea Vest. Tranziția către o economie cu emisii
reduse de carbon.
- Obiectiv tematic 4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de

dioxid de carbon în toate sectoarele.
- Obiectivul tematic 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi
gestionarea riscurilor;
- Obiectivul tematic 6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a
resurselor.
Domenii de intervenţie:
a) Dezvoltarea unei infrastructuri de mediu adecvate, care are ca obiectiv specific
îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii publice şi edilitare de calitate prin
dezvoltarea şi extinderea infrastructurii de alimentare cu apă, epurare a apelor
uzate, reciclării şi valorificării deşeurilor.
b) Stimularea creşterii eficienţei resurselor în economie, care are ca obiectiv specific
eficientizarea utilizării resurselor în economie în vederea tranziţiei către o
economie cu emisii reduse de carbon.
c) Creşterea eficienţei energetice în clădirile publice şi rezidenţiale, care are ca
obiectiv specific îmbunătăţirea confortului termic şi scăderea costurilor cu energia
(încălzire –răcire iluminat) în clădirile instituţiilor publice (sedii primării, instituţii
de învăţământ, spitale, instituţii de cultură, etc.) şi de locuinţe (noi şi istorice) prin

27
creşterea eficienţei energetice şi implementarea de sisteme inteligente de
monitorizare şi control.
d) Valorificarea resurselor pentru producerea şi utilizare energiei regenerabile, care
are ca obiectiv specific valorificarea locală a resurselor regenerabile în vederea
creării de energie sau suplimentării necesarului de energie deja produs din surse
convenţionale şi utilizarea acesteia în vederea reducerii costurilor, creşterii
nivelului de trai şi stimulării activităţii economice şi turistice.
e) Management previzional şi proactiv al situaţiilor de risc, care are ca obiectiv
specific îmbunătăţirea capacităţii de previziune şi intervenţie în situaţiile de risc
climatic şi de mediu, prin utilizarea de tehnologii moderne de analiză semnalizare,
monitorizare, investiţii în infrastructura de protecţie, acces şi tehnică de intervenţie.
6. Valorificarea specificului local al comunităţilor urbane și rurale, care are ca

scop diminuarea disparițiilor regionale prin dezvoltarea integrată şi echitabilă a
zonelor urbane şi rurale, în context transfrontalier;
- Obiectiv tematic 3. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a

sectorului agricol (În cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii
(pentru EMFF);
- Obiectiv tematic 7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea
blocajelor din cadrul infrastructurii de transport;
forţei de muncă;
- Obiectiv tematic 9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

28
a) Dezvoltare urbană integrată, care are ca obiectiv specific creșterea rolului și
funcţiilor orașelor din Regiunea Vest, astfel încât să ofere toate facilităţile necesare
pentru a asigura condiţii superioare de viaţă locuitorilor;
b) Dezvoltarea spaţiului rural şi modernizarea agriculturii, care are ca obiectiv
specific creșterea atractivităţii zonelor rurale din regiune / îmbunătăţirea calităţii
vieţii din spaţiul rural și reducerea disparităţilor de dezvoltare economică și socială
faţă de mediul urban.
c) Creşterea gradului de acces la cultură şi agrement, care are ca obiectiv specific
promovarea culturii în toate domeniile din regiune şi oferirea unor game largi de
facilităţi de petrecere a timpului liber .
d) Valorificarea caracterului transfrontalier, care are ca obiectiv specific întărirea
legăturilor şi cooperării din zona transfrontalieră cu scopul de a genera o dezvoltare
social-economică sustenabilă.
7. Dezvoltarea durabilă a turismului, care are ca obiectiv îmbunătăţirea

performanţei sectorului de turism prin punerea în valoare a patrimoniului natural şi
antropic;
- Obiectiv tematic 3. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a

sectorului agricol (În cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii
(pentru EMFF);
- Obiectiv tematic 6. Protecţia mediului și promovarea eficientă a resurselor;

forţei de muncă.

29
a) Valorificarea patrimoniului natural şi antropic, care are ca obiectiv punerea în

valoare a obiectivelor turistice din Regiunea Vest prin activităţi de modernizare,
promovare şi diversificare a ofertei turistice.
b) Dezvoltarea capacităţii de cazare şi îmbunătăţirea serviciilor, care are ca obiectiv
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice de cazare cu scopul
îmbunătăţirii şi diversificării ofertei de servicii turistice propuse
c) Dezvoltarea unor nişe turistice cu potenţial ridicat, care are ca obiectiv dezvoltarea
unui sector competitiv al turismului prin îmbunătăţirea performanţelor unor nişe de
turism care prezintă avantaje comparative cu potenţial mare de valorificare.
8. Întărirea capacităţii administrative regionale, care are ca obiectiv îmbunătăţirea

capacităţii instituţionale.
Obiectiv tematic relevant
- Obiectiv tematic 11.Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie

publică eficientă.
a) Modernizarea instituţiilor publice și îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate de
acestea, care are ca obiectiv specific creșterea eficienţei și transparenţei mediului
instituţional, pentru a oferi servicii de calitate cetăţenilor regiunii.
b) Mecanisme și instrumente de dezvoltare instituţională pentru completarea cadrului
instituţional existent, care are ca obiectiv specific crearea mecanismelor și a unui

30
cadru instituţional corelat cu realităţile și necesităţile regionale, care să sprijine
atingerea obiectivelor regionale de dezvoltare.
Sprijinirea procesului de modernizare a sistemului judiciar și a sistemului
penitenciarelor, care are ca obiectiv modernizarea sistemului judiciar și a sistemului
penitenciarelor.
7. Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Timiș 2015-2020/2023
La nivelul județului Timiș, Consiliul Județean a elaborat proiectul Strategiei de

dezvoltare economico-socială a județului Timiș 2015-2020/2023, care va fi supus
aprobării la finalizarea procesului de dezbatere publică. Acest document a fost supus
consultării publice începând cu data de 7 octombrie 2015, fiind organizată o dezbatere
publică inițială în data de 9 noiembrie 2015, iar a doua sesiune de dezbateri publice,
în data de 20 noiembrie 2015.
În cadrul acestui document, pentru dezvoltarea județului Timiș au fost stabilite
obiective similare cu cele ale Strategiei Europa 2020, astfel au fost definite 5
obiective:
1. Ocuparea forței de muncă:
- rata de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse
între 20 și 64 de ani, cu o pregătire a forței de muncă prin PORU pentru meseriile
și profesiile pentru sectoarele productive și pentru deprinderile in inovare.
2. Cercetare și dezvoltare și inovare:
- alocarea a 3% din valoarea adăugată brută a regiunii NUTS 3 424 (județul Timiș)
pentru cercetare, dezvoltare și inovare, cu contribuția bugetelor locale, pentru
procentul de 1% peste nivelul de 2% la care s-a angajat România pentru a realiza: cel

31
puțin o inovație la 10 tineri cercetători /studenți si un cercetător cu experiența/cadru
didactic universitar începând cu anul 2019; creșterea de la 0.25 euro valoare
adăugată/kg produs finit la 0,90 euro valoare adăugată/kg produs finit prin
reproiectarea produselor și reindustrializarea regiunii.
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei:
- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, în condiții
favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990.
- creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; folosirea altor surse
de energie regenerabilă, în lipsă în județul Timiș a celor din căderile de apă (hidro).
- creșterea cu 20% a eficienței energetice, respectiv scăderea consumului de resurse
minerale
pentru producția interna și cea de export la nivel mediu european din 2020.
- extinderea rapidă a surselor de alimentare cu energie regenerabilă pentru clădiri
colective (pompe de căldură; energie solară, etc.) combinat cu sisteme de izolare și
ventilare-climatizare, precum și de recuperare a căldurii din aerul viciat.
- proiectarea până în anul 2016 a unei rețele de canale adiacente canalului Bega și altor
surse de apă curgătoare; începerea construirii cel mai târziu cu anul 2017 din fonduri
nerambursabile a acestei rețele;
4. Educație :
- pregătirea studenților semestrial (cursuri separate și în cadrul fiecărui curs) pentru
activitățile de inovare începând cu anul universitar 2015-2016; extinderea învățării
pentru procese de inovare și în licee și școli profesionale;
- reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii;
- creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul
populației în vârsta de 30-34 de ani;
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale:

32
- corelarea dintre oferta/structura pe meserii și profesii în cadrul unităților locale active
din Regiunea NUTS 3 424 cu stocul de formare din universități și alte unități școlare,
ținând cont de rata natalității și cea de ieșire la pensie
- reducerea în Regiunea NUTS 3 424 a numărului persoanelor care suferă sau riscă să
sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.
Obiectivele Strategiei sunt construite pe trei nivele:
Astfel, categoria obiectivelor superioare, de nivel ierarhic 1, este formată din:
- viziunea strategică de dezvoltare a județului Timiș;
- obiectivul global al strategiei;
- 6 obiective specifice.
Acestora li se subordonează obiectivele superioare de nivel ierarhic 2, respectiv
obiectivele axelor strategice.
”Viziunea strategică 2050 a Regiunii NUTS 3 424 Timiș este susținută de un
număr de 6 direcții strategice care definesc împreuna cu conceptele de dezvoltare
cadrul general de acțiune pentru concentrarea eforturilor și a resurselor disponibile în
vederea realizării viziunii propuse în orizontul de timp 2050. Acestea includ axele
strategice de dezvoltare care permit corelarea strategiei cu politicile și programele
naționale și europene de dezvoltare socio-economica.”1
Strategia prevedere 11 axe strategice de dezvoltare, domeniile de intervenție din
cadrul acestora, măsurile de dezvoltare considerate ca necesare și proiectele. Axele și
domeniile de intervenție prevăzute în proiectul strategiei sunt:
Axa 1: Transport și infrastructura de transport
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Realizarea în județul Timiș a unui sistem de
transport eficient care să asigure deplasarea rapida (creșterea conectivității și
1
Strategia de dezvoltare socio-economică economico-socială a județului Timiș, 2015-2020/2023 (draft supus consultării
și dezbaterii publice publicat pe site http://www.cjtimis.ro/informatii-publice/strategia-si-programul-strategic-
multianual-de-dezvoltare-economico-sociala-a-jud.html#main-menu), pag. 419

33
mobilității) și în condiții de siguranță a persoanelor și a mărfurilor, integrat în sistemul
național și european de transport, cu rețelele TEN – T.
DI 1.1 Transport rutier și străzi urbane
Obiectiv de dezvoltare: Reabilitarea și construcția rețelei județene de infrastructura
rutiera – drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale și străzi urbane – la
nivelul standardelor europene cât si
adaptarea serviciilor de transport în comun rutier la nevoile actuale, precum și
creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea
rețelei TEN-T
DI 1.2 Transportul feroviar
Obiectiv de dezvoltare: Îmbunătățirea infrastructurii feroviare și a serviciilor de
transport feroviar în funcție de nevoile locale si regionale.
DI 1.3 Transportul naval
Obiectiv de dezvoltare: Îmbunătățirea infrastructurii specifice de transport naval pe
canalul Bega si a serviciilor aferente.
DI 1.4 Transportul aerian
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor aeroportuare în
vederea realizării de conexiuni performante internaționale, naționale si locale în scop
turistic, economic si utilitar.
DI 1.5 Transportul intermodal
Obiectiv de dezvoltare: Eficientizarea transportului de mărfuri și persoane prin
implementarea în județul Timiș a unor sisteme intermodale.
DI 1.6 Planificare strategică urbană
Obiectiv de dezvoltare: Crearea unei baze coerente de dezvoltarea a transportului în
județul Timiș.
AXA 2: Mediu și schimbările climatice

34
Obiectiv de dezvoltare: Protejarea mediului în folosirea eficientă a resurselor minerale
și energetice, a terenurilor, a apei și aerului, în conformitate cu reglementările
naționale și comunitare de mediu.
DI 2.1 Resurse de apă
Obiectiv de dezvoltare: Gestionarea durabilă a resurselor de apă în concordanță cu
cerințele de consum și protecție a comunităților locale.
DI 2.2 Gestiunea deșeurilor
Obiectiv de dezvoltare: Gestionarea durabilă a deșeurilor.
DI 2.3 Capacitatea administrativă în domeniul mediului

Obiectiv de dezvoltare: Creșterea capacității administrative și instituționale în
gestionarea problemelor de mediu.
DI 2.4 Situri contaminate
Obiectiv de dezvoltare: Reducerea suprafețelor contaminate în urma activităților
poluante
DI 2.5 Calitatea aerului
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea condițiilor de sănătate a comunităților prin reducerea
gradului de poluare a aerului.
DI 2.6 Calitatea solului
Obiectiv de dezvoltare: Protecția solului fața de efectele negative ale fenomenelor
naturale și ale activităților umane și ameliorarea stării de calitate a acestuia.
DI 2.7 Arii naturale protejate și biodiversitate
Obiectiv de dezvoltare: Protecția valorilor de patrimoniu natural.
DI 2.8 Fondul forestier

Obiectiv de dezvoltare: Conservarea și îmbunătățirea fondului forestier.
DI 2.9 Flora și fauna sălbatică

35
Obiectiv de dezvoltare: Realizarea echilibrului ecologic al speciilor de flora și fauna
sălbatică autohtona și protejarea habitatelor lor.
DI 2.10 Cultura valorilor de mediu
Obiectiv de dezvoltare: Sensibilizarea conștiinței populației privind importanța
protecției valorilor de mediu.
DI 2.11 Protecția la riscuri de mediu
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea siguranței populației față de amenințări naturale și
față de rezultate nocive ale activităților umane.
DI 2.12 Planificare strategică în domeniul mediului
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea rolului planificării strategice în programarea și
implementarea măsurilor de mediu.
AXA 3: Educație și resurse umane
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Crearea unor condiții necesare dezvoltării capitalului

uman în reproiectarea inovativă a produselor, serviciilor și tehnologiilor din toate
domeniile vieții economico-sociale, în educația inițială și cea continuă, în strânsă
corelare cu cerințele pieței muncii și cu standardele europene.
D 3.1 Infrastructura de învățământ și de perfecționare profesională continuă.
Obiectiv de dezvoltare: Îmbunătățirea calității infrastructurii de învățământ și de
perfecționare profesională continuă în vederea asigurării unui proces educațional la
standarde de performanța înalta și comparabile cu cele europene.
D 3.2 Învățământul obligatoriu și post - obligatoriu
Obiectiv de dezvoltare: Modernizarea procesului de învățământ obligatoriu și post –
obligatoriu.
D 3.3 Învățământul profesional și tehnic (TVET)

Obiectiv de dezvoltare: Modernizarea procesului de învățământ profesional și tehnic.

36
DI 3.4 Forța de muncă
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea calitativă și cantitativă a forței de muncă în
corelare cu cerințele de dezvoltare economico-socială din județul Timiș.
DI 3.5 Strategii și planuri de formare și ocupare
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea planificată a resurselor umane, în concordanță cu
cerințele pieței locale de muncă și cu standardele europene.
AXA 4: Social și sănătate
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Îmbunătățirea gradului de sănătate, de integrare

sociala și de confort al locuirii pentru populația județului Timiș, în conformitate cu
cerințele europene si la nivelul mediu superior al UE.
DI 4.1 Asistență socială

Obiectiv de dezvoltare: Creșterea performanțelor și a disponibilității serviciilor
sociale.
DI 4.2 Fond locativ
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea ofertei de fond locativ de buna calitate pentru toate
categoriile sociale din județul Timiș.
DI 4.3 Sănătate
Obiectiv de dezvoltare: Îmbunătățirea dotării cu echipamente și îmbunătățirea
infrastructurii specifice care să asigure calitatea corespunzătoarea serviciilor și
informațiilor medicale și creșterea accesului populației la acestea, inclusiv din zonele
dezavantajate geografic.
DI 4.4 Economie socială și educație pentru grupuri vulnerabile
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea gradului de integrare socială și de independență
economică a grupurilor vulnerabile.

37
AXA 5: Turism
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Crearea unei oferte turistice atractive și competitive

care să pună în valoare potențialul multicultural și de transport diversificat al zonei și
să contribuie la creșterea economică a județului Timiș.
DI 5.1 Turismul balnear

Obiectiv de dezvoltare: Valorificarea potențialului balnear al județului.
DI 5.2 Turismul cultural istoric
Obiectiv de dezvoltare: Promovarea turismului cultural istoric
DI 5.3 Turismul de afaceri
Obiectiv de dezvoltare: Promovarea județului Timiș ca destinație de afaceri precum și
ca destinație turistică.
DI 5.4 Ecoturism si agroturism
Obiectiv de dezvoltare: Valorificarea resurselor naturale și a celor specifice satelor
românești prin turism durabil.
DI 5.5 Diverse tipuri de turism
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea turismului de nișă și a altor tipuri de turism,
inclusiv pe apă/canale și cicloturism la nivelul județului Timiș.
DI 5.6 Planificare strategică în domeniul turismului
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea rolului planificării strategice în programarea și
implementarea măsurilor de dezvoltare a turismului
AXA 6: Dezvoltare economică
Obiectiv de dezvoltare al axei: Creșterea competitivității sectoarelor economice la

nivelul celui regional al UE, prin creșterea valorii adăugate pe salariat, reproiectare
inovativă a produselor și reindustrializarea sectoarelor prioritare, precum și a
sectoarelor cheie.

38
DI 6.1 Mediul de afaceri
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea performanței economiei locale la 75-90% din nivelul
european de performanță la valoarea adăugată, consumul de resurse, eficiența
energetica, dezvoltarea sectoarelor/tehnologiilor cheie KET, nivelul de calificare a
forței de munca), prin reindustrializarea județului și prin stimularea investițiilor din
mediul de afaceri, precum și îmbunătățirea competitivității IMM- urilor la nivelul
județului Timiș.
DI 6.2 Cercetare – dezvoltare – inovare
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea semnificativă a ponderii produselor, tehnologiilor și
serviciilor reproiectate inovativ și a celor realizate cu tehnologii de vârf în economia
județului Timiș, rezultate în urma activităților de cercetare - dezvoltare – inovare,
pentru a realiza obiectivele de 3% CDI la nivel de regiune
NUTS 3 424, de eficiență energetică și reducere a poluării și a consumului de resurse,
și cel de folosire a forței de munca, în special.
DI 6.3 Tehnologia informației și comunicării
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea paletei de utilizare a tehnologiei informației și
comunicării (TIC), în vederea sprijinirii dezvoltării locale, a reindustrializării și a
creșterii productivității în toate unitățile în care este folosită TIC.
DI 6.4 Sectorul energetic
Obiectiv de dezvoltare: Eficientizarea producerii și reducerea consumului energetic în
concordanța cu principiul utilizării durabile a resurselor, prin reproiectarea produselor,
tehnologiilor și serviciilor.
DI 6.5 Planificare strategica în domeniul dezvoltării economice
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea rolului planificării strategice în domeniul dezvoltării
economice.

