STUDIU LA NIVEL GLOBAL

O introducere în ceea ce publicul crede legat de IGP

3.0. Înțelegerea punctului de vedere al publicului

Acest capitol își propune să investigheze percepția publicului la nivel global legat de
IGP bazânduse pe o serie de sondaje realizate în USA, Europa, Africa și Asia.
Este necesar de menționat că întrebările adresate în sondaje pot să difere de la o țară
sau regiune la alta și o comparație între rezultate nu se poate realiza decât pentru sondajele cu
întrebări și metode identice (sondaje online, face to face sau telefonic), realizate în aceași
perioadă de timp (Zechendorf, 1994). În schimb, se vor realiza încercări de a identifica
trenduri particulare și a evidenția legături între rezultate.
În orice caz, anumite întrebări adresate în cercetări au orientare către aplicațiile
aplicațiile culturilor biotehnologice și pot fi folosite ca un indicator privind percepția
publicului privind biotehnologia plantelor.

3.1. Perspectiva americană

SUA este a doua țară (China fiind prima țară) care a introdus culturile modificate
genetic în consumul publicului la scară comercială. SUA este de asemenea prima bază pentru
conducerea corporațiilor multinaționale în biotehnologii cum sunt Monsanto și DuPont. Prin
urmare, nu este surprinzător că SUA deține peste două treimi din culturile transgenice
produse la nivel global (Website 10).
De asemenea, SUA este cel mai mare producător de culture modificate genetic, deși
este o mare lipsă de cunoaștere a culturilor MG și a biotehnologiilor în domeniul plantelor
printre americani. Acest aspect a fost scos în evidență printr-un studio telephonic național
asupra biotehnologiilor și a alimentelor MG realizat în 2001 (Fig. nr. 2, Website 10). Din cei
1001 persoane intervievate, doar 44% au spus că au auzit că este „o afacere bună” sau că
„știu ceva” despre alimentele MG sau de biotehnologii în producerea alimentelor. Un procent
uimitor de 54% dintre participanți au spus că „nu știu prea multe” sau „deloc” despre subiect.
 Afacere bună 9%

Știu ceva 35%

Nu prea mult 29%

Nimic 25%

Nu știu 1%

Figura nr. 2: Nivelul de cunoaștere al publicului american în ceea ce privește

alimentele MG și a biotehnologiile (Sursă: Website 10).

Un trend similar a fost observat într-un studiu realizat de Schilling et al. (2002) pentru
Institutul de Cercetare pentru Politici Alimentare. Un procentaj scăzut de americani (13%) au
auzit sau citit despre modificările genetice că sunt „o afacere bună”. Restul celor care au fost
intervievați s-au împărțit în două grupe: unii care au menționat că au ceva înțelegere despre
ce înseamnă ingineria genetică (47%) și a doua grupă reprezentată de cei care nu au auzit și
nu au citit despre ingineria genetică (40%).

3.1.1. Publicul american este nesigur în privința biotehnologiei

Cu toate că este un nivel scăzut de cunoaștere în rândul publicului american, s-a

înregistrat o opinie puternică legat de aplicațiile igineriei genetice a plantelor (Fig. nr. 3). Un
procent important al publicului american susține că ingineria genetică este utilizată în scopuri
umanitare precum este generația cerealelor nutritive care au ca scop hrănirea populației din
zonele sărace ale globului (84%) și orezul bogat în vitamina A care previne orbirea (81%).
Doar puțin peste jumătate din participanți (58%) aprobă conceptul abstract al
plantelor modificate genetic, iar un procent considerabil exprimă îndoieli sau sunt nesiguri de
folosirea biotehnologiilor pe plante (42%). Acest aspect explică faptul că publicul nu are o
poziție stabilă privind utilizarea generală a ingineriei genetice pe plante.
Nesiguranța publicului legat de IGP se poate datora unui număr de motive, fiecare
putând fi rezultatul lipsei de cunoaștere legat de ceea ce poate să ofere tehnologia. Alte

1
motive pot să apară din cauza faptului că oamenii simt că culturile sunt modificate genetic nu
pentru beneficial consumatorilor ci pentru a crește profitabilitatea companiilor implicate în
biotehnologii.

Plante modificate genetic - generic 58% 36% 6%

Fructe și legume care rezistă mai mult pe raftul supermarketurilor 62% 35% 3%

Gust mai bun al fructelor și legumelor 72% 27% 1%

Orez îmbogățit cu vitamina A pentru a preveni orbirea 81% 17% 2%

Mai multe cereale care să hrănească populația din țările sărace 84% 15% 1%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Acord Dezacord Nu știu

Figura nr. 3. Aprobarea consumatorului privind aplicațiile ingineriei genetice a plantelor

(Sursă: grafic adaptat după Schilling et al., 2002).

