STUDIU DE CAZ

Pop Marian-Gabriel

Numele şi prenumele copilului: C.A.

Data şi locul naşterii: 23 aprilie 2006, în Constanţa

Sex: Masculin

Domiciliul: Constanţa

Tata: F., 37

Mama I. 35

Fraţi: nu

Diagnostic: autism; tulburare de afect

Anamneză personală

Copil dorit, sarcină fără probleme

Naşterea la 9 luni prin cezariană;3 kg.

-gânguritul :normal

-mersul :14 luni

Primele cuvinte: după 2,5 ani

Dezvoltarea somatică, staturală şi toracală în limitele normalului

La varsta de 2 ani si 5 luni pronunta cuvintele “ma-ma” si “apa”, apoi dupa o luna a
pierdut aceste cuvinte si aliniatul jucariilor si televizorul au devenit ocupatia preferata.
Flutura mainile si alerga foarte mult, nu raspundea la chemarea pe nume.
dificultatea interactiunilor sociale, dificultati de comunicare verbala si nonverbala,
precum si comportamente repetitive ori preocupari limitate, obsesive.

Anamneza familială

Este primul şi singurul copil din familie

La naştere mama avea 28 ani şi tatăl 30

Mama are 12 clase (în prezent casnică), tatăl a fost şomer şi în prezent este liber
profesionist .

Regimul de viaţă este ordonat, echilibrat, mama este o bună gospodină, devotată copilului
şi interesată de reuşita lui

în relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună, de la slabă cooperare şi izolare într-o
lume a lui cu dese crize, la relaţii bune

Iniţial evaluarea posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani) îl plasa în jurul
vârstei de aproximativ 2 ani şi 6 luni .

Recomandările

Mama a consultat intai medicul pediatru, care i-a recomandat un neuropsihiatru. Pentru
ca in urma tratamentului prescris de neuropsihiatru  mama nu a sesizat nici un progres, au
hotarat să îl ducă la ”Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr. Alexandru Obregia”, unde a fost 
diagnosticat cu retard mintal usor. Dupa tratamentul medicamentos prescris, a inceput sa
doarma mult mai bine, aproape toate noptile integral. In jurul varstei de 3 ani parintii au
consultat un alt medic din Bucuresti, care a pus diagnosticul de “autism lights” si le-a
recomandat terapia ABA.

La varsta de 3 ani şi 5 luni au mers la o clinica de la Targu-Mures, unde au primit

un tratament medicamentos. La 4 ani a inceput sa mearga singur la olita, pentru pipi.
            A facut terapie la domiciliu, mama sesizand progresele, dar din lipsa banilor s-a
renuntat la terapie. Mama a continuat terapia singura.
Caracterizarea modului de manifestare a sindromului autist (la începutul activităţii
de terapie)

Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii: nu este ataşat de mamă (face confuzii
între mamă şi alte femei; nu reacţionează când mama se îndepărtează. Rrâsul, plânsul,
zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul; atenţie labilă, slabă putere de
concentrare.

JOC:

- este atras de jucarii, dar timp foarte scurt, apoi le arunca;

- ii place jocul de puzzle;

- nu participa la jocuri de grup;

- ii place jocul social cu cantece si miscari, ii place muzica.

LIMBAJUL si posibilitatile de articulare:

- nu se constata anomalii buco-linguo-faciale;

- exista limbajul perceptiv, iar limbajul expresiv consta in cateva onomatopee si

cuvintele: apa, papa,

- incearca sa imite verbal, la cerere sau spontan;

- raspunde, dar nu intotdeauna, la solicitari simple;

- nu raspunde la DA sau NU;

- arata, dar nu intotdeauna, obiectele familiare cand sunt numite si nu le da la

cerere.

COGNITIV:

- introduce piese in planseta cu orificii;

- coloreaza cu creionul in interiorul conturului depasind conturul destul de des;

 - asociaza obiecte asemanatoare;

- suprapune cuburi;- indica partile corpului;- se arata pe ea in oglinda.