39
AXA 7: Capacitate administrativă
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Consolidarea și eficientizarea administrației publice

în vederea creșterii calității serviciilor publice furnizate.
DI 7.1 Infrastructură instituțională

Obiectiv de dezvoltare: Consolidarea și eficientizarea administrației publice în vederea
creșterii calității serviciilor publice furnizate, prin creșterea productivității pe salariat
și reducerea birocrației prin reproiectarea inovativă a serviciilor publice.
DI 7.2 Managementul reformei de descentralizare/deconcentrare a administrației
publice locale.
Obiectiv de dezvoltare: Realizarea în bune condiții a reformei de descentralizare/
deconcentrare a administrației publice locale.
DI 7.3 Management strategic și de planificare a acțiunilor în administrația publica
locală
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea calitativă a actului administrativ în procesele de
management strategic și de planificare.
DI 7.4 Servicii oferite de către administrația publică locală
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea calității și eficienței serviciilor oferite de către
administrațiile publice locale
DI 7.5 Monitorizarea și evaluarea în administrația publică locală
Obiectiv de dezvoltare: Îmbunătățirea sistemului de monitorizare și evaluare a
furnizării serviciilor publice în scopul asigurării unei performanțe sporite a acestora.
AXA 8: Dezvoltare urbană
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Dezvoltarea spațiului urban în condiții de presiune

ridicată asupra mediului cu menținerea/îmbunătățirea calității vieții și a condițiilor
economico-sociale.

40
DI 8.1 Agricultură și silvicultură
Obiectiv de dezvoltare: Consolidarea rolului activităților de agricultura și silvicultură
în aria dezvoltării spațiului urban.
DI 8.2 Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiilor regenerabile în
infrastructura publica, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor.
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și
sistemele de iluminat public din zonele urbane.
DI 8.3 Reducerea emisiilor de carbon în spațiul urban
Obiectiv de dezvoltare: Reducerea emisiilor de carbon în orașele de dimensiuni medii
și mici, în special prin investiții în infrastructura destinată deplasărilor nemotorizate și
traficului de tranzit.
DI 8.4 Îmbunătățirea și revitalizarea mediului urban
Obiectiv de dezvoltare: Îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor,
regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru
reducerea zgomotului.
DI 8.5 Strategii locale de dezvoltare urbană
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea rolului planificării strategice în dezvoltarea rurală.
AXA 9: Dezvoltare rurală
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Dezvoltarea spațiului rural românesc din punct de

vedere al îmbunătățirii calității vieții și a condițiilor economico-sociale și de mediu.
DI 9.1 Agricultură și silvicultură

Obiectiv de dezvoltare: Consolidarea rolului activităților de agricultură și silvicultură
în contextul dezvoltării spațiului rural.
DI 9.2 Economie rurală non-agricolă
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea și consolidarea economiilor locale non-agricole.

41
DI 9.3 Spațiul public
Obiectiv de dezvoltare: Crearea condițiilor ambientale, sociale și utilitare menite să
stimuleze stabilirea și stabilizarea populației active în spațiul rural.
DI 9.4 Centre cu rol de servire intercomunala
Obiectiv de dezvoltare: Întărirea rolului de servire intercomunala a centrelor de
influența locala care stau la baza dezvoltării zonelor rurale în județul Timiș.
DI 9.5 Strategii locale de dezvoltare
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea rolului planificării strategice în dezvoltarea rurală
AXA 10: Cooperare teritorială
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Extinderea prin specializare inteligentă în baza

avantajului comparativ a cadrului de cooperare intraregională, interregională,
transfrontalieră și transnațională, care să contribuie pe termen mediu și lung la
dezvoltarea economică, socială și teritorială echilibrată a județului Timiș.
DI 10.1 Cooperare transfrontalieră

Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea unei cooperări transfrontaliere a județului Timiș,
specifice relațiilor RO – HU si RO-SE.
DI 10.2 Cooperare interregională
Obiectiv de dezvoltare: Întărirea eficacității politicilor regionale prin promovarea
rețelelor și a schimbului de experiență dintre autoritățile locale și regionale.
DI 10.3 Cooperare transnațională
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea rețelelor de cooperare transnațională în domenii
de interes comun: mediu, managementul riscului, cooperare științifică, comunicații,
zone metropolitane.
DI 10.4 Cooperare intraregională

42
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea de cooperări între unități administrativ teritoriale
(județe, municipii, orașe, comune) în vederea rezolvării în comun a unor probleme din
domenii de interes, respectiv: mediu, managementul riscului, cooperare științifică,
comunicații, zone metropolitane, turism, cercetare – inovare, s.a.
DI 10.5 Planificare strategică în domeniul cooperării
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea rolului planificării strategice în dezvoltarea relațiilor
de cooperare.
AXA 11: Cultura

Obiectivele de dezvoltare ale Axei:
- Dezvoltarea unei vieți culturale diversificate la nivel european, inclusiv în cultura
științei, ca element definitoriu pentru afirmarea identității naționale și coeziunii sociale
din spațiul timișean.
- Menținerea multiculturalității, ca element cheie al coeziunii sociale.
- Integrarea culturii timișene, inclusiv a celei științifice, în circuitul național și
european de valori.
- Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural în vederea consolidării
identității culturale și utilizării eficiente ale acestuia.
DI 11.1 Instituții implicate în educația culturală a cetățenilor
Obiectiv de dezvoltare: Stimularea activităților specifice și a instituțiilor implicate în
educația culturala a cetățenilor.
DI 11.2 Viața și activitățile culturale pe întreg teritoriul județului Timiș
Obiectiv de dezvoltare: Creșterea accesului cetățenilor la cultură pe întreg teritoriul
județului Timiș.
DI 11.3 Resurse umane

Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea profesională a resurselor umane specifice.

43
DI 11.4 Infrastructura culturală
Obiectiv de dezvoltare: Asigurarea unei infrastructuri culturale adecvate
DI 11.5 Promovarea produsului cultural

Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea unei politici unitare de marketing și atragerea,
respectiv valorificarea resurselor pentru dezvoltarea sferei culturale.
DI 11.6 Cooperare europeană și internațională
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea capacității de cooperare culturală internațională
DI 11.7 Multiculturalitate
Obiectiv de dezvoltare: Sprijinirea dezvoltării vieții culturale asociative și încurajarea
dezvoltării
DI 11.8 Cooperare în euroregiunea DKMT.

Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea cadrului cooperării culturale euroregionale și
promovarea schimburilor culturale și turistice în euroregiunea DKMT.
DI 11.9 Management strategic si planificarea acțiunilor culturale ale județului Timiș
Obiectiv de dezvoltare: Consolidarea cadrului instituțional și partenerial de
management și planificare strategică a dezvoltării culturii în județul Timiș.
DI 11.10 Valori de patrimoniu construit
Obiectiv de dezvoltare: Protecția, conservarea și valorificarea optimă a patrimoniului
construit cu valoare arhitecturală, istorică sau arheologică.
Prin implementarea Strategiei de dezvoltare economico-socială a județului

Timiș, utilizând eficient fondurile prevăzute, atât cele interne cât și cele externe,
Consiliul Județean își propune ca la orizontul anilor 2020 – 2025, județul Timiș să fie
o regiune NUTS 3 (județ) competitivă, dinamică și prosperă, integrată cu succes în

44
Uniunea Europeană printre alte regiuni NUTS 3 și aflat în continuare pe un trend de
dezvoltare rapidă și durabilă.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român

pentru perioada 2015-2020 urmează prioritățile de dezvoltare ale
Planului de dezvoltare a Regiunii Vest 2014-2020 și ale Strategiei de
dezvoltare economico-socială a județului Timiș, 2015-2020/2023,
astfel ca prin proiectele propuse și implementate să contribuie la
dezvoltarea socio-economică a regiunii și implicit a județului.

45
III. ÎNCADRAREA COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN ÎN JUDEȚUL TIMIȘ
1. Așezare, suprafață și populație
Judeţul Timiș este situat în vestul României, pe teritoriul acestuia situându-se și

cel mai vestic punct al României, localitatea Beba Veche, iar o treime din limitele
județului constituie și frontiere ale României.
Este inclus în Regiunea de dezvoltare Vest, alături de alte 3 județe: Arad,

Hunedoara și Caraș Severin. Regiunea este situată în vestul României la granița cu
Ungaria și Serbia, astfel regiunea este poarta principală de intrare în România dinspre
Ungaria, prin punctele de frontieră Nădlac, Curtici și Cenad și dinspre Serbia prin
punctele de frontieră Jimbolia și Moravița.
Regiunea Vest are o suprafață 32.034 km2, reprezentând 13,4% din teritoriul
țării, cea mai mare pondere din suprafața totală a acesteia o ocupă județul Timiș
(27,1%), la polul opus fiind județul Hunedoara (22,04%).
Localizarea geografică a Regiunii Vest

46
Regiunea Vest deține un număr total de 323 de unități administrativ teritoriale
din care 42 sunt orașe dintre care 12 sunt municipii, 281 de comune și 1327 de sate. La
1 ianuarie 2011, populația Regiunii Vest înregistra 1.913.831 de locuitori,
reprezentând un 8,9% din totalul populației României, caracterizată printr-o mare
diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Românii formează majoritatea absolută a
populaţiei din Regiunea Vest – 87,5%, urmaţi în ordine de maghiari – 5,3% din totalul
populaţiei, romi – 2,7% din populaţie, populația de alte etnii sunt în cote de sub 1%,
iar un procent de 2,2% o reprezintă populație de alte etnii decât cele specificate în
recensământul din anul 2011.
Județul Timiș este inclus în Euroregiunea "Dunăre - Criș - Mureș - Tisa"

(Euroregiunea DKMT). Această Euroregiune este o regiune transfrontalieră cu o
suprafață de 77.100 km2 și deține o populație de 6 milioane de locuitori.
Parteneri în cadrul Euroregiunii DKMT sunt județe din 3 țări, și anume:
- Județele Timiș, Arad, Caraș Severin, Hunedoara din România;

- Județele Csongrád, Békés, Bács-Kiskun din Ungaria;
- Provincia Autonoma Voivodina din Serbia.
Județul Timiș are o suprafață de 869.665 ha, ceea ce reprezintă 3,65% din
teritoriul țării și ocupă locul I pe țară ca întindere.
Împărţirea administrativă a judeţului este următoarea:

- 2 municipii: Timișoara cu 319.279 de locuitori şi Lugoj cu 40.361 de
locuitori;
- 8 oraşe: Sânnicolau Mare cu 12.312 de locuitori, Jimbolia cu 10.808 de
locuitori, Buziaș cu 7.023 de locuitori, Deta cu 6.260 de locuitori, Gătaia cu

47
5.861 de locuitori, Ciacova cu 5.348 de locuitori, Recaș cu 8.336 de
locuitori, Făget cu 6.761 de locuitori;
- 85 de comune, având 230 de sate în care locuiesc 261.191 persoane. Datele
referitoare la populație sunt conform recensământului populației realizat în
anul 2011.
Se învecinează:
- La nord-vest cu județul Csongrad din Ungaria;
- La sud-vest cu Provincia Autonomă Voivodina din Serbia;
- La sud-est cu județul Caraș-Severin;
- La est cu județul Hunedoara;
- La nord cu județul Arad.
În 2011, populația județului era de 683.540 de persoane, dintre care 329.176 de
persoane de sex masculin și 354.364 de persoane de sex feminin.
Conform recensământului din anul 2011, populația județului Timiș, din punct de
vedere al etniei, era structurată astfel: 550.836 de persoane de naționalitate română,
35.295 de persoane de naționalitate maghiară,14.525 de persoane sunt declarate ca
având naționalitatea romă, 10102 de persoane au naționalitatea sârbă, 8.504 de
persoane au naționalitatea germană, 5950 de persoane au naționalitatea ucraineană, iar
restul până la populația stabilă de 8.938 de persoane sunt de altă etnie. Pentru 49.390
de persoane nu sunt date disponibile în ceea ce privește etnia acestora.
Cele mai reprezentative limbi materne, vorbite pe teritoriul județului Timiș,

conform recensământului din anul 2011 sunt româna, maghiara, sârbă, romani și
germana. Astfel din totalul populației de 683.540 de persoane, 561.599 de persoane
vorbesc limba română, 33.944 de persoane vorbesc limba maghiară, 9.429 de persoane
vorbesc limba sârbă, 8.600 persoane vorbesc limba romani, 7.569 de persoane vorbesc

48
limba germană, 5.475 de persoane vorbesc limba ucraineană, 4.251 de persoane
vorbesc limba bulgară, 3.831 de persoane vorbesc alte limbi materne, iar pentru 48842
de persoane nu există informații privind limba maternă.
2. Relieful județului Timiș
Relieful județului Timiș este format dintr-o varietate de forme morfologice care
se succed altitudinal, în general de la est la vest astfel: munți, dealuri, depresiuni de
contact și câmpii.
Câmpia, care acoperă partea vestică (câmpia joasă) și centrală (câmpia înaltă) a
județului este forma de relief predominantă. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri
în zona dealurilor, pe văile Timișului (spre Lugoj) și Begheiului (spre Făget), iar în
estul județului se desfășoară dealurile piemontane ale Pogănișului și partea sudică a
Podișului Lipovei.
Cele mai mari înălțimile ale munților din județ aparțin culmilor nord-vestice ale
masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m), culminând cu vârful Padeșul (1.380m).
Harta Județului Timiș

49
Prima treaptă majoră a reliefului județului este reprezentată de Munții Poiana
Ruscă, situați în extremitatea estică, cu înălțimi de aproximativ 1300 m, Vf. Padeș -
1374 m, Vf. Rusca 1355 m. Din aceste vârfuri se desprind radiar culmi lungi, care
coboară până în depresiunile periferice, astfel:
- din vârful Pade se desprinde către nord o culme cu vârfurile Balaurul,

Preslop, Ambros, Beneșu;
- din vârful Balaurului se desface spre vest o alta culme cu vârfurile Brăinul
Mare și Gomila Mare ;
- din vârful Rusca pornește către NV, o culme peste Vârful Stâlpului, Druja și
vârful Scalinului.
A doua treaptă majoră a reliefului este reprezentată de dealurile piemontate,

alcătuite din dealuri cu altitudini între 200-400 m. Acestea sunt: Dealurile Lipovei,
Dealurile Bulzei (Frăgulii), Dealurile Lăpugiului, Dealurile Lugojului, Dealurile
Buziașului (subunitate a Dealurile Pogănișului) și Dealurile Dognecei.
Câmpia Banatului este cea de-a treia treaptă majoră a reliefului și cea mai
joasă și ocupă partea centrală și vestică a județului. Aceasta cuprinde: Câmpia Vinga,
Câmpia Bârzavei (Gătaia), Câmpia Jimbolia – Bulgăruș, Câmpia Sânnicolaului,
Câmpia Beba – Cherestur, Câmpia Golf Timiș - Bega, Câmpia Recaș - Chizătău,
Câmpia Moșnița, Câmpia Timișoarei, Câmpia Sânmihai – Diniaș, Câmpia Ciacova și
Câmpiile joase.
Suprafața județului Timiș se situează pe primul loc în clasamentul județelor

României, cu o mărime de 869.665 ha, în anul 2010, din care 672.123 ha este
suprafața agricolă, reprezentând aproape 80% din suprafața totala a județului.
Suprafața neagricolă este de 176.248 ha din care 107.768 ha păduri, 15.736 ha ape,

50
18.950 ha drumuri și căi ferate, 28.923 ha curți și construcții, 4.871 ha teren
neproductiv.
3. Rețeaua hidrografică
Teritoriul județului este străbătut de:

- râurile Bega și Timiș de la est la sud-vest, cu afluenții Timișana, Pogăniș și
Bârzava;
- Aranca, vechiul braț al Mureșului, în nordul județului își urmează cursul de
la est spre vest.
Bazinele hidrografice de pe teritoriul județului sunt:
- Bazinul hidrografic Mureș, format din Râul Mureș cu o lungime de 716
km și o suprafață de 27830 km2, la frontieră și Valea Aranca,un vechi curs al
Mureșului cu o lungime de 104 km și o suprafață de 990 km 2, la frontieră;
- Sistemul Aranca, format din Râul Aranca are o lungime de 108 km până la
frontieră din care 65 km în cuprinsul județului Timiș;
- Bazinul Hidrografic Timiș, format din Râul Timiș cu o suprafață de bazin
de 2335 km2 și o lungime de 93 km iar în secțiunea de frontieră 5795 km2 și
respectiv 231 km. Râul Timiș are ca afluenți mai importanți: Pârâul Nădrag,
Timișana, Șurgani, Pogăniș, Lanca Birda.
- Bazinul Hidrografic Bega, format din Râul Bega cu o suprafață de
2211km2.
- Bazinul Hidrografic Bârzava, format din Râul Bârzava cu o lungime de
129 km și suprafață de 1020 km2.
- Bazinul Hidrografic Moravița, format din Râul Moravița, afluent al
Bârzavei.