3.1.2. Alimentele modificate genetic nu reprezintă o preocupare principală

Este interesant de specificat că alimentele modificate genetic nu sunt preocuparea

principală a publicului american. În aceeași cercetare realizată de Schilling et al. (2002)
consumatorii au fost rugați să clasifice mâncarea sigură bazându-se pe câteva aspecte precum
prospețimea, cantitatea de chimicale sau fertilizatorii utilizați și de asemenea utilizarea
biotehnologiei în producția alimentelor.
În cercetarea prezentată în Fig. nr. 4, consumatorii americani au cel mai mare procent
pentru consumul produselor alimentare proaspete (71%) atunci când sunt în achizitionarea
alimentelor cu preocupare asupra intoxicațiilor alimentare (67%) sau cu salmonella (66%)
care se claseaza imediat pe locurile următoare. În plus, folosirea în exces a chimicalelor sau a
fertilizatorilor în alimente (46%) nu reprezintă o preocupare alarmantă pentru consumatori.
Doar 34% dintre consumatori sunt îngrijorați să consume alimente modificate genetic și un
procent mai mic sunt preocupați de folosirea biotehnologiilor în producerea elementelor

2
(32%). Cea mai mică preocupare a consumatorilor a fost teama de a se infecta cu bacteria
Listeria (25%).

Alimente proaspete 71%

Intoxicație alimentară 67%

Salmonella 66%

Chimicale/Fertilizatori 46%

Alimente modificate genetic 34%

Biotehnologii folosite în producția alimentelor 32%

Iradierea 32%

Listeria 25%

Figura nr. 4. Priorități în materie de siguranță alimentară în rândul consumatorilor

americani (culorile cele mai închise = preocupările cele mai mari) (Sursă: Website 10).

3.1.3. Etichetarea și dreptul la informare

Din datele prezentate mai sus, se desprinde ideea că publicul american nu a

aprofundat foarte mult sau nu s-a preocupat în mod particular de utilizarea biotehnologiei în
agricultură pentru a obține alimente. Contrar acestei situații, studiul efectuat de Grupul
Mellman indică că un procent important de americani ar prefera ca etichete speciale să fie
aplicate pe alimentele obținute prin modificare genetică.
O mare parte din americani (75%) și-au exprimat dorința de a fi informați dacă
alimetele pe care le consumă sunt modificate genetic, în timp ce doar 21% din consumatori
nu sunt preocupați dacă alimetele sunt etichetate correct. Aceste constatări reies din raportul
realizat de Schilling et al. (2002) care menționează că 9 din 10 americani ar prefera ca
alimentele modificate genetic să fie etichetate.
În cercetarea realizată de Schilling et al. (2002) a ieșit în evidență și faptul că 37% din
cei intervievați au considerat că vederea unei etichete pe un produs alimentar nu ar face o
diferență în luarea unei decizii. În orice caz, doar 53% din consumatori declară că și-ar aloca
timp să găsească echivalentul organic al alimentelor modificate genetic.

3
 3.1.4. Cercetări continue în privința alimentelor modificate genetic

Publicul american, deși nu deține multe informații despre sistemul agriculturii

moderne, susține cercetarea suplimentară privind alimentele modificate genetic (Fig. nr. 5).
Majoritatea americanilor (65%) susțin cercetările în domeniul alimentelor modificate genetic,
din care 37% își exprimă suportul puternic pentru acest tip de cercetări. Doar o proporție
mică din publicul american (26%) se opune unor cercetări suplimentare în privința
alimentelor MG.

culoare închisă: intensitate puternică

Figura nr. 5. Susținerea publicului american pentru cercetarea suplimentară legată

de alimentele modificate genetic (Soursă: Website 10).

3.1.5. Rezumatul punctului de vedere american privind biotehnologiile din

agricultură

O majoritate covârșitoare a americanilor nu au cunoștință de biotehnologie și acesta

poate fi motivul principal pentru care publicul american rămâne indecis legat de utilizarea
tehnologiei. Cu toate acestea, cand sunt întrebați daca ar suține utilizarea biotehnologiei
pentru a obține culturi agricole, își exprimă suportul în mod puternic.
Poate acest suport pentru aplicații particulare ale biotehnologiei ceea ce include o
nouă generație de cereale nutritive și a orezului care previne orbirea arată că publicul
american oferă suport în general aplicării biotehnologiei în agricultură și că aceste aplicații
sunt în beneficiul societății.

4
 Publicul american se arată foarte interesat de ceea ce mănâncă și nu este preocupat
într-o măsură considerabilă legat de pesticide sau rezistența la erbicide a culturilor. Cu toată
vederea permisivă legată de alimentele MG, exită o insistență clară pentru etichetarea
alimentelor care au fost modificate genetic cu toate că etichetarea nu ar trebui să afecteze
consumatorii în alegerea acestora.