SOCIALIZARE:

- nu stabileste contact vizual;- solicita ajutor in anumite situatii;- plange, se agita

si cauta sa exploreze imprejurimile;- accesele de plans sunt dese, cu durata variabila;- nu
interactioneaza cu ceilalţi copii;- nu imita spontan adultii si copiii;- la cerere, imita cu
intarziere;- nu raspunde intotdeauna la solicitari;- reactioneaza bine la recompense
materiale si verbale.

INDEPENDENTA- AUTOSERVIRE:

- participa pasiv la imbracat/dezbracat;- si-a insusit programul de toaleta, dar nu in

totalitate;- se sterge cu prosopul;- foloseste tacamurile.

MOTRICITATE:

- motricitatea relativ bine dezvoltata;

Examinarea a fost dificila– metoda de baza utilizata a fost observarea

(inregistrandu-se dezvoltarea motrica, cunoasterea partilor corpului, recunoasterea
formelor, culorilor, orientarea spatiala, temporala, notiuni, raspunsuri la comenzi);

Principiul de bază în terapie a fost: a construi pornind de la ce poate copilul

(folosind chiar stereotipurile şi preferinţele. De asemenea s-a urmărit reducerea treptată a
ajutorului acordat copilului, stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea
acestuia. Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi,
neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile progrese.
Obiectivul fundamental al terapiei: formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare.

În acst scop instrucţiunile au fost simple concrete exprimate verbal şi simultan cu

imaginea

Al doilea obiectiv : formarea unei reprezentări generale despre lume şi mediul în care ea
se desfăşoară, perceperea succsesiunii momentelor zilei, formarea motivaţiei, dezvoltarea
capacităţii de a înţelege că te poţi face înţeles, dobândirea unei experienţe în legătură cu
ceea ce este la un moment dat semnificativ .

Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste obiective ,

în vederea acţionării pe diferite laturi: articulatoriu, limbaj, memorie, atenţie, gândire,
afectivitate. S-a urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui tonus pozitiv.

Pentru memorarea, intelegerea, compararea notiunilor, folosirea propozitiilor si

orientarea spatiala si temporala am folosit mult material intuitiv si demonstratia.

Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte, imagini, demonstraţii.

Propoziţiile au fost fost reluate, repetate de mai multe ori .

Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”, „ Eu întreb tu răspunzi”.

S-a tecut treptat la extensia propoziţiei de la 2,3 la 4,5 cuvinte .

În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă s-a pus din ce în
ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie, cuvânt, silabă.

Pe bază de imagini s-a trecut la însuşirea unor momente semnificative din poveste
.

Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însuşite corect cât

şi capacitatea de flexionare după număr şi gen; a însuşit şi mimica şi gesticulaţia,
orientarea în schema corporală proprie şi a altuia, în spaţiu şi timp.
 Fiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia socializării.
Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a coopera şi de a
fi remarcat. În prezent se simta bine în grup, comunică, cooperează.

În relaţia afectivă evoluţia a fost excelentă (simte dorinţa de a fi luat în braţe,

mângâiat), îi place să fie lăudat şi evidenţiat. În cea mai mare parte, stereotipiile au
dispărut: nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant.

Imitatia motorie a fost un program care i-a placut si in care a invatat relativ repede sa
imite adultul in activitati simple cum ar fi: batutul din palme, morisca, ridicatul mainilor,
tropaitul picioarelor. Imitatia motorie s-a imbunatatit substantial.
La fel s-a intamplat si cu instructiile fara suport gestual. De cand a inceput terapia, un loc
central i-a revenit jocului, caruia i-au servit mai multe programe: cuburi, inele, puzzle,
joc independent, joc simbolic, jocul cu mingea, jocul cu mama.
De când face terapie ABA, bagajul de cuvinte al copilului s-a îmbunătăţit, evoluţia este
din ce în ce mai rapidă, copilul a invatat sa arate obiectele denumite de adult.

Copiii care au tulburari din spectrul autist au adesea dificultati de comunicare.

Este esential sa intelegeti barierele pe care le puteti intampina si sa va adaptati modului
lor de a comunica pentru a-i putea ajuta astfel sa faca progrese.