51
Lacurile de pe teritoriul județului sunt numeroase dar au suprafețe și adâncimi
mici. Dintre acestea cele mai importante sunt:
- Complexul lacustru din arealul comunei Satchinez cu Lacul Satchinez Cotul

Morii, Verbunci, Râtu Mare, Râtul Lișului și mlaștinile Râtul Dutin, Râtul
Mărășești;
- Cele doua lacuri din perimetrul comunei Becicherecu Mic – Lacurile de la
Satchinez și Becicherecu Mic;
- Balta Petra din comuna Jebel;
- Lacul de acumulare Surduc este amplasat pe râul Gladna, afluent de stânga
al râului Bega superioară;
- Lacul de acumulare Murani este situat pe cursul de apă Măgheruș, amonte
de localitatea Murani.
4. Clima
Clima județului prezintă un caracter temperat-continental moderat cu veri calde

și ierni blânde datorită atât influențelor maselor de aer oceanice, dinspre vest și
mediteraneene, dinspre sud și sud-vest, cât și a faptului că peste 85% din teritoriul
județului Timiș aparține ținutului cu climă de câmpie, restul de circa 15% se
încadrează în cea mai mare parte zonei cu clima de dealuri și munte.
Temperatura medie anuală oscilează între -2°C si 21°C, cea mai joasă
temperatură înregistrată în Timișoara a fost de -24,1°C iarna și de 5,3°C vara, iar cea
mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna și de 39,5°C vara.
Cantitățile medii anuale de precipitații totalizează 734 mm la Făget, 591,6 mm
la Timișoara, 602 mm la Denta, 531,9 mm la Jimbolia, 526,6 mm la Sânnicolau Mare,

52
dar la munte în funcție de înălțime și expoziția versanților se ating și se depășesc 1000
mm anual.
5. Resurse naturale
În subsol, resursele naturale cuprind zăcăminte de lignit, bazalt, mangan, argilă,

țiței și gaze, nisip, nisip pentru sticlă, resurse pentru exploatarea gazelor de șist.
Izvoare de ape minerale și ape geotermale sunt la Timișoara, Buziaș, Pișchia, Ivanda,
Sacoșu Mare, Bogda, Calacea, Deta, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Teremia Mare și
Lovrin.
Solul județului Timiș este propice pentru cultura plantelor agricole, în principal
a cerealelor și a plantelor tehnice si furajere si pentru pomicultura si viticultura. În
partea nord-vestică a județului se găsesc cernoziomuri, cernoziomuri levigate și
cernoziomuri de fânețe, iar în zona deluroasă se găsesc diferite tipuri de soluri
silvestre, între care predomină cele brune, iar cele brune-închise și brune-roșcate
ocupă suprafețe mai mici.
Resursele de sol în zona montană sunt reprezentate prin: păduri de gorun, de fag
în amestec cu carpen, păduri de molid, în amestec cu brad, pajiști mai înalte.
Resursele de sol în zona de deal sunt reprezentate prin: păduri de stejar și

amestec de fag și stejar, pajiști de dealuri, pajiști de luncă, fânețe; solurile cu fertilitate
mijlocie.
Resursele de sol în zona de câmpie sunt reprezentate prin: soluri fertile, pajiști
de câmpie reprezentate îndeosebi prin izlazurile comunale din preajma satelor, pajiști
din lunci, apele de suprafață, energie solară și eoliană.

53
Terenul agricol acoperă peste 79,73% din suprafața județului respectiv 693.416
ha și reprezintă cea mai importanta rezervă naturală a teritoriului. Din suprafața
agricolă predominante sunt terenurile arabile cu 531037 ha - 76,58% din suprafața
agricolă, urmate de pășuni - 121347 ha (17,79% din suprafața agricolă), fânețe -
28619 ha (4,12% din suprafața agricolă), vii și pepiniere viticole - 3871 ha (0,55% din
suprafața agricolă), livezi și pepiniere pomicole - 8542 ha (1,23% din suprafața
agricolă).
6. Flora și fauna
Vegetația județului Timiș este caracteristică silvostepei cu puține păduri, astfel

în zonele muntoase pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte zone se întâlnesc
mici păduri de stejar, garniță, plopi și sălcii în lunci. Vegetația caracteristică zonei
mlăștinoase este reprezentata de stuf, nufăr și papură.
Pe teritoriul municipiului Timișoara sunt peste 100 ha de parcuri cu specii rare:

stejari seculari, tei cu frunze crestate și platani. În Parcul Rozelor se găsește o
impresionantă colecție de trandafiri, iar în Parcul Central se găsesc specii de arbori.
Fauna este cea caracteristica zonei de stepa si silvostepa. Păsările întâlnite pe

teritoriul județului Timiș sunt: privighetoare, fazan, erete, cucuvea, mierlă neagră și
păsări de apă: lișiță, egreta, rațe și gâște sălbatice. Mamiferele întâlnite sunt vulpea,
căprioara, mistrețul, veverița, dihorul, nevăstuica și cerbul lopătar. Mai întâlnim
rozătoare: hârciog, popândău, iepure de câmp și păsări: prepelița, starul, dropia. Apele
care străbat județul sunt bogate în mreană și crap.

54
IV. VEDERE DE ANSAMBLU ASUPRA COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN
1. Cadrul istoric
Comuna Sînmihaiu Român din județul Timiș este alcătuită din 3 sate: Sînmihaiu
Român, Utvin și Sînmihaiu German.
Primele atestări documentare a celor 3 sate ale comunei apar pentru satul
Sînmihaiu Român în anul 1327, iar pentru satele Sînmihaiu German şi Utvin în anul
1333.
În secolul al XVII-lea comuna s-a aflat sub ocupația turcească. Existența

acesteia din acea perioadă este atestată în însemnările lui Marsigli din anul 1690-1700
care atestă SentMihai comună în jurul Timişoarei.
În ceea ce privește satul Sînmihaiu Român, în anul 1717, St. Mihal apare cu
43 case în districtul Timişoara.
În anul 1873, holera a făcut 70 de victime în satul Sînmihaiu German.

Până în anul 1868, ca proprietar apare statul, an în care domeniul ”Sinmihai”
trece în proprietatea notarului comitatului Timiş, Bela Jeszenszky, iar înainte de
primul război mondial mare proprietar era şi consistoriul ortodox român din Arad.
Comuna a avut denumiri diferite, determinate de administrația sub care se afla,

astfel până în anul 1911 comună s-a numit Romanszentmihaly, iar din acest an și până
la administraţia românească s-a numit Begaszentmihaly.
Există scrieri care atestă că în toamna anului 1918 soldaţii din comună reîntorşi
de pe front au avut o purtare demnă, iar eroilor din primul război mondial li s-a ridicat

55
un monument în anul 1931, an în care a și fost sfințit. Pe monument apare inscripția
“Întru amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial pentru întregirea neamului
românesc. Ridicat de credincioşii comunei şi sfinţit la anul 1931”.
Satul Utvin apare în documentele din evul mediu sub denumirea de “Uthwin”
sau “Kis Otveny”.
În anul 1338, satul Utvin apare a localitate autorizată să organizeze târguri,

seniorul feudal din acea vreme fiind Pogany Domokoş – Dominique, care în schimbul
unor moșii de la Beregova, (aflate în Rusia din ziua de azi) le dă împăratului
Sigismund de Luxemburg.
În anul 1456 satul intră în posesia lui Iancu de Hunedoara, dar în același an satul
Utvin ajunge în posesia lui Szilagyi Mihai de Horegsec. În anul 1540 proprietar feudal
devine Olah Iakob de Utvin. În anul 1552 comitele suprem de Timiş Losonszy
consideră satul Utvin printre anexele Cetăţii Timişoara. În același an satul ajunge sub
dominație otomană.
În anul 1912, satul Utvin avea 2 proprietari mai de seamă Mihai Acxel de
Zombor şi Valentin Watz, iar mai târziu numele marilor proprietari ai pământului din
Uvin au fost: Olah Miclos, Mihail Oexel, baronul de Ronay.
Pe teritoriul satului se mai văd liniile fundaţiei unei vechi biserici probabil pe
locul unde în Evul Mediu era vatra satului, iar acesta mai dispunea şi de cărămidărie,
proprietatea firmei Dunster şi Wetzler.
Denumirea satului Sînmihaiu German provine încă din vremea colonizărilor

germane ce au fost făcute aici la 1717 si 1808. Prin venirea coloniștilor germani satul
s-a format pe ruinele satului Sillach, numindu-se noua colonie Rauthendorf.
Denumirea coloniei s-a făcut după numele lui Rauth, funcționar erarial care s-a ocupat

56
de colonizarea satului. Satul peste a cărui ruine s-a ridicat Sînmihaiu German, Silas
exista in Evul Mediu, aceasta aflându-se în proprietate a lui Nicolae Hagymas, la
1462. În însemnările lui Marsigli din 1690-1700, satul Silas apare lângă Sînmihaiu ca
localitate în jurul cetății Timișoara. În anul 1717, Silasch avea 40 de case. În anul 1723
Silas apare pe harta lui Mercy ca comună locuită de neuniți. În anul 1839 satul avea ca
populație 618 persoane toate de religie catolică (germani catolici), iar în anul 1850
avea 1020 locuitori, la 1870 avea 1518 locuitori, la 1880 avea 1406 locuitori din care
1386 catolici, 14 ortodocși, 5 izraeliți, 1 reformat. În 1890 satul avea 1436 locuitori
din care: 1397 germani, 18 maghiari, 5 romani, 16 alții.
In 1910 în sau locuiau 1162 locuitori, cifra menținându-se și în 1930, populația

fiind structurată astfel: 1106 germani, 21 români, 26 țigani, 9 alții.
35 de locuitori, dintre care 2 români și 33 șvabi din Sînmihaiu German și-au

pierdut viața în Primul Război Mondial, acestora li s-a ridicat în capela din cimitir o
tablă pe care s-a imprimat numele.
2. Așezarea geografică, suprafața și relieful
Comuna Sînmihaiu Român este o comună situată în centrul judeţului Timiş, pe

canalul Bega în Câmpia Timişului.
Are în componență 3 sate:

- Sînmihaiu Român, care este și reședința comunei;
- Sînmihaiu German, situat la 4,9 km față de reședința comunei;
- Utvin, situat la 3,2 km față de reședința comunei.

57
Comuna se află la o distanță de 13,2 km de municipiul Timişoara și are o
suprafaţă de 7.526 ha, din care teren intravilan 569.01 ha și teren extravilan 6.956,99
ha.
Coordonatele geografice ale localității Sînmihaiu Român sunt

45°41′41″ latitudine Nord, respectiv 21°04′43″ longitudine Est.
Vecinii comunei sunt: municipiul Timișoara, comuna Săcălaz (cu localitățile

Săcălaz, Beregșău Mare și Beregșău Mic), comuna Cenei (cu localitățile Bobda și
Cenei), comuna Uivar, comuna Peciu Nou (cu localitatea Diniaș), comuna Șag și
localitatea Chișoda (comuna Giroc).
Relief comunei este reprezentat de Câmpia Timișului și canalul Bega.
În Sînmihaiu German există ape termale cu proprietăți miraculoase și o

temperatură unică chiar și în întreaga Europă. Aceste ape au fost descoperite
întâmplător, în anul 1977 când se fora pentru puțuri petroliere.
3. Clima
Clima are un caracter temperat de tranziţie, cu influenţe climatologice oceanice

din nord-vest şi mediteraneene din sud.
În comună verile sunt predominant călduroase, iernile nu prea friguroase,

primăverile destul de timpurii şi anotimpul de toamnă uneori foarte lung.

58
4. Flora și fauna
Conform Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2.387/2011 pentru

modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.
1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România, 7% (5,23 km2) din teritoriul comunei Sînmihaiu Român sunt cuprinși în
situl de importanță comunitară – ROSCI0390 „Sărăturile Diniaş”.
În acest sit se identifică următoarele tipuri de habitate de interes comunitar:

pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice.
Conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,
modificată prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.284/2007, 4% (3,01 km2) din teritoriul comunei este inclus în aria
protejată ”Uivar - Diniaș” (ROSPA0144) desemnată pentru conservarea unor populații
semnificative a 7 specii de păsări, dintre care o importanță deosebită o reprezintă
populațiile de barză, șerparul european, eretele alb, erete sur, șoim, fluierar de
mlaștină, fâsă de câmp.
5. Structura socio-demografică a populației
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sînmihaiu

Român se ridică la 6.121 de locuitori. Structura pe sexe, din totalul populației, este de
2970 persoane de sex masculin și 3151 persoane de sex feminin.

59
Situația locuitorilor pe localitățile componente ale comunei Sînmihaiu Român,
conform recensământului din anul 2011, este următoarea:
- în localitatea Sînmihaiu Român, populația stabilă este de 2805 de locuitori;

- în localitatea Utvin, populația stabilă este de 2451 de locuitori;
- în localitatea Sînmihaiu German, populația stabilă este de 865 de locuitori.
Din punct de vedere al naționalității, din populația stabilă, la nivelul comunei

Sînmihaiu Român, 5387 de persoane sunt declarate ca având naționalitate română, 150
de persoane sunt declarate ca fiind maghiari, 45 de persoane sunt declarate ca fiind
romi, 4 persoane sunt declarate ucrainieni, 32 de persoane sunt declarate ca fiind
germani, 4 persoane sunt declarate ca fiind turci, 18 persoane sunt declarate ca fiind
sârbi, 7 persoane sunt declarate ca fiind slovaci, 5 persoane sunt declarate ca fiind
bulgari, 11 persoane sunt declarate cu altă etnie, iar pentru 457 persoane nu sunt
informații disponibile referitoare la etnie, conform recensământului din anul 2011.
În tabelul de mai jos, la nivelul anului 2011, sunt prezentate grupele de vârsta și
numărul populației care se încadrează într-o anumită grupă, din care se poate observa
că 1134 de persoane au vârsta peste 60 de ani, reprezentând 18,5% din populația
stabilă a comunei.
Grupa Sub 5-9 10- 15- 20- 25- 30- 35- 40- 45- 50- 55- 60- 65- 70- 75- 80- Peste
5 ani 14 19 24 29 34 39 44 49 54 59 64 69 74 79 84 85
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
Număr 401 317 344 347 440 463 546 497 533 337 374 338 342 235 235 148 101 73
persoane
2011

60
Limba maternă predominantă în comuna Sînmihaiu Român este limba română,
vorbită de 5.402 de persoane, în timp ce 151 de persoane au declarat limba maternă
maghiară, 40 de persoane au declarat limba maternă romani, 29 de persoane au
declarat limba maternă germana, 4 persoane au declarat limba maternă turca, 15 de
persoane au declarat limba maternă sârba, 4 persoane au declarat limba maternă
slovaca, 5 persoane au declarat limba maternă bulgara, iar 12 persoane au declarat
limba maternă ca altă limbă. Pentru 457 persoane nu sunt informații disponibile
referitoare la limba maternă, conform recensământului din anul 2011.
La nivelul comunei Sînmihaiu Român, situația populației după religie este

următoarea:
Populația stabilă, 6.121

din care:
Populație de religie Ortodoxă 4511
Populație de religie Romano-catolică 243
Populație de religie Reformată 22
Populație de religie Penticostală 592
Populație de religie Greco catolică 15
Populație de religie Baptistă 81
Populație de religie Adventistă de ziua a șaptea 28
Populație de religie Musulmană 8
Populație de religie Martorii lui Iehova 19
Populație de religie Creștină după Evanghelie 57
Populație de religie Ortodoxă-sârbă 7
Populație de religie Evanghelică 41
Altă religie 12

61
Fără religie 7
Persoane pentru care nu sunt informații 457
disponibile
Din totalul populației stabile de peste 10 ani, adică 5.403 de persoane, 643
dintre ele au studii superioare. Studii post liceale și de maiștri au 84 de persoane, 1289
de persoane au studii liceale, iar 1003 de persoane au studii de școală profesională și
de ucenici.
La nivelul anului 2011, 1596 persoane au terminat ciclul gimnazial, iar 630
persoane au terminat doar ciclul primar. Fără școală absolvită sunt 158 de persoane
dintre care 21 persoane sunt analfabete.
În comuna Sînmihaiu Român trendul natalităţii este în creștere, având în vedere

informaţiile prezentate mai jos:
2012 2013 2014
Nou născuţi 70 66 71
Decedaţi 52 45 42
6. Infrastructura
Infrastructura în comuna Sînmihaiu Român este dezvoltată, situându-se ca nivel

de dezvoltare peste zonele rurale din România, în general afectate de lipsa sau
deficienţa infrastructurii. În ultimii ani s-au implementat proiecte majore în localitate,
pe mai multe domenii, reprezentând nevoile cetățenilor comunei.

62
a) Alimentarea cu apă
În prezent la nivelul comunei se derulează lucrări la sistemul de alimentare cu

apă, prin proiect aflat în derulare finanțat prin POS Mediu, realizat în anul 2015 fiind:
- conducta de aducțiune între localități – 4.856 m;

- conducta distribuție – 18.430 m;
- conducta branșament – 8.435 m /1020 buc.
Pe localități situația se prezintă astfel:
- în satul Sînmihaiu Român, rețeaua de alimentare cu apă are o lungime de 3 km și

nu acoperă nevoia pentru toată populația;
- în satul Utvin, rețeaua de alimentare cu apă are o lungime de 2,5 km și nu acoperă
nevoia pentru toată populația;
- satul Sînmihaiu German nu dispune de rețea publică de alimentare cu apă.
În comună, pentru următoarea perioadă sunt necesare a se realiza lucrări de

extindere a rețelei publice de alimentare cu apă în satele Sînmihaiu Român și Utvin,
iar în satul Sînmihaiu German este nevoie de realizarea rețelei de alimentare cu apă.
b) Canalizare
La nivelul comunei se derulează lucrări la sistemul canalizare, prin același

proiect aflat în derulare finanțat prin POS Mediu, realizat în anul 2015 fiind:
- conductă refulare - 8.450 m;

- conductă canalizare – 24.145 m;
- conductă racord – 12.978 m /1.463 buc.

63
Pe localități situația se prezintă astfel:
- în satele Sînmihaiu Român și Utvin rețeaua de canalizare în lucru nu va acoperi

nevoia pentru toată populația;
- satul Sînmihaiu German nu dispune de rețea publică de canalizare.
În comună, pentru următoarea perioadă sunt necesare a se realiza lucrări de

extindere a rețelei publice de canalizare în satele Sînmihaiu Român și Utvin, iar în
satul Sînmihaiu German este nevoie de realizarea rețelei de canalizare și stație de
epurare.
Societate care prestează serviciile de utilitate publică de alimentare cu apă şi de

canalizare este operatorul regional SC Aquatim SA.
c) Alimentarea cu energie electrică
Toate gospodăriile din toate cele 3 localități ale comunei sunt racordate la
Sistemul Energetic Naţional în procent de 100%, iar iluminatul stradal este asigurat pe
majoritatea arterelor de circulație din aceste localități.
Astfel pe teritoriul comunei se înregistrează cca. 1569 de abonați (673 abonați
în Sînmihaiu Român, 245 abonați în Sînmihaiu German și 651 abonați în Utvin) la
furnizorul de energie electrică Enel Distribuție Banat SA.
Rețeaua alimentării cu electricitate prezintă o stare bună de funcționare.
În prezent s-a identificat nevoia de extindere a rețelei electrice cât și cea de

iluminat public în zonele rezidențiale/industriale/agricole aflate in exteriorul
localităților, prin identificarea de resurse financiare pentru implementarea proiectelor:
- Extindere rețea iluminat public în comuna Sînmihaiu Român;

64
- Extindere rețea ALIMENTARE CU energie electrica in comuna Sînmihaiu
Român.
d) Alimentarea cu gaze naturale
Comuna dispune de o reţea de alimentare cu gaze naturale cu o lungime de

cca. 30,0 km reţea. Aceasta există în localitatea Sînmihaiu Român în cea mai mare
parte și în localitatea Utvin. Localitatea Sînmihaiu German nu există rețea publică de
gaze naturale.
Încălzirea termică se realizează cu ajutorul sobelor sau centralelor termice, pe

baza gazelor naturale cât și pe bază de combustibil solid (lemn).
e) Sistemul de gestionare a deșeurilor
În comuna Sînmihaiu Român deșeurile menajere se depozitează la depozitul

conform de la Ghizela.
Deșeurile menajere sunt colectate în pubele amplasate in gospodarii (120

litri/pubela), de către SC Retim Ecologic Service S.A., operator privat. In fiecare
localitate din comuna există și câte un container de capacitate 7 m cubi pentru
deșeurile provenite din construcții, colectate la solicitare.
De asemenea există și colectare pentru deșeurile din ambalaje, la nivel stradal,

prin SC Viele 2005 SRL, operator privat.
f) Telefonie și internet
Telefonia fixă este asigurată de operatorul Telekom pentru populația comunei

65
din toate cele 3 localități ale acesteia.
Operatorii de telefonie mobilă sunt Orange, Vodafone, Telekom.
Internetul este asigurat pentru cei mai mulți utilizatori de SC TRANSFER

BYTES SRL, firmă locală, și de către Telekom si UPC. TV este asigurat prin Telekom
- antena satelit și UPC - cablu (recent intrat pe piata locala)
În ceea ce privește dezvoltarea rețelelor de utilități publice este nevoie de

obținere de fonduri și pentru construire utilități publice în zona pistei de cicloturism, în
principal curent electric.
g) Drumuri
Drumurile care străbat teritoriul administrativ al comunei Sînmihaiu Român

sunt:
- DJ 591 – cu o lungime de 13,23 km, care este acoperit cu covor asfaltic și se

prezintă în stare buna;
- DJ 591 A – cu o lungime de 7,32 km, de la Sînmihaiu Român la Diniaș, acoperit
cu covor asfaltic și se află în stare bună;
- DC 202 Sînmihaiu Roman - Șag – cu o lungime de 4,3 km;
- DC 209 Uivar - Sînmihaiu German, cu o lungime de 1,7 km;
- DC 210 Sînmihaiu german - Port Bega, cu o lungime de 2,2 km;
- DC 211 Săcălaz - Utvin, cu o lungime de 2,2 km;
- DC 212 Sînmihaiu Român - Săcălaz, cu o lungime de 1,3 km;
- DC 213 Beregsău Mare - Sînmihaiu German, cu o lungime de 1 km.
Drumurile județene se află în administrația Consiliului Județean Timiș, care
asigură și întreținerea acestora.

66
Drumurile comunale sunt acoperite de covor asfaltic doar pe o lungime de 2 km,
restul fiind acoperit de piatră concasată și toate necesită lucrări de
reabilitare/modernizare.
Toate străzile din cele 3 localități ale comunei sunt acoperite de piatră concasată
și necesită lucrări de reabilitare/modernizare.
Drumurile de exploatare agricolă de pe raza comunei sunt acoperite de piatră

concasată.
Pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere este nevoie de

identificarea de surse financiare în vederea implementării următoarelor proiecte:
- Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu Român;

- Construire alei pietonale la nivelul comunei Sînmihaiu Român;
- Construire piste de cicloturism pe raza comunei Sînmihaiu Român;
- Modernizare drumuri comunale;
- Modernizare drumuri de exploatare agricolă;
- Construire pista de cicloturism pentru legătura cu intravilanul localității, pentru
fiecare din cele 3 localități ale comunei;
- Asigurare acces turistic la transportul public intermodal;
- Construire drum de acces canal Bega – Utvin;
- Construire drum de acces canal Bega - Sînmihaiu Român;
- Construire drum de acces canal Bega - Sînmihaiu German;
Comuna este traversată pe direcția nord est – sud vest de magistrala Căi Ferate
926 Timișoara - Cruceni, cu 2 halte: în Utvin și Sînmihaiu Român.

67
Transportul în comun al locuitorilor, către Timișoara și retur, reședința de județ,
se realizează astfel:
- cu autobuze prin rute regulate de firma SC Super Imposer SRL, prin 7 curse/zi în zi
lucrătoare și 3 curse/zi în zilele nelucrătoare.
- cu trenul de compania privată Regiotrans, 4 rute pe zi.
În vederea îmbunătățirii infrastructurii privind transportul în comun s-a

identificat nevoia de extindere a liniei de tramvai între localitățile Timișoara și
Sînmihaiu Român.
Din anul 2015, transportul elevilor este asigurat cu microbuz școlar, care se
prezintă în stare foarte bună.
Localitatea Sînmihaiu Român deține un teren de sport cu anexe din lemn,

localitatea Sînmihaiu German, de asemenea deține teren de sport dar fără anexe, iar în
localitatea Utvin se afla în construcție vestiare aferent terenului de sport.
Pe raza comunei funcționează Clubul Sportiv Utvin – asociație sportivă cu

echipă locală de fotbal care evoluează în Campionatul județean Timiș.
În vederea îmbunătățirii zonelor de recreere de pe teritoriul comunei este nevoie

de accesare de fonduri nerambursabile pentru următoarele proiecte:
- Construire bază sportivă;

- Realizare parcuri pe raza comunei Sînmihaiu Român;
- Construire sală sport în localitatea Sînmihaiu Român;
- Construire sală sport în localitatea Utvin;
- Construire sală sport în localitatea Sînmihaiu German;

68
- Construire bazin de înot in comuna;
- Amenajare zone picnic;
- Amenajare terenuri de sport în localitatea Utvin
- Amenajare terenuri de sport în localitatea Sînmihaiu Român
- Amenajare terenuri de sport în localitatea Sînmihaiu German
- Amenajare port pe Canalul Bega;
- Achiziție ambarcațiuni de agrement ( bărci, hidrobiciclete, etc.);
- Implementare facilități de parcare de-a lungul Canalului Bega la punctele
de atracție turistică;
- Dezvoltarea infrastructurii de navigație și acostare de-a lungul canalului
Bega;
- Amenajare zona turistica, de picnic și agrement Balta Utvin,
- Amenajare Balta Sînmihaiu German și zona de agrement;
- Amenajare Balta Sînmihaiu Român și zona de agrement;
- Construcție complex sportiv și de agrement in comuna;
- Amenajare și echiparea facilităților necesare pentru iazuri de pescuit
sportiv;
- Înființarea unui parc tematic „Johnny Weissmüller - Jungle Park”;
- Organizare evenimente sportive (concursuri ciclism, maraton, fotbal,
handbal, tenis de masă etc.);
- Construire aeroport sportiv, utilitar.
7. Potențialul economic
Potenţialul economic al comunei susţine următoarele activităţi:
 Agricultura specifică zonei de câmpie, favorabilă culturilor de cereale (porumb,

grâu, triticale, ovăz), rapiță, floarea soarelui, a pomiculturii şi creşterii animalelor;

69
 Activităţi de turism şi agroturism, de valorificare a cadrului natural de pe teritoriul
comunei;
 Activităţi de mică industrie şi transport - unităţi de servicii, de reparaţii, de prestări
de servicii pentru populaţie, etc.
Funcţiile economice şi sociale din teritoriul comunei Sînmihaiu Român sunt

date de:
 Cadrul natural variat, ca forme de relief;

 Resursele solului;
 Fondul agricol;
 Poziţia geografică a comunei.
După populația ocupată, ponderea în economie este deținută de activitățile

industriale, urmate de cele din sectorul serviciilor și apoi de activitățile din sectorul
agricol.
Conform datelor Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș,

pe raza comunei Sînmihaiu Român, în anul 2015, sunt înregistrate 331 de societăți
comerciale, 72 de persoane fizice autorizate și 23 întreprinderi individuale.
În anul 2015, operatori economici cu sediul în alte localități și cu punct de lucru

pe raza comunei sunt 65 societăți comerciale, 3 întreprinderi individuale și 2 persoane
fizice autorizate.
Șomerii înregistrați la sfârșitul anului 2013 erau în număr de 27 de persoane, din

care 12 bărbați și 15 femei, iar in 2014 erau 25 de șomeri, din care 4 bărbați și 21
femei.

70
In anul 2015, numărul șomerilor cumulat cu al persoanelor fără loc de muncă
era de cca. 100 de persoane.
8. Agricultura
Comuna Sînmihaiu Român are o altitudine medie de 80,554 m și o pantă medie

de 0,07%.
La nivelul anului 2014, din totalul suprafeței comunei Sînmihaiu Român de

7.526 ha, 6.841 ha erau suprafaţă agricolă, 10 ha erau păduri și alte terenuri forestiere,
225 ha erau ape terenuri cu ape și ape cu stuf, 175 ha erau căi de comunicații și căi
ferate, 208 ha erau terenuri ocupate cu construcții și curți, 67 ha erau terenuri
degradate și neproductive.
Din totalul de 6.841 ha de teren agricol, 5.318 ha sunt teren arabil, 1.133 ha
sunt pășuni, 362 ha sunt fânețe, 15 ha sunt livezi, 10 ha sunt cătină, 3 ha sunt vii.
Situația terenului agricol al comunei este reprezentată în graficul de mai jos:
Pășuni Vii Fânețe

16,56% 0,04% 5,29%
Livezi
0,22% Cătină
0,15%
Teren arabil
77,74%
Terenurile agricole din comuna Sînmihaiu Român

71
Pe teritoriul comunei, 0,376% din terenul agricol reprezintă teren agricol cu
drenaj slab, iar 0,120% din terenul agricol al comunei reprezintă terenuri agricole cu
soluri vertice.
Din terenul agricol, 0,248% reprezintă teren agricol cu soluri salinize/alcaline,

iar pe un procent de 0,519 din terenul agricol se manifestă minim un criteriu biofizic,
potrivit PNDR 2007-2013, fișa măsurii 13 ”Plăți pentru zone care se confruntă cu
constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”.
Suprafața de teren neagricol de 685 ha se împarte astfel: 10 ha erau păduri și
alte terenuri forestiere, 225 ha erau ape terenuri cu ape și ape cu stuf, 175 ha erau căi
de comunicații și căi ferate, 208 ha erau terenuri ocupate cu construcții și curți, 67 ha
erau terenuri degradate și neproductive.
Situația terenului neagricol al comunei este reprezentată în graficul de mai jos,
unde se poate observa că ponderea cea mai mare o deține terenurile cu ape și ape cu
stuf:
9,78% 1,46%
30,36% 32,85% Păduri și alte
terenuri forestiere
Terenuri cu ape și
ape cu stuf
Căi de comunicații
și cări ferate
Terenuri ocupate cu
construcții și curți
Terenuri degradate
25,55% și neproductive
Terenurile neagricole din Comuna Sînmihaiu Român

72
Produse locale obținute sunt în principal cereale (grâu, porumb, orz, orzoaică),
plante (floarea soarelui), legume, fructe (produse în livezi individuale și derivate din
fructe), lactate și derivate din lapte, miere și produse apicole. În anul 2014 erau
înregistrați 135 producători agricoli de legume, fructe, flori, cereale, produse apicole,
lapte și produse din lapte, etc.
La nivelul anului 2014, au fost cultivate 3.590 ha de teren arabil astfel: culturi
de grâu – 2007 ha, culturi de porumb – 868 ha, culturi de floarea soarelui – 419 ha,
culturi de orz – 141 ha, culturi de orzoaică – 35 ha, culturi de triticale – 14 ha, lucernă
– 50 ha, paulonia - 1 ha, sorg 3 ha, plante pentru nutreț - 52 ha.
Situația culturilor realizate în anul 2014 este prezentată mai jos:
Lucerna Sorg
Orzoaică Triticale Nutreț
1,39% 0,08%
0,98% 0,39% 1,45%
Orz
3,93%
Floarea soarelui
11,67%
Grâu
55,92%
Porumb
24,19%
Culturile din anul 2014 în comuna Sînmihaiu Român

73
Culturile dominante sunt cele de grâu, porumb și floarea soarelui. Procesarea
produselor agricole se realizează într-un grad foarte mic sau deloc, neexistând unități
de ambalare și depozitare.
Pe teritoriul comunei nu este organizată o piață de desfacere a produselor

cultivate profitabilă, din cauza lipsei unei planificări de agricultură locală centralizată
și a unor depozite de dimensiuni medii sau mari care să permită vânzarea acestora în
cantități en-gros către cumpărători de calibru mare. Astfel este necesar amenajarea în
fiecare localitate a comunei a câte unei piețe agroalimentare.
Livezile se întind pe o suprafaţă mică de respectiv 15,19 hectare, reprezentând

un procent de 0,20 % din suprafața totală a comunei.
Sectorul pomicol poate fi dezvoltat prin modernizarea tehnologiilor de cultivare

şi recoltare, dar şi prin amplasarea unor centre de colectare, prelucrare şi valorificare a
acestor produse și prin mărirea suprafețelor pe care există posibilitatea cultivării
fructelor.
La nivelul anului 2014, o suprafață de 10 ha de teren au fost cultivate cu cătină.
Și din punct de vedere zootehnic situația animalelor la nivelul comunei, pentru

anii 2012-2013-2014 este prezentată astfel:
Animale Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Bovine 872 250 202
Porcine 710 820 584
Ovine și caprine 6323 6812 7378
Păsări 10384 10384 10384

74
În perioada 2012-2014, pe teritoriul comunei se poate observa o creștere
semnificativă a numărului de ovine și caprine și descreștere a numărului de bovine.
Sectorul zootehnic al comunei este necesar a fi dezvoltat prin amenajarea unor

ferme sau microferme de creştere organizată a animalelor, a unor centre de colectare şi
valorificare a produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere,
abatorizare, carmangerii, etc.).
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a comunei este de 10

ha, reprezentând doar 0,13% din suprafața totală a comunei. Se pot realiza lucrări de
împădurire a unor suprafețe de pe raza comunei.
Zonele de pădure de pe teritoriul comunei nu reprezintă o zonă cu potențial

ridicat în ceea ce privește producția de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale
din flora spontană încât să facă oportune investiţiile în amenajarea unui centru de
colectare, prelucrare şi valorificare.
9. Turism și zone de recreere
Un important punct turistic și zonă de recreere este ștrandul termal de la

Sînmihaiu German. Primul izvor de apă termală de la Sînmihaiu German a fost
descoperit în anul 1977, la o adâncime mai mare de 2000 m, când se săpa în speranța
descoperirii unui important zăcământ de țiței. În timpul regimului comunist a fost
realizat un ștrand despre care sătenii credeau ca se pot vindeca de reumatism si alte
afecțiuni, datorită temperaturilor extrem de ridicate ale apei.
Datorită proprietăților apei termale precum și a efectelor benefice asupra

afecțiunilor reumatice renumele apelor termale de la Sînmihaiu German s-a răspândit
repede.

75
Ștrandul a beneficiat de importante investiții, mai ales după anii 1990, când a
fost concesionat către S.C. Radulov S.R.L., companie care administrează și în prezent
ștrandul. Astfel, aici turiștii pot beneficia de o zonă de agrement ce include trei bazine,
dintre care unul acoperit, o terasă și spații de cazare în sezonul de vară la căsuțe de
vacanta (căsuțe din lemn), cu o capacitate de 34 de locuri.
Apa din bazinele ștrandului deține proprietăți ce atrag numeroși turiști:
- Apa provine de la o adâncime de 2.154 m;

- La suprafață apa are o temperatură de 66oC, iar în bazine aceasta se prezintă
la o temperatură de 39-40oC;
- Este pură din punct de vedere bacteriologic, bogată în oligoelemente și
siliciu și are un conținut scăzut de săruri minerale;
- este benefică pentru afecțiuni reumatice și traumatisme neurologice
periferice, iar aburii acesteia încărcați cu minerale au proprietăți relaxante.
Teritoriul comunei este străbătut de canalul Bega pe care se află „CASA
BARAJ“ Ecluza numărul 1 de pe acest canal, construită în secolul XIX, declarată
monument istoric grupa valorica B (monument de interes local) și este un punct
turistic important pentru comună. Aici se află și singura insulă de pe canalul Bega.
Comuna prezintă un potențial turistic care poate fi dezvoltat datorită faptului că

se află în zona periurbană a municipiului Timișoara, care își propune dezvoltarea
turismului alternativ în această direcție, mai ales prin amenajarea spațiilor verzi ce se
întind de-a lungul canalului Bega.
La nivelul comunei nu funcționează nici o pensiune turistică care să ofere

servicii de cazare, dar aceste servicii pot fi asigurate de pensiunile aflate în imediata
apropiere a comunei.

76
În vederea îmbunătățirii activităților de turism și recreere de pe teritoriul
comunei este nevoie de următoarele proiecte:
- Construire centru informare turistică;
- Modernizare parcare ștrand termal Sînmihaiu German;
- Achiziție ambarcațiuni de agrement (bărci, hidrobiciclete, etc.)
- Implementare facilități de parcare de-a lungul canalului Bega la punctele de
atracție turistică;
- Asigurare acces turistic la transportul public intermodal;
- Implementarea conectivității optime a obiectivelor turistice;
- Dezvoltare bază turistică cu multiple oferte turistice, sporturi, spații de recreere;
- Înființarea unui parc tematic „Johnny Weissmüller - Jungle Park”
- Dezvoltarea infrastructurii de navigație și acostare de-a lungul canalului Bega.
10.Educația
În anul școlar 2015-2016, infrastructura educaţională din comuna Sînmihaiu

Român este asigurată de Școala Gimnazială Sînmihaiu Român care are arondate
următoarele unități școlare:
- Grădinița cu program normal din Sînmihaiu Român, nr. 323, funcționează cu

2 grupe, cu 35 preșcolari și 2 cadre didactice. Imobilul este în stare bună de
funcționare, este racordat la apă, curent, gaz, racordarea la canalizare este în curs
de realizare, deține toalete în interiorul imobilului aflate în stare corespunzătoare,
deține încălzire centrală proprie.
- Școala Gimnazială Sînmihaiu Român, nr. 85, funcționează cu un număr de 230
de elevi înscriși și 21 de cadre didactice. Imobilul este în stare bună de funcționare,

77
racordarea la apă, canalizare și gaz sunt în curs de realizare, este racordat la curent
și deține încălzire centrală proprie, deține toalete în interiorul imobilului aflate în
stare corespunzătoare.
- Grădinița cu program normal din Sînmihaiu German, nr. 158, funcționează cu
1 grupă de copii (mijlocie) cu 28 preșcolari aflați în grija unei educatoarei. Imobilul
este în stare bună, racordarea la apă, canalizare și gaz sunt în curs de realizare, este
racordat la curent și deține încălzire centrală proprie, deține toalete în interiorul
imobilului aflate în stare corespunzătoare.
- Școala Primară din Sînmihaiu German, nr. 158, funcționează cu 2 clase, cu 25
elevi înscriși și 2 cadre didactice. Imobilul este în stare bună, racordarea la apă,
canalizare și gaz sunt în curs de realizare, este racordat la curent și deține încălzire
centrală proprie, deține toalete în interiorul imobilului aflate în stare
corespunzătoare.
- Grădinița cu program normal din Utvin, nr. 92, funcționează cu 2 grupe (mare
și mică) cu 51 preșcolari înscriși și 2 cadre didactice. Imobilul este în stare bună de
- Școala Gimnazială din Utvin, nr. 175, funcționează cu 9 clase de elevi, cu un
număr de 180 de elevi înscriși și 14 cadre didactice. Imobilul este în stare bună de
În prezent este in derulare un proiect cu fonduri nerambursabile privind

Construire grădiniță parter cu trei Săli de clasă în localitatea Sinmihaiu Roman prin
programul Proiectul pentru reforma educației timpurii.

78
Pe teritoriul comunei nu funcționează unități de învățământ de nivel secundar
superior (profesional și de ucenici și liceal), postliceal și de maiștri și nivel superior.
În ceea ce privește infrastructura educațională, la nivelul comunei s-a identificat
necesitatea identificării de fonduri în vederea realizării următoarelor proiecte:
- Extindere infrastructură educațională pentru învățământ general ( Școala cu

clasele I-VIII din Utvin);
- Construire grădiniță în Utvin;
- Construire grădiniță în Sînmihaiu Român;
- Construire grădiniță în Sînmihaiu German;
- Construire școală în Utvin;
- Construire școală în Sînmihaiu Român;
- Construire școală în Sînmihaiu German;
- Construire creșă în localitatea Utvin;
- Construire creșă în localitatea Sînmihaiu Român;
- Construire creșă în localitatea Sînmihaiu German;
- Construire centru de tip after school in localitatea Sînmihaiu German;
- Construire centru de tip after school in localitatea Sînmihaiu Român.
Unitățile de învățământ contribuie la dezvoltarea elevilor, la pregătirea lor
pentru a continua studiile. Acestea combat abandonul școlar, iar cadrele didactice sunt
bine pregătite, lucrând cu profesionalism și dăruire.
Comparativ, la nivel național, populaţia rurală din România, la nivelul anului
2011, avea un nivel de instruire scăzut, ponderea cea mai mare a populaţiei rurale cu
vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani urmând doar gimnaziul (38,5%). În ceea ce
priveşte studiile preuniversitare, doar 22,2%, respectiv 17,4% din populația rurală a
urmat o școală profesională, respectiv liceu. În ceea ce privește populația rurală cu
studii superioare, doar 1,6% au absolvit aceste studii. Rata abandonului şcolar este

79
mult mai ridicată în mediul rural decât în mediul urban. Astfel, în mediul rural, rata
abandonului şcolar din sectorul educaţional arătat, atingea 5,3%, cu 1,2% peste rata
înregistrată în mediul urban.
11.Domeniul sanitar și social
În prezent, pe raza teritorial-administrativă a comunei Sînmihaiu Român

funcționează următoarele unități medicale:
- 4 cabinete medicale cu un număr de 3 medici. Serviciile furnizate sunt de

medicină generală în fiecare din cele 3 localități ale comunei;
- 3 cabinete stomatologice: 2 în localitatea Utvin și 1 în localitatea
Sînmihaiu Român;
- în localitatea Utvin mai funcționează 1 cabinet de oftalmologie, 1 centru
de permanență, 1 cabinet de fizioterapie;
- 3 farmacii, din care 2 în Utvin și 1 în Sînmihaiu Român;
În ceea ce privește medicina veterinară, la nivelul comunei aceste servicii sunt

asigurate de 2 medici veterinari în localitatea Sînmihaiu Român și 1 medic veterinar în
localitatea Utvin. În Utvin funcționează o farmacie veterinară.
Consiliul Local şi primarul comunei, ca autorităţi publice locale, au datoria de a

crea condiţiile necesare de aplicare şi derulare a programelor sociale. Pentru aceasta
administraţia locală dispune de un compartiment specializat de asistenţă socială.
Asistența socială la nivelul comunei este asigurată de primăria comunei, pe

teritoriul acesteia nu funcționează organisme nonguvernamentale care să furnizeze

80
servicii sociale. Primăria acordă beneficii și servicii sociale primare. Situația
persoanelor care beneficiază de asistență socială se prezintă astfel: 25 beneficiari de
ajutor social. Numărul persoanelor fără loc de muncă (inclusiv beneficiarii de ajutor de
șomaj) de pe teritoriul comunei este de aproximativ 100 (2014).
În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale, la nivelul
comunei Sînmihaiu Român este nevoie de identificarea de fonduri în vederea realizării
următoarelor proiecte:
- Construcție centru comunitar integrat socio –medical;
- Înființare centru de zi persoane vârstnice;
- Construire centre de zi;
- Construire centre sociale.
12.Patrimoniul cultural
În comuna Sînmihaiu Român funcționează un număr de 3 cămine culturale:
Căminul Cultural din Sînmihaiu Român funcționează într-o clădire construită în

anul 1978. Acesta necesită în continuare lucrări de reabilitare și dotare.
Căminul Cultural din localitatea Utvin funcționează într-un fost grajd pentru
animale, imobil care a fost reabilitat și dat în funcție în anul 1998 ca și cămin cultural.
În localitatea Utvin e nevoie de construirea unui imobil nou pentru funcționarea
căminului cultural.
În localitatea Sînmihaiu German, Căminul Cultural se află în construcție, prin
fonduri locale, care necesită suplimentare.
La nivelul comunei funcționează Bibliotecă comunală în localitatea Sânmihaiu

Român.

81
Manifestarea culturii și spiritualității sunt reprezentate prin activități folclorice
și tradiționale desfășurate cu ocazia marilor sărbători creștine: de Crăciun (spectacole
cu obiceiuri de iarnă), de Paște: Ruga satului bănățean – în localităţile: Sânmihaiu
Român şi Utvin.
Comuna este cunoscută pentru activitatea formației de dansuri ”Ansamblul

Românașul”, care este urmașa diferitelor formații de călușari și sorocari care au activat
pe raza comunei.
”Ansamblul Românașul” a participat și câștigat premii la diferite concursuri și

festivaluri organizate local sau zonal:
 Festivalul inimilor - diplomă de excelență, 2007 – Timișoara;

 Vetre Străbune - premiul I, 2007 – Timișoara;
 Lada cu zestre - premiul II, 2007;
 Festivalul grupurilor de sorocari - diploma de merit, 2008 – Timișoara;
 Vetre Străbune - premiul I si II, faza zonala, 2009;
 Lada cu zestre - premiul I, 2010, Timișoara.
La nivelul comunei întâlnim următoarele lăcașuri de cult:
 în localitatea Sînmihaiu Român:
- Biserica ortodoxa romana cu hramul “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din

parohia Sînmihaiu Român, Arhiepiscopia Ortodoxa Română a Timișoarei și
Caransebeșului din Mitropolia Banatului, a fost zidită în anul 1774 și nu se
cunosc ctitorii bisericii. Biserica este construită din cărămidă în stil bizantin.
Turnul e construit din lemn, acoperit cu tabla galvanizata. Bolta semicilindrica
“berceaux” este acoperita cu țiglă. Pictura murală este opera pictorului Kerciov
Ioan și a fost realizată în ulei, în anul 1963. Iconostasul este din lemn, cu icoane

82
pictate pe lemn, demontabile. Ramele sunt bronzate. Pardoseala bisericii este
din ciment. Curtea bisericii este împrejmuită cu gard de cărămidă. Casa
parohiala se afla peste drum de biserica. Biserica a suferit diferite restaurări:
- în anul 1921 s-a înlocuit acoperișul din șindrilă cu țigla, s-a aurit iconostasul,
s-a pictat bolta și pereții;
- în anul 1957 se repară turnul din nou și se acoperă cu tablă galvanizată, s-au
schimbat ferestrele din lemn cu altele din fier;
- în anul 1960 a fost reparat din nou acoperișul, înlocuindu-se parte din corni,
șipci și țiglă;
- în anul 1961 s-a electrificat biserica și s-a reparat casa parohială;
- în anul 1963 biserica a fost restaurată în interior. S-a pictat, în ulei, în

întregime, s-a refăcut padimentul, s-a vopsit iconostasul și bronzat precum
întregul material lemnos s-a vopsit din nou. Pictura a fost restaurată de către
Kerciov Ioan în anul 1963.
- Biserica Catolică din Sînmihaiu Român;

- Biserica Penticostală Sînmihaiu Român, înființată în anul 1958,
 în localitatea Utvin:
- Biserica Ortodoxa Parohia Utvin, înființată în anul 1714;
- Biserica Penticostală „Filadelfia” Utvin, înființată în anul 1960;
- Biserica Baptistă Utvin, înființată în anul 1940;
 în localitatea Sînmihaiu German:

- Biserica Catolică Sînmihaiu German;

83
- Biserica SILOAM Sînmihaiu German, înființată în anul 2000.
În vederea îmbunătățirii vieții culturale și spirituale ale comunei sunt propuse a

fi finanțate următoarele proiecte:
- Construire cămin cultural în localitatea Utvin;
- Reabilitare si dotare cămin cultural în localitatea Utvin;
- Reabilitare și dotare cămin cultural în localitatea Sînmihaiu Român;
- Amenajare/extindere și dotare cămin cultural în localitatea Sînmihaiu German;
- Planificare si organizare festivaluri (folclor, teatru, jazz, rock, etc.).
13.Monumente istorice și situri arheologice
Pe teritoriul comunei Sînmihaiu Român este declarat un singur monument

istoric, și anume „CASA BARAJ“ - Ecluza numărul 1 de pe Canalul Bega - grupa
valorică B (monument de interes local), aflată la o distanţă de 7,3 km de Podul Modoş
din Timişoara. Camera ecluzei are o lungime de 70 metri și lăţime de 10 metri, cu un
pescaj de 2-3 m, prevăzută cu o pasarelă. Ecluza nu mai este funcţională, dar e
cuprinsă într-un proiect de modernizare odată cu lucrările la canalul Bega, începute în
octombrie 2008. Ecluza a fost construită în secolul al XIX-lea și aici se află singura
insulă de pe râul Bega.
La nivelul comunei nu există situri arheologice.
14. Înfrățiri și asocieri
Comuna Sînmihaiu Român este înfrățită cu localitatea Csanadpalota din

Ungaria, iar cu localitatea Mornac din Franța colaborează în domeniul învățământului
și sănătății.

84
Comuna Sînmihaiu Român a devenit în anul 2013 membru al Asociației GAL
Timișul de Centru, alături de alte 12 unități administrativ-teritoriale, 11 din județul
Timiș: Buziaș, Chevereșu Mare, Ghiroda, Giroc, Moșnița Nouă, Nițchidorf, Parța,
Sacoșu Turcesc, Șag și Tormac și 1 din județul Caraș Severin: Vermeș. Scopul GAL-
ului este dezvoltarea durabilă a comunităților din unitățile administrativ-teritoriale
asociate, prin promovarea, inițierea și implementarea unor proiecte care să abordeze
problemele și nevoile comunităților locale în concordanță cu Strategia de dezvoltare a
Grupului de Acțiune Locală Timișul de Centru.
Manifestând un interes crescut pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului de

salubrizare în vederea atingerii și respectării standardelor europene privind protecţia
mediului înconjurător, comuna Sînmihaiu Român face parte din Asociația de
Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) Deșeuri Timiș, din anul 2008.
Din anul 2008 comuna este membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

(A.D.I.) Apă-Canal Timiș, constituită în scopul reglementării, înfiinţării, organizării,
finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale
membre precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes
zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a
sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Este membru în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) Polul de

Creștere Timișoara.
În anul 2015 comuna a devenit membru al Asociației pentru Promovarea si

Dezvoltarea Turismului Timiș, al cărei scop este acela de promovare a potenţialului
turistic, cultural, a punctelor de atracţie turistică existente, atât în ţară, cât şi în

85
străinătate, prin creşterea fluxului turistic şi asigurarea unei interacţiuni armonioase
între sectorul turistic şi factorii de ordin social şi de mediu.
Din anul 2009 comuna este membru în GECT Banat Triplex Confinium -
Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială cu Răspundere Limitată „Banat Triplex
Confinium”, înființată în zona graniței triple româno-maghiare-sârbe.
Este membru în Asociația Metropolitană de Transport Timișoara, care are ca

scop îmbunătăţirii legăturilor între zonele limitrofe sau defavorizate cu zonele bine
dezvoltate și asigurarea accesibilităţii tuturor localităţilor şi creşterea gradului de
mobilitate în trafic al cetăţenilor.
Împreună cu primăria Săcălaz din județul Timiș, comuna Sînmihaiu Român face
parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Săcălaz & Sînmihaiu Român.
Comuna este membru și în Asociația Comunelor din România.

86
V. ANALIZA SWOT
În cele ce urmează ne propunem analizarea situaţiei locale, din perspectiva

potenţialului investițiilor în economia locală a comunei Sînmihaiu Român, deoarece
economia locală, principala forţă motrică a dezvoltării locale, este deficitară în
anumite sectoare. Atragerea de investitori va genera ocupare profesională, venituri
crescute ale locuitorilor, o utilizare mai eficientă a resurselor locale, apariţia resurselor
financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii
fizice şi sociale, de protecţie a mediului, de dezvoltare turistică, pentru promovarea
zonei. etc.
Analiza SWOT îşi propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunităţilor

şi ameninţărilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei Sînmihaiu
Român, fiind împărţită pe domenii de dezvoltare, în vederea atragerii investitorilor şi
investiţiilor în zonă.
1. Economie și dezvoltare rurală

Puncte tari – Economie Puncte slabe - Economie
 interes crescut manifestat de persoane fizice  putere financiară scăzută a micilor
pentru dezvoltarea unor afaceri proprii; întreprinzători în administrarea propriilor
 număr relativ mare de producători locali; afaceri;
 implicarea autorităţii publice locale în  lipsa unui sistem de sprijin pentru
dezvoltarea economică la nivel local; implementarea noțiunilor de marketing;
 diversitatea domeniilor economice de interes  putere de cumpărare redusă;
in zona;  migrarea populației active în străinătate;
 apropierea față de municipiul Timișoara –  nu exista multe spații/terenuri care pot fi
13,2 km; închiriate/concesionate potențialilor
 apropierea de zona industrială unde se afla investitori.
majoritatea angajatorilor;

87
 actualizarea Planului Urbanistic General – în
lucru.
Oportunităţi – Economie Ameninţări – Economie
 dezvoltarea unor contacte mai strânse între  nivelul redus al investiţiilor comparativ cu
administraţie şi agenţii privaţi; potenţialul de care dispune zona, în special în
 concesionare teren pentru atragerea de domeniul turistic;
investitori și crearea de noi locuri de muncă;  sprijin scăzut din partea sistemului financiar-
 organizarea lanțului de producție; bancar în privinţa accesului la credite;
 diversificarea activităților economice;  oferte de creditare greu accesibile pentru
 crearea de noi locuri de muncă în contextul persoanele care doresc să demareze o
implementării proiectelor cu finanțare afacere;
europeană sau națională;  rata ridicată a dobânzilor;
 facilități oferite investitorilor.  legislația în continuă schimbare;
 interes scăzut pentru demararea de afaceri în
comună datorită infrastructurii neadecvate;
 riscul ca firmele din comună să nu facă față
competiției de pe piața unică europeană.
Puncte tari – Dezvoltare rurală Puncte slabe – Dezvoltare rurală
 existenţa unei comunităţi de afaceri locale  Infrastructura nu este suficient dezvoltată
reprezentată printr-un număr relativ mare de
societăţi comerciale şi persoane fizice
autorizate;
 existența unui număr semnificativ de
locuitori plecați în străinătate dispuși să
revină în zona cu experiența acumulată și
surse de finanțare;
 comuna este membru în Asociația
Comunelor din Romania;
 comuna este membru în ADI Polul de
Creștere Timisoara;

88
 comuna este membru în GAL Timișul de
Centru și în Gruparea Europeana de
Cooperare Teritoriala cu Răspundere
Limitata „ Banat Triplex Confinium”.
Oportunităţi – Dezvoltare rurală Ameninţări – Dezvoltare rurală
 creşterea asistenţei financiare din partea UE  resurse financiare la nivel local insuficiente
pentru IMM-uri, prin Fonduri Structurale; pentru susținerea/ promovarea unor investiții;
 disponibilitatea de a încheia relaţii de  absenţa unor sisteme de colectare, prelucrare
parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori şi valorificare superioară a produselor
locali sau străini; specifice
 dezvoltarea cooperării locale și
transfrontaliere;
 îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii fizice
şi de utilităţi
2. Agricultură
Puncte tari – Agricultură Puncte slabe – Agricultură

 climat blând, cu frecvență redusă a  slaba diversificare a activităţilor economice
fenomenelor meteo extreme; în domeniul agricol;
 numărul mare de producători agricoli – 135;  lipsa spațiilor pentru depozitarea adecvată a
 ponderea ridicată a proprietăţii private asupra produselor agricole;
terenului arabil şi efectivului de animale;  lipsa unor centre de prelucrare a produselor
 relieful permite o dezvoltare preponderentă în agricole şi animale la nivel local;
cultivarea cerealelor, creșterea animalelor și  posibilități de comercializare a produselor
apicultură; reduse;
 menţinerea relativ constantă a preocupărilor  infrastructura agricolă nu este reabilitată;
privind creşterea animalelor;  lipsa unor forme asociative la nivelul
 suprafaţa mai mare a suprafeţelor agricole producătoilor agricoli.

89
productive, comparativ cu suprafaţa totală a
terenurilor neproductive;
 suprafaţa totală a comunei este de 7.526 ha,
din care 6.841 ha sunt suprafaţă agricolă, 10
ha sunt păduri și alte terenuri forestiere, 225
ha sunt ape terenuri cu ape și ape cu stuf, 175
ha sunt căi de comunicații și căi ferate, 208 ha
sunt terenuri ocupate cu construcții și curți, 67
ha sunt terenuri degradate și neproductive;
 existenţa potenţialului pentru obţinerea de
produse ecologice;
 existența a cca 15 mari producători agricoli,
din care 10 cultiva suprafețe de peste 100
hectare.
Oportunităţi – Agricultură Ameninţări – Agricultură

 posibilitatea de accesare a fondurilor  Insuficiența cadrului legal pentru protejarea
structurale în domeniul agricol; producţiei agricole interne;
 crearea asociaţiilor producătoare agricole  concurenţa importului de produse
pentru valorificarea produselor agricole; agroalimentare de pe piaţa UE;
 crearea de asociaţii, ferme în domeniul  costurile mari de producție și întreținere;
creşterii animalelor;  procedurile de implementare a proiectelor
 Programe guvernamentale pentru încurajarea finanțate din fonduri europene sunt
iniţiativelor locale şi a infrastructurii aferente; complicate și descurajează fermierii să
 sprijinul oferit de Oficiul Judeţean pentru aplice pentru ele;
Consultanţa Agricolă din judeţul Timiș cu  cadru legislativ instabil.
privire la accesarea fondurilor europene;
 existenţa Planului Naţional Strategic pentru
Dezvoltare Rurală;
 fonduri şi programe pentru împăduriri;

90
 clima și relieful permite popularea cu specii cu
randament bun.
3. Infrastructură
Puncte tari – Infrastructură Puncte slabe – Infrastructură

 existenţa unei infrastructuri de bază, chiar  infrastructura rutieră nu corespunde nevoilor
dacă necesită reabilitare şi modernizare; actuale;
 existenta rețelelor de energie electrică,  infrastructura aferentă alimentarii cu
iluminat public, telefonie fixă, mobila, TV, electricitate este inestetica, ,,supra-populată”
internet; cu alte instalații și cabluri;
 situarea în apropierea municipiului Timișoara;  nu există sistem de supraveghere video în
 existența a 4 cabinete medicale, 3 cabinete comună;
stomatologie, 1 cabinet oftalmologie, a unui  podul de la Utvin peste canalul Bega nu este
centru de permanenta, 1 cabinet fizioterapie, reabilitat;
3 farmacii, 3 medici veterinari, 1 farmacie  nu există infrastructură sportivă în localitate.
veterinară;
 existența infrastructurii educaționale;
 existenţa parțială a reţelei de alimentare cu
apă și de canalizare;
 comuna este membru în ADI Apă-Canal
Timiș;
 membru în Asociația Metropolitană de
Transport Timișoara.
Oportunităţi – Infrastructură Ameninţări – Infrastructură
 dezvoltarea integrată a tuturor domeniilor şi  resurse financiare insuficiente pentru
sectoarelor de activitate poate determina finanţarea şi cofinanţarea proiectelor finanţate
creşterea calităţii vieţii; din Fondurile Structurale FEADR;
 creşterea suportului financiar acordat de  competiție ridicată la nivel național pentru
Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale accesarea fondurilor în mediul rural ceea ce

91
pentru finanţarea proiectelor de infrastructură; face incertă aprobarea proiectelor depuse.
 posibilitatea accesării unor programe de
finanţare comunitare ale Uniunii Europene
pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în
toate domeniile în mediul rural, în special
FEADR și prin intermediul GAL-ului.
4. Mediu
Puncte tari – Mediu Puncte slabe – Mediu

 contract cu o firmă privată de salubritate  rețeaua de apă potabilă insuficientă pentru
pentru colectarea deșeurilor; locuitorii comunei;
 eforturi ale autorităților locale de aplicare  rețea slabă și insuficientă a canalizării
riguroasă a legislației privind protecția menajere;
mediului;  implementarea parțială a colectării selective a
 membru în ADI Deșeuri Timiș. deșeurilor;
 nivel redus de utilizare a energiei din surse
regenerabile;
 spații verzi, locuri de joacă pentru copii și
parcuri insuficiente în comună;
Oportunităţi – Mediu Ameninţări – Mediu
 creşterea suportului financiar acordat de  lipsa informațiilor legate de normele europene
Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale de mediu în rândul micilor întreprinzători;
pentru finanţarea proiectelor de mediu;  rezistența locuitorilor în a pune în aplicare
 contextul legislativ (directivele europene normele impuse de legislația națională și
transpuse în legislația națională) în domeniul europeană pentru protecția mediului.
protecției mediului;
 potențialul de a îmbunătății conservarea
biodiversității în cadrul fermelor prin
intermediul instruirii și serviciilor de

92
consiliere;
 construirea de parcuri și locuri de joacă pentru
copii;
 amenajarea de locuri de picnic si de agrement;
 extinderea colaborării şi implicarea ONG-
urilor şi a şcolilor în programe comune de
educaţie ecologică.
5. Turism, cultură și tradiții
Puncte tari – Turism, cultură și tradiții Puncte slabe – Turism, cultură și tradiții
 existența ștrandului termal de la Sînmihaiu  lipsa unui organism instituţional specializat,
German; la nivel local, cu atribuţii în promovarea
 cadrul natural propice dezvoltării unui turism turismului;
de nişe (turism de week-end);  pregătire profesională scăzută în domeniul
 cadru propice pentru dezvoltarea serviciilor turistice;
agroturismului în gospodăriile oamenilor;  facilități de cazare și agrement aproape
 existenţa obiceiurilor populare și păstrarea inexistente, cu excepția Ștrandului termal, în
acestora în special cu ocazia sărbătorilor comparație cu potențialul turistic al zonei;
religioase: de Paște (Ruga satului bănățean) și  lipsa de interes a tinerilor pentru perpetuarea
de Crăciun (spectacole obiceiuri de iarna); culturii şi a tradiţiilor din zonă;
 existenţa bisericilor de diferite rituri  nu există ateliere meșteșugărești;
religioase;  potențial natural insuficient valorificat;
 organizarea de manifestări culturale, cu  lipsa unui Centru de Informare Turistică.
participarea Ansamblului „Românașul”,
 existența unei biblioteci comunale;
 comuna este membru în Asociația pentru
Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș.
Oportunităţi – Turism, cultură și tradiții Ameninţări – Turism, cultură și tradiții
 accesarea de fonduri europene pentru  nepromovarea suficientă a zonei pentru

93
dezvoltarea infrastructurii turistice și pentru atragerea turiştilor conduce la scăderea
promovare turistică; competitivităţii teritoriului comunei, în
 participare la expoziții, târguri și festivaluri favoarea altor teritorii, considerate mai
pentru promovare culturală și turistică; interesante de către turişti şi investitorii în
 organizarea de activități culturale; turism;
 posibilitatea de diversificare a ofertei turistice  calitatea slabă a unor drumuri și străzi locale;
şi culturale cu noi posibilităţi de agrement;  lipsa de preocupare a tinerilor pentru
 posibilităţi crescute de dezvoltare a formelor tradiţiile zonei poate duce la pierderea lor;
de turism de tip agro şi eco în gospodăriile  concurenţa străină existentă, inclusiv în ceea
proprii ale populaţiei, cât și a celui de ce priveşte produsele ecologice.
camping;
 posibilitatea obţinerii unor fonduri care să
acopere costurile ridicate ale investiţiilor;
 posibilitatea amenajării de zone de recreere
(piste de cicloturism, jogging, promenadă,
zone de picnic, ștrand, etc).
6. Educație și sport
Puncte tari – Educație și sport Puncte slabe – Educație și sport

 implicarea activă a cadrelor didactice în  ponderea redusă a activităților extrașcolare;
problemele şcolii;  dezvoltarea relativ slabă a bazei materiale
 interesul crescut al autorităţii publice locale pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie
privind starea învăţământului; fizică;
 existența infrastructurii educaționale, prin  implicarea insuficienta a familiilor în
deținerea a câte unei grădinițe cu program activitatea educațională;
normal în fiecare din cele 3 localități ale  lipsa motivației elevilor;
comunei și a 2 școli gimnaziale în Sânmihaiu  nu există after-school sau grădiniță cu
Român și Utvin și o școală primară în program prelungit în comună.

94
Sânmihaiu German;
 management şcolar adecvat în unităţile de
învăţământ public;
 transportul școlar este asigurat în condiții bune
cu un microbuz școlar;
 număr redus de elevi ce revin la un cadru
didactic.
 existența Asociaţiei Sportive, care deține un
teren de fotbal.
Oportunităţi – Educație și sport Ameninţări – Educație și sport
 nevoia de diversificare a ofertei educaţionale;  neimplicarea unor părinți în viața școlii și
 posibilitatea obţinerii unor fonduri (finanţări chiar lipsa interesului acestora pentru
guvernamentale, fonduri structurale) care să educația copiilor lor;
permită reabilitarea infrastructurii  tendinţa de reducere a exigenţei în procesul
educaționale, dotarea cu material didactic, de evaluare didactică,
înființare after-school, construire bază  buget încă insuficient alocat învăţământului
sportivă și săli de sport. public,
 sedentarismul și mentalitatea tinerilor îi
determină să nu practice sportul.
7. Sistemul sanitar și social
Puncte tari – Sistemul sanitar și social Puncte slabe – Sistemul sanitar și social
 interesul crescut al autorităţii publice locale  nu există medic și psiholog în școală;
privind starea sistemului medical;  nu exista forme asociative în comună.
 existenţa a 4 cabinete medicale, a 3 cabinete
stomatologice, un cabinet de oftalmologie, un
centru de permanență, un cabinet de
fizioterapie, 3 farmacii;
 existența a 3 medici veterinari și a unei

95
farmacii veterinare;
 existența de cadre medicale pregătite;
 existența compartimentului de asistență
socială cu personal calificat;
 existența unei colaborări cu alţi factori
implicaţi în domeniul protecţiei sociale
(DGSAPC, unităţi şcolare).
Oportunităţi – Sistemul sanitar și social Ameninţări – Sistemul sanitar și social
 capacitatea managerială la nivelul instituţiilor  slaba receptivitate a pacienţilor la programele
abilitate în domeniul sănătăţii; naţionale de sănătate;
 existența fondurilor europene pentru  slaba implicare a cetățenilor în ONG-uri;
înființare/modernizare cabinete medicale  slaba implicare a comunităţii în acţiuni de
umane și veterinare; voluntariat.
 posibilitatea de realizare a unor cursuri de
igiena şi educaţie sexuală pentru comunitate;
 posibilitate de oferire de servicii de planificare
familială;
 cadru legislativ propice și ghid de bune
practici în domeniul asistenței sociale;
 fonduri guvernamentale și europene pentru
persoanele defavorizate.
8. Administrația publică și ONG-uri
Puncte tari – Administrația publică și ONG-uri Puncte slabe – Administrația publică și ONG-
uri
 existența structurii organizatorică la nivelul  lipsa unui buletin informativ local;
administraţiei publice locale;  resurse financiare insuficiente destinate
 implicarea efectivă a conducerii la nivel de modernizării şi dezvoltării activităţilor
vârf în procesul de conştientizare şi aplicare a instituţiei;
acţiunilor legate de reformă în administraţie;  posibilităţi reduse de motivare financiară a

96
 existenţa procedurilor ce reglementează fluxul personalului şi de atragere a persoanelor cu
de documente în instituţie; calificare superioară în structurile
 existenţa unei infrastructuri de bază funcţionarilor publici;
modernizată și dotată;  resurse financiare insuficiente pentru
 transparenţa în recrutarea şi în promovarea informatizarea administraţiei publice locale;
personalului;  lipsa de interes a cetăţenilor în a se implica
 participarea, în limita fondurilor a tuturor activ în procesul de luare a deciziei la nivel
categoriilor de personal la activităţi de local;
formare/perfecționare continuă;  nu exista forme asociative în comună.
 existenţa unui cadru legal coerent şi stabil
privind liberul acces la informaţia de interes
public şi transparenţa actului administrativ;
 existența serviciului voluntar pentru situații de
urgență;
 comuna este membru în GAL Timișul de
Centru, în ADI Deșeuri Timiș, în ADI Apă-
Canal Timiș, în Asociația pentru Promovarea
și Dezvoltarea Turismului Timiș, în ADI Polul
de Creștere Timișoara, în Asociația
Metropolitană de Transport Timișoara, în ADI
Săcălaz & Sînmihaiu Român și în Asociația
Comunelor din România;
 Comuna face parte din Gruparea Europeană
de Cooperare Teritorială cu Răspundere
Limitată „Banat Triplex Confinium”;
 este înfrățită cu localitatea Csanadpalota din
Ungaria.
Oportunităţi – Administrația publică și ONG- Ameninţări – Administrația publică și ONG-
uri uri
 dezvoltarea de politici şi programe sectoriale  permanenta schimbare a legislaţiei în
care să ducă la rezolvarea problemelor domeniul administraţiei publice şi a

97
identificate; serviciilor;
 oportunităţi de accesare a unor fonduri interne  incapacitatea bugetului local de a acoperi
sau externe; cheltuielile necesare menţinerii și/sau
 dezvoltarea unor legături puternice între dezvoltării anumitor servicii;
consiliul judeţean şi autorităţile locale;  mentalitatea comunităţii locale;
 dezvoltarea de parteneriate publice-private;  slaba implicare a cetățenilor în ONG-uri;
 concesionare terenuri disponibile în vederea  slaba implicare a comunităţii în acţiuni de
dezvoltării economice a zonei; voluntariat.
 susținerea înființării de forme asociative în
diferite domenii.

98
VI. DIRECȚII STRATEGICE ȘI PROGRAME
OPERAȚIONALE/PROIECTE
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu

Român este acela de a contribui la creşterea bunăstării locuitorilor, pornind de la
situația actuală și necesitățile identificate şi răspunzând acestora, printr-o planificare
strategică durabilă din punct de vedere economico-social, în concordanţă cu direcţiile
de dezvoltare județene, naţionale şi europene.
Pornind de la analiza situaţiei existente în comuna Sînmihaiu Român, reflectată

de analiza SWOT pe domenii, continuând cu analiza nevoilor cetățenilor reflectată de
studiul cantitativ pe bază de chestionar, strategia îşi propune crearea cadrului strategic
general de dezvoltare locală, prin trasarea principalelor direcţii de dezvoltare şi
identificarea unor acţiuni/proiecte concrete, în vederea eficientizării actului decizional
şi a aplicării unor politici publice locale adecvate noii perioade de programare
financiară, care să genereze creştere economică şi noi locuri de muncă, sub principiile
dezvoltării durabile.
Proiectele identificate sunt prezentate concomitent cu identificarea potențialelor

surse de finanțare și a responsabililor și a partenerilor posibili.

99
DIRECȚII STRATEGICE
1. Economie și dezvoltare rurală

Direcţia strategică 1: Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine
Direcția strategică 2: Promovarea mărcilor locale, dezvoltarea activităților productive și de servicii
Direcția strategică 3: Încurajarea parteneriatului public-privat și comunicare eficientă între cei doi actori cu
privire la locurile de muncă disponibile și calificările necesare
Direcția strategică 4: Dezvoltarea activităţilor cu caracter educaţional non-formal și implicarea administraţiei
publice în acţiunile care privesc dezvoltarea sectorului resurse umane
Responsabil/
Proiecte/Activități Resurse
Colaborator/Parteneri
Direcţia strategică 1
Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine
Comuna Sînmihaiu Român, POR – (Programul Operațional

1.1. Activităţi de informare privind caracteristicile,
Consiliul Judeţean Timiș şi Regional) AP 9, Buget local, buget

100
comunitatea şi oportunităţile locale. agenţii economici. CJ Timiș
Comuna Sînmihaiu Român,

1.2. Crearea de relaţii cu factori de interes în Buget local, buget CJ Timiș, POR
Consiliul Judeţean Timiș şi
dezvoltarea economică locală. AP 2
agenţii economici.

1.3. Îmbunătăţirea infrastructurii în sprijinul Buget local, buget CJ Timiș, POR
Consiliul Judeţean Timiș şi
dezvoltării mediului de afaceri. AP 6
agenţii economici.
Comuna Sînmihaiu Român, Buget local, buget CJ Timiș, POC -

1.4. Crearea cadrului prielnic pentru consultanță în
Consiliul Judeţean Timiș şi Programul Operațional
afaceri
agenţii economici. Competitivitate
POR (AP 11 - ANCPI), Fonduri
guvernamentale, buget local, buget
1.5. Realizarea cadastrului general Comuna Sînmihaiu Român CJ Timiș fonduri guvernamentale
(Programul național de cadastru si
carte funciara)

101
Promovarea mărcilor locale, dezvoltarea activităților productive și de servicii
PNDR - Programul Național de

2.1. Înființarea unei Asociații a Producătorilor locali Dezvoltare Rurală (M 09), GAL
producători și meșteșugari
Timișul de Centru, buget local
2.2. Activități de informare și promovare a Comuna Sînmihaiu Român, PNDR (M 01), GAL Timișul de
producătorilor locali producători Centru, buget local
Comuna Sînmihaiu Român, PNDR (M 01), GAL Timișul de

2.3. Realizarea unui plan de marketing local
producători Centru, buget local
PNDR (M 11), GAL Timișul de

2.4. Obținere atestate de produse tradiționale și bio Producători
Centru
Încurajarea parteneriatului public-privat și comunicare eficientă între cei doi actori cu privire la locurile de muncă

102
disponibile și calificările necesare
Comuna Sînmihaiu Român, Buget local, buget CJ Timiș,
3.1. Identificarea posibilelor parteneriate în scopul Consiliul Judeţean Timiș şi Programul Operațional
dezvoltării locale agenţii economici, școli, Competitivitate
locașuri de cult
POCU - Programul Operațional

Capital Uman, buget CJ Timiș,
3.2. Facilitarea organizării de cursuri de Comuna Sînmihaiu Român,
buget local, Programul IPA de
calificare/formare profesională AJOFM, agenți economici
cooperare transfrontalieră România -
Republica Serbia 2014-2020 (AP 1)

3.3. Organizarea sistemului de colectare, prelucrare PNDR (M 04), GAL Timișul de
producători și meșteșugari,
și valorificare superioară a produselor specifice Centru, buget local
agenți economici
Dezvoltarea activităţilor cu caracter educaţional non-formal și implicarea administraţiei publice în acţiunile care

103
privesc dezvoltarea sectorului resurse umane.
POCU, Buget local, buget CJ Timiș,
4.1. Dezvoltarea serviciilor de informare în ceea ce Comuna Sînmihaiu Român, Programul IPA de cooperare
priveşte posibilităţile de angajare AJOFM, agenți economici transfrontalieră România -
POCU (AP 4 și 5), buget local,
4.2. Organizarea unor cursuri de Comuna Sînmihaiu Român, buget CJ Timiș, Programul IPA de
calificare/recalificare pentru persoanele neocupate AJOFM, agenți economici cooperare transfrontalieră România -
2. Agricultură
Direcţia strategică 1: Gestionarea eficientă a dezvoltării agriculturii locale
Direcţia strategică 2: Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv în agricultură pentru investitorii
autohtoni şi străini

104
Responsabil/
Gestionarea eficientă a dezvoltării agriculturii și silviculturii locale

Comuna Sînmihaiu Român, Centru, buget local, fonduri
1.1. Amenajare drumuri agricole
Ocol Silvic guvernamentale (Programul
Naţional de Dezvoltare Locală)
1.2. Încurajarea asocierii producătorilor locali în

Comuna Sînmihaiu Român, PNDR (M 09), GAL Timișul de
asociaţii/grupuri de producători şi/sau înfiinţarea de
producătorii Centru, buget local
societăţi comerciale.
1.3. Construcţia infrastructurii de utilităţi pentru POR, PNDR (M 07, 19), GAL
Comuna Sînmihaiu Român
fermieri. Timișul de centru buget local,

105
fonduri guvernamentale (Programul
PNDR (M 08), GAL Timișu de

Centru, buget local, buget CJ Timiș,
1.4. Activități de împădurire în zonele care necesită
Comuna Sînmihaiu Român Programul IPA de cooperare
acest lucru
transfrontalieră România -
Buget local, Programului IPA de

Comuna Sînmihaiu Român, cooperare transfrontalieră România
1.5 Activități de curățare a pășunatului
membrii asociații - Republica Serbia 2014-2020 (AP
2)
1.6 Optimizarea condițiilor pentru sprijinirea Comuna Sînmihaiu Român, Buget local
activităților rentabile în zootehnie și agricultură fermieri

106
Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv în agricultură şi silvicultură pentru investitorii autohtoni şi străini
2.1. Informare asupra legislaţiei în domeniul GAL Timișu de centru, Buget local,
agriculturii buget CJ Timiș
Comuna Sînmihaiu Român, GAL Timișu de Centru, buget ADR

2.2. Informare asupra liniilor de finanțare disponibile
ADR Vest, Vest, Buget local, buget CJ Timiș
PNDR (M 01, 02, 09), GAL

2.3. Încurajarea și sprijinirea parteneriatului public- Comuna Sînmihaiu Român,
Timișul de Centru, buget local,
privat în vederea înființării unor ferme agrozootehnice crescători de animale
buget CJ Timiș
2.4. Amenajare piețe agroalimentare în localitățile Comuna Sînmihaiu Român, PNDR (M 04), GAL Timișul de
Sînmihaiu Român, Sînmihaiu German și Utvin agricultori, producători locali Centru, buget local, buget CJ Timiș

107
3. Infrastructura
Direcţia strategică 1: Reabilitarea drumurilor și montare rigole în comună
Direcţia strategică 2: Dezvoltarea infrastructurii pe Canalul Bega și alte ape
Direcția strategică 3: Reabilitare/modernizare/extindere alte tipuri de infrastructură de utilitate public
Responsabil/
Colaborator / Parteneri
Direcția strategică 1
Reabilitarea drumurilor și montare rigole în comună
PNDR (M 07, 19), GAL Timișul

de Centru, buget local, buget CJ
Timiș, fonduri guvernamentale
1.1 Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu Român Comuna Sînmihaiu Român (Programul Naţional de
Dezvoltare Locală), Programul
IPA de cooperare transfrontalieră
România - Republica Serbia 2014-

108
2020 (AP 3)

de Centru, buget local, buget CJ
(Programul Naţional de
1.2 Modernizare drumuri comunale Comuna Sînmihaiu Român
2020 (AP 3)

1.3. Construire alei pietonale la nivelul comunei
Comuna Sînmihaiu Român de Centru, buget local, buget CJ
Sînmihaiu Român
Timiș

Comuna Sînmihaiu Român de Centru, buget local, buget CJ
1.4. Construire drumuri acces Canal Bega – Utvin,
Canal Bega-Sănmihaiu Român, Canal Bega – Timiș, Programul IPA de

109
Sînmihaiu German cooperare transfrontalieră
2020 (AP 3)
Buget local, buget CJ Timiș,

fonduri guvernamentale
(Programul Lucrări destinate
prevenirii, înlăturării si/sau
1.5. Curățarea și decolmatarea canalelor și rigolelor diminuării efectelor produse de
din comuna Sînmihaiu fenomenele meteorologice
periculoase la lucrările de
gospodărire a apelor aferente
obiectivelor din domeniul public
al statului)
Dezvoltarea infrastructurii pe Canalul Bega și alte ape

110
POIM – Program Operațional
Infrastructură Mare (AP 2), GAL
2.1. Amenajare Port Canal Bega Comuna Sînmihaiu Român
buget CJ Timiș, Programul
Interreg V-A România-Ungaria
(Ap 2)
POIM (AP 2), PNDR (M 19),

GAL Timișul de Centru, buget
2.2 Achiziție ambarcațiuni de agrement (bărci,
Comuna Sînmihaiu Român local, buget CJ Timiș, fonduri
hidrobiciclete, etc.)
guvernamentale (Programul
PNDR (M 19), POPAM –

2.3. Amenajare lacuri (bălți) și zone de agrement în
Program Operațional pentru
localitățile Sînmihaiu Român, Sînmihaiu German și Comuna Sînmihaiu Român
pescuit și Afaceri Maritime, GAL
Utvin

111
buget CJ Timiș
POIM (AP 2), GAL Timișul de

2.4. Dezvoltarea infrastructurii de navigație și
Comuna Sînmihaiu Român Centru, buget local, buget CJ
acostare de-a lungul canalului Bega
Timiș
Reabilitare/modernizare/extindere alte tipuri de infrastructură de utilitate publică

Centru, buget local, buget CJ
3.1. Introducere sistem de supraveghere video în
Comuna Sînmihaiu Român Timiș, fonduri guvernamentale
comună
Dezvoltare Locală)
3.2. Extindere rețea alimentare cu apă în localitățile PNDR (M 07, 19), POIM (AP 3),
Sînmihaiu Român, Utvin și Sînmihaiu German GAL Timișul de Centru, buget

112
local, buget CJ Timiș, fonduri
PNDR (M07, 19), POIM (AP 3),

3.3. Extindere rețea canalizare în localitățile
Comuna Sînmihaiu Român local, buget CJ Timiș, fonduri
Sînmihaiu Român, Utvin și Sînmihaiu German

3.4. Extindere linie tramvai între localitățile Comuna Sînmihaiu Român,
Timișoara și Sînmihaiu Român Primăria Timișoara
(Ap 2)

113
3.5. Extindere rețea iluminat public în comuna
Sînmihaiu Român
Dezvoltare Locală)

3.6. Realizare rețea iluminat public ecologic în (Programul Naţional de
comuna Sînmihaiu Român Dezvoltare Locală), Programul
2020 (AP 2)

3.7. Extindere rețea energie electrică în comuna
Sînmihaiu Român

114
Dezvoltare Locală)
FEADR, GAL Timișul de Centru,

buget local, buget CJ Timiș,
fonduri guvernamentale,
Programul IPA de cooperare
3.8. Construire aeroport sportiv, utilitar Comuna Sînmihaiu Român
Republica Serbia 2014-2020 (AP
3), Programul Interreg V-A
România-Ungaria (AP 2)
4. Mediu
Direcția strategică 1: Reducerea poluării în comuna Sînmihaiu Român
Direcția strategică 2: Încurajarea investițiilor în domeniul producerii și utilizării energiei regenerabile
Direcția strategică 3: Amenajarea de spații verzi și pentru recreere

115
Responsabil/
Reducerea poluării în comuna Sînmihaiu Român

(Programul vizând educația și
conștientizarea publicului
1.1. Activități de informare și educație ecologică privind protecţia mediului),
ONG-uri mediu
Republica Serbia 2014-2020
(AP 2)

1.2. Înfrumusețare comună (coșuri de gunoi stradale, Comuna Sînmihaiu Român,

116
ghivece flori stradale, mobilier/bănci stradale) ONG-uri mediu (Programul Naţional de
Dezvoltare Locală)
Încurajarea investițiilor în domeniul producerii și utilizării energiei regenerabile
2.1 Concesionare terenuri pentru investiții în

Comuna Sînmihaiu Român Buget local
producerea energiei regenerabile

(Programul vizând educația și
2.2 Activități de informare și educație a populației conștientizarea publicului
despre beneficiile consumului responsabil și utilizarea privind protecţia mediului),
ONG-uri mediu
energiei regenerabile Programul IPA de cooperare
Republica Serbia 2014-2020
(AP 2)

117
Amenajarea de spații verzi și pentru recreere
PNDR, GAL Timișul de Centru,

buget local, buget CJ Timiș,
3.1. Realizare parcuri în comuna Sînmihaiu Român Comuna Sînmihaiu Român (Program naţional de
îmbunătăţire a calităţii mediului
prin realizarea de spaţii verzi în
localităţi)
POR (AP 7), GAL Timișul de

3.2. Amenajare zone de picnic și agrement Comuna Sînmihaiu Român Centru, buget local, buget CJ
Timiș
POR (AP 7), GAL Timișul de

3.3. Amenajare locuri de joacă în comuna Sînmihaiu
Român
Timiș

118
5. Turism, cultură și tradiții
Direcţia strategică 1: Promovarea potenţialului turistic și al tradițiilor din comuna Sînmihaiu Român.
Direcţia strategică 2: Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice.
Direcţia strategică 3: Valorificarea potenţialului cultural local, prin conservarea identităţii locale (arhitectură, mod
de viaţă local şi produse tradiţionale etc.)
Responsabil/
Promovarea potenţialului turistic și al tradițiilor din comuna Sînmihaiu Român.
POR (AP 7), PNDR, GAL

1.1. Amplasarea de panouri publicitare și hărți privind
Comuna Sînmihaiu Român Timișul de Centru, buget local,
potenţialul turistic
Programului IPA de cooperare

119
4)

1.2. Editarea unui ghid turistic în limbile română, Programul IPA de cooperare
engleză, germană care să pună în valoare zona. transfrontalieră România -
4)
1.3 Participarea la târguri și festivaluri a Comuna Sînmihaiu Român,

Buget local, sponsorizări
producătorilor locali. producători
Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice.
2.1. Diversificarea serviciilor conexe turismului Comuna Sînmihaiu Român POR (AP 7), PNDR, GAL

120
Timișul de Centru, buget local
2.2. Oferirea de cursuri focalizate pe turism şi Comuna Sînmihaiu Român, POCU, fonduri AJOFM, buget
agroturism, pentru creşterea forţei de muncă ocupate AJOFM local
în acest sector

2.3. Construire piste de cicloturism pe raza comunei
Comuna Sînmihaiu Român fonduri guvernamentale
Sînmihaiu Român
(Programul de realizare a pistelor
pentru bicicliști)

2.4. Construire pistă de cicloturism pentru legătura cu
Comuna Sînmihaiu Român fonduri guvernamentale
intravilanul localității
(Programul de realizare a pistelor
pentru bicicliști)

121
buget CJ Timiș, Programului
2.5. Construire Centru de informare turistică Comuna Sînmihaiu Român
România - Republica Serbia
2014-2020 (AP 4)
POR (AP 7), PNDR (M 7, 19),

local buget CJ Timiș, fonduri
2.6. Modernizare parcare ștrand termal în Sînmihaiu
Comuna Sînmihaiu Român Naţional de Dezvoltare Locală),
German
Programului IPA de cooperare
4)

122
POR (AP 7), PNDR (M 7, 19),
2.7. Implementare facilități de parcare de-a lungul
Comuna Sînmihaiu Român local buget CJ Timiș, fonduri
canalului Bega la punctele de atracție turistică

2.8. Asigurare acces turistic la transportul public fonduri guvernamentale
intermodal (Programul Naţional de
Dezvoltare Locală)

2.9. Implementarea conectivității optime a fonduri guvernamentale
obiectivelor turistice (Programul Naţional de
Dezvoltare Locală)
2.10. Dezvoltare bază turistică cu multiple oferte POR (AP 7), PNDR, GAL
turistice, sporturi, spații de recreere Timișul de Centru, buget local,

123
buget CJ Timiș

2.11. Construire complex sportiv și de agrement buget CJ Timiș, fonduri
naţional de construcţii de interes
public sau social - CNI)
POPAM, PNDR, GAL Timișul

de centru, buget local, buget CJ
2.12. Amenajarea și echiparea facilităților necesare
pentru iazuri de pescuit sportiv
Dezvoltare Locală)
PNDR, GAL Timișul de centru,

2.13. Înființarea unui parc tematic „Johnny Comuna Sînmihaiu Român buget local, buget CJ Timiș,
Weissmüller - Jungle Park” fonduri guvernamentale,

124
4)

2.14. Construire utilități publice în zona pistei de fonduri guvernamentale
cicloturism (Programul de realizare a pistelor
pentru bicicliști)
2.15. Încurajarea dezvoltării agroturismului în Comuna Sînmihaiu Român, PNDR, GAL Timișul de Centru,
comună beneficiari buget local
Valorificarea potenţialului cultural local, prin conservarea identităţii locale (arhitectură, mod de viaţă local şi
produse tradiţionale etc.)
POR (AP 5), PNDR (M 07),

3.1. Construire cămin cultural în Utvin Comuna Sînmihaiu Român

125
CJ Timiș, buget local, fonduri
Naţional de Dezvoltare Locală),
Programul Interreg V-A
România-Ungaria (Ap 1)

CJ Timiș, buget local, fonduri
3.2. Reabilitare și dotare cămine culturale în
localitățile Sînmihaiu Român, Sînmihaiu German și Comuna Sînmihaiu Român
Naţional de Dezvoltare Locală),
Utvin
România-Ungaria (Ap 1),
sponsorizări

3.3. Promovarea meșteșugurilor și a produselor locale Comuna Sînmihaiu Român buget local, buget CJ Timiș,

126
Dezvoltare Locală)

3.4. Planificare și organizare festivaluri (folclor, Comuna Sînmihaiu Român
teatru, jazz, rock, etc.)
Dezvoltare Locală)
6. Educație și sport
Direcţia strategică 1: Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaţie
Direcţia strategică 2: Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative.
Direcţia strategică 3: Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi competiţională.
Responsabil /

127
Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaţie
PNDR (M 07), POR (AP 9),

GAL Timișul de Centru, Buget
CJ Timiș, ISJ Timiș, buget local,
1.1. Construire de grădinițe în localitățile Sînmihaiu
Comuna Sînmihaiu Român fonduri guvernamentale (Proiect
Român, Sînmihaiu German și Utvin
pentru reforma educației
Timpurii, Programul Naţional de
Dezvoltare Locală)

1.2. Construire școli în localitățile Sînmihaiu Român, CJ Timiș, ISJ Timiș, buget local,
Sînmihaiu German și Utvin fonduri guvernamentale (Proiect

128
Dezvoltare Locală)

1.3. Construire creșe în localitățile Sînmihaiu
Dezvoltare Locală)

1.4. Construire centru de tip after school în
localitatea Sînmihaiu German și Sînmihaiu Român
Dezvoltare Locală)

129
1.5. Extindere infrastructură educațională pentru CJ Timiș, ISJ Timiș, buget local,
învățământul general (școala cu clasele I-VIII din Comuna Sînmihaiu Român fonduri guvernamentale (Proiect
Utvin) pentru reforma educației
Dezvoltare Locală)
Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative.
2.1. Organizarea de activități extrașcolare Cadre didactice Buget local, buget CJ Timiș
2.2. Dezvoltarea de proiecte educaţionale şi Comuna Sînmihaiu Român,

Buget local, Buget CJ Timiș
parteneriate interne şi externe școala
Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi competiţională.

130
3.1. Construire săli de sport în localitățile Sînmihaiu
Comuna Sînmihaiu Român (Programul naţional de
construcţii de interes public sau
social - CNI, Programul Naţional
de Dezvoltare Locală)
POR, PNDR, GAL Timișul de

Centru, Buget local, buget CJ
3.2. Construire bază sportivă în Sînmihaiu Român Comuna Sînmihaiu Român (Programul naţional de

3.3. Construire bazin de înot în comuna Sînmihaiu Comuna Sînmihaiu Român

131
Român fonduri guvernamentale
(Programul naţional de
POR, PNDR, GAL Timișul de

Centru, Buget local, buget CJ
3.4. Amenajare terenuri de sport în localitățile
Comuna Sînmihaiu Român (Programul naţional de
Sînmihaiu Român, Sînmihaiu German și Utvin

3.5. Organizare evenimente sportive (concursuri Comuna Sînmihaiu Român fonduri guvernamentale
ciclism, maraton, fotbal, handbal, tenis de masa, etc.) (Programul Naţional de

132
Dezvoltare Locală)
7. Sistemul sanitar și social
Direcţia strategică 1: Dezvoltarea infrastructurii în domeniul sănătăţii şi asistenţei medicale.

Direcţia strategică 2: Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul educaţiei pentru sănătate.
Direcţia strategică 3: Crearea unui continuum de servicii sociale locale individualizate, centrate pe nevoile
grupurilor dezavantajate.
Responsabil/
Dezvoltarea infrastructurii în domeniul sănătăţii şi asistenţei medicale.
1.1. Oferirea de facilităţi medicilor şi personalului Buget local, Programul Interreg

medical la sate V-A România-Ungaria (Ap 4)

133
local, fonduri guvernamentale
(Programul naţional de
1.2. Construire bază de tratament construcţii de interes public sau
medici
de Dezvoltare Locală),
Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul educaţiei pentru sănătate.
2.1 Îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare în Comuna Sînmihaiu Român, Buget local, buget CJ Timiș, IȘJ
şcoli şi grădiniţe profesori, ONG-uri Timiș
2.2 Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu ONG- Comuna Sînmihaiu Român, Buget local, ONG-uri, fonduri
uri în domeniul educației pentru sănătate profesori, ONG-uri europene

134
2.3 Angajare medic și psiholog în școli Comuna Sînmihaiu Român Buget local
Crearea unui continuum de servicii sociale locale individualizate, centrate pe nevoile grupurilor dezavantajate.

3.1. Construire centru comunitar integrat socio –
(Programe de Interes național,
medical Comuna Sînmihaiu Român
Programul Naţional de
(Ap 4)

3.2. Construire centre de zi Comuna Sînmihaiu Român
(Programe de Interes național),

135

3.3. Construire centre sociale Comuna Sînmihaiu Român

3.4. Înființare centru de zi pentru persoane vârstnice Comuna Sînmihaiu Român
3.5 Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu ONG- Comuna Sînmihaiu Român, Buget local, ONG-uri, fonduri

136
uri în domeniul social ONG-uri europene
8. Administrație publică și ONG-uri
Direcţia strategică 1. Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii având
drept factor cheie administraţia locală prin creşterea eficienţei operaţionale.
Direcţia strategică 2. Organizarea Primăriei din punct de vedere al spaţiului, al personalului şi al activităţilor
Responsabil/
Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii având drept factor cheie
administraţia locală prin creşterea eficienţei operaţionale.
1.1 Înfiinţarea de Comitete de Cetăţeni pentru Comuna Sînmihaiu Român, Buget local

137
consultări cetățenii
Direcţia strategică 2.
Organizarea Primăriei din punct de vedere al spaţiului, al personalului şi al activităţilor
POCA – Programul Operațional

2.1 Implementarea și actualizarea controlului intern
Comuna Sînmihaiu Român Capacitate Administrativă, Buget
managerial
local

138
Proiectele/acțiunile prezentate mai sus sunt realizabile într-o perioadă bine
stabilită de timp în funcție de complexitatea lor. Astfel, propunem 3 perioade de
implementare, după cum se poate observa în tabelul de mai jos:
- termen scurt: mai puțin de 1 an
- termen mediu: între 1 – 3 ani
- termen lung: între 3 – 10 ani
PROIECTE/ACȚIUNI PROPUSE TERMEN TERMEN TERMEN

SCURT MEDIU LUNG
ECONOMIE ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Activităţi de informare privind 

caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile
locale.
Crearea de relaţii cu factori de interes în 

dezvoltarea economică locală.
Îmbunătăţirea infrastructurii în sprijinul 

dezvoltării mediului de afaceri.
Crearea cadrului prielnic pentru consultanță 

în afaceri
Realizarea cadastrului general 

139
Înființarea unei Asociații a Producătorilor 
locali
Activități de informare și promovare a 

producătorilor locali
Realizarea unui plan de marketing local 
Obținere atestate de produse tradiționale și 

bio
Identificarea posibilelor parteneriate în 

scopul dezvoltării locale
Facilitarea organizării de cursuri de 

calificare/formare profesională
Organizarea sistemului de colectare, 

prelucrare și valorificare superioară a
produselor specifice
Dezvoltarea serviciilor de informare în ceea 

ce priveşte posibilităţile de angajare
Organizarea unor cursuri de 
calificare/recalificare pentru persoanele
neocupate
AGRICULTURĂ
Amenajare drumuri agricole 
Încurajarea asocierii producătorilor locali în 

asociaţii/grupuri de producători şi/sau

140
înfiinţarea de societăţi comerciale.
Construcţia infrastructurii de utilităţi pentru 

fermieri.
Activități de împădurire în zonele care 

necesită acest lucru
Activități de curățare a pășunatului 
Optimizarea condițiilor pentru sprijinirea 

activităților rentabile în zootehnie și
agricultură
Informare asupra legislaţiei în domeniul 

agriculturii
Informare asupra liniilor de finanțare 

disponibile
Încurajarea și sprijinirea parteneriatului 

public-privat în vederea înființării unor
ferme agrozootehnice
Amenajare piețe agroalimentare în 

localitățile Sînmihaiu Român, Sînmihaiu
German și Utvin
INFRASTRUCTURĂ
Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu 

Român

141
Modernizare drumuri comunale 
Construire alei pietonale la nivelul comunei 

Sînmihaiu Român
Construire drumuri acces Canal Bega – 
Utvin, Canal Bega-Sănmihaiu Român, Canal
Bega – Sînmihaiu German
Curățarea și decolmatarea canalelor și 

rigolelor din comuna Sînmihaiu
Amenajare Port Canal Bega 
Achiziție ambarcațiuni de agrement (bărci, 

hidrobiciclete, etc.)
Amenajare lacuri (bălți) și zone de agrement 

în localitățile Sînmihaiu Român, Sînmihaiu
German și Utvin
Dezvoltarea infrastructurii de navigație și 

acostare de-a lungul canalului Bega
Introducere sistem de supraveghere video în 

comună
Extindere rețea alimentare cu apă în 

localitățile Sînmihaiu Român, Utvin și
Sînmihaiu German
Extindere rețea canalizare în localitățile 

Sînmihaiu Român, Utvin și Sînmihaiu

142
German
Extindere linie tramvai între localitățile 

Timișoara și Sînmihaiu Român
Extindere rețea iluminat public în comuna 

Sînmihaiu Român
Realizare rețea iluminat public ecologic în 

comuna Sînmihaiu Român
Extindere rețea energie electrică în comuna 

Sînmihaiu Român
Construire aeroport sportiv, utilitar 
MEDIU
Activități de informare și educație ecologică 
Înfrumusețare comună ( coșuri de gunoi 

stradale, ghivece flori stradale,
mobilier/bănci stradale)
Concesionare terenuri pentru investiții în 

producerea energiei regenerabile
Activități de informare și educație a 

populației despre beneficiile consumului
responsabil și utilizarea energiei regenerabile
Realizare parcuri în comuna Sînmihaiu 

Român

143
Amenajare zone de picnic și agrement 
Amenajare locuri de joacă în comuna 

Sînmihaiu Român
TURISM, CULTURĂ ȘI TRADIȚII
Amplasarea de panouri publicitare și hărți 

privind potenţialul turistic
Editarea unui ghid turistic în limbile română, 

engleză, germană care să pună în valoare
zona.
Participarea la târguri și festivaluri a 

producătorilor locali.
Diversificarea serviciilor conexe turismului 
Oferirea de cursuri focalizate pe turism şi 

agroturism, pentru creşterea forţei de muncă
ocupate în acest sector
Construire piste de cicloturism pe raza 

comunei Sînmihaiu Român
Construire pistă de cicloturism pentru 

legătura cu intravilanul localității
Construire Centru de informare turistică 
Modernizare parcare ștrand termal în 

Sînmihaiu German

144
Implementare facilități de parcare de-a 
lungul canalului Bega la punctele de atracție
turistică
Asigurare acces turistic la transportul public 

intermodal
Implementarea conectivității optime a 

obiectivelor turistice
Dezvoltare bază turistică cu multiple oferte 

turistice, sporturi, spații de recreere
Construire complex sportiv și de agrement 
Amenajarea și echiparea facilităților 

necesare pentru iazuri de pescuit sportiv
Înființarea unui parc tematic „Johnny 

Weissmüller - Jungle Park”
Construire utilități publice în zona pistei de 

cicloturism
Încurajarea dezvoltării agroturismului în 

comună
Construire cămin cultural în Utvin 
Reabilitare și dotare cămine culturale în 

localitățile Sînmihaiu Român, Sînmihaiu
German și Utvin

145
Promovarea meșteșugurilor și a produselor 
locale
Planificare și organizare festivaluri (folclor, 

teatru, jazz, rock, etc.)
EDUCAȚIE ȘI SPORT
Construire de grădinițe în localitățile 

Sînmihaiu Român, Sînmihaiu German și
Utvin
Construire școli în localitățile Sînmihaiu 

Construire creșe în localitățile Sînmihaiu 

Construire centru de tip after school în 

localitatea Sînmihaiu German și Sînmihaiu
Român
Extindere infrastructură educațională pentru 

învățământul general (școala cu clasele I-
VIII din Utvin)
Organizarea de activități extrașcolare 
Dezvoltarea de proiecte educaţionale şi 

parteneriate interne şi externe
Construire săli de sport în localitățile 

146
Utvin
Construire bază sportivă în Sînmihaiu 

Român
Construire bazin de înot în comuna 

Sînmihaiu Român
Amenajare terenuri de sport în localitățile 

Utvin
Organizare evenimente sportive (concursuri 

ciclism, maraton, fotbal, handbal, tenis de
masa, etc.)
SISTEMUL SANITAR ȘI SOCIAL
Oferirea de facilităţi medicilor şi 

personalului medical la sate
Construire bază de tratament 
Îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare în 

şcoli şi grădiniţe
Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu 

ONG-uri în domeniul educației pentru
sănătate
Angajare medic și psiholog în școli 

147
Construire centru comunitar integrat socio – 
medical
Construire centre de zi 
Construire centre sociale 
Înființare centru de zi pentru persoane 

vârstnice
Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu 

ONG-uri în domeniul social
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI ONG-URI
Înfiinţarea de Comitete de Cetăţeni pentru 

consultări
Implementarea și actualizarea controlului 

intern managerial

148
VII. MONITORIZARE, EVALUARE ȘI AUDIT
Proiectul de planificare strategică al comunei Sînmihaiu Român trebuie să ia în

considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor, proiectelor şi
rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase şi
să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare
trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii şi să aibă un caracter permanent
(care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale).
1. Poziţia evaluării în ciclul planificare-evaluare
În ceea ce priveşte evaluarea nevoilor, pe măsură ce desfăşurăm o monitorizare

a acestora apare necesitatea să acţionăm prin modificarea programului/proiectului.
Obţinem până la urmă un ciclu iterativ planificare-evaluare.
În prima fază, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme,

conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale acţiunii şi a
implicaţiilor lor, evaluarea alternativelor şi selectarea celei mai bune şi de
implementarea alternativei alese.
A doua fază se referă la formularea obiectivelor, scopurilor şi ipotezelor

programului, conceptualizarea şi operaţionalizarea componentelor principale ale
evaluării: programul, participanţii, condiţiile şi măsurătorile, designul evaluării,
detalierea modului în care vor fi coordonate aceste componente, analiza informaţiei şi
utilizarea rezultatelor. Astfel, se propune realizarea proiectelor, precum şi a planurilor
de acţiune pe baza evaluării nevoilor existente în fiecare domeniu. Adoptarea
proiectului se va face doar după efectuarea unei analize exacte. La acest nivel se
impune efectuarea unor analize a gradului de realism a proiectului şi a obiectivelor lui,

149
analize cost-beneficiu sau cost eficienţă (după caz). După implementarea proiectului
se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecărui
proiect.
Pentru proiectele cu o desfăşurare mai îndelungată de timp se impune efectuarea

unei analize intermediare, care să spună în ce măsură operaţiunile proiectului merg
bine şi la timp, precum şi în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele proiectului. Pe baza
acestei evaluări se pot impune modificări ale programului şi implementarea acestor
modificări.
La încheierea proiectului sau a unui ciclu al proiectului se va efectua o evaluare

sumativă (orientată spre performanţa proiectului, valoarea sa pentru societate), care să
ne spună în ce măsură proiectul poate sau trebuie să fie continuat.
2. Etapele evaluării
Un program sau proiect poate fi evaluat atunci când:
 Scopurile şi obiectivele, cele mai importante efecte secundare care ar putea să

apară, informaţiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;
 Scopurile şi obiectivele sunt plauzibile;
 Informaţiile necesare pot fi obţinute;
 Beneficiarii evaluării au ajuns asupra unui acord asupra modului în care vor fi
utilizate rezultatele acesteia.
Modul în care se desfăşoară o evaluare diferă de la program la program. Etapele
generale ale unei evaluări pot fi rezumate astfel:

150
Forma de evaluare recomandată este aceea participativă, în care sunt implicate
toate părţile implicate în program/proiect (beneficiarii, organizaţia care a implementat,
partenerii şi finanţatorii).
Avantajele acestei abordări sunt:
 accent pe participanţi;
 gamă largă de beneficiari care participă;
 scopul este învăţarea;
 design flexibil;
 metode de apreciere rapidă;
 participanţii din exterior vin în calitate de facilitatori.

151
3. Indicatori
Indicatorii unui program sau proiect pot fi definiţi drept orice valori care pot fi
calculate sau măsurate şi care ne pot da informaţii despre gradul de succes al
îndeplinirii obiectivelor unui program.
Obiectivele sunt aşteptări exprimate în termeni cantitativi (de exemplu, se

aşteaptă o creştere economică anuală de 5%) iar indicatorii sunt măsurători reale, sunt
fapte (indicatorul creştere economică se măsoară la trecerea unui an de la anunţarea
obiectivului; dacă este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost îndeplinit). Pot
exista mai mulţi indicatori pentru fiecare obiectiv şi de aceea este foarte important ca
indicatorii propuşi să fie cu adevărat cele mai bune măsuri ale îndeplinirii obiectivelor.
Evaluarea trebuie legată de efectele pe care şi le propune sa le măsoare şi de

obiectivele propuse. O schemă a legăturii dintre diferitele nivele ale efectelor şi
obiectivelor este:
Indicatorii pot fi grupaţi în şapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri
sociale (CS), rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP),
outputuri (O) şi inputuri (I).
Aceşti indicatori vor fi folosiţi în toate evaluările propuse şi trebuie incluşi (în
măsura posibilităţilor) în monitorizarea programelor sau proiectelor identificate.

152
VIII. BIBLIOGRAFIE
 Agenția de Dezvoltare Regională Vest, Strategia pentru Dezvoltare Regională a

Regiunii Vest 2014-2020 (draft 2014);
 Comisia Europeană, Strategia Europa 2020, adoptată în cadrul Consiliului
European din 17 iunie 2010;
 Consiliul Județean Timiș, Strategia de dezvoltare economico-socială a județului
Timiș, 2015-2020/2023 (draft supus consultării și dezbaterii publice);
 Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și al Locuințelor din
2011:
- Tabelul 3: Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă – județe, municipii, orașe,
comune;
- Tabelul 8: Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune;
- Tabelul 10: Populația stabilă după limba maternă – județe, municipii, orașe,
comune;
- Tabelul 13: Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune;
- Tabelul 16: Populația stabilă de 10 ani și peste pe sexe, după nivelul de educație
– județe, municipii, orașe, comune;
- Tabelul privind populația stabilă (rezidentă) pe județe, categorii de localități,
municipii, orașe, comune și localități componente.
 Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale, Fișa măsurii 13 ʺPlăți pentru zone

care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specificeʺ;
 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul Național de Dezvoltare
Rurală pentru perioada 2014-2020, versiunea oficială aprobată 26 mai 2015;
 Ministerul Culturii, Lista Monumentelor istorice 2010;

153
 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Strategia Națională
pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, draft, București 2013;
 Ministerul Fondurilor Europene, Acordul de Parteneriat 2014-2020 – România
2014, aprobat de Comisia Europeană pe 06.08.2014;
 Informaţii de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice: www.mdrt.ro;
 Informaţii de pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale :
www.madr.ro;
 Directive 2009/147/EC of the European Parliament and of the Council of 30
November 2009 on the conservation of wild birds;
 Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural
habitats and of wild fauna and flora;
 OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
 Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011 privind modificarea
Ordinului Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1946/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară,
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;
 Informații furnizate de Primăria Comunei Sînmihaiu Român;
 Informații obținute accesând adresele de internet:
- http://www.sinmihaiuroman.ro
- http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/unitati-administrativ-teritoriale/comuna-sanmihaiu-
roman.html
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_S%C3%A2nmihaiu_Rom%C3%A2n,_Timi%C8%99
- http://www.btc-egtc.eu/ro/membrii/roman-tagok-ro/sanmihaiu-roman
- http://www.prefecturatimis.ro/doc/informare/studiu_situatii_risc_ro.pdf
- http://timis.3x.ro/flora_si_fauna.htm

154

Strategia Sinmihaiu Roman 2015 - 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Sinmihaiu Roman 2015 - 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de dezvoltare locală

a comunei Sînmihaiu Român

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

I. INIŢIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ............................................. 4

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Prezentul document reprezintă strategia de dezvoltare locală a comunei

Strategia de dezvoltare a Comunei Sînmihaiu Român prezintă o viziune clară și

La baza planificării și elaborării documentului au stat necesitățile locale actuale

Cunoaşterea problemelor comunităţii şi modalitatea de satisfacere a necesităţilor

Creșterea spiritului de inițiativă nu se putea realiza fără participarea populaţiei

Strategia de dezvoltare este un instrument de utilitate publică cu caracter

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Aplicarea strategiei de dezvoltare locală va trebui realizată cu participarea

Strategia de dezvoltare a comunei Sînmihaiu Român este un instrument util al

 permite identificarea nevoilor de dezvoltare, a potențialului de dezvoltare a zonei;

Dezvoltarea locală a comunei se bazează pe considerente reprezentate prin

Administraţia publică locală a comunei a înţeles necesitatea elaborării planului

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Una din atribuţiile fundamentale ale administraţii publice o constituie

Dezvoltarea locală, în contextul actual al schimbărilor, al restructurării

Scopul reprezentanților Primăriei Comunei Sînmihaiu Român este acela de a

Managementul organismelor administrative vizează profesionalism în

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Serviciile furnizate de Primăria Comunei Sînmihaiu Român cetăţenilor săi se

Abordarea autorității locale în ceea ce privește dezvoltarea locală constă în

Cetăţenii comunei sunt principalii "clienţi" ai dezvoltării locale. Eforturile de

Atât Primăria comunei, cât și Consiliul local ca autoritate deliberativă au un

Ca urmare a unei analize riguroase a situației locale specifice și a unui

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Elementele strategice de dezvoltare locală nu se pot fundamenta decât ținând

Strategia a fost concepută pe tipologia socio-economică, nevoile și potențialul

1. Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă (EUROPA 2020)

Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă are ca obiectiv depășirea crizei

Europa 2020 propune trei priorități:

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Pentru a stimula realizarea de progrese Comisia Europeană prezintă șapte

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

2. Cadrul Strategic Național de Reformă

Pentru România, Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă

Programul Naţional de Reformă 2015 (PNR 2015) defineşte reformele şi

În vederea atingerii obiectivelor naționale stabilite în cadrul PNR 2015,

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Acordul de parteneriat cu România stabileşte strategia de utilizare optimă, în

Acordul de parteneriat cuprinde cinci fonduri structurale și de investiții

 Fondul european de dezvoltare regională;

Investițiile vor fi direcționate către:

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Bugetul în perioada 2014-2020 și fondurile alocate României sunt de

Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 6 programe

 Programul pentru competitivitate (FEDR);

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român pentru

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Viziunea strategică a Strategiei Națională de Dezvoltare Regională reprezintă

Totodată, strategia națională de dezvoltare regională are ca prioritate

Pentru perioada 2014 – 2020, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională

Abordarea Strategiei Națională de Dezvoltarea Regională este corelată cu cea a

Strategia Națională de Dezvoltare Regională se axează pe sprijinirea

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român, județul Timiș,

Pentru realizarea obiectivului general al strategiei, au fost stabilite următoarele

 Creşterea rolului şi funcţiilor oraşelor şi municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin