CAPITOLUL II

RAPORTULJURIDIC CML

Sectiuned I
Nollune. cqrqctere Qi structurd

. Definitia raportului jurldic civil

general' ca fiind o
tirrcl de la definitia raportului juridic' in juridjc civil
l ;; normaluridics' rapoltul
";il;;";;;;r*
tr( cie de moLnt iuridic
I'l'il''il, r:";or. ci\ ir e're dennrt ca 1"d *l:l i:','l:11
"lo""i
lll,"t,li'"i'*0",i'""trald - reglementatb 'le norma de drept
doui idei e'enriale:
,r.lJllnilia dari raponrrluijuridic crvil relulta
a ll IaDonjuridic crvil
lllii''n"r t"','d.ttJo;" oreci/ar ca penrru
l: : ;,,i;l;;;.:; n. de o noma iuridrci de drepr
juridic civili ol*11"
,,rrar. ..i"* .dtu devine nportrdcur
';gremerrrau
:-tt
I'rrr
]i"'i'."'. * t"ura in cari a obrecrul de preocu-
"""'"1
*u iorma adoptirii- unei ""TliY.i:l.i::
rapon juridic :]]:l:
,]L.
"',J-r,'l
.. ;"'i;;;;i;,,. Asrlel inctr' ddc;prinorice csre o

' '','.iiir, relatie 'ocialS ea in"ri esle rrn- rapod

"" "r'". aceasl; calitate este nh'olul nece5rr cd
' 'tLi,-"."ttt a a\earraind
,l.'rrr".r l'*it"". Jundica ceed ce se rcdli/ea/: lrin
',,,,i,'ir."" i" "ao" no'-a de drept civil
;;-;.;;;;;;;;;;""
"i ei de citre noma de-dre11"?lL:."1:ii
de a fi un rapod social' adici
o legituri
I l;,;l;i;;;d"";;i*""
'
"i

N Popa' Teoid Senercld 4 dte1t llLi' 1994.

l'.r Lrlr acest aspecl, a se vedea,

' , tr'(.u,D p'.i 'oui' ed tatoa""'"tJrptit \r Sur-'L'v daPt'r'

a re\ dr; ! ddduti a 'lP:
\rcol&
, , .l'.. .rr.'"r'ai.. u**"rrr' "\ll
,, ,";:;;;. i i'"" p,tpl rtrc-n 1'o ia E?r''4ta 'd'umrLre''
 65
G!III1g lln!fl t l itttiLlic ciNil
64
DRtrPr cIVr. PARTEA
r,'rrrr'r,,r. lesta nepuland cannui decel
condtrrla oamenilor' chiar rr
civll prrvire la lucrun
$2. Caracterele raportului iuridlc , ""
'" rr r , ., ,.1 . o'lduitn lor esle cu
juridic civii ifipiici la-o mai ,',,",r,"i1".iti. "iril are caracter volitionat' Caracterul roli-
caracterclor mpotului prin rceex c:r: l) cl esle
Cercetarea
irnfon'rrre initrrulir a dreprulur ci\
il l rebuie ,, .'r".'.,,-,iui iuridit ci\il se e\prilni
'.",,
b, ruale un rapod 1,,,"i'i rcglenrenrarii relaliei sociale prin norma
',';;;t,;.;::".';i
ii.il^, .r'"4",' iur'drt crrrl iiind indinre de " '',' '"^r*l"r
** .ttimd voinla legiuilorului inldlirand elcclorarul
iJilfi';: iffi;:i'i"t' iu'iui" comune pe care orice 'apod
,i;; :; "i,,"',
',"",,, ^
,;'.;;"1;'" .;.iall de\ine raponjundic ci\il penru c' ace't
2l.na)lerea
'"'-ii";"*r,'
le are
iuLidrc i' .,,ii a" r.gi"',"t la aJoplirrea nonnei re'pcclrve ti
ju idic .i\I :*' llll-'' ',,,,,, c,tiilt p"supune si voin!a e\primrla rrr

hrhrror mDoLluriloL juridice. 'ic't \r unele ,]';'],.',i'fi:::i':J'[Si

I ,,,',,,,, " t '"*rri
'-aic.nanrcipan!ii la a'rrel rirponrrri Primul
,," -"J'"'"-""-"te
dc raponur JL.ridice,'- .^-^-,,r,,i
i ''::; ': ,: i:l;t ;.';r';; de
jtrridic
n".t"i...'a-. "dlegorii juridice ale raportului ,,l,li,1i .:. .:' ;a,aci.,ut uotirio'at al oric;rui rapon
""*il"""; J;H#r;'""".
".r"f
ca1$i ceea ce este i ,;; ';".r* nonna ce exprima !oirrta 'lc srar' Asadar' o
jrdd;;tl ;e.d;;;dere atdt
"eea
c' este
"omon' ,,r , ," 'r:,la
'';1, ';;;J";;";i.
-",r".1 rapon de drcnl pentru
Je\rne c; a(e\l ltrcfrr '-:) vorr' u(
lo,r noma juridica: cdrucrerul
snecific lui
'u"'l''.0'oor,u, l'"1]: ,1",'"' .ind a adoprata
' '' are un carader.socidL-Conlin
iuridic civil
Inpurrur jutr_^
sa de calle nonnr de
drcpr r,,,.u,,j'lu,f nf nort.iL,ridice ded fi \ornFde'tar .'emnsmrle5l ACc\r prrrrr
acestui camcter const' in reglelnentaLca de a fi ...t r,,....r:ixle La.e e.lc reglemenLald nrin norna lurl0lca
nu-tr pierde lri'alura sa al mporului juridic ci\il ecle comun
ci\il. qen' in cdre relalia dirllrc olnrenr ci\rl lca orrce '"'."" ' .'i .,""."^fu rolitional
,"i",i.'t*i.'t, idr in dl doilea r|lnd nonna de drepl :,r,,"rrl"r ,"r'aice. De erer"plu. penru na)lerex
u'rrli mlor.l
.'.1;, inai.,, j".r,'.U
odnrerilor' ,,,1,,
nL^c poarc rckesa decal conduilci "
li,l.l,,' 1,lu ,ii ,"*1"" unur prejLrdicirr cau/at prinn-un delicr ci\il
*ii"iiffi;; .,"i",i'o(idle dorrle cuca rdlrune
iq calrrrLer lor de llinte juridic tiril este un ,
'li,
';;.,,;;i;;il1;;
''.'.'r''r
"
*trii.'rrri derolrrr arci e're necesa'acatrzat)iprcludiciul
dar suficienri
" '-' '"'ri"* raponul
crcerza un rapofl rnredirl ii : l];l , care oblisii pe cer care a

"*" r"i. # c; drcDrdl redl ." ,.

'.". .,lrr iit.*.. e\le expnmale o'iingura voinld
si inume a
,tirect "l""*
ntre u,rl lucru li o Pcrsoant ' ,,,' f..'u, irr5:i, tr un al doilea dspecl 'pecilic rapor-
" "1..-, *.., o. i.oirc r fo+ combarut rr) lrrcrdlrrra dc 'pecialirale'
.',,i,, -pentru
\ullclenla nunlirr
iuridic rnrre om si lucr'r ar rrr'l' r'r'r,llc( cirile, penml na>lerea cfuorr nu e\le
ju'idr':' ci neb'rie dublaia de
'',.l.Ji::.;;,;;ii"i'iu 'nu' '"pon **lll,ll':i:"::;":i 'i' '' '.; .,, ,";;i;""iai in no'm., ea
l"#". '"0*i.,
r.o* ar putea rcglemcnta
"
Destinatafll ilLridric' in gencral' l1(
'"i,, i',; ',,,."f"' carc panicip'cdpini ld
juridice
rdporruljrrriLlic
ci\ rle
rc5rie'-
\orbesle' ln
esfe o lmposrbilltate "*ci si nu por fi decdl ,,' ,'rr.' .'..uuo .u,"gorie 'lc rapontLri 'e
"ceasta
co de dltlel ri rr nonnc; jundrce cr\rlc nu s n; ;,; '1,'; ", -"'"i""' a'itr" *tirordl')i e're'pecinc
,.,', ,'i, Ito". ce iz\orasc din acrele juridice ci\ilc De
ti;''
;. '1.i1")'""'
ond att 't' ' cdeu'L eedrron ],;',., 'il; nu>,.,.o
'] "i.p..;"ri;;:'Ji ""rle *ui rdpon luridic ci\il de \'n'/arc-
,. 1", .t""0 cr obicct un imobrl nu e'te +rfitienti nttmat
'""' ni'"I,, '. . i,'-
ti,l;:;.:.1":1':i :;:'":: iuridica ci\il6 ce rcflelnelleaT;
"" '''.""n,:,'!,-"skhLLr ' o uDrr
i,n.LLrJ !r mud necc\ar r'leed ci \e Pork
'' ' ,' ". t"',t"f a" i'ot l" nom.t
l r
.; Ji.a.c .'. \cded L''
.e cre u al .u r',.i,
;,;' 1;1 i l1l'sl': ;;;
na
":",
k
:;.:,'r''1
;J,. ;, "/
" : i:,".i."-:oi" o,, p so,i;d
^i i':'r3 '1'r, 1 ,Lldr.ddcer'apc l"n lirodl'n r"' ci di"un(: 'el('re'
nde e'o eDqrulic''
r1'
o,c, opo :' juld' (
" ,,'.tt:";ti'rjl,:'I
,,".i,.r"l:i.; ..a".'. "Ie",*",;:"';;" i;Il11
n'ca :n n
e
l" #1;i.",...'i"'",r""i" ''r' r 'l'3'p
1,,,,',, . ,.l rnlobligatsi le repa€ iftegral" caz' exPrcsia
"tt,fi,t',"t"i;' :.:i:ii::;# se tbloseite pentru acest
caracter voltional"

:i*i'j;;t i,l{ioulrl':l;:*',"
,,"d-,i.i\iti.et i:
"iJ";,,Ir J ; :,r :,,,
onuird,.ipu!'-
roLnta. rce+p oces psiiroloeic
"'_
nnIrde.:r.io"mer,i
l;unrri' de tare orgin(
',L,rrinA
. r ,",:,;|;;;;;;;i
"dublu
i;;";:..,€du, E D.P, Bncu€$i' re63'p 34
 DRtrPT CIVIL. PARTtrA GENtrR{Li lltf rhtl i tidic ciNil
66
pA4ivanzator-qi :;|L rcm acestea sunt elemente constitutive, adici escnliale, in
ci
acest contlact. ci esle necesara $i vointa celor douA
.r"r"r'r,.' .tprin'ata a..sr conrrct Asaddr' aceql rapon juridic { 4lll .ll, lipsa oriciruia dinlre ele face si nu ne atldm in prezenla unui
'nde cldl (prin reglementarea contlaclulul {lc rnl(,rt uridic civil. Cu alte cuvinte, trei elemente ffebuie si fie
aceste
rivil esle do-ll nu numai
L5lre pa4i lexprimali ;n conlrac ) llllll111rlr oumulativ, pentru a fi in prezenla unui raportjuidic civil'
'_ -."o"i
\an1drc-cunlpalare), ci fi de
- iuridic ciril re caraclerizeazi prir pozilia ded
"f
ecalitatc'iuriAici a pi(ilor' \4eloLl" 'pccilrcS Lre reglernenldrc Sectiunea a II-a
f;;;:i ;l' l;.,...i, etsaliralii iuridice a pdnilor' A-rrel .esahraLea
iuri'd,ca a portilorc'te rrn cardcler prcpnu rafofulurjtlridic
ci\il - N.tlluni generole prlDind subiectele raportului
uncr narll lrla
l!r.ii rra rce5rui Laracler rczrdi in nc5ubordondrea iutidic cloil
o"'B5l]ti
a fi l:ctrre rn legarur; cu aceastd rris;rura drept cidl
n,..',,rl., se cer lll. l)efinitii $l categoriile subiectelor de
caracteristica a rapofiului juLidic civil
'-
l',*it"f rrnd treb,,i. menlionol c; po/rlia de etalirare
juriJica I l.l. Dcfinittl
D;rrilor ranLrrtului iuridic citil nu lrcbuie confundala cu
prlnclplul
princrpiul eaalilelii.rn ldlo legii lI iloctini se admite principiul potrivit cnruia mpoftul juridic civjl
il"a.n""'.i r i "'"li' r rri cir il care esre
po/llla
ci\ rle. in rucdl, in iazul caractenrlui d\enl ;n \edele unel la4l lllrrl ur rlport social, adicd stabilit intre oameni' subiectele acestui
;;t;;";;l"d. ""." este de nesubordonare, pe cdnd in cazul princi- r'rllri rnr t)o1 fi decat fiinlele urane, pdvite fie in mod individual' in
pii,lui uu"- in u"d"." pozilia pnttjlor faJd de leg"i ti'l]i:.-. - ,..-,, , ,ilttrrt' rl. pcrsoane fizice, fie grupaie in arlunite colective, in calitate
de
"' l-a.r" ot..'r*. t.rst'l ca pozilrd de eg'lrrate juridicd-a^, - 1',r,rrrrL juridicer.
".te 'n
n;niior raoorruh,ri iuridic ci\ rl nu rrebuie inrelea'i in 'cn'ul ci pdirle ll rr ,.subiect al mportuluijuridic civil" se in,telege calitatea de a fi
;;;';; *i;t' nuin;r de d'.pru" slrbrecri\e ci\ilc )i de obhvalii sau tll ll[ [l rhcpllrilor subiective Si ob]igaliilor civile.
ci ar avea pafioonii egale l),. rrguli, raportul juddic civil se stabile$te intre doui pe$oane
lrrra,!lil ctlrc dobande$te drcpturile subiective civile ce inhd in
juridic civil rrportuluijuridic se numette subiect activ, iar persoala care
$3. Structura raPortului ' 'illrrLrlIl
,r iriLlrir{ obligaiiile civile ce intre in confinulul raportului
juridic se
rt
juddic cr\il
PririLdir ourlctul de vederc al'ruclrlrii'ale raporlul |t Irr,]l, sllbiectpasiv.
este alc;luit din trci elemen,e Lonsliruli\c:
panrle conLinunrl tl llr ,,nlrrrl raporrurilor obligalionale, subiectul acliv este nunjt
"" .' _rl,',i1. sau qubieclel< rapomrlu; JL'ridic ci\i' sunl perqoinele
obiectul. , I rltli,r, irrsubiectul pasiv estenlmitdebilor'
I ,,ir |cccsar a stlblinia ca, in rapoflrrile juddice civile, nu puline
nri." ri n"i."-.f . :*ia ice rrr calildle de I lulare dc drepr'ri 'ubiecri\e llr , Lr/urilc in care fiecare din periile rapoftului juridic este atet
.-"
civile sau de obtigalii civile; .{1,t,, r .rrv, cat $i subiect pasiv.
1""".f;."i"1"t]p.ntlui juridic civil este alcdtuit dh tolali lt' lrtiliti penoanei fizice. Pentru drcptul civil ,,persoana fizici"
p;nile
d'"p*,-il"; J;;:.,i". >i . oolierliilor ci\ilc pe care le du , n, ,!rrl. t)rivit ca titulr de drepturi subiectjve $i obliga.tii civile [ari
itrrdi. cr vil rcsNcli\: , , ,rilll 1.,) ( . civ.l.
'*" ""l'""ti
raponului
*p"*trii 3uriiic civit constd in conduita pa4ilor'
resp"cliv, actl"nifJ.ri l"acqiunile la care sunt indreptiiite
ptulile oi de r', fr L o fnalizn cuprinzftoare. a se vedea. C Stdlescu, DrePt Persodna
t\tr\t p l 'iril
l
care aceslea sunt tinute si le respecte ' t i tidicd. DrcPlr/tle /zak, ED.P.. Bucurc$i. 1970,
68 DREPr clvll. PARTtrA q4IE!14
r)cr'odne iuridice paniculdre sau de drepl priral:
juridica rcprelir)ti oncc public'
D.nnitia u.t,oanei /ril/L/icP' Persodna perroa ne j urid ice de.tat lau publice ori de drepl
ot,lT"-,:'l'
ro'-l''i. iie;it." care inrrunrnd Lond-rliile cerure r3 r c ci! l' Dcrsoane juridice mixte.
ii*i.l
";"",* *i'*'ue ri oblieutii 'i' 'h lun 2s alirr'
"['o' "ir.,i calitarea de per'oalr; j'rridica' l"gea ccre cd un I'i Irupa crilerrul nalionalilalri lor' di\ringem
; avea si aibi o organlz'arc persoar:rele juridice de nalionalitate roman6' de
regule' cele carc
,e intt tt""."a, cumulativ, trei conditii: tbl rr \cdiul in Romania;
unui arrumrt scop
;;; ri-r, pu'ri'nonlu p"pn' afccrdr reali"ani
"a""tiu
lJ{- c ci\') lehoanele juridice de alla nadonalilale
$rdin;
i"li.i."rJ. inrerc\ulgeneral{dn
'i,*'a.u rl DtDi scoprll lor. deosebim:
nerroane iuridice cu pdrimonral sau lucmli\:
1,2. Cdtegot'lile subiectelor de drept
cluil 'cop
liri scop lucmli\ '
per.orne iuridice nonprofit sau
Exista doua marj categorii subiecte de drept civil: 1) Persod-

nele fizice.4 pehodnele in idice

'le
'''' -. mai mulre $2. Determinarea' pluralitatea €i schimbarea
in .,,.gorl, persoanelor firrce pu'em di'ringe
ii subiectelor raportulul iurldic civil
_--1,
s$catesorii.
;nlre:
i. .uoon ., "uonciLdtea de e\erciliu drqllngem
"';#;; ererciriu: inrd in 2.1. Detemlndtea subiectelot" r'dportului iurldic ciDll
i;; it;'rre de capacirarca de puse *rb irrterditrie juridic civil
."""."i;;;;i".;l;;i'*L' ra '"i 'i persoanele l'in ileterminarca (flrnoasterca) subiectelor raportului
a p'rfilor irnc
iudecatoreasci; tIt. r(!cm acea operaliune de slabrlire $i identificare
'"""'""..""t"ta cu capacllale de e\erciliu restrantdl: tac pare din ,u',1.i f""ea t..p*,'*f raporr ' Sub acest aspecl pre/inla inlercq dac;
intre l4 $i 18 ani: aman-
ac ersta' categorie minorir
"'"""t"tt.?;i. ;;;;pntiruL" i" deplna sunt Nr-oane i'n'iii. t"p"*r"i jundic civil sunr cunoicure rindi\idtraliTaie'
ace'lui raporl
'"t'"iti' il'u.,i.r,r nrmai una. din momenul na)lerii
'" juidic
cu deplinS capacitate. rnaJorrL problemei determintuii subiectelor raportului
i;;"r;;;^
''-'rti'i"
fizice
rupon a"."ta'tenre persoanele lizice
pot !i: juridice
, lvil .st" nec"sa, se facd pe baza distincliej intre laporturile
'Dersoanele fizice de cetilenle romand: "a
f-
arepturi absolute ori drepturi relative'z -
'.er.oanele llzice cate nu du cel;lenla rolnand 1n a(rasra ,,t, r,'lt
''' "G"ttrf
i', ."tui *po*;lor iuidice, care au in coninutul tor drepturi
.r'"nori..*, irclu\e persoanele f ice hre cetalenie (dpafir/lll il cerc care este insu$i titu-
romdnd) ,,tu,,i,,r", n,-ui'.uti""trt activ este detenninat'
.i,'o-ulra..rar.ni.1ain.arc nici ur)d nu e'te *Oi*,i' ci\il. iar 'trbieLtele pasi\e \unl nedelernrnaLe
.:r Per.oanele ;,rriAice se pot cla:rficr d'l lel: i,,',rt,'
"oirfri jundic de proprietate rn care
nf in tupon a" n"ru* ptoprieLalii lor' deo'ebim
l.'r'i i..*.t"ptu. rn cazul mporrului
inci de lana$lerca
- este determinat
rrrrLrnisLrbiectul activ, proprietarul
-,1.a1 5ubieclul D,siv eqte nedelemlrnal inrucil obligrlia
111c.";u :,.Mirorul cae alnplinft
!a$rade 14 ani arecapacitateA
,i''
" "'fllii"riO"
ar"prrrit. proprielarului incumbd luturor Frqoanelor'
rcst"11.
anst r'o " '*p."*
"" " ti,"
de exeLLitru
L
r"
o"t"i'd<te oeplna 'rpa' c de e{eni:u
sre d'lean
,q J,,1;','i:1 i,
""" .,";:, ., i,, .i..,ra".i +""*.'r, 0.flH
lj-1,f i; :1I ; .q *.t""'
'-"
t ciril Pattea seaelaln Persao'ele' Ed'
n*n,ana Je\rie mcjort t2) Pedoana ddrnt malol
ni'rura rld,, rri 2012, f "
7l-74
l-.::i.""il*.r;,i"."."onrd,,da r')ari, {r'' 'ir oo \4r1otur ,
.,", ,h..luLe dreDl-r lc nepah mo_!
e t 'e
c re' e ;r rc dr:\e 'u l ' rcgu d'
,loodndele. p, n,as;rorc. dp{rdrmuep
n'acd*'irr" lre'"m1lcuan 40C ,lr,t,r llc decreanF
ctr,nrrlulat,.caiaciratea Je ere'crlru airrclnora
70 DR-EPT CIVIL. P,\I{'I'I.]A (JIiN IiIIALA
in cazul raporlutilor juridice, care au in conlirrulrrl krr {lrcpturi
rclative, atat subiectul activ, cat $i subieclul pasiv strrrl (lclcrrnirr|tcL.
De re.tinut ci, dacA un drept absolut cslc irrcalctrt frirrlr trn fapt
ilicit cauzator de prejudicii, se na$te un rapoft ot)liglti(n)rrl, rtvilnd in
conlinutlrl siu posjbilitalea litularuhLi dreplului inoilsrt dc ir eetc repa-
rarea preiudicil ui cauzat si obligalia corclativi, carc r',:virre rrrrei sau
unor persoane determinale (cunoscute), de a resta b i I i d rc plLr I )oi lcat.
r^r
2.2. Pluralitated subiectelor raportului iutl.llc dtil
in mod obiqnuit, raporlul juddic civil sc stabilcfLc irrlft (lotri Pcr-
soane (irtre o persoand ca subicct activ $i o alti pcrsr)trlril rir sLrbiect
pasiv).
Sub aspecixl subiectelor sale, un tscmencN r|ol1 clle siIrrpllt.
Su l insi qi raporturijuridice civile carc so lcngii irrlr'( rrrni nttrltc
persoane, raporlxd in care mai multe pcrsoanc lllr cirlilirl(ir (l! slrbiect
activ sau pe cea de subiect pasiv (numiU $i tlurrlilllr rl( srrl)irelc)
Pe categodi de Iaporturi de drcpt civjl, pluralitrrttrr tlt srr|iectc se
prezinte asfel:
- in raportuile reale, avind in conlinut (lrfl]lrrl (lL lnol)rictate,
subiectul pasiv este nedeterminat, dar constittril. i,rlolll( rrrrrrrr, (lirr l)hrrali-
tatea celorlalte subiecte de drept civil, in ahril d(r lilrr|rrrrl rhe|trrlui de
proprietate; subiectul acti\., inse, poate ll o fcrs()nrrr (iri rtttl ln4trie-
tdlii exclustue), ori sa fic alcin t din nrai rrnrlle t)erri'Lrrr( . rl.ttrrrrinatc
( caztl propriefilii camune). De aioi t,izlrllrl rn, irr rl,rrrrcniul
nporturilor juridice reale existi plumlitnto uclivil rh( 1l rrrrrl rrrrri rnulli
titulari ai dreptuluide proprictate asupra unui bu slllr lllri rlr lnrrrtrri.
Polrivit art. 632 C. civ. ,,(l) Formclc fR)tnirlr\lri (t)rrrrrrrc suni
umitoarele: a) ptopdetatea pe colc{illi ((ol)r(,lirrrlrrlerr); b)
proprietalea in devilmi$ie (devihS$ia). (2) (i,t,rot)rl.lrrl.ir t)o.rte fi
obiqnuitA sau forlala".
a) Coprop etatea obitlluitai criisl1 irr silrrrlrrr (rrrrl rrIi multe
pcrsoane delin in proprietate un bun sau lruri rrrlrll. l,rrrrLLri. dctcr_
minate, fiecare avend calilalea dc coprl)ptir'tirri, rrilrrLrlr, rrr ( irrr llccarc
j Spre excmplu, este cazul npodllui i,,,nl..ivil rr.L,,r ,l'r LLr,,[1ul de
donalie, nr care ambele Pn(isunL (rLLli r'li, Lrr) ,,l,iirrorul
det.rlinalc: lonrlirrrl
ti'tt nul iut idic civll 7t
are o cotA pate ideald de drept (l/2; 1/4), dar nu arlr o
'rrfroprjetar
t, c detenninatb din bunul privit in materialitatea lui ori, dupi caz, nu
rllr uD anunit bun sau anunite bunuri din universalitatea respectivi,
rillcl ce dreptul sAu se regiseite cu al celorlal,ti in orice pfuticici a
|llllruluir. Nu este necesar ca drephrile coproprielarilor sa fi€ egale ca
Spre exemplu, A fi B cunpard impreuni un teren de 1000 m:,
r.rrvcnind ca fieceruia sa-i rcvina o coti de 1/2 dirl drcptul de pro-
t)ridrte asupia terenuluj tespectiv. Coproprietarii pot oricend sd
j, irrlieze brnlul. potrivit cotelor ce le revin.
Exisli coproprietate obignujti ti in cazLrl Propriet:lii periodice, cu
r,'rrc ci! ala cum rezulfi din art. 687 C. civ., aceasta nu mai este
t,ri\riti ca modalitate a dreptului de proprietate, ci a unei specii a
rrxLrlititii proprjetdtii comune.
Ccca ce paticlrlarizeaza proprielatea periodici in mpofi cu genul
',r1r proxim, este exercitarca de citle mai mu]fi titulari ai dreptului rcal
il li)losinlei asupra unui bun (mobil sau imobil) in integ?litatea sa,
rl(ocsiv $i repetativ, in intewale de limp determinate (egale sau
|tr.gLrle), iar nu concomitent $i continuu, ca in cazul fomelor pro-
l,riclilii comune propriu-zise. Este cazul copropdelarilor unei case de
! rrinta in regim /ime sraring-
h) Coproprietated fo4atd !'.ezi,ntFt aceleaqi tlisituri ca $i
,,,|()Prietatea obi$nuita cu deosebirca cd nu poate inceta prin partaj
'. I irnpi4ealA. Coproprietatea fortati este reglementat?i in art.
r!l(' 666, unde sunt detaliate ca fi exemple: p?i4ile conune dinlr_o
,li{lirc sau ansamblu rczidenlial unde existi spalii cu destinalia de
l,! uinti, avand proprietari diferiti (casa scarii, ascensor, uscitorie etc )
Se obse A cA principala deosebire dintre coproprietate $i indivizi-
rrrc plivegte obiectul acestora; coproprieiatea are ca obiect un hrcru
,l, rcnninat, iar indiviziunea are ca obiect o unjversalilale (o masd) de
lrr, rrrri. Neexistind diferentieri de ordin calitativ (de regim juridic)
esle lilularul exclusiv al unei
Pofivit at. 634 C. civ. ,.(l) Fiecare coprcprietar
,, r)ii4idii dreptulde proprielaLe tipoale dispune i. mod liberdc aoeasra in lipsi dc
1 r\ lrrie contraln. (2) Cotele-pad sunt prezumate a i egale. pana la prcba.ontnri
lh.' hunul a lost dobendit prin actjuridic, proLra contrard nu sc va p tea face dccat
72 DRtrPT CIV[. PARTEA GENERA.LA
intre coproprieiate $i indiviziune, de regulA, acestea sunt studiate
impreuni, sub denumirea de propietate comuni pe cote-pe4i.
c) defilmd;ia, este acea formA a drephrlui de proprietale commi
care se caracterizeaza prin aceea ce dtularii sii nu au determinati
(cunoscutd) cota-parte ce ar reveni fieciruia din drept, ci acesta este
nelraclioiat, astfel ci dreptul de propdetate nu esle divizat $i, cu atat
mai mult, nici lucrul sau lucrurile nu srmt fraclionate. Devihnesia
poate rezulta potrivit ad. 667 prin efectul legii sau in temeiul Luui act
juddic cand dreptul de proprietate apartine concomiteDt mai multor
persoane firA ca vreuna dintre acestea si fie titL arul unei cote-pi4i
determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor
Daca proprietatea in devalmi$ie se na$te prin efectul legii, este
supush dispoziiiilor acelei legi care se completeazd in mod cores-
punzator cu cele privind regimul comunitefii legale. Regimul comu-
nitilii legale poate fi unul din cele trei rcgimuri matrimoniale (regimul
comunitiii legale, al separafiei de bunuri sau regimul conunitalii
conventionale) pe care soJii $i-l pot alege.
Devilmi$ia poate avea ca izvor un act juridic, silualie in care se
aplicn dispoziqiile privitoare la regimul comunititii legale.
Propdetaiea comunA, iD oricare din cele doui lornrc, inceteazi
prin pafiaj (impi4eale), cu exceptia cazudlor de propietale coDrLLni pe
cote pnrli lb4ata [art. 632 alin. (3) C. civ.]l.
in ftrpotturile juridice nepatrinoniale, subicctul pnsiv, fiind
nedererminar. e(re con.linrit din plrLraliurea celorlaIe ruhiecre Je drepl
c:vil. cu e\ccprir \ubiecrului acti\. ln qchirnb. plunrlrtJtc:r ircli\5 e.le
1nai rad, irllalnindu-se totu$i in mpofiudle nepalrimonialc genelate de
crcd!ia inlelecluald t fre./enl;ndJ-\c 5ub lormr coaur,,rrrr.lrrr in cazul
coautoratLrlui, deosebim, pe de o parte, opera comunii divizibile,
rcspectiv opera comlmd a fost creah de mai multe persoanc, fiecare
i Cu p.ivire la proprictatea conuna, a se vedea: C. Slnlcs{,, Cl. llirs.n. D?pr
civil. Drcpt ile reale, t.\J.B., Bucure$i, p. 175 qi unn.i l-. l,oP. /)rcrr ciil,
D eptuile rcdle ptinctpale, Ed. Linive$ul Juddic, Bucur€iti, 2007. p. tj2 li un.t E.S.
1 1,1 ktric pentru lot. (2) Executarea obligaliei in benenciul unuia dinte cEditorii
Ronalo, Dreplul .le praptietate ptirdtd tsi publicd in Raunrla, [d. .,Cmt)hix", Iaqi,
1993, p. 106 ij um. Estc vorba despre coproprielaLea alupra pi4ilor coDrune din
cladilil€ cu mainul(e etaje $u apartanenlc ce apar{in unor proprieLaridiic.ili
Rqnrtul ju dic ciril
rlvilnd o contribulie deteminatS, iar, pe de altd parte, opera comuni
r.
ll(iivizibjld, atunci cand contributia coautorjlor esae nedeteminati
in rapotturile obligalionale (de creanfi) plualitatea poate fi :
. activa, cend exi$A mai multicreditorii
. pasivi, cand exista mai mul! debitori;
. mixta, cand existi mai mulli oeditori 9i mai mulli debitori.
Regula in cnz de plumlitate, in domeniul raporturilor obligaionale
,r reprezinti divizibilitatea, spunandu-se cn, in pdncipiu, obligaliile
r ivile sunl conjuncte, situa,tie in care distingem:
. daci sunt mai mulle subiecte active, deci o pluralitale aclivi, se
rorrsideri cd fiecare dintre creditori nu poaie pretinde de la debitor
rk,liil padrea ce i se cuvine;
daca sunt mai multe subiecte pasive, deci o pluralitate pasivd, se
,1'nsideri cA fiecare codebitor nu este linut decat pentru patea sa din
rIrloria comuni.
spre exempll! A $i B imprumuta, cu 1000 lei, pe C $i D; divjzi-
)llitrtea, ln acest caz, inseanrni cn, in lipse de stipulalie expresd
,lrrlrade, A ti B nu pot cere decat 500 lei, fiecare, respectiv C $i D nu
lNl li obligali a restitui, decat 500 lei, fiecare.
lriind regula, divizibilitalea nu trebuie prevazute expres, ea
'Uhintelegindu-se.
l)e la r€gula divizibilitnlii, existd Si erceplii, in sensul ci
,llrt)lurile $i obligaliile raporlului juridic nu se divid, acestea fiind:
litltitdlea $i indiNizibilitatea (lJt.1424 C. ci.r'.).
,\olidaritatea poate f1 atat activi (mai mulli creditori), cet fj pasive
(lllri multi debitori).
it (az de solidatitdte activ4 fiecare dintre creditod are dreptul de
r I'rrtrrrJe dc la debilor inrreaga d.lorie. nr numai fdnea ce ise
,llvlnc, debitorul platitor se libereaza fati de toli creditorii (art. 1,134
r riv.)r. Solidaritatea activi se poate naqte numai din convenlia
t,nrlikn (actjuridic), potrivit art. 1435 C. civ'.
l'cnm delalii: Legeanr.8/1996 p.ivind dreptolde aulor tidrepturile coDcxe.
Itnrivit art. l4l4 alin. (l) $i (2) C. civ.,.,(l) obligalia solidari confera
I' rLi.reditor dreptll de a cere erecuiarea intregii obligalii ti de ada chitanli
il libereaznpedebitorinpdvinlacelodallicreditorisolidari".
',,1,l Itnrivit
a11. 1435 C. civ.. ,,Solidaritate! dintrc credilo rlu exisa decat dacd
, ,r'.r t)uldliln mod expres".
 74 DREPT CIVL. PARI'IA GENERAL.{
In
ca? de solidaritale pdsila oricare dirlrre dcbiloli poale fi
obligat pliteasci intreaga datorie; daci Lurul dinlc debiiod pliteltc,
sA
creanta sc stinge lati de cleditor, inoednd $i solidaritalcr, avtind insi
drept de regresr, impotriva celorlalli codebilori (arl. 1456 C. civ.:).
Solidaritatca pasiva se poare na$re fie din lege, Jje diDtFun acr juridic
(arl. 1445 C. civ.r).
ir caz de ik(li|izibititate, odcare dinhe codcbit(n-i cstc tinut de
rnlrensa ddro-:e. Oblrsaria rndir,zibrh esl( rcci obirg:rli, L. i .,u (rte
susceptibili de a fi divizari intrc creditori (inclivizibitilillo acljvI) sau
intrc debitod (indivizibilitate pasivi). Obtigalie iDdivizibitl cstc aceea
care, datodti naturii obiectului ei sau datoriti voinlci pirlikx. nlr poate
fi impirlitn (arr. i424 reza a II,a C. cjv.a).
Intre solidaritatea pasiva $i indivjzibilitnle cxisLi uDulc dcoscbiri
impotante i ceea ce prive$tel
- dupj r/\ orul lor: daca rn realildle c\i.t:r uI
i/\ i.r.i1,IIIr.
convenlie - ficcare in parle ate izvor prol)r.iui solidrrril lca sc
poale na$te !i din lege (solidaritatea legali), iar irr(livizihitillrca poale
izvori $i din natura bunulli care formeazd obicctul ol)ligllici;
- dupe intinderea lor; solidadlarea lunclio|cazi nU uri t:rlii (lc cei
inr-e .are ,-a na.(ut rfata de su((esori ohlr-Jli:r rr. , r,rl. rl,r .(
tr.._
liora,a. Ji\ r,,.U r i r-1. labo ( . . ir. iar rrrdrr iz:t,itrr,,r, .r I rrrrrr .rrrrre
Si
citre mo$tenilori 1425 altu. (]) '.C. civ.6l.
[arr.
iMiilocjlridic pdn ca.c cetobligai penl,u !l1ul sru,LljtLL rt ,l(.jt1,,t
acestuia renjtuirca daLo.iciG.u ap6fiiidin daLo cl.
tr)rre l),crir)de
: Polrivir a,t. l.156atir.(1)!i(2)C.civ.,,,(t)r)cblotr,ts,)tnti.x,.r0rco0lrt
lit)othi jaridic civil
2.3, Schimbarea sublectelor tapottului jurldic cioll
in tr€tarea acestei probleme se cere a ti ficutd distinclia dupe cum
rrl)ortu le sunt nepatrimoniale sau patrimoniale.
ln cazul raportutilor citlile nepatrlmoniale i! se pune prcblema
r himbirii subiectului activ care este titularul dreptului,
intrucat
,hrpturile nepatrirnoniale sunt inalienabile, iar subiectele pasive sunt
rnrlctcrminate (fiind fomate din toate celelatte subiede de drepr civil,
rrriilli de subiectul acriv).
It1cczul raporturilor ci,ile putrimoniate, urmeazA a se distingc
nlrc rapofturile reale $i mpoftmile de obiigalii.
In canl ruportarilor reale poate interyeni o schimbarc a subiec_
l||ri activ printr-u1mod legal de rransmiterc (dobandire) a drepturilor
r|rrlcL. Potrivit art. 557 alin. (t) C. civ., carc se aplcA in mod- cores_
tr rritor $i altor drcpturi reale ,,Drcptul de proprietate se poate do-
l,rr,(li, in condifiile legii, $jn conNenlie, mo$tenire legali sau testa-
llLflrtar':i, accesiune, uzucapiuoe, ca efecl al posesiei de bune_c.edintd
ri urzul bunurilor nobile $i al fiuctelor, prin ocupatiune. tradjtiune.
,ri. rrrn :i p, in holamre jUdcciloreascj. anrnci (and ca esre nan\lati\ -
rl( proprietate prin ea insi$i"; spre exemplq prin vanzarea bunului
.,rl ,r rn proprieratea cuifa cire o dlla pir,oana crre de\ ine
ritular rl
.l .trrlui de proprielatc. in acen cdl nlt se pune problemi .chrmbjrir
r l)icctuhi pasiv, intrucat subiectul pasiv este fomat din
toate
,.lchlte subiecte (persoane), mai putin titularul dreptLllui real. Nu este
t!,riibili o asemenea schimbare in cazul bunurilor scoase din circuitul
, rvil(inalienabile).

ul ller! 1 u oor e .d. coapl io,rtor'.' r{..1, ,. ,.., , ,, , .,,. Art. 557 alin. (2) dispune c6,,in cazurile previzute de lege, pro_
drnl.c e.. d dx,;,(. br.gt Ir,r.pr. t,.. .tr, , r' ,,tt( ..r,L tr ,lca \e po:r'e dob:indi mnsmile.l lrin elecrul unui acr
i1
-odebro, lor ,olida .nr1. urn.te,d rrt t,.. .t...1, ,,,. ,..,,. a. oi ,rrlrri istrativ", iar alin. (3) stabile$e cA ,,pin lege se pot reglemenla
nnprejuriiri nu rczultt oontrariul fi
.
r Pooivitad. l:l4JC.civ,,,Soti.tariLrlcadrlr0(i(t,iorirL rltc rloduri de dob6ndire a dreptului de proprietate,'.
{.truLtrrii.Eanu lt1 sttLta\ia ruportuilor cirile patrinoniale obtigalio ale poate
cxln:ideoatatuncioandeslesriputalnexpresdcrriitio,i.""lr,,r,,,i.,,".g",,.
! Pot.ivit art. 1424 teza a tt,. rtcrveni o schimbare atal a subiectului activ (creditorul), cet si a
C. civ. ,.Obl gflia rsLe lti\:/i , ti rlu i r dr.pt,.r
'',...r.a d'1.., .... i.att._ D.t: o^n ,t ..1 t . t t t t - . . , .
. .
. . . .
t . .. r rhlcctului pasi\, (debitorul).
t-.4.,t,. "a ,., t,L J. t,, -, ,.a, .i .r
Po, \ir d.l4u0, c\...',ors.,i.,,.u,,.1.ir.. ..,r ... "....,.,ota..
I.,, ....t.r,
iftre mottenitoriiicesluia, afrri de cazul in crrc obtilrlliiL e\lr ir Ltrv / tj,tii. r Sub impe.jul Codului civil efectut r.anslativ
' Po ,:r dn. r42' i . , .i, . . , r,..ti. rr r/.t .t. ..,, ,. t,\ .r. i I.. esre, ca regula, conditionar,
'.I ,,r,f'hli!, drlrcheie.ea ulabih a aclu tui ii de jnsfie.ca in canea tu;ciad a dr;plL, tu;
J bror.irrccredr'. . n.iILIr,,1,r'.;.,.1.,,{r'.
76 DREPT CIV[. PARTEA CENtrR{LA dNrhlljutidic ciril 17

Subiectul activ (creditorul) poate fi schimbal pliD: ccsiunea de 3.2. Cdpacitatea cioild a petsodnei fizice
crcantdr, subrogatia personali2, novaliaprin schimbarc dc creditol
\ubiccrul pa.i\ (debitorul) Lrodrc l: .chimbrr nrrrr: rro'r1ia lrin irr shuctura capaciti,tij civile inhi doui elemente. capacitatea de
schirnbarc.le debilor", p_eluarca datoriei . nnprircJ . l,btinlA $i capacitatea de eje,'crJi , elemente pe care le von prczenta,
,|sliict, fizici, cat $i pentru peNoanajuddica ln
atat pentu persoana
rrsl sens, art.28 alin. (2), potrivit ciruia,,Orice persoani are
$3. Capacitatea cMlt .rl)0citate de folosinli 9i, cu excepiia cazurilor previzule de lege,
.rt)lcitate de exerciliu'.
3.1. Nollune
d) capacitatea de.t'otosinfi a pefioaneifzice. Prin capacilatea de
Dupi cum am arilal la inceputul accstui ccpiLol. strbiccle ale lirlosinF a penoanei fizice se inlelege aptitudinea peisoanei de a avea
raportului julidic civil nu pot ti decat fiinlcle ulnanc. Privilc fic nr rnod ,llcpt ri qi obligalii civile.
individual, in calitate de persoanc fizice, fie gruprlc ilr rrnlrnritc ontiiili, Potrivit dispozitiilor art. 35 din C. civ.: ,,Capacitatea de lolosinli
in calilale de persoane j uddice. rlltrcpe la na$erea persoanei ljinceteazi odati cu moafiea acesteia
Calitatea de a fi subiect de drept civjl - alilL r^rr cazrrl pc|soanelor Drepturile copilului sunt rccunoscute de la concepliune, inse nunai
fizice. cat si in cazul persoanelor juridice
cstc crprirrrrrli Prin noli- r|rci el se naqte viu" (a11.36 C. civ. coroborat cu al1- 412 C civ.)
unea tehnicd juridicA: capacitatea civili cxprcsic errrc (ltjscnrneazi Conlinutul capacidlii de folosinla a persoanei iizice se exprimi,
capacitaiea in dreptL civil sau altfel spus. pcrsorlrllitrl(c.i1rri(lie:i, cal,3 !llrctic, in aptitudinea de a dobandi toate drepturile $i toate obligaliile
inseamnA aptitldinea generald de a fi tituh| dc (lrcPlrrri ii (,bligalii t rvile. cu excep,tia celor oprite de lege.
civile. incetarea capacitilii de lolosinti are loc odatd cu moartea per-
Potrivit arl.28 alin. (1) C. civ. ,,Capacittrtcrr civilii cslc rcctrnos- ',,'rrrei lizice (art. 35 C. civ.). Data morlii poate fi. dupi caz, data
cuti tuturor persoanelor". llrortionaia in actul de deces (in cazul mo4ii fizic constatati), sau data
'trhilitd prin hotirarea judecatoreasce dmasa definitiv;i ca fiind a
\ Cesirhea .le ./ea,&i esle convcntia frirr ort (Nrll,trrl (r,lLrr l snitc ll"r(ii (in cazul mo4ii declaratd prin hotirarejudecabrcascd).
cesionarului o credF impotriva rnui le( [an. 1566rlir.(l)( i]rl(i(tlktruLcde
h) cdpacitated de exerciliu a persoanei .lizice Prin capacitatea de
transnritc se nume$Ie.ederr, Nsoana cirlir ise lrrrsrrLl. o.trrl|n runreile
.eflir,r/, iar dcbitorul deAnlei tnNnr isc sc nuDcsre.i /,r,r,,,/,, , \dciliu a p€rsoanei fizice se inlelege aptitudinea omului de a-$i
'1 Subra:4lia
peso dk (stbtoga{ia h droPlr,ilc d(lio L |r Inii rr rrr c crolei) , \ucita drepturile civile Si de a-$i ildeplini obligaliile civile, prin
esle un nrijloc de hansnilere leeali sar convciili(nrilil , tl,rl)r,,1,,i ,lL L,.i rlr. rilrc ut rL, heicrea de actejuridice civiler.
te4 care a phlit pe crcditorul inili.l. ii locul dchnon l,Li. Allii l rlr '.,1,r ,1,1 il( cicdito
I)aca pentru dobandirea capacitlii de lolosinli a persoanei fizice
ruluivortrccclsDmceluicmplitc$tctu ritsoLlcts.
l Noratid prir schinbdrc de.r../rrl cslc o co vrrrln ln irr t trr r rtrrl i.poft , tr ncccsara $i suficienta doar existenla (na erea, uneori chiar si con_
trL'',,LL"'r' rr 'irl
L

juridicobligalionalstinSoobligalicexisLcnliiidocui , , t){rr), pentru a putea face personal $i singur actejuridice este necesar
'\an::Jp,a. li .'r '' '1 " i.e , ir l)crsoana fizici sa aiba discemimanL adici posibilitatea de a-ti
^ {[,,1(
o ntlfu xl,L tr ltr,r.rvu locc!
angajerzi fald dc c.edit{tr sn phleascd datorir. ri t)relcnta consecinlele manifestnrii de vojnlA in scopul producerii de
sa! hri consimldh]intul debilorului injlirl.
s?reludeddatotiei(ccsineded.totic)cslei,nlLt,i,.,,h,,l,irr,':rrr.lebani , ,l lc.irridice.
oi de a e{ecun o altA presLtlie !i porlc ji lrrnsrrisli Lll (, ,ilLt rrtr rllr l( sor e, ie Iislc motil'ul penlru carc, daci orice persoani fizicA are capacila-
jnilirl ll n{ i.trlLtr, lr r,.r (le lblosinte, nu toate persoanele fizice au capacitatea de exercilitt.
$inlHD connact incheial Ittre dcbilorrl 'rrlrLr([tEct
incheiatinhe ctdilor Si noul dcbito.. |n ji crN.ec\L ririL rrl4ii rnli,, 'lir rlir
6
Poprirea cste o fonnii de crcculorc siLili:i lrlirr.li, l)rirr , itrr ( 1r,l l,trL I Lif'n!$e
sumele sau cfecLele pe carcdcbiknllsn! lcr,! d0l,ri,r,ildr l, 1r,lrr rr, r 1,' ,\ se vedea dispozitiile art.37 C. civ.
'i
 tnlpfiuljuridic ciril 19
78 DRtrPT CIVII,. I'AITI'I'A (;I'NEITALA
3.3. Capacitdtea cioild 4 perso^neiiuridice
LJL'dcilrtco o< e\ercrriL Lrcrlora ciile\r (olr,lili'rr:rll rc'picli\'
-c l'(r-"rrrulr 'ir ( rrtr ru
':r't ;, di.cernarnr;rrul deu5cbinJt 'e rrr
(lc rscnrenea' de a) caPacitatea de folostuld a petsoanei juriclice este aptiLrdinea
accasti capacilate, dc cele cLr capacitate restrilllsi fi. ,lr ri avea drcpturi 9i obliga,tii civile.
depljni juridice ene mrrcrl
---- cu capacitate dc exerciliu
ccle inceounrl cap,crutii de lo'o'inl; I per\oane:
i. sens. alt 43 C civ dispunc: (l) in llirru itltor cazuri ,t. r,,crnerrrrrl drbdldirii peFonaliraliijuridice Lc a-e loc i'l lrrncrie dc
"l"tt
LrL(\;/rrt( de lesc, nu rrr .:rlr. il rle Lr( e\erci i'r' persoane juridicc din care fac
LrrodLrl lor de infiinlare li de crtegoria de
"
rlrinorulirrc nu r inrplrrrir \ ir Ir dc l4 rrrr
ht interzisul iude!itore\( Pnrri\ir an 194 ali r. ( r C cr\.,,,(l) Pcrco:tnd iuriJic' 'e rnfii -
q21 Pcnr"rLei JarcrruJrr cip-c lrrc dc c\(rii ir' Ll''rlr"li((se
inchJic, ln nunt.le acestora, dc reprezcnlan(ii lor lcrlli irr condiliile rr orin rcrul ,le infi'nFrc al orgarrlrri comferenr' in c:r/rrl auro
Dle\;/ure de lege L ll I tl loJlc l, L lc r' lJr$irlrl lil*rl r 'l r'll' r 'lrl'd
I:'r'.or fr dl inJinrliilor nrblice. ar trnrlarilo' adrnin rrar'r-teriroriclc
'rrrrrr ' I'r(\irlrrr' '1
i. .rrrgrrrrl Jrr.l(
in.\eix 1(6('
al oDerulo-i or e.ollon'lci care 'e con\linlie (li c;lr< "ldl "r
er.,c.ti.r po'.rre
(le rrric'r vrrl(rarc' cu r r,.:Irn
actele dc con;crvare, preclrm ii actele dc disPozilic 'r, .,rre'lrrnirliile admrnisrarir terrorirle. irr rorrc calrrrile rcrur dc
caracter curent $i sarc se executi la moDrcolul l_ncllticrii loi publica sau
r i ll inlare trebuie si prevadi in lnod expres daci autoritatea
Potdvit al1. '{1 C civ.. ..(l) Minorul cLrrc l irrrl)lirril \iirslrr dc l4 juridicdl
nstil;!ia publjci este persoani
ani arc capacitatea ile exetciliLr lcstdnslr' (2) Aclrlr iLrri(liec ale bj piin actLrl de infiin,tare aL celor care o constit ie autorizat' in
minorulLri cu capacitale de cxerciliu lcsliirsii se irrLlnir de
cllre
acesta. cu incuviinlarea pirinlilor sau. dLrpi clz. l trrlorrhLi i'rr in condi(iile legii;
irr!lxrrl'i (ie lLrlliln' c) in orice alt mod prcvizut de lege."
cazurjlc previzute de lege. $i cu 'rtrl0ri/rrrcrr
iorobordnd acest lext legal cu dispoziliile art 205 alin (1) $i
(2)
in"uvi;njn.ea sau autotit;a poate fi dlti. eel rrriri liirlirr' ir Lrr(Jrncrrtul
incheierii actului. (3) Cu toale accstcl. rrrirx)rrrl trr errl'rrLit:rlc dc
( civ., se distinge intre persoare juddice supuse 'inregistrdrii ti cele-

cxeroiliu resffensi poale 1'ace singut rrct'r rlc t"r|r'rrrrre rrclc de 'L fcrsoanc i'r_'dice rrc'p.crir Fr:oane .iuriLl:cc nc'upr"e inre-
adninistnre care il preilLdiciazi. plricrrlir f1 rLClr (lL tlisl!)/ilie dc rlidrnriD.
irtr l( i ii lor' r') iersoanelc juridice care sunt supuse inregistridi dobandesc
micdvaloal.3, cu caractercurentSicrrrc sc orrcrrl'r Lr(lirlir
in slilqit, potrivit aft l8 C oiv : .,( l l rrl)ir( ilirit ir tlt rxcrcitiu
( .rl)rcitaie de folosinli de la data inregisharii lor'
deplrr;;nc<pc de la darir c;rr'l p(r1r'rrr:r rr"\'rr' Irt "r r''l\'r r'rrrd b) Cslelalte persoane juridice (nesLrpuse inregisfirii) dobandesc
Jevine rnrinri la i-plirirea 'i- trr ,l' lr :r tr ' r r' , rrl r
,,,|)."itot"u d" folosinln in lunctie de modul de infiinlare aplicabil'
Prin exceplic, iapacitalea rlc cxercilirr rlclrlirrr lrrrrlr 1i rk'bii|ditn rlipi caz, de 1a data actului de infiinlare (act de consti$ire salr statut)'
inainte de rnajoiat. dupn caz, Iic |rirr cr'isr'rlorir LirLl tt) rlrrr
(l)( civ rlc la daia autorizdrii constit irii lor sau de la data indeplinirii altei
rr (l! cntre
coroborat cu;tl.272 aLnr. (2) C civl'lit;'rirr r'( rrrroirirt( , ,: nlc nru\azute de le!.e.
in.l.rnla de lrrleld c;n,l Nrrrrrr IIIIIII\I IiII' II'' 'r "r'rl '
rr' a D,rr ercentie. per.oara iuridici dobdndeslc o candcrralc de
lo rn d'lhrlrl":'' t u r"'r' l '' r rt
'r '' L'f'rr: r,,l,,,rrta ltici;x15. chr:lr inainle.le dalr rn'egr'lriri' 'ru de la drla
'r'rpfi"l C."*',J.
(art.40 civ.).
't'
, r 1,,, de drLto;/are. uri de la dala indellinirii ahorcerinle .:u pr\ irc
lu drcptuile constituite in lavoarea ei, indeplinirea obligaliilor si a
r Polrilil ad. 19 alin. (1) C civ . lvliruL l iLt'lirrnl' jr jr!"'r ( tr' ( LFcitarea

iccsr $op, vor fi asclltati !i p6rinlii sau lutorele inif'r"l'ri lLrendu se ciind este
p,",,r,i r'" ' l "'p
1,,
lo(.c\ I rzul, si arizol consihrlui de familie"
liislr rl' ll, trrr Li r' r ' ' lLrr'r'l' '\ri'iliu
(
ecufod$e nriiroruluicirc t jntLinil
80 DRIT,PT CIVII,. PAR'IOA GENIRALA
oricircr isr preliminare. insi nlrnai in ffIsurr ncccsara ca
persoanajuridici si ia fiinF h mod valabil [arl. 205 alin. (:]) C. t-iv.l.
Conlinutul capacitalii de folosinli a petsoanci.juriclicc cslc dctcr-
minat de scopul (obiectul de activilate) pcntru carc r lbst iDfiir(ati.
Potrivit dispozitiilor Codulni civil, daci scopul nu cstu irccla$i. rezulti
ci nici conlirlutul capacitilii de lblosinti nu cstc rcclrfi torrlr! toate
persoanele j uridice.
Dir clasificarea penoanclor juridice dupi sr"opLrl lor" distingem
intre persoane j uridice cu scop llrcrativ sau peNoanc.jLrritlicc liirii scop
hLcrativ.
Pentru pcrsoanele juridicc cu scop lucrativ crpr(ilirler (ic lblo-
sinli cuprinde aptitudinea generali de a avcir toitle iroclc (lrcpturi ti
obligalii civjle, alari de acelea care, prin nalurr kn sflr lr)trivil legii,
rrr pol ap-r'irle dec;t perso.rnei ll./ice lrrl. lrx'.1r {l)( ,r\.1. in
piviila pe$oanclor juridicc ffu, scop lucmtiv. rccslur lx)l ir!cu doar
acele dreptLrd fi obligalii civiie care sunt ncocsnrc t)(rlrr rcirlizarea
scopului stabilil prin lege, aclul de constiluiro srr slirlUl lir 1. l0a, alin.
(2) C^. civ.l.
Incctarca capacililii de lolosirrli a pcl\lrrrii irrrLtliee rtc loc
alunci cdnd inccteaz:i personalitatca.iuridici. l\nrivil rr1. .l,l,l (. civ.
,,Persoana juridicn inceteazi, dup?i caz, prir constrl|ll cr d i (lccllll.uca
nulitilii, prin fuziune. divizarc tolilil. lnrrsli,rrillr.,li7ol!fl c sau
desliinlarc ori printr-un all mod prcvi^l dc udrrl ((rrrrlrlrrli! stru de
1egc".
b) capdcitatea de excftiliu n /,\trr^i //,rr,, r,' rsLii in
aptitudinea de a-qi exercita drcpturilc;'i tic a'li irrrlct,l Ii i,l)lisrliile,
inchejnd acte juridice civile. plin orgarrclc sirlc (l( ir(lrrrrrristmre.
Capacilalca dc excrciliu a pcrsolnci iLridicc sc (l()l)iirrl.flc |l data
|
co-s,illliri orgalleor ale,i, . hlli r ll,',.. i"
".. | ,r ., 2l)',4.
ci\,. dispune cn,.(l) PersoaDr.iuI'i(licii iri cxriroiri {lrrt,r,,,ilc Si i$i
indeplinege obligaqiile prin organel(: salc (lc .tcl inis{ltfl,. (lc l.r dala
constituirii lor. (2) Au calil|lca dc org.rnc dc adnrirrrslrir( t{Noanele
fizice sau persoanele juridicc carc, prin lcge. actul (lL ( rrrrrliluirc sau
statut, sunt desemnalc s:i aclionc/c, nr mportlrilc crr terlir. rrrrlividual
sau colectiv, in numelc fi pc soarrtr pcrsoaneijuri(llrr ( I ) liirtx)nurile
dintre persoana juridici fi cci carc aLciluicsc ,,rllirrll( srlc de
li, I| \ r rtul juridic ciy il 8r
,rlrrinistrare sunt supusc, prin analogie, regulilor mandatului, dacd nu
'. ;r lrrcvizut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.,'
Inceputul capacitilii de exercitiu a persoanei juridice este detel-
rInril de nomentul infiintirii acesteia, dar realizarea efectivi a
,,rt'rcitili de exerciliu astf'el dobenditi este condilionati de dcsem-
rrrrrca organclor sale de administrarc.
l)otrivil ait.210 a1in. (1) C. civ. ,,Pani la data consrituirii orga-
adnirlistrare, exercitarea drepturilor $i indeplinirea obliga-
r,.lr)r' d.e
L or care privesc persoana juridici se fac de citre fondatori ori de
irrr persoanclc fizice sau persoanele juridice dcsemnate in acest
Conlinutul capacitilii de exercitiu a persoanei j uridice este nlarcat
,1, (l(nri limite: a) capacitatea de folosinli ti b) pluralitatea organelor
l, .hI in'.rrare ale Frcoanei 'ujdi.c rcrp(cri\e
lDcelarea capacitilii dc exercitiu corespunde, practic, cu incetarea
, it,rcititii de folosinfi a persoanei.juridice.
Secliunea a III-a
Continutul raportului juttdic ciail
$1. Notiunea de continut al raportului juridic civil
I'rin conlinut al rapotului.juridic civil se inlelege totaliratea drep-
llrik)r subiective $i obligaliilor civile ce revin pirlilor acestui raporl.
l)reptudle subiective civile lormeazi latura activi a continutului
,rt)ofluhi juridic civil, iar obiigaliilc civile alcAtuiesc larum pasivi a
( ele doud laturi ale conlinutului raportului juridic civil nu sunr
, i,l.pcndente, ci dimpotriva, se afli intr-o sransi corelatie, deoarece
rll cxisti drcpt subiectiv civil 1ir:i obligalie civile cdreia si ii
r orcsfundi. Aceasti afirmalie este valabili pentru olice rapofi juridic
, ivil. indif'erent cd este un raporl real, obligational sau ncpatrimonial.
lldportul .itridic real este intotdeauna ut raport simplu dirl punct
,[ vcdere a] coninutului siu, in sensul cA subiectL activ Gjtularul
 82 DREPT CIVL. PAR'I'trA GNNNRAI,,i tiiNrtrl jutidic citil
83
dreptului rral) are in principiu Dumai drepturi, iar subiectul Dasiv
Inedere-nrinalr are nu,nri obligalia jtegali!i Je ,r Du adU.c r,rngcre :: 1l :):,lllll ,ra. s5s atin. {r, c. ci!. care define>re dreprur de
/ndl)lletate pnvat,,
dreptului respectiv (ex.r in mpoftul de propderate, subiectul aJtiv, In d,oct1in6, insi, s-au fonnulat mai multe
definitii, care diferi mai
proprietarul, arc dreptul de a poseda. folosi dispune de bun, iar' toate
Si rr'l'. cd lormulare. decal ca 5ub\lantb,
celelalle subiecte pasive, nedeterminale, au obligatia de a nu aduce Asrfel..hrr-o prim; defin ie ..Drcptul subiecri\ ciril poarc
ati gerc dreptului rcspectiv.). ,,
,jl.'ili'..j:,1,',1".p?.'l'trtrtea i
Situafia se prezinte in mod asemAnalor ,i i11 c^zul rdpotulai Juridica a rirutarutUi Lrnui drepr de a
'r..rjr!ltra. tn 'tmttete legii. o anumili condrriri. in r inutea carera poa,e
juridic nepatfinonial.
',il*: obtigdre .b aib. o comDonare corcspunzirorre,
Raportul obligalional poare fi at6r un rapoft sinptu (spre ir,.,,c
1""":":iIn cal
l.ll jr rmpusa.
dc neceiilate. pnn [o(a coerciti\i a stanrlui..
ce
exemplu, rapofirl ndscul dintr-un contract unilaleral, in caie o parte ( ea mar recenla definrde
are numai drepturi, iar cealalh parte numai obligatii cum cste cazul
ddli in tirercrura dc specralirare e\le
r.,11 conlorm cireid. ..Dr(prul \ubrecliv poale jefinrr
contractului de depozil gratuit), cet ti un raport comptex, iDlrucat tl ca liind
ttr(,galrva recunorcUd.subiectului acdr. de c;1rc drcprul obicctjv, de
ambele subiecte ale raportului juridic au a1el drepturi, cat ,,.,\.J et insutr o conduit;. precum (i de a prelinde de JrbreclUl
$i obligalii Ia
(spre exemplu, fir contractul de venzare-cumpararc, drcptului vdnz-ito_ purend apera. Ia nevore. ta roria de
],i];i;,;-.."d"llu con"ndnger. a
rului de a obline pre{ul llLcrului vandut ii corespundc obligalia cumpn_
ritoruiui de a-i pleti prefui, ia. obligafiilor venziitorutui dc a rransrnite n. pl\eile. vom rJ<ftni dt.ptttt ebt,..t,v.ivil ca ffttl
proprielatea $i a preda $i garanta lucrul vendut ii corcspund drepturjle ,i-,...a..
,':l ra uio'cutd d teyc \dhie,.nttut a iv .tintr.ll) ruport
.ufpar;lorulLr dc. i.e trdn\tn;te lrropricrrrca;r d(,r r\ g: irrtd '' '::,;:: ,twt pct\orna IEc.
t4tt.L o]; ft$and j rid;tu _ in ,,,runa
lucrul \andutl .,r,1,t arearta podt?. tn lintrcle .lr,fn,lui y nb l,t,,j nibA o
. .Penlru cel de al doilea aspect, prccjzim ci), d|1cat it1 c!\/Il nryot rt\uttti , onctuid ti putjntl p/.inJ. rubie,.ntt,t p,ltir
tului real conljinuai dreptului rcal csre detcmiinat tlc lcgc. obtigaria ttt .V)tolzdtoate, iar, in caz (le nevoie, sa sotiriti
u,ond ita
' ,onrursA lllei
fiind, invariabil, aceeagi abiinei.ea de l.l sivAqirca vrcuiLri tapt'care t r'tlr it e a statulai.
sA aduci atingere dreprului real h ca7, rupa1 hi ohliltiional, definirie rezuJra ci dreprul . bie.ri\ ci\it prc,,in.;
conlinutul concrer (adicd drepturilc Si obtigaliite) cstc dcrcurinai tie ae lll ],*r:,
i' Iirloarele elelnente:
lcge (in cazul cand raporruljuridic are un att izvor dccijL rctr.rl juridic). :t) drepntl \Ubiecli\ civil esre o posibrlrrare ori laculLaLer
fie de cAtrc pirfi (in cazui raportului de obligalii, nriscrrr d;nri_un aii ,., Irnscurj Lle letsea ci\itd srjbiecrului acrir lputere
irirular at dreprului
juddic civil).
irl)icctiv civil), persoani fizici ori persoanejuddici;
. Confinutul raporlului juridic civil liind fbrn.rl din dreprurile
sxbiectului activ Si din obligaliile subiecruluj pasiv, oslc ncc;sar a
lliri\ian )<.pri..,i,c.,.r.. propletdrr. or\cr1 r,re or(pr,rt ,r,a
defini aceste douA elemenre: drept subiectiv ti obiigalic.
'I t,,.co....rol.-i .i di\ou-e d. u. JUn n mnte\.tu t, . Ii
i .hbilitc "^., ,, p",;,.;,;;
' ltI t, p.,n d. l.oe-
D,. ;1,. n,,.,*n" teo,..d pra.,ot, I,r I. p. u," pe-hu
$2. Dreptut subiectiv civil ' '' ' de.. r Lo".. ,,. J, /. r. oa ),. c",,"i. .. ,, ."r th( oe,, I
. b.,e,.
,r in'.-j-7b;p Cowo\i.r.ar.// ^::
. bl. " " .

2.1, Definitld dteptului subiectl' cixil '(j. Boroi, or. .t., 201 1. D.96.
re,,.:rn,urde.cmni.z, drep..r .,,.re!.i\.. p. ,, cu.,_tu
. Lcgcr ciril; ru definelrc. (u cdmc er gc er.rl. ,lll.J,tUl {rnrect:\, .,. ]',:"1. 1ri
dn. ld /lldin,eeeo r 1t oo0triLi,d...cie"|,ec.1ne.,.,rdc,,r-
dxre\i.!5 unele definiriipenrnr anrmirc dreprUrij.rt-,i..Lrn(. i\ jl(. ..,. ,ti ,-e. ..\d,i,,-i " .,re ruitr"p... J. J,cpre/._r.
r,.rorii
d,e,
cum oc.acrel .u it po,
' .i de Plid.; oceA.rd {.,.r,,e t,..! 1. o.o".rn mod e^, p ..
 DR,I]PT CIVIL. PAIT.I.I,]A GONERALA
84
b) in viriutea posibilitili, subiectul acliv fie arc Putinla de
acestei
a dcsfd$ura o anunlila conduiti, tiri a ccre coDoursul rllon (c!LD eslc
in cazul dreptului absolul), fie de a pretinde subiectului pasiv si aibi o
conduili corespunzitoare, care poate consla in a da' a lhce sau a nu
1'acc ceva. fie in caz de nevoie poale apela la concuruul lbrlei de
constrAngere a statului (atunci cend drepllll sdlr cslc lresocolit ori
incAlcat).
Dc relinut ciexislcnla drcplului subiectiv civil nu trebuie confun-
datd cu exercitjul (aclitulea) accstuia, ceca ce inseannii ci Posibilitalea
juddica nu este acclafi lucru cu posibilitatea Dlatcrializalii (cu el'ectiva
punerc in valoarc a posibiliillii j uridice).
2,2. Clasificdrca drepturilor subiectiDe cio ile
Drepllrl civil, pentru a rispunde exigenlelor tcorclioo li necesili'
lilor practice, clasificd drepturile subiective civilc. in lirrrclic dc l11ai
multe criterii.
Pdncipalcle criterii de clasiilcare sunl unniloarclc:
a) in tunclic de opozabilitatea lor, drepturilc strbiccLivc civile
srnl ubsolfie 3i rclatite;
b) in lunclie de natura conlinutului lor. drop(rrrilc strtricctive
civile se impal in par'ir7t onidle si neryoinani c
Drepturile subiectivcPdrr';rrorldle se subdivicl inl
drepturi subicctive reale;
drepturi subiective de creanli.
Drepturilc subieclive reldl, r',rdridl? sc subclivi(l irr:
dtepturi carc privesc cristenla li iffegrilatcll l)crs('rrrl( i:
drcpturi cal.3privesc identificarea persoanclorl
&epturilc ce decurg din crealia inteleclrrali
c) Dupi corela(ia dintre ele, drepturilc subicctivi- ei!ilc sc imparl
ii dteptuti ptincipdle 8i drepturi dcce.r.rriil
d) in funclie de gradul de certjiudinc conloril lilrr|rtilor lor,
drepturilor subiective sc impa in: drepllrri /r/'.'.lt \,"/tr' li dreptud
afec tdt e de n oda I itdli.
li, I | )ortu I juri di c ciNil 85
2.3. Cdtegoiile de dreptdtl subiectiae cibile in functie .le
aceste cfiterll
A. Drcptul.l sublectiae cioile absoldte $i reLrtioe
Drcpttl s biecti| ciNil absohl este acel drept in virtutea cdruia
rillhrul siu poate avea o anumiti conduitd, fdra a face apel la altci-
rrvr pentru a !i-l exercita.
Sunt absolute drepturile personal ncpatrimoniale fi drepturile
I)-elrunlc ab.olure fre/inl5 urmaroarcle cJrrclcriqlici:
rapoaul juridic, care are in conlinutul sdu un drepl absolut, sc
rirhilcitc intre titulaml dreptului, ca subiect activ, ti toate celelaltc per_
.,,irrc. ca subiecle pasive, nedeterminate, in lnornentul stabilirii
,,ttrnluhijuridic;
drcptul absoht este opozabil tnt.rot - eryd omnes in scnsLrl ci
rlluror subiectelor de drept civile le revine obligalia de a nu-l incilca;
continuiul obligaliei subiectelor pasive ncdetenninate este
Ir|rlorirea lor generali $i negativA de a nu aduce atingere dreptului
,Ll)solut al subiectlrlui activ.
l)reptul subiectiv dril relaliv este acel drepi in virtutea ciruia
lrlulrn]l poate pretinde subiectului pasiv o conduiti deteminati, ldri
,l, curc drcptul nu se poate realiza.
Calegoria drepturilor subiective civile relative includc toate
,I rptudlc de creanlA.
I)rcpl rile relatjve prezinti umitoarcle caracteristici:
r.tportul juridic care are in conlinutul sdu un drept relaiiv se
' rrl)ilc\itc intre titularul (sau tilularii) dreptului ca s biect actil' fi o (sau
rrr;ri mLrlte) persoani determinati din iosd$i momentul stabilirii
r :rl'orrului juridic ca subiecte pasive;
obligaiia corelativi unui asemenea drept poate consta, dupi caz.
rrr rr rl . a f'ace sau a nu lace; astt'el incat conlinutul obligaliei corelative
,|.t)lu[ri relativ nu este intoldeauna ace]a$i, putand consta fic intr_o
,liunc la da !i a face) ca obligalie pozitiva, fie intr-o abfinere (a nu
1,tr r). o.r obligalie negativd;
cste opozabil numai subiectullri pasiv determinat.
 li, t,,t l.j ut l ic i\'l| 87
86 DREPT CIVIL. PARTEA GtrNERALA tu c

drepturile reale conleri iitularilor - pe lingi celelahe atrjbute

B. Dreptui sdbiectioe ciDlle patrimotidle 8i
,li(sillce (posesie, folosinla, dispozi,tie) a|6t'rn drept de trnarire"
nepatrimoniale
, rt si tn drepl de preltrinld ,

Dte\ul Pattinanidl ene Lllcptul subietti\ c,\rl rl larur continrrt drepiurile realc sunt limitate ca nurnir. fiind expres rcgle-
poatc li evaluabil in bani. ll(,lrLalc de lege (numai pdn Iege putdnd fi create noi dieptui reale)
Totalitatea dreptlrilor patrinoniale. precunr $i a obligatiilor cc Pot neput6nd crea prin convenlia lor alte drepturircale.
':Lrliie
fi evatLale in bani si apa4in unei persoane' alcituicsc palimonilrl Drcpt rle creanld (ius ad personam) - este a,cel drept patrimo-
acesteia [al1. 31 alin. (1) C civ.]. rrirl in temeiul clruia subiectul activ nurnit creditor, poate pretinde
Dreptuile patrimonialc se inrpad, la rendul 1or, iD drcplud reale $i .irl)rcclullli pasiv nfiIit debilor, ca acesta si dea, si faca sau si nu fac:
L r!r, respectiv sA indeplineasci o obligatie corelativi
prin executarca
drepturi de creanli.
Drcphl rcal (ius in rc), esle acel drePt patlinonirl in vidutea , rcir sc realizeazi dreptul creditorului.
c;loia tiiularul siu iti poate exclcita prcrogalivcle asLlpr'r unui bun' i1l I'otrivit afl. I164 C. civ., debitoiul este tinut si procure o prestafie
, r((litorului. iar accsta are drcptul si oblini preslalia datorat:i.
mo{l direol $i neDlijlocit, fira ooncursul altei pcrsoanc Accsrc drepluri
se n mesc rcale pcntru ci ele sc refefi intotdcrLrna Lr trn
luclu (res) Sunt ctrepturi de creanli cele ce izvorisc din actc juridice
Cu loate iLcestea ele nu rczuLti dintr_un mpo(
jr'rtidio htrc orr $i lucru' lLlrrrrncte sau acte juridice urlilaterale), din f'apte ilicite cauzatoare de
ci dintr-un rapofi social, intrc oameni, rnai prccis irrtrc titularul t,r,jutlicii, precun;i alte izvoare de obligaliir. Drepturile de creanli
rrrr sunt denumite qi rlep turi Pefiondle in sensrT c5, spre deoscbire de
alrcptului qi toatc celelalte subiecte de drepl oblig'rtc sii i rcspccte !i sd
nu-i stinjeneascd exerciliul dreptului:.
,,lc rea1e, drepturile de creanli sunt opozabile numai anunitor
u.r sornc determinate (debitor).
Dreptunle reale prezinti unndtodrcle c'rraclcristici: I

ia; nattere clin rapo urijuridice stabilitc iDlrc litLrlarrl dreptului,

ca sulriect activ qi toate celelaltc subiectc dc (lrcft. ell srrbicclc
pasive
Dr.pltl dr utu,r'irc caisti in posibilitateA recunosonn de lege titulinrlui trnui
nedetenninatc; ,,rrcrldeaumiribunlltideapnteaccre.estituirealuidnlniiniicoric is ar alla
,ul
oclcgitim. Spre cxcmplu: dacd un debitor. care a gmantat rcstitLrirea unci ne {
- confere subiectului activ puterca dc li crcteilrr lucrului'
|rcrogativole
ftIa prirt.-o ipoteci" a. r'nstdina imobiltrl ipotccat, ti nu Si-ar executa dc
(posesia, folosinta ti dispozilia) dreplului dircet rtsLrl)rr ' rrLtrnutxte,
v.lc obljgxlia de rcstitt,ire a sun,ej irnprumutatc, credilorul ipotecar p$tc uftiri
'tr1L
concrusul unei alte persoane; r'tr,1i uLrnat; nraii,ile nouhil)roprielar, ccfndjustilieiscoaterea luila vAnzare silit6
drcptului real ii coresplrnde obligttlirr lic|cr||'r li ncgativi ce c.. dii p1€tu1 oblinut, si si sathlaci drcDtul sn de crcanF pe car!-l a.e contra
^,'r",
revine subiectelor pasive nedeterminale dc I ntr l:rcr rrirrrit dc natur' si trtptul tle ptcf|illd ..nst^ in posibilitatea titulatului drcDtului rca! dc a-ti
aclucd atingere exerciliul i drcplulri; r ri.c cu prioitate de.nla garanlali cu accl drepheal inlftmnnd concuEnp altor
,,,lLdl c c nu dispun de o C.nnlic reala, Sprc exenph, din pre{ul imobiluluj
- clrcpturile reale sunt absolute liind olrrrrrhilc ltrturor (€rg'r t, r ,r. s.os h vanar silili, prir licitalie, prifrul hi va satilfrce creanta creditojltl
orrresl, in sensrd ci toate subicctele dc d|cpt sLrrrt lirrrrlc s'r lespecte I '[.rr .! titular a] drel)nrlui de ipotecn. ti n nai da.n prelol oblinn a losi uri mare
prerogalivele ps care lituLarii 1or le au; \,' rchila inlcg.alsau proPo4jonal altc datorii ale debitoruluifali dc alli crediroi,
,i,li .hhos..Ld rcspectiv cei carc nu au avut diligenlir si ti saranleze crcantd c!
,l r,L reaide il)oteci, iar rcalizarea creanlei lor nind asiguralar doar p.in dreplul dc
Bcleiu,.A tir.. P 16
I r r ., i., r l a{,pra palrinonit,lui debitorului (afi 2i4l -23'l5 C civ ).
' ( . Sdrcscu, C. Bnsan, D/?Pr .ivil kotio genenld o ahliguliilar' lLl
L
Gh.
1 O. lneuteallr. Man ul l. lt.l LII N. ld. All
I f,i, iaiu, B c!rcsti,2008.p.l1siud
Beck, Rucure$j, 1999, P 44
 89
88 DREPT CIVIL. PARTEA C},NtrRAL,{ 1i,1"ut l ' irtl
tuid
,|cptului de cille tilularul sdu, drcptului de creanti ii corespunde
Drcpturile de creanF prezinti ulmatoarele caracterisiici:
\lrbilc'c ,,lrtigalia subiectuhri pasiv cunoscut (debitorul) de a da, a f'ace sau a nu
{lrcDtul de creJr'; c/uIr din r"ponrrr jrlrio (c \Jre 'c
rn,ra unr.,u m-l lnulle p(l5orll( delermin:rc 'a: 'L'ccl a(l
\' una ll(Jccva. De retinut ci obljgalia de a nu face, desi este indlniti atat in
, rrzLrl drcptului real, cdt li'in cazul dreplltlui de creanli'
nu are acela$i
.du Irii delJnninJ( cr 'rrbiejl pa' \
mullc per.oane
conferi titularului lor (creditoo posibilitatea dc a cere subicc- ,1,nlinut. Astfel, pe cind a na.lace in cazul dreptului real inseamni
tullri pasiv deteminat (clebilor). ca acesta sd dca' si faci sau si se ,,l,liia1ia generald, oe revine tuturm subicctelor, de a nu inlreprindc
ohtini a l'ace ceva: ,,i,,ric cle nature a stanjeni exercitarea acestui drcpI, d nuJdce'in c^z\tl
irnplicd obLigaiia dir partea debitorului care si constea in a da' a iIrplului de creanli, inseamni obligalia, ce rcvine debitorolui, de a nu
lace sau a nu lace; i,.. c.ua ce ar li potut lace daca nu $i-ar fi asumat o astt-el dc
drephlrile de creanli sunt relative, sens in care nu sunt opozabilc ,,l,liga1ie;
dcc6t subiectului pasiv detcrminat. Asta nu ilrscamni cI drcpturilc
de .lin punct (le vedere at nutrlAnllui tar: pe cand drcptudle reale'
creanli nu trebllie respectale 9i de cdhe tertele persoare' ci doar ci r|nl limitalc ca nunir, dreptuile de creanti sunt nelimitatc;
exccutarca obligaliei iorelative nu poatc fj ccrul't dc creditor dccat
rJrnri arelrrr' real ene itotit d< pre' o1atitt tt''ir t: d< ce:r
'1r
dcbitorolui respecliv; r /, L/.r,rlel. iar nu ri dreptul de creanti'
drepturile de creanld sunt nelimitate 'r nrnnir' inlruciit nu sunt Drcptll |ersonal nePattimol?Lrl este accl drept subiectiv oe are un
prcvdzule expres ale lege, iar pn4ile putand convcri 'rslrPra orcdrii r onlinut moml, nlr poate fi evahat in bani $i care, fiind
slre s legat de
oriciiror drepturi subiective in raportldle dinlre clc I'L rsoani ca subiect de drept
civil aiuti la individualizarca acestuia'
dreptlrile <lc creanli izvorasc din aclc juridicc (oontractc sau Din calegoria drepturilor pe$onalc nepatrinoniale fac parte:
r.'e tur.dice Jn lJrer"le) precum ri drrr fJfl' rrr'lk( irl\r' ' r<'trcn' drcpturi care privesc existenta $i integritatea (fizici $i morah) a
\lcprJ ilicrla .dtr/dloJre de preiudicir' phrd rrt1r"l"r:rl:r '
lr')
|r oanei fizice, precrnn: drcptul Ia via!:i' drep0l la onoare, dreptul la
rlcmnilate unand etc.:
ti drcPtul lr Ltldt4ti
Compotulie i1trc dtephtl rcal
drepl ri care privesc identificarea persoanei, culn ar fil a) pentru
Pe lirngi aseminirile cc existi inlrc drcPttrl rc l fi drcptul de
la pscudonim, drePtul la
creantd. in iensul ci ambele sunt drepllrri falirrronitrlc si au delcr- l).noana fizici: dreptuL la nume' dr€ptlrl
minati iitularii 1or. ca subieclc activc, inlrc clc cxisli iii (lcoscbiri, carc tlonriciliu; b) pentru persoana juridici: dreptul la denumire, dreptul la
decurg mai ales din imprejurarea ci' pe ciln(l drclrlrrl rertl
cstc un drept :crliu, dreptul lamarci.
absulul. drcD.ul Lre crernla e'lc Ln drip 'i l rlr! clt+turile decu4and din crealia intelectuali ca fomd de expri-
Dco'tbirile eri.tenrc 'e pol irrr'rli/:r 'lirr rrr:rr rlrrltr pI r'tt de
"r,rre
a personalitilii, adici drepturile nepahinonialc ce izvorlsc din
\,edere. Astfeli ,)t)cra literari, a istjci ori $iinlifici tj din irlventie
j i;n
ounct,L ,'e,l"r" al suhil:tdot: Po ciur(i nr clTtrl drepldui Drepiurile nepalrimoniale din aceasti categorie pot avea $i o
real este deteflninat subiectul acliv (tilrrhrLrl (|tPlrrhri subieciiv)' lirluri patrinoniali, reprezentati de remrnreralia dreptului de autor' sau
(lirr 1ollle rtlcltrllc subiecle)'
subiectul pasiv fijnd nedelemrinat (lbflDrrl ,ll cptlrl de recompensi al invcntato lui etc.
c"zu, dreptului (le crealrlj P\l. (rlri *rrl '{l.l(rrr'l ' rl' rl rl 'uhl<jl'll
'n
dJli\ {ocdirorLl'. )i s-oicct'rl p:''rr r 'rel rr"r'rlr
car r l)eniru delinritarea drcft lui rcal fald de drcPtul de cEaiF a se vedca ti I
),lin punct de vetlere ol Lonlinutrttti t)l i!!4iitorclltivcipec6nd /r E0: r iop, or ,
.it. " r" - l Popc juDtPt" \': J_
rlreptului ieal ii corespunde obligalia gcrrclrl' ii rrclrnli!' cc incumbi , . t t,.. t,rr,1, on. f i2 rr' r'. Btr.,r,. \' r,. r... \l V li\..1'nr. D,

ltltluor. de a nu tace nirnic dc natlrrar s' rrdrrl]i llliritlrr'i o\ercltanr .rl Dtptuil. rcole,lnstitulul euronean. i997,p 9'l'
 gl
R t t to ttul iu ri Llic citil
PARTIiA GENEIL{LI
t

90 DREPT clvlL.
intre drepturile reale
llrsirn in materia drepturilor reale, deosebindu-se
C. Drcpturl subiectit)e ciaile
principale 8i dccesorii
tf illcipale $i dreptlrile reale accesorii.
n,.,rt,l tr,ttcitu! e:te l"(frul \ubieilr\ 'r\il r'rre ar' o c\'r'lrl' L Dre urile reale ])ti1c?d1c sunt cele care au o existenld de sine
pt
sc rrJepirrzirrd dc r|c'rn rlt 'lr' rlititoarc, ;ndcpendcnti de existenta altor drepturi fi sunt rcglementate
''n. "',ri","rt.' .o'" '
*"" "";,;';;;';;;^.,* civil a oirui soarti
esre dreptul subiectiv lLrlrilativ de arl. 551 C civ
rol de drept
i*;ii.i"'i+i".i" .i" it;ttenta ahuichept subie'ri! civil' ou Asernenea drepluri sunt:
prirrcipal. . clreptul dc proPrietale, in cele doui lorme ale sale' proprietatea
ILlcl'l_nrur 'ur' cc- (b)' este singurul drept real care
in tilerarLra Jc speri'rlrlcle J((J\l:r rrrrpirrlrrJ t)ublici (;) $i prnp.i"tnr"" pivate
..ce-
.i';:;:,;,i" ;;'fL'rIrrrrir p(rrrrrr " Jr(prr'l rrbi(L'i\ 'i\'l ,,"'f;ri iitulamlui s6u toate cele trci prerogalive (aldbule) fi anume:
'" cr\il frirr';l\'rl ln'l11\rl 'Ln"<cururu'
-riLr.len'rrdc de orclrul 'ubrcJrr\ '
t!)sesiar, fblosinlar $i dispoziliar'
il; ;' :..;.;;;.:;,,,, u' r,,','t"'r't irr srr^trr irr s"irrr r ureD'urui a) tlreptltl tte proprictate publicd (sunt tiiulari ai dreptului de
Ll( r(" ir dr'( rrlrr' l.r r tL il' r1. (art 858
"."-1.;, .u. ,r.,*ti"'r;n(p-rrirnoniJl(
,.,ii..'i"
rr'r 'l l'irrl (l irlr( 'lreflrrr'
lrrrlxielate publici itatul fi unit:lile administrativ{eritoriale)
( . civ.) $i,
dr<ptudle
:",";;;;;;;il ',,''r d''inr''r' prrrr!rr'|rr" i
Il rrr'r' 'r'r'ri'arc: tti ttreptul de ptoprietate pfiratd (pot fi titulari ai dreptului de
i a:'c'orir rrzr'tz r 'lr' t"rrrl' 1 'r'ir'r"r'
olc irrridi' e inclu'it
,,'.",""i"' ll *'*'t,"
"'"i.,.0. i.,'",, ca rrtrl irrrirrr 'lr'rrrrril^r i'
tr.t,r.crrrc p.irata: pc'."rn.le r,zice. ner'oanel(<5'{'i\'):
'r'eru de 'lrlr'ir(:r ir.rrrr .i un;urilcrdnirri.Palr\-lcrilofialer(an
lr r'rr( "ri '1" I'rrr''lo- r(alc'
1..fr'.1,'i"'i "...'"''i r'o r"t"'' "'1tr'" rrr' :r" :r i/\"r Jrepturr
. dreptudle reale principale corespunzitoare dreptului dc pro-
pro-
;rrirrc"l ej\ini )r drenrLrrde cr(cnli" '!r'rir' rictate privain (dreptuiile rcale prinoipale asupra bunurilor
rra5' ulc dirr 'r'k dezmembramintcle dreptlrlui de
.orttarrre obli;,trilor 'rrr:'lr' ' t)ricla1ca ahci petsoane, numite $i
::::l;;:;,,,ii:, J",.,er1!: sLnr rrrr*rr\irr.r"'| \: Irr"irn'l'rlr' Je
' 'r'(rruri\unt precum:
..i""i 1L.."' ."" aenina o" 't" 1u"' l ''rrr'r r r'ir'rrdc d< I:t '
1roprietate),
dc
arepn,t d" n perqnie este acel drept real ce rezulta din dreptul
i,l'.",",i"'..""',,.*snr":
' 'l'pr'ri 'r''tir"r'rrrrr
'l rn.,o Ltale Dc crrc il arc o persodna. numila s 'len ciar' Llc d r\eJ 'au
"1r" r'Jnb J:':
lfi;;'.r;;.;;;:;il'".Ji"'',''.' ''''"'r"
dt)rrsrx rri r(sriLliirea slrmer
,r cdrfi.r o Loninucri<
'
pe lerer'rl rl ur" ders' frr in 5trlNolul
'rri
ii i. 1"." a-o*l de crearrtir
j".-,ii**l
prirrcipll
tt\t )t6 2,t,70 ' xcclui teicn, asupra ciruia supedciarul dobande$te un drepl de
'",i" acccsoriu irr 1)lrrtl (l1n)ir\/ii
it'rrt;."i"i", tlrttu
tC ' i'tosinF, in rcm;id unui act juridic, rrzucapiune sau prin alt nod
.', ', ar.orrl ni.cuL clin ior'\(rrlr r ' ttt- t l
l
r' 'rr ' ! r ""''irr';r'o ti,cvizut de lcge (afi. 693 C civ.);
::.;J;ifr;*i;,,'r,rr rr'r'.r"rrr''1
i posesia sau irs ,rrrdi Gtiburul) dreptului de froprictate in
esle prerogatila
- " i8dfr di iDr
* poatc seivi dJ bunur asup'r ciruid iqi cxeltitd d'epttrr in
-',-- -, .". i" r "r ,
,. i"";; '"' rrr uL{rl(
' "
r?'l'irr'( lrozapenali
Je
"*";;;;;;;;r,;,;;
-,_t.r..1","
dcLritorulsnu oria crecutiriico r lrrlrr'
',"'.,11'i."; r' " *" r," f*r./i este Drero8ativa (aLributul) dreptrnui de rroprjctare
.5he
.."'."-.,
" ".r''
1'r.'
" ,";;,'.' i " ''"n' , li
"" *;^;;;'
""',i*a
iii"r"*r,i p"sibilitatc; de;-1 exploar', oulese ftrctelc !i vcfiruilc
:';1'..,;";".: 'iJ';'r
,/, ,rudi.a/,r/dtr,llr0l 'r Nl r I I r: "'' dedI oe4r " iar' ''o"'
r'Y' "pd
Pj lir"
' ae b n'rl 4lr' n
1 ' (rr'^e ,.. a, or'-. nr'oe
' ;,. '''r.., "'
,,.,:,;:;'i'-].il;r'; '
". '""" '""
".'" r
- rr"r''rtr' , rL .unctde
'i".U'vclere
de
nrctenal, Lirirjuridlt

;:i-"1'li:ilil;::;;;i;;,;i;".ii,"'' 'L"p'"'" '""" iL rLrrr

'lire
 92 DREPT CIVIL. PARTEA GT]NERAI,,i
- dreptul de EuJtuct. IJzttfiuctd estc dreptul de a lolosi bunul
altei persoane ti de a crLlcge liuctele acestLlia, intocnai ca proprietarul.
insd cu indatorirca de a-i conserva substanta (an. 703 C. ci\,:). Aitfel
\pu.. i-(prul de u,,urru.l I e\,rtu J dir izar<:L errrburrtui po.e,iei rr rre
proprietar (in calitate dc nud proprietar ce prcsupune
tj o pafle ciin
atributul posesiej) ti uzuti.uctuar care detinc poscsia bunului si
aribulLl lhlocinl<i ,culcgelea trr.jrelotl. \n- cu rnilaror.r.r con..n;rii
subst, rlei bunului;
clreptul de ?l: estc o reprczentarc resfransi a dreptului de
u7.uf ct, ce oferi titularului (uzuarului) drePtul de a poseda de a
$i
lolosi un_ Iucru, prcprietaiea altlria fi de a-i culege liucicle naturale qi
industriale nunai perllru nevoile propr.ii ;i ale lhmilici salc {ar. 74'9
C. civ.);
, dreptul de abitalie. Titularul dreplului clc abirarie arc dreptl {:le
a beneficia de locuinla altei persoane imprcunii cu sotul
5i copiii sii,
chiar daci mr a fost cisetoril sau nu avcn copii li drta corstituiri;
abitafiei. precum ti cu phrinrij ori alte pcrsornc allate in r^rrretinere.
qbiuria sc cun.t:ruie rn lern< rl Un r i,.t
iJri,lr, .ur :rll rruJ l1-e\i,,_l
de lege (art. 750 qi urrn. C. civ.);
drcptul Lle serfituie consri in posibitilNlca rirutrl1llui dreptului
.
de proprietate asupra unui imobil de a prctinrlc grcvltca cu o sarcini
asupra unui alt irnobil, av6ud alt ptoprietar. pc|lr\r Lrzul stu utilitalea
propriului snu imobil (arr. 755 C. civ.);
- dreptul de adnifiistrare cstc un drcpl rcll corcspunzitor pro_
prieatii publice $i aparline regiilor aur(lronrc slU. (t pii caz, aulorita_
lilor administraliei publice cenrmle snu loc Je ii lttor insritutij publice
dc interes na{ional, judetean sau locrl. tjtUli[Ut (|cptUhri tle admjnis-
lrare poate tblosi $i dlsp"r€ (dc$i dispoliliiJc ( rxlrrtrri eivit l.ac vorbire
despre alributul dispoziliei. prccirinr cii c\tc vorl)r (tc disDozitia
materiatA Si nujuridici, intrucill. acclstu rlrrrrlrrL, i|totricurrrtr ca atribut
al propdetarului) de bunul dar in rllIilljstrlle i c(,rdiriile slabitite
prin l(Fe .i. d.cd estc rr/ul. ,r(.n tr,l Ll..,1r,.Il. r. L,,r. r,.i I ci!
.l
- rlreptul de .of.crlfl/r consrri i| (trcl)tUl fi, nr ucctagi timp,
obligafia concesionarului dc crplorrrr rrrr lln lrrrpricrrrrc pubtici siu
privau a statului sau uniriitilor l(tn)i islrrli\, tcrrt(niIte. irr schimbul
unei redcvente, pc o perioadi dclc li|ltri (lrt. ti7 I (. ri! ):
litr)ottul furidic cirit g3
dreptul de fbiosinfi constituie acel atribut al dreplului de
ti 'nr;ctle .n lemeiul cjntia litulanrl poate inrrehuinra brrrrul rn
r.,lrre.ul .; . percenendrFr ftuctelc. frucrele cr\ilc pot
tr
,.,rrri dac; e\i.ra o a.nel Je mcnlrune rn acrul de con.ti-uire.l,ejcelUle
Drl.frul
,l lol',\int:r rcupm bunurilor ptopfletJre pLblici aeorda tu
"e iirlrr
'r",I L pc lenne lirnjlar. in tJ\o, La inslltuliilur dc urilim,e puhticlr
lrrn. 87,1alin. (l) qi(2) C. civ.l.
2. Drepturile reale .rcesorii sunl
drcptul de Uotecd.Este acel drepl real accesoriu ce reprezinii
o
ilrnrntie imobiliari sau mobiliard, dupi caz, ce insoreFte obligaqia pe
rrrc o are debitor.ul faF de crediloryi consu in prerogativa recLr_
rr"' IJ creJirorului iputecdr de a oLline .ari"laccrea crcrnrci salc clin
\ /":,-e, bululur ipolecal. cu FrelerinrJ irdiletent in p,opfieratcr
li cLri
r, irr af'latunul_in nomenrut executtuii (a .2343 q; um. C.'.tu.);
dreptal de gaj este acel drept real rezultat din contracful
rriccsoriu, prin care debitorul remite credilorului
siu un brm t11obil
t)clltru garantarea datoriei. in caz de neexecutare a obliga(iei de calre
,lrbik)r. creditorut are posibilitatea fic de a solicita instaiqei
si aprobe
r.linerca bunului gajat, in contul creantei, in baza
uiei exp"rtize
lrkliciarc de estimare a valorii acestuia, fi; de a p...;t uanr".", prin
lrerlIllie publidi a bunullri ga.jar cu dreptul de a fi plitit
cu prelerinti
'.r,.r .le , ri .rediron ai acehrirti dcblor ran 2480
;r urn. t . cir.1:
ptit,ilegiltl este o garanfie acofilath de lege ce ii conleiA
.r''litor. in hazr crcdnlei salc. Fdtarltd ,ndeplrnirii acc\teiaunui cu
I r', itJre latj de ahi credilori l?n 2JJ.t rtrn. ( tr c ci\.1.
Jh pt .lp \L nlie cne acel dtcpl reitl de g:rr,rnt,c imperlect,
cc
,rnrsti in posibililatea delinirorului unui bun al altuia
di a reflrza
rrrnilerea sau restituirea acelui bun cAt timp creditorul
nu isi execlrri
I r' -l d d r.ascul; din rcela.i rapLrn dc drepr \arr.
Jrrp: eez. rrar rirnp
, ril credilorul nu il despigubette penhu
cheltuielile necesare qi utiie pc
r ire lc-a ficut pentru acel bun ori pentru prejudiciile
pe care bunul 1e'_a
t.rt/ar 2495 alin. (t) C. civ.l. Dreptul de retenlie dcpindc de
.LatL. un
,lrupl de creanli principal, precum depind
9i celelilte drepturi reale
 94 DREPT CIVIL, I'ARTEA CENtrRALA li,rbrhl iutidic cifit
95
D, Drepturi subiectioe ciaile pur.e €i simpte €i drepturt a) o scrie de drepturi subjective civile aie persoanei fizice sunt
afectate.le modalltdtil i,,ule ;n.p"ctut internalronal nriUnd .lrepturilc ci\ :le
I,,,-\
ri loliti. e ale
Drepturile subiective L:i.rile purc Si simple s]olt cele carc conferi o
I I,r'rl
lr tn I on\en{ra . lctnalionala prir rrd ,lreprurrlc c"piiului;
deplini certiludine titula lor lor, intrucet nioi exisrenta ,i nici
," o ,e ( dc.lrepluri lunddmenrJle cdrc. in \Lb*
''rl r lor. .Lrnt drcprr,ri,,lbieclive .ir'f..ate celalcanL,lur
e\er.irdrca lor nu dcprnde Jc ! io rrFejuftre \iiloire.U a\emeled r',, rrn:.; ., .o"*.,r,. .f. i"""iiuii
drcpt poate fi exercitat de indatd, dlrpi na$terca luj, in nrod delinitiv si
irevocabil. Marea majoritate a drepturilor civile sunt pure sirnple. '
fi 2.5. Ocrotirea drepturilor subiectiDe ciaile
Un asernenea drep1, pur $i simplu, cste spre cxemdu. dreptul de
proprietate dobendit de donatar, printr-un,dar nanunl...
Dl€pturile subiecti.i,e civile ar fi iluzorii dac,
Drepturile subiectiw civile a.fectate de nodalitlt sunt drcpruri a ar fi nLnnai recunos_
t rrr. rcglementate dc lege, firi sA fie ocrotjre ql g".o"t"t".
circr existenta od exercitarc depinde de o irrprejurare \,iil(]are, ccrH Cor;"i;_
,rs1ic pentu d(eptul civil esre faptut ca
od incedd. se asigurai#l;" l", *."i* ii
Drcptul subicctiv civil alectat de condilie cstc ncsigur iD existenla cum am prccizat, cu ocazia analizei principiilor
sa, inhucat conditia estc un eveninent (imprcjur.:fc) \,iit(n
fi inceft cd
.l{ dreplului
.l)upi
civjl roman,
lundamentale
se va produce, astfel incat drcptul subiccliv estc alcct r dc cxistenta sa,
unul dintre aceste princip;;
,' r' ririi r.f;r.irrrr ori garrnUrii drcpruritor ".t"
t""trr"i ..i"i
subiccrrr c crr ile.
in scnsul cd nalterer (in cazul condiliei suspcnsivc) siru slirgerea (ftr I on.ltftIionrl. ccesl.pnnciptu e\te con\il(rar tn
cazul condiliei rezolutorii) dreptului este jncc i.
dit. I { {1. IR 21.
.t JU,44. 46 erc. ln rrarj de (ons|\ ie. acesr nri,rripiu e.tc
Drcpturile slLbicclive civile sunt afcctltc (lc rno(hlititca rerme- Ltrsncrat in arr. 3 alin. (1) din Dccrerul nr. 3tlt9S+:
.,Orepturiie ciuite
nului 5i de cea a sarcinii in situalia in carc piilitc Lrnui lcl juridic au l r o(ml:te dc lege . prccurn !i ir dn. 2b pacr,.l inremrLional
afectat insu$i actul juridic de asemenea modtltitili, t)ri voinl0 lor. Cu ! r\ rd dreDturitc ci\ile $i folirrce ale om,ldir5i rn 2 alir. rll dir
alte cuvinle, dreptLrdle subiective civilc alljl.rrrc (le Ir('(trrtirii{i izvornsc ,,ri\ L-ntra pnvrnd drepturite eopiluhLi.
,lra r.lelc JLridrce alcrlrle de nruLl.rI ir,i. 1.. r(l I l.r
lli:l'\."
,.,r.cjor
.:"-1". :i gdran,irc r dr<Dru,iror s,.biccri!(. in derremt,
\ t\ !te e:ie un p ncipiu connin ional,
2,4. RecunoaQterca drepturilor swlut I o( ( bilc .,\ il i\re'ecDecra,ea cle ',una,oit, dreprur,ro,
.r. :rorierer
,sn::lli:;td :lr:prlltri
rJldentr.irc. rot :r\ltct. a ohlig.!j lor. c.nd, i.c;.
dreDlul
Prcmisa d|epturilo| subiccrive civitc (ii r ori\ rtror (trct)turi subiec- rj oblisJria IU-i rdeptiriri
:. ll I*q:.r11 dc hunoroie.
'll',trrrl,ur.sr.brectr\
ap,,,are,r
tivc, in general) constd in recunoaftcrc| ir scrs (lc reirlcmentarc a cr\.,.e rcali/eazi frin chcJr"rer in llta r ,rilre,.
lorprin normele juridice. t! .,rrre, m.pur/;tonre de illcdlcar.d drcptului.
,{stfel, polrivit art- 26 C. civ.,..t)rct)t r (.!i tit) ralitc civile aic rn .tantn conrperert:. rr\ c"tila .ir solulio",lrc/
priernii ..rr ile. r r da
persoanelor fizice, precum Si drcftUrll. :ri lil)i.rlirlile civile aie '. I.r,,;rale i deLrrotca.ci c.Jrc. dupa cc rim.rne Jetinrriri 1rrc.,,rd rr
persoanelorjuridice sunt ocrotilc iii ellriurtltc (lL l.r,r". r"rrcre.l
,rucrJlut -ludccrl).
\a nurer fi prr.r ,n extcurare.r .irira,
Recunoa$tcrea drepturilor sUbieeti\c eiritc :r.re;rtizcazi .t IUrndlr^e rs.lirl. la re.libiljrer drer'nrlu: .ubi(cI\ cr\jl ,n.5lra,,
9i prin
alle izvoare de drept civil, precur)r:

lc r"r oe/\or1r,. o \. \pJ!. r.tr * e\t. ..i." .r" o1^,,.j

L..Modalirilile lcruluijurld cciv l-,
\rr ir, i ,rL LL.r L r
L j lLr uhji coNaoat 1. .. ,8.,.,br,"t.,J4a.n.-F.J:.8Da,.rt,... L).p.Lt,e
,,,.,.9,"p. 1." lg,oo
,,(lof diriilor aclului juridic civil'
 96 DRIPT CIVL. PAR]'EA GENERAI,,i
97
Cu alte cuvinle, mijiocul juridjc de ocrotirc a drepturilor subiec_
Itrrsoani fizici sau persoanijurjdici trebuie sd i$i exercite drepturile
tive civile il reprezinti, de reguli, procesul civjl (reglcmentat, in \r'r
$i
ifi execule obligafiiie civile cu buni-credintd. in acord cu ordirrca
principal, de Codul de procedrLri civilh). 'i rl lrLi huncle mord\ uri_,
"r
dreptul subiectiv civil /,.ebuie exercitdt in tinitele sale extene^
2.6. Exercitarea drepturilot subiectiDe claile ilrrc de nonnele dreptului obiectiv fi moralei (spre exernplu, proprie_
Din dcfinilia dari drcprului subiectiv civil, lezulti c?i acesr drcpt
lirr!l unui teren trebuie si respecte hotarul, linia vecinatatii, iar
juridici, in tirnp ce ererciriul dreptului eslc posibi, rrrl)rumutitorul nlL poate cere de la imprumulat decat ceca ce
este o posibiliraie
,l,,torcazi).
I itatea juridic?i materializatd.
dreptul subiectiv civll trebuie exercitat in linitele sale interne.
in acest context, dreptul subiectiv civii, ca posibililarejuddicd, nu
r.spcctiv, numai potrivit cu scopul lui economic ti social in vederea
trebuie conlundat cu exercitarea (exerci!iul) lui care este posibilitatea
..,rrir e-lc fecuno.(ut dc lege. ial nu in .(opul Lle a vil;ima sau
nratedalizati. figLbr
t)r rltul ori inir-un mod excesiv fi nerealizabjl, contrar bunelc;edjnle
De retinut cA nu intotdeauna un drept subiectiv civil cste exer_
$i l,,rl. l5 C. civ.);
citat, pentru ci, in dreptul nostru civil, principiul csle accla cA exerci_
dreptul subiectiv cjyl1 trcbuie exercitat cu bund_cft(linlii:
tarea unui drcpt subiectiv civil nlr este obligatorie, fiind lnsati la
t)t)lrivit.er1. 57 din Constitulie: ,,CetAlenii romani, cetiqenii striini fi
eprecicrea titularului L.
,rt)irlrizii tr€buie sd{i exercite dreprurile
Regula este acea cd drepturile subicctive civile trcbuie si fie in 9i libertilile constinrlionale cu
l)uni-credin16, fbri sA incaice dreprurilc cetorlaiti.; ql art. t 4 aiin.
a$a fcl exercilale incat se nu afectezc dreptuile ori iDreresclc legitime 111 C.
, iv. ..Orice lersoani fizici sau persoanijuridicn trcbuie sA i;i excr.cite
ale celorlalli. Aceasti reguld rczukn |i din clispozitiilc alt 5, dn1 ,lrcplurile fi sn i$i execute obligaliile civile cu buni-credinli. in acord
Clonstitulia Rondniei, porrivil cdruia ..Ccrilcnii roDrani, cetdterii , rr ord inea pubJici qi bunele momvuri,,.
striini $i apatrizii trebuie si-$i exercilc drcpruritc qri tibcdlite Exercitarea drepturilor subiective civile cu rcspectarea stdcti
a
constitutionalc cu bun,-credirF. fdr, si incalcc drcpturite Si libedilile lrrincipiilor_ nai sus enuntate, fere$te pe titularii lor cie pericohl
celorlalri' llilllmdrii altora, ocazie cu care se poate dovedi exactitatea;dagir ui
Cu toate ci textul constirulional sc rclaril la drcpruritc ttui luo jure utitu\ nemini laedil (cjneii exerciti dreptul siu, nu
fi libeftnlile
constitutionale, csle de aplicatic gencralii, nr scnsul ci privc$te, in rirtimi pe altcineva).
cgale masurd, toate dreplurile subiectivcr.
In acest cadru, exercitarea drcpturik)r sUt)icclivc civite estc domi- 2.7. Abuzul de drcpt
nati de unndtoarele pt.incipii:
dreptul subiectiv ci\i] trchui( urt|iht t1tt.q)d tdreLt tegii ,i lrr dreprul .iril. fin ahu,, de drept irlelcgrm c\ercitdreJ Unui
.lr.1,r .rrbiecr:v cir il crr incalcarea
nloralei; acesl principiu rczulr,i din r{. l4 tirr. ) 1.. oiv.: ..Orice nrinci;rilor ere.cjran, sale.
lnll-o definilie mai large, prin abuz de drept se inlelege
.\crcitar€a unui drept subiectiv civil cu nesocotirea scopului economlc
I in ci!il, &csl fri,)cir,
d.eptul. proccsual u. (tr, tt er)r,, l,, c irt. !,bsranrat se fi social pentru care a lbst rccuDoscut, cu nesocotirea legii 6i moralei,
nune!tc, principj!l dis|onibiljriliir A sc !c(hr, n,,(r( sc,js. r. srocnescu. S.
L I rca-credinld,
Zi\basteh. Dtcpt prc@edl .irit. ttatut rLrx.dtti ll) t,.. t,)tt, $i cu dep?i$irea limiteior saler.
l). t25-lloi V.Nl,
Ciab^lr, Drcpt pto..s\al ci|il !ol. I, tr)86, f. n(, 5l)
: A se vedea L Reghnri,
S Dirconcscu,t,.Vrsjtcsc,r,d/r,i7..J0t3.p.373. Ch. Belciu, 4 .r/. 201)7, p. 87-NE,
 99
lkrpottLt I j ur i d ic c ir il
DREPT CIVII,. PAR'TEA GENER-qLA
98 urnSloarele clemcllc
Jcllrilie. re/ull,
Drn
Jc noul ( od cr\il in ":;;'"; ,, .i, tL:;;'.""n4, rnrordearrna o indarorir< a :rrbiccrrrltrr
leJislatr\. rbtrzul r:lc drepr e'te rcglcmcntdr
.,''"l,il. ll n")':i ";"""'"i""i'u;'i''u'l't' a.
:..:'lllll:,,'.::; ir p"il'li,ut"' tlt u utt" o condull' coreinun/ito:lre
in scopur de a ' "
:il'iffii''ff;',,;iilaltulJ,"pi n' pooo li exercitat
"- l "rr"*
,trenruiui sut-iccli\ corelali\ :

pr';\ poxle cor\rr illr'o arlrunc sa'r

:;;;';;;G';" oii intr-u. rnod excesiv $i nerezonabil' 'ubieclului
.l'"1,,, t,".i .l"..]"i'- ri ar' I t5'
( cir rrrrJr sr pre\(dc ci cel '"a"anr",
iIrpa caz, intr-o abtinerei
e\r'ciriul drerrtrrilo*ilc rrtr rn cazLl in jare pre\lalla rll <\le (^cculara de deb'tor dc bunS-
;. ;,,;^,;, ,; n n'jrtru pnn ' hi"r
i ir'iu'; prin tonrdcc'rn5rrdnPcr( a :rdrurLi
iii" ii'ffi ta l'."1"re, c' excoplia cazului i,, oare '.,'. ; li,'':'rJ;;:i;
dreptul esre

'"
er,creitot abuzi!". rxce rc'u/ul
l" ,nlo ."*",. ,.*liorri" (a Jb'r/ulLri de drepl 'c (; prrn organul dc 3.2. Teflninologie
",'".llli,":
ii".' o.-*n'r'i'gc* a narLrlur' 'rr '(nsul dblr/;\e ir L rur
Nolrunii ue obligalie de rcguli i 'e ar'ibrric
rrei selr'uri rnlele''rri:
li,ljijl:;." .",:',,';",, .; ''-'n l'""n'' ';;l;;
c\crcir;rir
.i' ii, ;''" intlato-irca 'trbiccrrrlrri p:rsi\ di d da r
racc
'"L.'."U".,it ci\il, r'" \x" 'rdmrrc etrcrc:r reclantanrului a|r cum a
dr'i rnri "u':
:,;,;;:' .,rz pr''' i 'r:tur''" 'ldrarii rrrdrurrri tt '".?..t". ** rolo'il in Jclil;lir"
,";.''''"r.i*"ii" rapun iu"r'licrrr io.rlr
l::l
"' i.i'nt:;,. pnrrtFu rarrs (i\ill rn '<r'\ larg ('re a"cl l
;.;;;;;i; ii iarc rbr'.zul ,lc 'lrcpt 5( cr'rrc'|(rilcd/; creditor' Jc a cetc
' .;l,i;'';i; ;;;*l ',r,i"n'r-"i
dcri\ denlmir I

rr''r;lr' ta inrcneni 'i

,'"'J . :l"i;.; i"'p'"i'l''i" 'n'aicrral onnl sttt ;;; f,.iu'"i, a.t''o' ;' J rdceic\J'rb oniriunea
.llill..i"i;i' ri rc\r'1e rrrdl orire:r
>; iinrid l

.,'"r"a.r."'rfr.f"*t titanlar inrr trrdrclr ,;::iil;.,;; a."a,..,''''"'au de bu.dvoier;

" t;';'.;;-;'. r(p":rnared abu/Lrlrrr de {irc"r' rn
LlorneniLl
pe cdl<a pd'i\ i r relL/rrlLi ocro'irii
' :lil'"#;'"J;;.tuiin <le neexecutare
" 'l ,i:;;; i;.;'ts-constatator
.n=".,'u' .;r if, .. ,."ll'eJl:r fie "Jz- al rmei c.eante (cx. obligaliunea
;rr
ll,'i'a,-, .r"'.1 abtr"rv fie pe 'alcc uren'r\" d unei "ilrLni ( I].c].).
"ror"'\ulrr' Lle pcaorrrd \ilJnrili
': 0,'"a.r.".itl'a
de obligdtii
3.3. Cfitefiile de cldstfic$e €i categotiile
$3. Obligatia civ a cioite in fufictie de aceste criterll
( a .i drcnnrrile rrhiccrrve c;\ ile lr oblrgalii'e co'(rdll\(
_(cslur
3.1 . Definitla obligatiet cibile
,r.',iii onin'"tu''n.,'c ;n furrcrrc'rcdrlc'irc crirer;i
DtLtJi run' c'lc ?liul lal rri pa'r\a
d i''rrlrr r'ltrl i rJl"r'lurur iur;Jrc
;'i":r;;i"r. ;;;;"; o'',.tn';tr"'" r?; (dr<gorii J'o''t'""ii
'n
.'' i il''.,..",Jar'i "oris',iir'' i' lrT: l ; .i l,l i;.lil li" i', II I-.r< de ace'lc crileni) c lllr urnlSruarele
ln do.trrn5. :-ru fulosil nrtLlte lomrLrrl ii,,ri ",
il'':::ffi'' ;l',.il a"et""qi ct''r''''1t"' existilnd dilercnle
de
, Ld \Lt'
" "' (r sttuescu. C Ba$an.,rsll cirll reot(t ELa'nla d rhhtrrtlt
ca fiind
'o't lui,?rut*u;,:;.,;;,o" specialitalc' obligatia civilii cstt clcllniu lrLtr
"'*";'"Jin,"'
'rtstr.
1991, P l(l
i'" r-'deLfftr''tcre'' r'ru" i
:i' : .;,; -' i, u' *t t' "',,,,,' ", n'''ooi
, ,,,.,f,,,^."*r",", .L \j. Pn.r\, dt,u, . rer u oo'im oo i A c r' n
,,,1,
,tDut ilti ,onluni tnrc\l11tn-it'\tr"I '
t, ;,,,,! :,,i.'(:are';.:,,:
lii:lliiliil:'#;;;:ilii",'ir"'"'r",
rire
c) lapre iricite catrzaLoare de prejLrdicij
'i,l,ili',','iu,"i"
":,, il.i" ,",sti itt a tta' rt tit'l:t ori u ttx t r (:c't. ;i ILI
,, . ,,- ,..".,1"ir",:.,,
er: J m\u;,r',e. ,dr'r' /dP' +d""1";
'
e

'i!i,ii|. cae'!1:i i'!i n lt ut t i : ,. ',;,; ;i-;;.;" ;'.' ,..', " ' odr .n(: c" o'e r'me' 2
'r ., r'e"re
u"i,i i-,,"ii;,
t u
urin 1bttl t

:,'.:'1 '1Jl.i,:"".,,:':ri'"': -.,u.dr .r 1-"rr' '' obrarr

i, rdrle dir icc, tri'lo t"t'
iaplejur
rc. Beleiu, ot..ir.,2007. p.88i(;.llonii.
( A Arri hele\c 'l .r.201l, P 67
 10r
Gill:ljll li,Ir"1ul iutidi(: c itil
r00 DREPr ctvlL. PARrriA
t)ltlt!,1tnJ. d 1,. c'e rndJrurire:t |\r'\ de
'e r<\inr"lrbr(cltrlJ
sc inpart ill mai muLte
, nt.ua ur -en 'crrr on 'ic c f eda un lrrr ' ''li't "
l) In fLurctie de obiectul lor' obliga{iile . ,, ,u.' o t
''1,-iil t".,i'".rr all'ra,tctoro c'r' se rrcadrcl/a rrr rrnlirr.reir JeLlc/
'"*t.,
.l. r rrce i 'hlrcatii 'tc r Ir ll''e:
categorii:
a) obligetii Je ; ,l;. ohl,grri: ,, i,,-',:i..", tr", "hliaarri de I lrce: rr nb ig'?r 'r \r",.ror'rltri(lc
b) obligalii
""'.)f,
'",4.", '. r'J'"la"r'i ubri'rlrr negcr:\rrdc ...
- 1,";' rin'lu. crnrp.raoru'rri : br "L''ig/lrd lt'(dlo uhJ Llc -o
]" r.'.i-*,i'i. r"intrr'ltir trrcr.r' rrcrrri r: c r ^hligJrrr dcJmc
obligalii de prudenli $i '|,""; ., t"i*"";.f . nrc\u antr'''le'(r t i'i: slt dr a tr'c'rt:r
arumitt
c) obligalii de rezultat (deternirate) $i "
ctilisen!: (de rrij loace) . , ,ir re-rirr-rre. de. ir-( JiN,'irdr x lurrulJ rfla rrdepzit'tc
l'f oD'i"xl rlc. c rrnna'1 ir': t)htr'-tttr dt r 'ttt lr' t\n cun\la rnlrlt rbtr rcre IrcarJ e'ic
llt
"' i )uo- r'r'u/dDrliul\J
InrrcrrJrrr'\: , a" la ccva cc ar fi plrllrt si faci in lipsa obliga'tici
;l':-,; 'l t;;l'" "f"/al'ire;u 'di ',,,"^ili"lit"tuf.
Lryotiioar"' pnzal 'le erlrl' rr' ir" 'r"'/r: r,.lt,ui. t"inu, .a ooligal r Llc I ''r l:rcc a ( ur io'lrrrrrr Ll lc':l
/'
c )oblirciii rerle k'/ u/)^ ' '') ' ' . ""' c.-e .orelrrir:
rrr-r' 'lrct'r :rb'ol' "n 'rnui drepr r Ltrr t' tn
ce asigura respectarea obligaliilor
tfft in fi,n"ti" alc sancliunea
civile. obliealiilc se impafi in: , ,,,,1". ,n oht'pti, ,t"t.n,\d v,'t',he1t ar',ttt'r' co'sn'n
r I oblirxtri ci\ rl( fcrf'(cte; ,,".,,., rer qere,al: rr negr'i\r. .e ri\'ne lrrrr ro"cl^fl:rlle p(r'o:r'r(
b r oL.li-r:r rir t ir ile rnrperte(re (rrclurd le )
, ,:ii ,ii'L'-"r a*pt di a nu lace nimic de naturi a aducc atingere
'rri,
., L l[i drept-
g.4. Attrliza oblql'ttiilor ci'iile in ftlttctie dc aceste c'itefii , ,,,,' ,"r. tt"'t' h\P ^ I 't't '^\!/ in
," 'l 1I ,tn ''/'ttttt'i
lot ,, .',.r ir.ja.t i'on,f .'; A. .e rllrr'.,'e'o cer, ce Jr l' n'rlu "ic drJ;
obiectul "
A. Clasificarea oblig'ttiilor in functie
de obligalie lste o obligalie dc a mt facc'
,,' ,,' ,'. ii . *"ncnea
. ,'i " ".tt"t ...'.""r'.. .p. t'.r'pl,: ohligdlr" c( rcrinc oronr''trrultti
att,bt*,,ttt,t. tJ t t t rt t''t,t tt,,rr-,n,,,r._r..rdeb.rorurur ,.;;; ;. c ohlil; rar' dc r<cir '1 "" '; nu riii odcJr)Lmir;
r" ,l'eniul .iril. ullrxal'J J' "? '/'r rn\(x ','
a' r"'rriL"rr rr' ''rr Jrrrrrnrri in ,,,,.,'l".ii. p" p-p.llr1.rcn, pcntru a nu intuncca terestrcle veclcre
.",-]'"''XiJl'i"'',,.'i''il,':"''r \ 'rrr Jc 'rcrn1lu' , r'' i.r,rlL'i.t.
i,,"*' .r.",,"*f"'. ",, arcfr r(al "'uprd ,,"1,1;l
Lrrrrr'
listc obligalic de a nu face, din cea de tl doua categorre' spre
.",,.,",,- ,,.,,,",,, ,i ,re a ra.rs.ir, ;]f., l,,.l.,"i?i" lii ''r'rr: obl:.:tia F c"r( ':-n aJ nrd neond:r l1ll: Llc Lrn'hi pirrr_u'
rn pan rrrrurrrul t ump'rit"rLr
r:rrdut pi'a11 ah'or\r"(" r'Julur o
lLrcr-ului
'' ' i''r".)-""ii' 4""tr 'ccd'drori
r

" "",f" t, 'rcirrorrplrli'r'l rlir" l' ''*:-l Jir^;rLle r''rci 1ic'e Jc rearrlr Llc a nrr
'r,"1'".,i
.r. .,iir"-'ltr* .L '' rd u, uc : ' '. 'i , "f'fi;rf'" rsumdra rrrdc rrr'or :'I pie'ri salc' lrrnf !e : ' rr }r
lnrtcrlirlnlclrlir llrtluL \i
1 ,: ;,l .i.,lii .:l:l , .lr',)lrrl JJ renrc/enrrre fuhlic
.r orc.la "i, .' ,.,il t.tlt.^rr'.'i" r.,liz.t, de rerm" 'r'rr1 -rrrrn'rrri''rr('lrrl
"t;.."'t
ll:.;li::;"J;l;j:'."nn,oo'i
";"-';;' ' ''' "' '-
rr'"rr"'r't"
'r' 'r'rr
lp-'trt'un fiesr, care rn alt tedtr u et(
' rrLc.rlnc,'c"ot
':a
r" n irri'trr'r' rr"rr 'r'ir' " ., ,s' r,:ir 1ri, li:,r rlnrLivi e'n a /'r 't ta i dat'tr(
r ;i".;,1,, ,, .,,,, '.' r'1 c( 'rr\'sle: 1r '"li 'rer ac'tlor
.,:.;i;:.,.,.',(i\rl;,'"r1 J, rd,. .'.i,,r i I:,;,:']l"li:i:i;;]
",,,,,1i'i*'i"i1.,"":1.;,, ' ", , i,,,o-'"t'-'iun'lic;
1" ,r h'po'rbil rrrci hl cerri 'r'ndc'li
rire'il:l':' "
ob'r: ai:"r'
Sprc e\emnlu rrr srr '
rr"'r' irr"r ' rr rrr' r brl' sa
. cruiur iuridre
r prop'it:rii r ncest sens, C. Ap Rr.Eo\, ilec civ nr' 681/R/1004' nr Ctusae d' P4r1i"1
'i1il1"...1" '. '.L.'. "u'' ' 'l
ir'r'r
f" ' a ' ' J n r ':l r'rr'rr'l' \ '
,'] , , ll
'|
i a r I i rih 1Ltettu c^,ila 201)l-:rrl. Ed. '\ll Bcck. Bucu'e$i f l20-l2l
"r,.-.." ' '
 103
to2 DRtrPr clvlL. P,\RIEA q!ryIM li,tntul hhdic ciril
rn Ln:rre c'rzrr|ilc nu_rar nJluri ,,,!.,tr:r JnncDrenonrhri de a prcdd heneli'ianrlui con\trucria c"n
Dereri rut(aoblrga\iaJ'
-.'brrgJr'ile
'tdndte a'r'" not a\ea' r.r-: obligalrr vdr/al^rului de a rcrnile comp;raloru'ui burrrl
'.,'r'..r;
n' ".".;ir. p.-.a J 'r-/d'---rr '/' J oblrgiria .ar;u'lllu' in rrJn5norlul dc ht'ruri 'irrr "er'oan(
la
'a
lrpa p"tttttriald sau ncpatrinonial5' l,u rrl dc destinafier.
""", ""it'rl l)nci nu se obtine rezultatul dorit, se Presupune cd debjtorlrL s-a
btOb!'t.!'it, .ttit' l'-itt\c ' oL)litsrtii '1''.')ttv'
pritcrlc dc lap' il"rllcJrer -nre'ioari Asllcl: . L,r J lna )i ere r;.pul /alor Je ur'":rilP '"rrltrc Dc alllcl in
"))Jiiitci.r'fict'c
.A..a'ro
urr accle" c"rc ion rau J'r sr
in 'r 'r7;" : 'rr
l'. .t.Lrio,utri"p"t.,); o p"c"umlie legala dc cr''pa ce re/ulr: d n
,:,;,;:::::,
-.; ^" ;,,,,r .ce'ca care,.n. ru in'
nu aic "
r! ,,hlinerea rezultatulli la care s_a obligat'
"',,;;;,,;
;;:"'i"il;"';':,il;i ;; )i oblgrrii
.'.it. in or'ti"rii po/i'i\c rnrir/ier(
p,,"i" in ''rirrnta punc'ii in r ohtigaliile de miloctce (n'rmite $i obligalii de pnrdenln $i dili-
""".1 l'"'"),t,L, ,,llr";" o dibrrorurLi 'e 'e c d rr 1,,,111 sLint'acele indatoriri ce revin
debitorul i fhli de creditorul unui
,i:;l;;; J''i,;;i;i";. n'rn'rcr in(rnu'rzr'ren'rrnrr
cr\" rn (a/'r' ubrrs'riilor ,.,'.1'r oblisotroral, ,le a dcnunc roale mi.ilor'cle ncce'nre fenlru
i;..,;.;;;'l-;, ,rn ')2ir ,l;n r)r
inddra ce o a5emenea ,,",.1''.' rJrrfraruf i promi' llr' r qe obli8a la arirrgere:r rezurrarurui
;i;'J;' in c"zu'ol'r'crriilor'lcsJtr\c 'le
rrl: de drcpr in i'rdrzrcrc ,. r{r lan. l18l Jlin \\J ( cr\'l Pul fi rnch"e i- rrca'ra
caregorie
Hi,j",;" ;; ; ';';;",p".'"'t deb;rorul 5e
' l ,iL,tisoli .1. ,t Jn'. crm 'rrnr: obligdlia medicultri lar; dc
1",t.-ts:: ulln.
iZl llr' b)C 1
,r, r'rtrrl iu de a ucliona cu loati pruden'ta ;i diligenla cerute de
";u
ct ohtie't;iJe
^-",ttnt
, "bti:'!," t: :::;:,,t"':,.,
,numrte a.ere indaron,i
,rr,"1,, medicald in vederea insiniiolilii acestuia; obligalia unci
prornovirii unui examen sau
OhlEuliiL tL t ertlt'tt lr oercn "u,,,
dr a i, r,urnc de a pregdti un tanar in vederea
." ."' in .leh:tunrlui lela dc cre{lrloru r'rrtrr rrrporr obliyatronal r,'r r,. il ri la un concurs.
s'np'lrr d" "r'rrrr< Ln re/ irr astlel de situalii. daci nu se realizeazd rezultalul do t' n
rrrdL brne
::';'l;,";;;;, ':i;';''" '" r(/'ltar au hi'rc Ire'i/rl dl;l nein-
'''Lir ' n' rPtirrrrr cii obliqdlrrle nc rrr..rrrneazi lipsa de diligenfn din partea debitorului, rcspectiv'
;;:".i; :;' ;; ;.. l;i: ::1, 5::::1,,i,:li:il;::ffi:ili; .
',"'r,.r.bliqatrei
in'iii credrronrl ordrrd obligclia:i Iac:i do\xda
''
- " iir.cltun(.l 'r sr nblini
'lll
dnulnll rcTr
' ' i,,, i .fui**il'i rrr indcplinrrea
rnoatorir ilonr le crrlprr ne-aifi n'1
,::i.n ;;*i,;i" ;, ci\'r obrrearid'c(on'idc'a(\e('rrJrirrurn"r
r lo r obr:nur' inrord'aurr" l,r, zrrnrat5.
' probaloriu'
al"ii-.,ri.,"i '. 'are -r obligar 'lcl''rorrr Accasti clasificare prezinti udlitalea practici pe teren
li],r"ii;['r' "r,,1 r. t ''Itt.!'h':n11; 1n '31g1oria or'lisJriilor 'lc , ,. r,ri\ene curDd debiLorulrri: d) se pre^rrni in calul oblrgal:er
demiilorie':rr
de
arbelc
' . r','r1 ''r''..Ltu'. aot..lira in ca"ul ol'lrealiei
"'tfl' -',,,' ohlicaliJ \Jrr"a'orurui 'lc I t"rn''n'rr Jrcr'r'rl derndr' p"u'
r,,r!! {hcinu se rcalizeazi rezultatul)'
l

;;.:;'";'*Ju"n p'"' ""i.'r

I
err"'p:rrrtor'rrui l, rerrnrl .d incadrared rrr cel( doui c'rl<gorir {ohligalirl< de l

",,",1:";;;, (
i;; ;;.; ;' il. "","', lui trnci rucr;n lir(rc uJrc I rrrcl'rirrt un c"tr- l.ll..r r' ,ic mllorcer n'r csle'J lalrludinea narlilor' 'i rc^rla dir
i:j.::"';"; l.:;"';:; ;""'nu;'a,'.''u a',"'u, j: i I :li;1i , ,1. ir olt;gallei da* pr'in natura sa executarea obligaliei are ca efect
alt asclncnca (ontracl ctl 1,, ,t ..l,ne;rer re/Llrdrului. -unle- in |rclenla unci
onliga! I d"
deternlinsta, un "lill,
r 'r " ' 'um 'urrr' depinde de ldcrnri
:i"';";,i,:;;, tl '"diurirdtc tr obriu,!;rr"r ' ,"',ll, a.i.l, drrpor.'!a. irince"(a re/ulralului
"','.a
- ;;;;'" t 'er dc )iLrlii drn fe ea crlditorurui'
\ Dcl' 't'aq t' i' P' -ai o iE 'lo 'd
L,Pocd I Pur'
.1",::;i,.,;;;;,.u, ""*'e ,re,, "rarilcsrrr'+"r,'; .;;t ':Jj,:,:iij';: r. ,.I.^.20un.D 1u-'' l'lrlllecu Al lrlioPnlqDr'l '
"r ie
i.,', n,,L'ti.n,"., frln rtir "!' '"' Jri'i'ilr ..., ",001.td.1n.-\ I.r:dj.B,1e.'. I

e^-.-t. ecoo'i;",:. ,.rF 'rr"

I

"h,e.j
104 DRF,PT CIVIL. PARTEA GtrNtrRALi.
fi in prezenta unei obligalii de
externi, de co duita debitorulrri, vom
diligenti'.
B. Clasificared oblgatiilot dupd opozabllitatea lor in
obtigatii oblnuite (intte ptuti), opozabile tertilor ti oblirldlii
I) Obtigalia oriftril.: este indatorirea ce revine dcbitorului lald
de care s-a nascut (ce revire celui ce s-a obligat) Aceasta ob[galie
este opozabili numai inlrc pi4i. tot astfel cum se indmpli $i cu
dreptlrl de cr€anii.
Maieamajoritate a obligaliilor civile sunt de acest le1
)t ObtiH,'tiilP opo-,hi!c /,.r1lo/ nunrre it ''tiptrc in tPtn \e
caractedzeazi prin aceca cA sult atat dl3 strans legatc dc posesia
lucr! ui. incet creditorul nu poate obline satislaccrea drcptului siu
decil daci posesoiul actual al lucrului va fi obligal sd respecle acest
drept, deqi nu a pafticiPat direct qi personal la lbrmarca raportulld de
obligaqie:. Un exemplu de o asemenea obligaqie ni-l olera an 1811C.
civ., potrivit ciruia ,,DacA bunul dal in localiune este inshiinat, drcplLrl
locatimlui este opozabil dobi:rditorului, dupd cum umeazi: a) itl
cazul imobjlelor inscise in ca(ea iunciari, daci localiunea a fost
nolati: in cartea hrnciarb; b) iD cazul imobilelor ncinscrise in catea
flrnciali, daci data cedd a localiunii este anterioari datei oerte a
insfiinirii; c) in cazul mobilelor supuse unor lbnnalitili de
publicitate, daci locatarul a indeplirlit aceste lomalitili; cl) in cazul
cclorlalte bunuri mobile, daci la data inslrdinarii bunuL sc afla in
folosinta locatarului".
3) Oblig(lliite rc( e nurnite ;i obligalii pnplc/ rc,? constau in
indalorirea ce revinc, potrivit legii, celui ce deiine un bun in conside-
rarea importanlei deosebite abunului respectiv pentru societate
Sunt asencnea obligatii: obligalia dciinitorilor de terenuri
agricole dc a consefla calitilile solului, de a folosi ralioml terenurile
j
A sc vedea E.J. Ptedieer. ,t trarfu.ete i4 r,-.p|rl ciril.l:d. Hamargiu. Rucur€iti'
2011. p, a)4.
iA sc veilea C. Ap. Bucure$i. s. a lv_a civ. dcc nr. 1240/1999. iI CAB
Cul4:ere 1999, p. 56-58.
R'tnaul iurnlic citil 105
i, (lc a electua anumite imbundtnliri funciarc (Legea nr. 18/1991 a
lillrhlui tunciar, republicat6, cu modificirile $i completnrile
llll(rioare; obligalia delinitorului de pdduri dl3 a mentire in stare bund
,[ siinitatc Si de a executa ]a timp lucririle de igieni, precum qi cele
, . froteclie. cu sprijinul tehnic al Regiei Na(ionale a Pidurilor (arl. 69
,ln ( L silvic); obligaiia de grinituire (art. 560 din C. civ.).
C. Clasificared oblBatiilot in functie de sanctiune
(h orice raportiuridic, $i rapoftul juridic civil obligalional are ca
t li rrcnt insotitor jnerent o anunitd sanctiune; nccxecutarea culpabilA a
,, de citre debitorul ei indreplile$te pe titularul dreptului de
'liqaliei
, rrirnti sA obfnd execularea siliti, pe calea constr6ngerii de slal.
l)in acest punct de vedere distingem intre:
oblir:alii petferte *nI acelea a cftor execulare este asiguratn in
, r1 l in care debitorul nu Ie aduce la indcplinire de bunavoie printl,o
1, lillnc h.justifie $i obfinerea unui tillu executoriu ce poate fi pus in
, \.cutarea silitn. Majorilalea obligaliilor civile intri 'in aceasri
obligolia inpetfectd (numiti qi naturala) esle acee obligatie a
, ll.icxecutare nu se poatc obline pe cale silite, dar odata execulata, de
{Irivoie, debitorul nu mai are posibilitalea sa ceare restituil€a
,rrstrliei.
llin Lrmare, executarea acestor obligalii nu este asigLrrati printr,o
, r olcnsivi (directn) ca in cazul obligaliilor civile perfecte, ci pe cale
.,
(indirccli, a excepliei.), liind ocrotiti execularea lor volun-
',lrnsivd
r'r.' I (Ei.larir noa\r-; . i\ ila con,acri. erpre,. Jsemered ca/Lri.
a . 1342 alin. (l) C. civ. dispune: ,,Restituirea nu poare fi
,lr .t,Usi atLmci cend, in unia plifii, cel care a primit-o cu buni-credinli
,, Lr\rt si se implineasci lennenul de prescripfie ori s-a lipsit, in orice
, t !1. de titlui sau de crean.te sau a renuntat la garanliile creantei";
rft. 2506 alin. (3) C. civ., potrivit ciruia ,,Cel carc a executat de
l, rrvoie obligaiia dupi ce termenul de prescriplic s-a irnplinit nu are
r L titul s, ceari restitlrirea prestafiei, chiar daci la data executdrii nu
rr.r ra rermenul prescripliei era irrplinit";
al1. l47l C. civ. stabile$te .,Restituirea nu este admis?i in
t{ r\ llta obligaliilor naturale care au fost executate de bunivoie"-
 ti, tt,it tul j uti(lic ci,il 107
106 L}REPT CIVIL. PARl'IIA GtrNI]TL\LA
,!!l $i nici nu negliinm bunurile. penhu ci r'n rapoturilc iuridicc
Sectiuneo a IV-d ,.rlrLnroniale nici nu putem lace rbstractie de aceste lucrrri
Afa se lace ci, ccrcerand obiectul raPortului iuridic civil, ajungcm
Obiectul raportului iurirlic ciail
Lrcoisii noliune esenliali r'n dreptul civil $i anume nolirmea de
raporlului juridic civil tr,,rLLri, iarin drcpnrl civilcend spu em bun, deseDrnim ceva precis in
Sl, Generalititi privind obiectul r ir!.iLridic. fi nu tot ceea ce esle bun in scns obi;ntrit este brtn ii r^rr

1.1. Not''r/rca de obiect al ftlpottului i'ti'lic

ci,il , (
tnul ciVil.

l'rin obicct al mpodului jutidic ci\i\ se inlelege dcfiutlea. saLl

DefintiL bunului in drcptul clDil
irldctil|1co. ddicA conduitu (ta1)lPotltlntetthtl) 1d
cLttc csle i Ltihlit 1.2,

,)il.'",i,,:.t!'i t'tt h'tt,'c,tJ t't. '\t' t' ttt \"t'' t't t it

I i' f,rin bun hlete4em L) Mlaare econolnicd (patrimoniald cdrc est(
;;;.":r;'. ... .rrrurde"rrr :r. ol ic''rul rJporulur rrri":c 'i\ i nlrxtbitA in hani) tuffePtibilti de d fu.e o n'abuinq onului
(de oftlitt

'"
r--nrezrn!a coniluit.r pir liltrr tt ttttid i spit'itual). dLlr i susceptibiln de dptoptietc *b fortnd dL
n'*f.,". -rre s( frlrrr rr' r(.arr'rj i' oh'ccrul rapo tului rrr'lic
pir1i1or se
carc conduita (:ea de-a treia condilic Jn.t" suscePtibild de aptopriere ttth
.i"il';;.t;;* de a lii dacn in situalia r'n de obiect
."i",ii"-1,".u1. *rr a"ci aceslea intd sau nu irr no{iunea ' t,,t,lt unui dte\ pah'inrrrizrl - trebuie indepliniti pentru cd. altfcl' nu
,' r.,"r,"; sp_i '\crnlrl ' ir''nri(/i urr rnJrl-rncnl irlri .lrlcm in prezenla noliunii de bun in serrsjuridic (spre eremplu: avenl
'..:i,'.c:\il
,,i'-' r rr.l'i-L t,p,''.'rur" irr n":i'rlc''l' o'cct r' r'porrul'rr'urr'{ic , i lotii neyoie de acr, dar e susceptibil de apropriere sub folmi de
(xrc rlse:rnr'ir ' o r de balr" ir c:' ,ll, !l patdrnonial? NLr, Pentru ci pe aer nu poate fi nilneni sdpen)
. lr t ,i. ni.. .f*, )r chrriJ
n' "
" i'r'iJru lin''ri':r lo I JpJ'ldrrrenrul- Sc poate observa ci cristi si valori nccesare existenlei biologice'
-,' i." ".*1.,-'"r, .. - r ae "'irr':r
,.1r. Pcr1lru ci nu sunt slrsceptibile de apropriere' nu putem spr'ne ci
t\l:tri c,,'rid . rJcr'uli Jlc orrrilor'
sr
.' ".;,'l:, I iria,ulu' n
."t.*"-1 f" f,.'":' ,"'l'. r'e nr're r r"'bnr'r J'r'i a(('(
rcrI rr rd .!Irt bunui in sens joridic. Iati ca nolimea de bun ?n drePtul civil are
ltr'rrrlrrl rJ rr'r(hlc ,l\Lrl siu tehnic iuriclic propriu li nu trebnie sd o co fimdin cu ce
'l ".','i',*, J. *1.., al r:l''rttrl.L iJnuc(i\rl
;. nr."tt . jlrridic civil estc Lrn nport sociaL' ,i,,.!r ni in lirnbajul obisnuit bun
;";-il; ""'"po'tul se opunc la
ti"Uifii 1,,." oameni, evicleirt ci acest caraclcr social Dupi ce ftin inseanni bun r^n dreplul civil. tol bun se dcsem-
ce
:"'.'-"rf lur d'. .ir rl o l'rir-r'rlor'' 1 1'lrrrrc'lc rr i ( f i'r' , rLzi ;iprin lucru, iar daci atunci cind an dcfinit dreptlrl rerl am zis
'-;,;;,,",i:'
'"ir".".' '
ra.e,r\r'|rcr'(r' (; Ir'l'crr 'r'L'rJr'rr 'r"rr Ir'i rn r(rr. pdtem spune fi bun pentru ci adesea aceste doui exprcsii se
a.,"l.-t"'., ".,i"n c ""n'e ilo*r I rLrrc rr" r'r'rl(l Ll('iJJIi uJlii ,rloscsc cu acecaqi semnificalie; lapt ce nu reiese ti din clasillcarea
.-.-",. fr.'rif'", ,' aiun.i '"nll' Ilrc ''r"rJ(t
'"",' rrLLr"li flrllilor. li asta penmr ci in dreptul civil nr qrf( Fstrinq are exacl
.".i,t'"" ,,- I' i.r."', lJprrlur' rrcl' r ( i :r.'rir'r tnrr rrbc \il rle , r'ul dc lucru, adice de bun coDoral 0nase sau Dlicrcfbnlrl sunt
l,L rruri corporalc, pot fi Pcrceptibilc prin simqurile noastre proprii), ciar
i".,""'"I i" *',"' 'r"' c't' or'tc' rl r"''11'rl l'rridr'
r'
,- l( si sensul larg a1 lcrmenului debun onde intri u nuDrai lucrurilc
ner'rr.r c: r.rr'orrLrl c\l< u r!lirlri 'ori lr ' l'rli _ rrrlr''
"n''rr orrrrcnr''dr
lrIr'' ,,,rfoale. ci ti drepturiie patrirnonlale asr.tpr' '{Fslor hrcruri sunl
--
''t,..L,,lrcllun rrn:nrr''nn r'r'rir'lri'rr 'care
s'',i,".iDUrc" 'prrnJ. 1'r rrlrr 'I rrrrrr'1"; ': : l*r'l ''rc'
p"n< i i.r)ryoralc)r.

,'i', "b;.;;i ,:;",,"r',, pr' ric Lirrr. r:r " u''rr' "'ri rrrrror'
irr
:*";;';'-", 1.;;';.'; '.;' ..'''-''nsoci'r"rd'eir'r i c'ur ii, acest 5ers. afi. 515 C. ci\'., I).ttiyit ci.!ia,,S!tt bunuri lLrcuile, corpoule
pito"lii *r"!i.r rlari crracLcrtrlrri lrl raporlulu i i uddjc ',ccorpo.rle,carcconslinricohiecnrlufui
d.eplparrirtuniaL"
"..""1'"
108 DREPT CIVIL. P,\RTIIA GT]NIIRAI,,i
Spre exemplu, in sens resrens aler11 masa sau microfbnul care
sunt blmlrri colporale, iar, in sens larg, pc lingi aceslea existi;i
dreptul de proprictatc asupra lor care sunt drepturi patdnoniale, dar
incorporrle. Atunci cand estc vorba de bun sau de iucNri trebuie si
vcdcn in ce seDs le privim, in sens restrdns sau in sens larg.
$i pcntr ci suntem la notiuni, tencnul de bun nu trebuie
contirdat clr alt tcmcn loarte des intalnif in drcplul civil Si anLme,
acela de patrimoniu.
Pdn pehimoniu se injelege totalilatea dreptLLrilor $i obligariilor
palrimonialc ce aparlin aceteia$i pelsoancr. De aici se poate sesiza
corelalia dintre bun $i patrimoniu, in scnsul ci patrimoniL este
notiunea mai largA in carc sunt incluse nu numai drcpluri pafimoniale,
ci $i obligaliile patril11oniale, a;a ca patrimoniul cslc alcituit adt din
activlrl patrimonial, cAt $i din pasivul patrirnonial.
De aici Si concluzia, ci nu lrebuie pus sennul egalitalii in./rqrl
intre blrnuri, pe de o parte, Si patrinoniu, pe de altd parre. La stlLdiul
drepturilor rcalc sc va observa ci flecarc persoani ar€ ,,N" bunuri, dar
un singur patrinloniu.
Cum avem cristalizate noliunile, putem trece la problema c1asifi-
cirii bunurilor, $i ca orice clasificare Fi aceasta se face ir1 tmclie de
arumite criterii fi cu bunurilc corcspunzitoare, dar fi impoflanla
fiecirei clasilicdri.
$2. Clasificarea bunurilor
2.1. Criterii de claslllcarc Si categoriile de bunurl in
funclie de aceste criteii
l) Primul ti cel nLli i"4)aflant criteriu de clasificdre d b nwilot
este inftnclie de natufti lot ti cdlifcarca dati de lege, u de diningetn
trttr I)'tnutt utrt'tt\'\i hlnrti itnohiL. ill r."t..n.. rll. srn dir r ooul
civil precizeazd cd.,bunurile sunt nobile suu irnobile". De aici qi
precizarca 1:cuti ill doctdnA cLrm cA accasti clasilicare reprezintd ceea
ce in drept se spure rrrra r/iyirlo, edici o clasilicare a clasific?irilor.
r Polrh,it ad. 3l alir. (1) C. civ.,,.Orice
llzici s , pe6oadijuridicn este
Dc6oana
Litular:i a unui pntriinoni! carc incl!dc loatc drcplurilc ti dard.iilc cc por 1i cvaluarc in
trdn i ii aputin .csteia".
ll t 1I )t,thl juridic c i\)i I l0s
Dar $i in aceasli clasificare nu lrebuie niers dupd vo$irea obif-
rlilar pentru ci in dreptul civil accste noliuni de bunud mobilc si
[]robilc se indcpirleazi de sensul obisnuii a1 exprcsiilor pentru ca
rtr ( sle exprcsii au alt inleles, alt conlinut dccat in vorbirea obifnuiti.
Mai precis, in dreptul civil, atet l11obilelc numirc nli$ciroare, cAt
rir
$j
rmobilcle numite nemilcitoarc sunt dc trei categorii, astfell
Categorii dc bunuri mobilc:
) bunwi nahile prin ndtura lot, ad:lcA acele bunui ce se pot
,l( t)lisa dintr-un loc in altul fie prin lo4d proprie cum
este aninalul, fie
t,rinn'o fo4i extciioari cum sunt lucrurjle neinsufletite (autoturism).
llLrnurile din aceasti categoric sunt cele mai numeloase (art.539 u
,,!l;
h) bunuri mobile prn| determinarea /esir: Aceaste catcsorie de
I rrric.re loma'; drn hrnn r in realilare inronorxJe, ir rnrelesut .a
tr r opozitie cu pima calegorie care s nt bunuri colpomle, aici intri
,|.pturile asupra bunurilor din prima categorie. Aceasti categorie de
lrrnrrri mobilc sunt considerale in mod fictiv drepturi, intrLrcAt art. 542
irlir (2) C. civ. stabilcsre ci drepturile patrirnoniale. cu excepiia
,Irplurilor reale asupra inobjlelor, sunt supuse regulilor referitoare la
lrLrIurile mobile (dc exemplu, toatc drepturile de crean,ri, drepturile
de
Lrr lic intelcctuali, acliunile in justilie care protejeazi un drept
rrrhiliar).
., in cea de a treja catego e jnltd nobilele pin dnticipalie.
ll,lrrrile ce jntrA in aceasti categorie sunt imobile prin naturu lor, dar
L irc sunt vizute dc pi4ilc unui act juridic ca fiirld mobile. in consi_
,l( rrea a ceea ce vor deveni iD ljitor. Spre excmplu,
A $i B incheie un
,,,rrll.lrcl prin care A vjnde recolra anului 2017 din livacla proprie
i.hcie co lractul in deccrnbrie 2016, dar se vinde ceca ce se line in
ti
to. ;\ I dr. :'o
' I !r\..., L BL , .te. , ( t.Be. ..
- ./rl. 5 /21 b nur n.t c .Jcle p.,rrom,,. r.p I.r
' r'daeo,. telpr.r.,c.cri' . :..r... F.r
rnit.rc
.' .p-.".r,-.i.. c n..\'.iut .. iro:?,a denr" -on,trr..,,rob i
lt0 DREPT CIVIL. PAR'I'EA GtrNtrRALA
rAdicini $i inlri in catcgoria imobilelor prin natura lor, dar pa4ile vid
recolla anului viitor ca fiind ficuln, cL easi, ti de aici denLmirea de
bunuri mobile prin anticipaiie'.
lmobilclc. l" r;n.l.rl lor. \e irrprn n lrei ral<goir..
d) innhile prin tlauta lor. Aceste bunuri $i in limbaiul obifnuit
srmt desernnalc pdn exprcsia de imobil; f'ac pade din accasti categorie
lerenudlc $i construcliile; pani aici avem sensul obilnuit. dar nu nurnai
lerenlrrilc fi constr[clii]e ci $i 1ot ce se linc prin lddacini de pArnent,
clnr surt fi uctele neculese']:
b) inlobile pfin .lenindli€. Aceste bunuri surt nobile prin natura
lor, dar carora propricta l le da o anumite destinalie prir carc dobe -
desc regimjuridic de imobil.
Codul civil in art. 538 face o enunlerare de astfel de inobilc prin
destinatie ,,(1) Rimiin blrnuri imobile materialele separate in od
provizoriLr de un iirobil, pentru a fi diu nou intrebuin(ate, atal timp cat
sunt p:strate in aceca$i fo ri, precum $i pi4ile integrante alc unui
irnobil care slrnt tcmporar detaSate de acesta, daci sunl deslinatc sPre a
fi reirlegnte. (2) Materialele aduse pentru d fi inlrcblinfate in locul
ceLor vechi devin bunud imobile din momcntul in care au dobendit
aceasti destinalie".
Din redaclarca textului ad. 538 Cod oivil, consider?in ci pentru a
fi in lrezenla .,inobilltlui pfin deslinalie" cslc t-tccesar in primul rand
si exisle un raport de accesorietate, fizioi ori voliliLrnali, inrre bunul
nobil !i cel jnobil (prin natura 1ui), l.r carc sc efte ti respectiv
ambele bunlLri si acclali proprietar.
1le delinule dc
c) inobilc prh detetninatee legii. ln aceasti calegoic inhA tot
blmuri incorporale $i anumc drepturile recle irnobiliare, cum ar fi
I Potrivir afi.540 alin. (l) c. ci!. surt bunuri mobllc pin arljcjprlic
,.bog4iiLe de
odcc natu.d ale soLului ti $rbsolului, liLrcleh ncc!lcsc iirc,, flanLa(ijlc )i nrntucliile
jncortonte ln sol derin nobilc pdn articiplic. llmci dnd, tLiii voiila pir{ilo.. sunt
I r'.rc r '.. " lu ,'J.,J "1. n \e.le
p. de....n lor'
I Polri!iL all. 5:ll C. ci\,..,Surt inrobilc lcrcn,6lc. iTron,eLc ti cu6urile de apa.
plantaliile prinsc i,r 6dnci.i. coistlucriile fi oicc rllc lrdi|i lhaLc nr pAmant cu
canctc.Iernaneht, platloanele 9i altc iNlalarii dc cxfloatlrc a rcsu6e1or nrbnarine
platoul continental, precud ti (d cccr rr. ir nrtrnl
situate F nrod satr al1iiicia!. este
nrco4ro.aL in aceslea cu carcler pcflnincnl .
R,trurfii iuridic ciril ItI
rk liunilc injustitic carc au ca scop valofificar€a unui drept real asupra
rnuibun imobil'.
lmportanla juridici a aceslei clasificiri consti in regimul juridic
,liicdt:
in primul rand cup/ltill? lo dobandirea tuepttlhti de proprietate
lrlaclele posesiei): a) penlru bunulile irnobile posesia poate conduce la
,Libiindirea dreptului de proprietate prin uarcapiure, in condiliile art.
') l0 $i urm. din C. civ.; b) penmr bunurile mobile posesia valoreazi, in
L ondiliile desprinse din art. 935 C. ci\,., o prezurnlie absoluti
fi
Lrrliagabili de proprielale sau poale conduce la dobandirea proprietitii
Inin uzucapilrne in condiliile art. 939 C. oiv. pentru bunurile corporale
.|sceptibile de a fi stAp6|ite material, insi slcra dc aplicare se extinde
r h titlurile la purtator, care au natura unor bunuri mobile incorporale
(,,r1.940 C. civ.).
i sifitaia garunliilar rcale: a) bunurile mobile pot foma
,rl,icctul unui gaj, daci sunt coryorale sau lilluri egociabile emise in
j,'mii malerializali (arL. 2480 C. civ.), iar anumite bunuri mobile pot
i,nrna obiect pentm ipoteci in conditiile ar1. 23E9 C. civ.; b) bunurilc
rirobile pot fonna obiectul unei ipoteci (ar1. 2377 li unn.);
prtlidtdteo instfiinafilot se aplici, de reguli, in materia
llrnurilor imobilel
in dreptul internalional pr.ivdl, de reguli un bun irnobil este
.]llfrrs legii statului pe teritoriul ceruia se afl6 vorbim de regula tu-r
fi
tri sitoe, pe cend unri tru mobil j se aplici legea proprietarullri
frnului care poate fi fie lex patritrc, fie br domirtri dupi distincliile
t,rr\:rzute de Coclul civil;
h drcpttl.fdniliei, rcgimul bunurilor comune ele sofilor se lace
1,,t., Jr.rir'(la rnrre hununle cornune -ohile 5i cele imob,lc in
.riurtia bunurilor comune mobile funclioneazi pl€zurnlia de nandat
lrrrl reciproc, pe cind in situatia bunurilor comune imobile in-
lriinarea salr grevarea lor nu se poate realiza decat cu consimlimantul
, \t)rcs al celor doi soti;
in dreptul prccesual ciril, din punct de vedere al competenlei
t.ritoriale, cand, pentru rezolvarea unui litigiu piivind un irnobil, legea
I I,olrivi{ art. s42 alnt. (l) C. ci!.,,Dacn nu se rrcvcdc altril, sunt
r,,Lilo rctritoa.c labunurilc imobilc sidrcpntrih reale a$rpm aceslora".
 ]i ttInul.iutidic dvil 1t3
GtrNERALA
DREPT CIVIL' PATTTtrA
r 12 :rllnt scodse din circuitul ciril acele bunuri care nu poi forma obiect
instantel irclullli juddic civil: spunem cA asenenea bunui *nI ina[ienabile.
ald cornpetenle tedtoriala n.l:::"*d ,,n bun mobil com-
,11

Un asernenea bun este teritoriul Romaniei lart 3 (l) din

'r:::i::ili# ;i1* :ll,illl;,,1*';*l lll t':il'1"'i":;il; It)rs!ituliel.
O aplicatie, mai recente, a acestei clasificdri se giseqte in Legca
l', ,:',i:::,',i,,,:,:i::,'-::1rr,., , ,,r,,,u" regin, ju,-d'Ic d'|re'|ir ar
."'"n, ori inobiriari ,,ri(hrlui funciar nr. 18/1991, republicatd. Asllel, potrivit art. 5 alin.

-";:';,;,;,;',," i"i'i*i 'um mohrriari

esrc l'l .lcrcmtile care fdc pafle .lin done itl pnblic sunt inalienobile,
",. " 'ii,i,ll'1",j rt\'\itahile F inpreNctiptibile. Ele nu pd f intnduse in citcuitul citil
" "!'. ':: .1,;1,,1!;';;,!;:;;:,'i:;:,',:,1',:;ri::,i::;:, rl,rrir dac?i, potrivit leEli, snnt dezalbctdle din doneniul publi." o
,lr tn)/i(ie aseminatoare este cuprinsa in art. 861 alin. (1) C civ.'
(,r ivit citxia ,,bunurile proprietate flrblice sunt inalienabile,

{ft*i*, i*nlil*Jri** i ***:ti 1r rt,r.scriptibile qi insesizabile".

l tto dnla itftlica a acestei clasificirj se manilesid pe planul
: "T:l :il;:i::,';:;i'r'r,":t:ii,,"::'::.11T: illi'l' :::: l;:. r,rlrf ililitii actelorjuridice civile sub aspectul obiectului lor.
Accasti clasificare prezintn importanli pentru aprecierea valabi-
1,"i. - p,.,,9i^l)r1",*
^:)::o'll:";;:";;,. cire .r..nr in .ircuit'r ll rlri rclelorjuridice civile pentru simplul lapt ci, dac6 se incheic un
,1, I r ri(lic cu privirc la un bun scos din circuitLtl civil (inalienabil) sau

:l:,T;:1,i:i: #:;;';.; p;1J;1i1;;""1.';'1'5,; .uro,,,i,,i

' i;r, aeeasta categorie de bunurr lac pa rr t,rrirc la un bun care circuli restrictiv, lil.i asigurarea condifiilor
un astlel de acljuridic civil nu este valabil incheiat
"'il,'),i:i,'ii" i,i' , *' ,tt 1'r:,, .j' T,11" ,1,
'frlori/are.
bd,1,tt.t..,rc po, doht;'t.tit,
11.1"1,,,,.
,,
ir,.trainrti .,.nli!i,.
;"".* * t' I l)uti nodul i cwe sunt deteminate distingem inlrc bunuri
^i '0. 1,\ ',ttd (indilihel deternindte) salt deleminate Ptin c.nactete
1',1rtt ti humri res genera kleterminate prin cdructere generice)
frr#, rfi irliiliti'','''1.'-'"":;::' I ,,1f1 lirrnni individual determinate acele bunun care, potnvit naturii
[,r rrr vointei exprimate de pnrli in actul iuridic civil, se individu-
'"'": "$:::;i:^
*i,;,*#*f *'ri*; 11:l
alr,,,/.r |in insu$iri propdi, sp.3cifice- Spre exemplu, o casi se
xr,1l\ r,lrLrli/cazi prin localitate, shadA, nulllAr; un autotudsm se
rrll, rIrilizcazd prin marcd, serie motor, serie carcserie; sau un unical
',i,rt (lotclminate genffic acele bunuri care se i dividualizeazi

***-ffi,***
lrrf r r.Lr:lrrilc specjei ori categoriei din care f'ac paflc, iar individua-
lr ,r, , ( lirce prin centirire, mdsurare, llumAmre Spre exemplu:
ld r ,,,rilnrslibilii, ccrcalele, liuctele etc.
Lrrt!,rlrrr1a acestei clasificeri consta in deteminarea nomentului
'1,,I , Irilrslnite dreptul de proprietatc asupra bunului, a cunoa$terii
1,{1r , r, rirporli riscul pierii lucrului.
\ rltl. d cii un bun individual detcnninai ,es certa) l:ormeazi,
- - - -- - - - io' or'0 n'i\ino rrgn'ul mer"'rll't
rur 2' ) .,1,1, rl urri rcl translativ de prcpnetate, crmpdrntorul dobande$e, in
I'i"",i :"Jtit,i" l,:::'"ilii
or * ;;:ili;';1-
rrtzoo't)' 'ies'";' ''
". "
HHi;il'i'.iii:Hid;f';tio+(v
 tt4 DREI'T CIVII,. PAI{1]'A G[NEI'AL,i ti,ttr)thl i ridit civiI I ls
principiu, ploprietatca din chittr moncnhrl realizirii acordului dc ,,l,lic.r(iile bdne$ti trebuie executate la domiciliul sau, dupi caz. sediul
vointi, chiar daci nu s-a prcdar burulL. , r.rlitorului de la data pliriiL.
Daci, insi. obicctul contl?crului csle uu bun Ljetenninat prin
caracrcre genedcc. /er gcrlrd dreptul de proprietate asLtpn acestuia nLL 1) Dupd .un pat I s u u inpd4ik /nfti sa ti se schinhe
se transrnitc la dobanditor din momentul realiz-irii acordului de voirlti, ,1,.\tinuli.a, disti]1gem htue bunuri dirizibilc ti bunuri iruli zibite. Slillr
ci nrai larziLr. atunci cend, prin rLrnrirare, maisurare ori cantirire s-a l,Lnrrri divizibilc cele care pot fi hactionate, tifi si ti se schinlbc
procedat la individualizarea bunulujr. ,lLslinatia economici: antedoali, intrucAt pirfilc rezultele in ulma
in sitLrafa nr care buDul dalomt dc debitor oreditorului r,.ri.,rnfii a decin-r'r.; Ulil Jrer e..olomr.J le.dr(.1 .\ .o
siu cste
rrlrcgul. Spre exemplu, un balot dc slofi, o bucati de rabl,, sau
individuul detemriDat (/"r .(2L, ;i piere in caz de fbrli majori. inainte
., ilJrdLrrar etc.
de predarc. riscul cste supodat de dcbirorul obligaliei imposjtril de
De retirlrt oi a$a cum dispune ad. 5,{5 alio. (l) C. civ.,,.prin acl
c\(i.lol {\r'rl-to . ,I cdl hunJtilof detenrrir ,r e gr|err, ,;,r
genaa). daci pier inainte de prcdarea lor, debirorul obligaliei de rrrjdic. un bun divizibilprin nalura l
i poare fi considerat indiviTibil,'.
prcdare nu esle exonerat de executarea obligatiei, dat fiind laprul ci
rlcrmna ci indivizibilitarea unui bun poate avea nu numai o
,rrr(lilionare nrateriali ci $i una conventionalir_
,rrrrrl Jcrc|rirrar rycre|i. r p,,are fi i r.,,c.r.r pri rt J d. ir(et-.i
bJr. Sunt bnnuri indivizibile celc care nu pot 1l frac[ionate sau daci lc
Sub raponul krcului predirii bunului, in lipsd de sripulalje I rctionezi li s-a schimbat dcsrinalia [aI1. 545 alin. (2) C. civ:
conlrrre, bunul individual dereminat (,?r.rdrl., rrcbuie predal in locul lillur'ile carc nu pot fi impirlite in naluri firi a li sc schirnba
Llnde sc gisea la datainchcierii contractului, pc ciind prcdarea unui bun ,i.srinatia sunt bunuri indivizibile"l. Spre exemplu o haini, o marini.
de gen Ies genetu), lrebLrie ficuti la doniiciliul ctebitorului. contorrr
pri|cipiulLri ci plaia estc cherabil?i $i nu porabili. in cazul in care AceastA clasificarc prezinti irnportanli in malerie de parlai ti de
bunurile dc gen ce unneazd a fi predatc constau intr-o sunr?i cie bani, l lr '. c
Ii pl.r'"li..rlc.l. c. biccrc.
l':ItJ,r.l .( rll c; in iJ,, dc lr,,nrie,"tc (oI|nd. {col\roP.tile.i
i Porilil.n. (t) icz. I C. civr
,lr\'ilnisie). Cand bunul csle indjvizibil, fic se atribllie uruia dintre
127.1 alin. ,.D.eFlu.ite Ealc 5c consliluie $i se
Lrdr$nit pfi' acodulde loinF at piir(ttrtr, chiar dac, bunurite nu au ro( prcdate, dacn l) ofrietari, cu obligatea iui li o sulti citre ceilalli, fie scos in vanzare
accstacordpodnAasupraurorbuuridctcnninle..iirpoLrivitalI.t6t4C.ci!:..(]u tirin licitatie Si se irnpafte prclul.
cxcepria cazurilor p,evizure de lcgc ori dacn din roilla pirrilor ru ,rzutlii conrwiul. Clend am \,orbir dc plumlitatee subicctelor. alr1 amintit ci de la
p(ruielarea r srr.imrr:i dc drcpl cubpirdrorutui dirr momertrl iN|eie.ii coDtactutui. r irrcipiul obligatiilor conjunctc sau divizibile exisli
. i. . .ro,opJd,nrp,e',t-u.,o. .t., fi exceptii, pr.intre
-1...b'r rL , iIc ti indivizib;litatea, iar indiviTibilitatea poate avea ca izvor
P,r',r. t,, e . \. \rr ! ,.r t.. ,..r.,
' ,"i1, prop ) rnului fi cum mai mulli dcbitori au aoeteasi indaioliri (obligarii),
natura
. s. ir'. r., \" . . , , .; . ,,'-. iar
',. ",
irdivkLuali/irii acesro.a piI prldr,!, nurnih.c, cirn:i.t.c, "::
nri u.e orj prinojiccalr
n,od corvenits.u inF!s dcnalura burului,,. l1r'rr " ' .rr r,. ., i...,t,tnri/. 11,., i,. tl.r,on..... .ro..d
r I'olririt rrt 1274 C. ci!.
..(t) ir lipsi dc nil taric conhaj.i, car limp bunnl nu
' l .to:e.r ' po \r' r ,rrri-i ,, - p,rt,onrr. ...,,
cstc pr.dal, riscul corllicrrl iriniin€ jr sarctn. debirolr[ri obliAariei de
r ,.1icibr statorn icitc inrre ri4iorial uzntcior:a) obljsit|le trine$it.ebuic cxecui,L.
Dr.daR. .]riar Jonricillul sa , dupi caz, rdiLrt d.edirorutui dc ia d.ra plifijr b) oblig4i. de r
.,.t .t,.. .,:.., o.:-. o,n,.t r irc.u indiyidu.l ddcminaL hlbuie ereruriti i1, ll)out i| cire bunut se afla
rrcda
dcbiloLul oblis.tiei dc prcdmepic,dc dNplut r corlrrt,c\rdtic. i..dacia pdnjro_ csre t. dah
r.l,eierii conLrnduTuii c) cctcl.tte obligalii se exccuti tx donicjljul !r, d!pa c!7,
obligalsi o resiituie. (2) (lu loare.ccsLca. cr!.jl(nrtp!s ijj i,,Lirzicrt prci;riscutfiei.ij x, lul debibruhi ladar!incheie.ii contracLului.,.
1b11!ire a buiului. Elru se poarc Lit,or.hi .(trcii .do!cdici bunutir n pieit I Pcnrru de^nhiri a r vcdea L Rcgrriit, g. Diacones.u, p
si.taci vasilesc!, o], .l/.,
obligalia depredarc ar li Ii)st cxccuuli h tinf,. -
 116 DREPT CIVIL. PARI'EA GANERAI,.i
117
^,IrrluIjutidir:6,il
indatorirea arc ca obiect bunui indivizibilc.loti Si ficcare sunr iinuli ja (, Dup(i atn Jblaxired
lot ihlplicd ari nu conr ndrea oi ijsttAi
intreaga dal(nie in prilinla execut,rii. ,,r intc bunutite Lanrltnptihile ;i nu:onsunltiltile.
r"r 1ol, distirrgcam
5) DupA cuti pot./t sau nu inbcuite in erc&tatea unei ahligatii Bunurile consumptibile sunt acele bunud carc nu pot fi lolosite
chik,, distingen intre hunui./ittryibile ti hun t.i nc|ihgibite. FlllLeibt, .. ., r lrim" lo rn..buinrrre.j nu rnflic( cor.untnr(.r Jrcsrdnr<i
.
ori
lilal.^ti este uu rapo{ de echivalenti intc doui bunur.i. in vi.tutca ' "., nrr(r lor. 5l]le e\orpl,r. ilirr(nlelc. ..o...h,.\,rhilri, I,a1,i ctc..
caruia un bun poate fi r^nlocuir ou altul, de acelati lei si de acccari L r1 bUnuri consurnptibile.
naluri, atunci cdnd u neazi si se executc o obligatie civilir firi sA Bunrdile neconsumptibilc sunt acele bunuri care pot fi folosite in
afeclczc valabilitaled plilii. Spre exemplu, banii, mirturile de bun:i ,r(rl repetat. liiri ca prin aceasta s?i se consumc substanta lor sau si fic
calitale. oerealelc crc. Este ceca se rezrltd din arr_ 543 alin. (2) C. civ., ,,, I '.Jli ils rirrrred. Spre erernph-. rerJn.r. te. ct;di rc. rn.rlinitc r.,
potlivit ciruia,.Sunt lungibile bunurilc dererminabile dupi nurrar, .Irt bunuri neconsumplibile.
nrarsure sau grculate, astlel incAt pot fi inlocLLite uncle prin altcle in gi in cazul aceslci ctasificdri sunt urilizate. nentru a ctasifi{:, rn
executarca unei obligatii". '. r'r hun (r tirnJ cun.ullrflio.lsIj ,(JUn:unrtriLjt.dnui.,ir<n. n
Brmul carc nu poate li
inbcuit unul cu altul in executarea unei , rilcriu obiectiv, constand in r^nsuiirile fizice, naturale ale unui lucru.
fi
obligatij, firc:it debitoml nu este liberat decit prin predarca bunutui L. r.nI ".rhiecri\ crre corr'.r in roinrr e,tr.|n rrr de .||tr_Jn..Lr
na
clatorat, cste neirngibil. Sprc exenplu, un tablou, o casa, un autotr sm.
Ca regLrin, bunurile individual determinare ,?r ..1L, sunt neftrn- Bvident. utilizarea acestor doui crilerii nu eslc cumulativi ci altcr
gibilc, iar cele detcnninale genctic Oes generd) sunt irngibile. rrlivi. respcctiv, celc doui crjtcdi nu sc folosesc, ambele. deodati. cj
Carncterul frLngibil ori nclungibil al unui bun estc dar atal dc i li)losesc unul sau cclilalr.
natum bunului, cet $i dc vointa pnrlilor unui aot .iuridicz Spunem Bsrc cle retinul fiptul ci. noliunile consunptibilifirii sau nc_
accasta deoatcce am spLrs ci bunul generic eslc $i fungibil, insi, onsrnnptibilitilii tcbuie luarc inlelesul
atenlic, in af'are de furgibilitate, care decurgc din natura bunului, poarc
, r^n
lr,./t., iar nu in sensLri lor
,liJr !orbirea obi$nuiti.
iDteNeni voirla pArtilor, pentru cn pturile pol s.i vadi [rc.uri]e din Impoftanta juridici a chsificirii bLrnLrrilor. in consunptibite $i
puncl de veclere.juridic altfel dcoAt cun slau ele sub aspecr nalunl. ruroDsumptibilc, se manil'estA in cazul uzuliuctlLlui
Spre cxeDrplu: imi dai calea Si ili restitui zahir, firngibitirare prin
!i b cel al inrpru_
,rrtului.
naturi ar ll cafea calea Si nlL zahir, dar pi1(ilc pot si vadi bunurilc
accsle.r cr tiind lungibile pe lru ca accasla csle dori ll 1or, pentru si Lr0 llnut si rcniluie accc.!i canriratc $j crlirrtc de trunnrt pe carc a pinrir
o. oric!r
r'n civil, regula c a libeltatii contraclualc, iar j^n cclc lnai nrultc cazud r .rcilerer sau scideLea DrelutL,j acesrom. (t) in cazul nr ca,! i1lp,uDurut po.niar
\'ointa pirtilor este un crilcriu dislincl. clc clNsiticrre a bunurilor. !nm rnci sune dc bani, nnprun rr.rul nu esre tinu sd nmlroiczc decil'sna
,,nlnrli primiri. o care ar i rarirlia latoti rc$rei., daci
Aceasti clasificare a bunurilor ptczinLi inrport.rnti iuridici in aple j rla. (l) D.ci hr csic posiLrir si se reslirujc
fiiite iu nu conyentl
Lruhuri dc ac.eati jratLrl:i, calihlc ii nl
cierea valabilhili j phriir. trr.ifi crntitarc. impfumrtatut este ohtieat s:i ttdte.sci vaLoaEa tor h data st toclt
..,. i ,"' .b .. ,'..r1. d..LJ..., .,,..ro. .i\il
, \o.utrrca orlcirei ohhgatii, indifc.cnt de ohiecrul ei. jar ru .i;
| ( " .\.1,..,,,,..r'r.1.\.rt,......,... ..,.,. .t ""."i...it",."
lo r i, . J r'rr.; . lr r, ,r. ... to. r I ra rtir .. ..\ Lo,,r,,f .o " I
poale 1i cofslder.l c! nctugibll". .L.r'."col,i nur. |..i ldr,
I Sunl cdilioatoarc, {rb nccsl0r)crl, dirtr)/tlt r jn rr lcric.tc jrnfjumuL. Porri\i .l.i , r..1 . '
Asttet,
ii, !l1. 2i6,1 Cod cjvil sc prevcdr ci ,,(t) i,, tilxn r rt srOrln(ii c.nLrar;. i,jjprufrutarut ' .,or.J.....
,(D$nrptibil d.ci. rrir actju.idio, i se schinbi inhel inra.ca.,
 9
tttA0rhl jrridic ctuil
118 DREPl' CIVII,' PARLIA CENIIRALA
Tot astlel, noliunile dc consumptibil ti ncconsumplitrrl au o
,,,rificxLic.rccificidreprulr (:\i' "i n rnl'e'rrl'l |'ecr'd rn \''
'rc un' rrnpr'bil'
i', -az.rl zutnr.rr,r i. .ii L nb eiltrl c'lc rrr ourr
,l:.:;''' r.'rr' ie r*tur'r prrfrRrJr crr;dr "ftr 1-,r'' ,'r.., on'r|lu n'n ac.'rc ro!iunr se dlc ;l' 'ed(lc u"1d ioll'ulrLl
-. '; ':;;:; l\i (sd^'a suhndntid rci) t^tt' '". rn en 'rl drtprul icr\il 'e urr'r' r'derc 'r 'u--
fil."i;idt,;'';;,"*' .ur''n''r" , ,",rr l;u.'n',: 'o-.
ll3'ial. civ.)l. c'r"ittrli: tr" fi-(r ',r,,,,i l,t.ia" al bunurikrr, adici instrdinarea lor (ielirea clintFun
"i i"'';' Dre\cJc, in.';i po'ruitrrater 'rrrrr ,rilrimoniLL a bunului)
. ":,:;"'.;:;; ;"".; ut,n'rri:.'n de ui'e i" n''':rz
rt't'tua uzr
2) Pdrl urnare, lelurile bunurilor (conslnnptibile sau rccorr_
'rnp' llcrurlor'
; ;; ;.-, rn.rrrrla.\'iL,'ir ".on cnd''b'ra rJ
1'r.ii".t' n,: nalurr 'onrft' r'ui de rmlrrrnJr 'J 'e 'ncl cic
''lii., "1 -tr
," ,..''":. .. .r;"' ".'-' ntr'l'rlui 1r""ri'r"r'\''loar( .,'',"ri'it'," r. cle: rrnl"unlJlul e"l( Je lo'o'rn i r:rnd bunu lc ' rt
"
lj.lll'll i., ,.'il.l r,,nur' o< rcrcali Jrrrrdre 'rliL.rJ '
c'r
.." L"i a .cd: ncr/rrl
rzrrfiuc'r'ui eri'tdr'r ohl
'r'il
',. "m|rlL,if. ocel lLrcru ' rr'br'<
li '','i'', l''i''''"r'.', ". . re'r'rLri rrnp-u-'ltrrarorulu
'"tJll''i]t"T;," u",'',n.'rnut clasifi carea bunurilor in consumptibile .,.,rl,.' i. .' ".'"rl,' lu(ftrlurl: i-pnrrnulul <'te .r': c"n'r_'tic und
prtzlnli rnrnor mnlr !a: .rre r-a obiect bunuri consumptibile ('in acesl caz'
prin ipolczi sc
" '
|eronsunrptibrle
g.,'lr,cl'r'r'n1'ribr'' fol lorrnx r 'rndi "bie'rLl ir"pr'rnLlulLi rrrrrrsrnite chiar ploprictatea hc tlui' care iti picrde sau lranslorn]a
'-(nurnit lnutuum), iar; Lrhslanla chiar la prirna intrebLrinlare
* consumatic
de
':;;iltl; fi
i
de rpruButului
;;":umlribilc fonncaz?1 obiect.rl
7) DllDd cl1n sltllt sdll nu praducAtudrc de huntlti t itrc
'listinge
fblosintar (comodat). t ,I itrurit' ti \, tlthrt ".ltttt4 ^' l-'le'a'i'/'cel
'i.li""'. buIrarepor'
""'' ill*i.t'it"'ii. a.ti in najorilatea cazrrrilor bunuriLe consumpti- rrrn co'\umJ'(- 'ub':'rrc ''le rl e b nu'; orr
relrrrrgiorlc 'cl( '.i ,.
,i..',i,, .' ,,.,', 'fr". rr ccl' rrccorr'ur pril'rrc
r' "nl
corr'urrrpr'hilit'tca n't ,,
"hNr
numite lructt.
n,,,,,.','i'"rti nr '( \uDrurun r'lr<r r''c 1,"';t',,t" S+S " in rlt leza I ,,frlcrrlc rel c'linri Jc(rc fn'dll'i
' 'i: 'i;;-;.,r'. !ui',lu ng\urhr'(a
nel)urc (onfunJ.LtJ ilii'lrc'r '
rt)
,,r,c rlerivi din tblosirea unui bun, fir?i a diminua sub(ania acestuia"
ohr:r"':ra "rur'"i carrd -rr afirr'' r,' ,rt. i+l (l) Teza a Il-a se dispune ci ,'ftuctele sunt: naturale'
o.,n'.," i,.", ." c''''pr'brr :'f';i::,ii5 :: il:
"fiu.
rtr[rsirirlc $i civile- Fructele civile se numesc $i vcnituri' Accst
lext
rle-tirdt salrsfrccrrr"l'.
rr<\oii de hrrna a or :i:.1:"'l I a -,,n*. de lrlrcr(: na rrrale indrr'rr i''rt >i c r ile
-', ""'.il,.""fii
:", l;,;.' rrrel<" ro"r< bunJrrle'om(''rbi'('e\'lr-'r'relcr
'",'':..'b;r. 'rrnl frcdrr'clc dir'cre )i 'tr'odircalc 'rrtti
Lrttt
"'r::;;p,;;,;. Itu.,-l.thttttl'tc
oup:,,'.''0 lo''. \u,nJ, r',in. rn \nrbir(- ,,1)iiinrl; firn intervenlia omlilui, cum ar fi acelea le cire pimanlLrl
le
l 'P "\"' (\lrrccic
.;;.;; . ", roln cqc |(\pre'ia l'tt ti; r'.r"l'r'e ,','i,'"" a" f" sine. proctuclia ;i sporul aninalelor {art 548 alir' (2)
:l 'l'e1rul'i ci'il
..,r..". .'tt"a.t bur'rri c'i' Jr" lurr'r 'le rrhr'r(;rni (:i\'.1.
:ll: ;'.',;;";.:il;:i'''Lir.,r. .i.'"p'' re- ;''Jrd' ' i':iuctete irulustriale sunt produsele directe fi pcriodice
cum ar fi
alc unlri
recoltele de
1,,',' .biinut. ca rezultat al interr'enliei omului,
lcl larL.5'18alin (3jt ci\'l
,',.,-ii,i,ri"
-',";l" .,, .r'r 'c"itur.e rc,/rrlraP li.r lirlo'ifcJ brrr lrrr (lc
,,,T::'; .-, '''" u'uo', d
,ll. " uft, ,..'or., rn rrntrtea unui dcl idn'li' p'ccs'l8 rm cn'ile'
'1,i.,.-"","n"" ']i co':n tr' "ri ird '' n {'11
i -:' "." ;; :"i ', 'l - a.,1:".f.. rrri rr' ren'<lnr 1i d I iJen'rclc
,;:: .l'l ll., "l' '; ,
' .r'.1. bunul care nu ar'c insu$irea de a da nagtere' peno
.""::.j'." ,';' ;," ":':;l:.. Este nelirre,/irr
produschri consurnarea substantei r'le
etr rAJ !r obtrlJrrdc Lc'trrtr brrrtr iLle rte'arL , LrL. 1a

, .. i ,",;,,"
'
120 I)REP'T CIVIL. PART[A GONERALA
Fructele trebuic dcosebj13 de productc.
Productele sunt fobase oblindc dinh-un bun cu consumarea sau
diminuarca substantei sale; este product, sprc cxcnplu, piatm dintr-o
carierar. nisipul dirxr o albie de riLL ori copacii unei piduri (art. 549
Cl. civ.).
Drept urnare, in nrod ascnlillitor ca fiuctele, produc&le sunt
loloase care rezulli dinlLurl all bun. Spre deosebire insi de ]iucle,
pr(Xluctclc se caracterizerzi prin aceea c?1, pcnlru n fi obljrute, tfebuie
consurnati treplat sau dintFo dat,, substanfa tnnului din care clc
reTulti. ceca cc inseamnd ca obtinerer pftxluclelor inplici cxcrciliul
alributului de dispozi(ie marcrinlJ asupra acelui bunr.
Distinctii intrc cele tlei categorii de liucle prczinli rnpoftanld
iuridici sub aspcctul moduirLi lor de dobAndire (adici de iitrarc in
patrimonnr: .fill!tu/e nttunle ti .ele industfidlc se tlohdnt{est prin
.r/lcgcrs 0rcrccpere) la dala separirii de bulul carc lc e produs [al.t.
550 nl]n. (2)), pe cAnd cele civilc se dohLinlesc;i cr .zi (prin simpla
scurgcrc a tinlpului)2, iarproduotelc sc dobdndesc prin separarea lor.
Distinctia intre fiucte. de o partc- li producte, de cealalti parte,
este importantl ir nralerie de uTrfruct $i de posesie mobiliara:
- uzufructlLarul are dreptul cloar ]a liuctc, nu $i la producte, care se
cu\'in nlLduhri proprietar (ar1. 7l 0 $i 7l I C. ci\'.);
- posesia de bunar crcdinla conduce numai la dobindirea pro-
prietilii lructelor (ar1. 9'18 Cod civilr), nu ii a producrclor.
8) Dtlpd carclulid ditxre ele. Lleosebin tutk bunuti ptu1c4).Ie li
b n|ri dcccsotii. Lsta bLir' pri cipal acel bun care foale fi lolosil
independenl dc all b!m. Flste .rdr".\.rr"rr bunul care a losl dcslinal in
mod slabil 6i exclusiv intrebuinlirii economicc a allui bun $i rdlnane
acccsoriu atat timp cal sirdslacc accasti utilizare [aft. 5'16 alin. (]) C.
ci!.]. Camcterul dc burr principal sau accesorilL rezulti nu alil dirr
I J Rcgl,ini.
$. Diecorescu, P. v.sile$u, rp .i/.. 201.1, p'l 19.
: Pol,irit
an. ssl] alir. (ll C. ci\,. .,Drcplol dc pn) cLaLc asur.r nrttelor civilc
sc dobardeste zl cu zi".
r Porriril r.r. r):rt C..i!.:,.(1)ljosesorulde budi cdirli dobanderrc d.eptuldc
frcfrio(n(e asupr. Jiuctelor bnnufui |nscdlt. (:) l'osesdNl lrebuie si ue de
buni oldinti ltr dala perceFLii luclelor. Frud.lc ci!iLc pcrcqrut. lnLicital rc!in
poscnnuh,ih Di,$rra h c.F buna si crcdinli sc mcnLirc La data scidei'lei aceslor""
li, t l)ortu/ iur id i c ci t il t21
rrrLr;irile fizice ale bunuhi, cAt rnai alcs din voirta omului, intrucAl
irLrrnri proprietarul acelor bunuri poate stabili destinalia comuni a
,,.stora lart. 546 alin. (2) C. cjv.l.
De relinul ci, sepanre temporari a urrui bun accesoriu de bunul
t, ircipal nu ii inldturi aceasri calitate [arr. 546 alh. (j) C. civ.]. Dc
r,rmenea, prin translonnarea unui bun principal fillr-Lrn brn accesoriu
rr foate incilca dreprul unui tcit cu privire la accsra [ad. 546 rlin. (6)
'l\]
Din aceasti a doua categorie fac parte curcaua penlru oeas. cutia
tirlnr vioarA, chcia pentru lacit, lopetile de la barci etc.
Accasti clasificare prezillt,i impodanti juridici pentru ci soarta
l,L rLrlrri accesoriu este dcterminati de soarla bunului principal
t,, k!(r-ium sequitut ptitl.ipdle)1, astfcl: vioara in mport cu arcuful
Ir cutia. telcvizorul in rapod cu anrena [art. 546 a]in. (3) C. civ.l.
9) b de peft:epere, diltingen inh.a bunutib orpo
Dupd totlul
t th ti b ntile incorporale. Esre cotpotul acet bun care arc o
, \ stcntn makrialA, fiind utor pcrceptibil simturitor omutui.
LsIe in.arpotalii valoarea econornic?i ce arc o existcnla ideati,
i,rlrrcti, plrlind fi perceputi cu .,ochii lniDtii!.,. Drepturilc palrimo
l. lc sunt asemenea bunuri. Face exceplie drepllll de proprietate care
rrr conccp(ia Codului civil qi in vor.birea obi$nuitA sc contindi cu
l,Lr Irl ca|e lonreazh obiectul siu (fiind incorporal, marerializar
in
,I|r obiectul asupra cir'uia il poarri). inhucar el conf'eri lirularului
, , lr nrai intinse prerogative posibile asupra unui
lucm Qlrrq lirrrrm 5i
in lileratura dc specialitete, pe Ienge dreplurite reatc, altete dccitt
,lr( tlul de proprietatc, se distilrg trei catcgorii dc bunuri incorporalc,
r.liirl: a) proprietelile incoporalc; b) ritturile de valoare; c) crcantete.
I'rjnr.i categorie includc bunuri a ciror eristenti dcpinde dc activi_
Lrleir !i de puterea creatoare a onnllui, fie di r-o actilitate i curs (de
, rLrllplu, fbndul de comcr(), fie dinrr-o acli\,itate trccuri
$i lnareria-
l/. lii r'D creatii spiritualc (drepturilc de proprietare industriaii- dreptu,
Fotdvn.i{ 546 alin. (:l) C. ci!...D.ca r! se Drcyede etrtcl. bunut acccso.,,
' r'.i ,i. 'r.roi.. .l',n. -,,,t.. ,", t.,,,,d..r ,r
,, \ ro r bunului p.ifcipal". '.".
 123

DREPT CTVIL. PART!]A

GENf,RAI'A
122 v
u,r \ttttt 'att ntt 't!p'^' t'I,ntuti'1i '\e't'ti';t
'tl;t'
tnt L)ttTn
*rrrLr.ilc|r n cp c" 'e\e rcc':l' ),, i,,,', a ",, t' !''." *' i'. ::,",' !^"'.::^:-;, ll
*T:'t::ifi i:l;;i'::
",.'e 'i\alorilc
ire ,,
'1,,::i*'[:ii:,:;l"f:l:
Innb:lrJ_< lilcl ur'le o ,_
i
."''J .i"a,',,
,'.1''!i.,'ii,li' i"' [h ]:lllJi
",,i.1
, ^,. de
f,.,conisia
^-.i-,a " ^,"i'. " - '""
irir*i a" *"ait incadrate remiterea ullel stllni
ilil':Ti:TJ'1rffi;.'." "l'J rn xce r'lr (r'cgo'ie xn 'lrl ar drn
L i--.rrti a\dnd ca oblect

l;; Ji;,;, ;; ;,r prd,e,re de fL: il:

N l.,r'1alt J Vclurrr^r \lohrl:drc e cclcle dc
;ll;i, li#]:::;;]l;; I ;;] :i
)nne nri\;ltLl D JIJ Je c rplr'llr' J'li ul.r 'l silrtd I hunUlilor debitor!ltrr
sau
,..-rrrtarca ',.';;;;;"'." hururiro" re'peirr\( crcdiror'rr i1i ra inJc'r"''
r" uro'r >i rcc'I rr rrin'e:r dc d rr<ir cJI'gonc
l;:1 i:";t":;";;l de '"('rn!;'
I ;;:"Jl
: :l:":". ;. ; i;,;;.;; -o:,u'r' roa,c hunu,i'|c cicr,iro,,,ru, ror 'o"m.
ohrccr al
..
"' il.
',i1".""'"*
J rani
'lcrrurile in Jc ",, dufn cum currr ca r nu {rpl'sc urrn;rrr'r 'r
.'r'll'*. r nrrr"rrlor c'tc r'-poa"nli i'ridic 'e<a ,,,1.'1'1'" ''i1,.
f< dc o nadc
^,-r,,, .ii:t" permr tlJ'ir dxroriilor' \'m deo*bi
ptit'qtintauai.* ',"''rrii c''|nr cu'ccprrr'rc (rc :r
proprietalii rnobiljare ca efect al , ;;;,,;,;: .., ;;. .'icr;\' accre bull'[rri''r'rc
posesiei de
x debilorurL'r' irrpc Jcnl"'
doar renlr'' rnol';lele
n *".ri"i, p't irri r c:r t !art' operefl/- ' '-"^hier,rr unna'irri 'r c\ccuLJrrr 'rrrlc n rri-
".
lol1)urrlc polr'i\ it rrt 'r{0 CL'd
!r\ rl : i,l,;:ff;;).;;::.'=;,',r',.*.'''ercr'Lrr'ircnLpor crr'rl:(dr<
,. r'adrl;e iar<
l';. '. ii'; ..; darorii a 'lchrrorrrlui \'er:ra
- .1,'l) ndrrea prirprrcrrlrr '1rr" 'rn I'rJ 'fcmrrercl ';* drefrtrr proc<'rrar!i\rr' aici 'rccr'/i- ''
'|rnri rcgrrla
.,.':";";l; ;'r';. ;i,rrrurnc iorporare iar nrr 'i n'oru"rJrc: /'/
l';:,'"; ";;;;";,i;; rr br"ruriror 'reD'rorurrrr' rdr
"''' ",'',.,,'i.l
L. \alo'rrc 'rrc:e lri n'rrrrr d lcrir' drrp; 'Lrr.t'I :;'.1'.,,';il :;;:;;;'-,'r
':,;,,:,;;';,;; 'tsizabii 'rnn;norrr
r

rfl in'e'iLrncr orr /d'r' /i' rprin grr

,, de rege h n,,rirc 't'rr ''"rrzrbi'<
rr<\i^,,c
,,,-,"1,"ri"rr,a'1rr"'i'r'arr;ar'
i"t inr'r'ra'rorral pn'c' duDa drqrrnc-
1il 'lt drept
""4"'" ". rr,'ii.t,"* "r"l\ ll-d r ( odului ci\:1
ri,cu1mnribile)
i]i..,p'i"." "
Sec[iunea a V-a
G'netut't 1'o1' ele Ed All Bcck Bucu* n'
, arrur,t ,t*'t lzuourele r(lportului iuridic ciuil
concret
^*r,
too o^,:",.' m a' nD c; ou
.i. J, ( u'r-' 1r' ttr d.r
drp"-J' "pri
;.,.o" '.: '.'" n"'ud'oF"a:r' $1. Notiuni generale
'-
"'n'^",.0' r'dr',' e Dr'o"r'rrrree irlr'rr.'
e p !r'i'urro o t t chrphtlia dinbe norma luridlcd' rot'ort ul ittidic
-r', '"' con*ct si
"ll ;
. -.11, , i",.,"'"e r',"e --:!::rne :'r' ijl lr;;"
;;;;;;:;;;;,, '"Port' iuridi(
(on$el
ciDit
'""",:;;#1..,':.lf ': il;: itoio*t ,opo'tului iuridlc ciall
;;;,-
';"":::';;"'
? " n,'; o,",,,r:, il;;:;," ( ind an definrr r:p'rn'rl lrrn'1'' ci\rl rnr a--r'r cr d(c'r" c'li
.:"j,i
'-
'n.
"s " '
,. rr J'n I ed'" nr '
-',:.',: '"'' *"";:;;, ,,, ."D(r,u,Je,ro_
,j
",.,. r':" , l,' "^, p,,, i,' -,
:'"#" | ;;,,;i,,, ) r,, ; " ;l:, j::ill;;:. j;
o,.,,.-. ,,^.u
^,d,io, "'t'' I ".1',",,:;: ;,.;,,, ..".,,.,;* de drefl cr\il
Nonrra luLrdrcr regk in crre
::::t:,:,.,:::".:: :: i ;:::l:i, Ll,l:, 1 ::;I ;r,r,",d. "."'..,- ',,Ln,r
lil:" ;;';; ;;:,'"cte 'r qahirc'rc rror' ;oo'er;c 'ondiriirc
c* rrc
;.";"" ar pin mDL e io'e'od Irer'
'ri' "".
;:i;;;."';'; :;^i.;lcre dc drcnr 'rr"'rurr 'uriJicc
::"::',
".",","
,,:'r' |f ''ir :: l:; t, .i.r" ; i:r;,; l,r'''
;'
:lri'',,'"1:it t E LuFn, I sabiiu Pop'
l-'' ;''
2011, p.85_86i
L A sc vcdea !i G Borci,
'P 'ir''
;3";ti,:-:.1 :lr ;"';:;' ." ; ; il',1 .::: ,
'/,
.r.,1006. P l65
1 1\o r
,;".::.;, ; "'.','",',
 ti, tt)ottul iut idic citil 125
121 I)RIlPT CIVIL. PAI{TI]A CENIIRAL;'
sort neoesare doud in lcgituri cu noliunca de ,,izvor al raportului juridic civil con-
Penfu exislcntr mpotuluijuridic civil abstruci , r11 . sunt necesare dou, prcciziri:
fi ficuli este unnitoarea:
o primi precizare care se irnpune a
"' ,,,'.,i ,".,', ub:{cr('or {1, tl epr cir'' p<r o'nc fizirt r'Pei- , , lirpl social, pdn el inslrfi, nu estc producitor de clccte juridice
.., "'i"""". ''t". .,-( 'e s JD le;r( er:rrr 'n' i:rla rL;^r"<'rt rtrd< l'( lru a producc asemenea clecte, este neccsar ca legea civili si-i
rornro ilc drcft ci! il:
" i"-'",:'i,lura'.,, \ilncrrcreglcrnJnr<a/J (lar''("r1i' :\! irribuic, sA-i conlerc valoare de faptiuridic;
c \il 'on.'rel c'l( o ahi precizare esle in sensul ci taptul juridic. fiir1d izvor rl
l:,l|', .t.. ':r i ' r. :r tr"r' rrlfo r lurid'c
r.rc r,i. D{ arrPr '.lr 'lo'rJ 1r'_ 'c ' rrbi<' etr " 'ror'nr rurrirr(a lbrluluijuridic civil conorcl, este prin aceista, Si iTvor ai drcpturilor
le5" tr'etc"
.i.it, '' i'*,..'*' In. rrnrr\"ur'irr' de c'rc rru nir'lragl irrrid ce' r riblisatiilor care inlri in conlinlltul raponului juridic civil conctct
, .,,.i'r' rrporr iu|i' c Acire rrnl'r'ir":rr' tr' ,,,t)cctiv.
"r, riu-di errlion'ret
''' izr..'r. rl. i'po'r'rl'raporrul i'rr r'ric t r rl ac'rrdrl rrrr'( Ndle dl_'rge
...,'L in slirqir. nai precizim ci rllr trebuie confundate izwdrele dreP
tri urrn",c..rc'a t,lIi tiril cr izrt)dtele raportnluii ridic d|il .anctet
r" "'"1 ir..ll. c ''i "'r"c JJ'irr lj irr rn 'r'(rria Lntrr
lJlr
intr-adcvir, pe cind izvoarele dreptului civil sunt actele nonnative
"i
,.cncrar.,r de r:aportuLi lLLrrdice toncl ete
t''r."r r"Frlt'l i'rrid c 1 , t i. Ordonanle ale Guvenr lui, Hotirilri ale Guvernului crc ) izvoa-

- "."i'' ., o'in';\rrlirex'rnor liDreJ'rrJi'e rllcl rrlc:r1 rJporur ,.1.rrpofului juridic civil concret constau in liptele juridicc circ alr
dbirrilcl .e lrdr'\lorn; rn rJporl irrridi' .fr''re , rr lrrcmisi izvoaele dreptului civil.
dc mpodituidic
i'ilf ;'li """.r"t.. "a
incaclra intr-un amunit "tip" in consecinti, nu lrebuie confundat iTvorul reportului juridic ciril
''""iL,." (legca), raponul juridic civil abslract' raponul Li icrct cu Premlsa lui.
"..tt",".iai"a mporturui jutidic civir
;i riuo,:"r'ir"p''r i'iiaio
'','l:':t";;.;;:;J
'colcret eristiur rnitoarea corelalie: 12. Clasificarea izvoarelor rapofiurilor juridice concrele
2l rrorrr.r irrrrJic:r c'\:la (\l< l\r(lnr\a rc e'drar'rr' si ubl ga"'ric
,""';"..;j; ;.,;; ;;'t '''' ''opun 1u'ai. . rr i' rbrr' cr' rrur r'r'iJic 2.1. Criturti de clasificare
ii' lt ."r'. '... ,r. n, il ruporrul"r l'rrJic ' i\ rl 'on 'e: rilj"n r'|ri ;u-rJic I'rincipalele criterii de clasificare a imprejuririlor circ au valorre|
r,, r"roiut uridrr c'ril ab'rrr' t\'e I'r'rrur'
.r''l ..;';"'. *r'',r * JreJnd LIr' rn.e rr rlcrdrr it'tt 'rt'
'"
, , lhple juridic,3. izvoare alc raponului juridic civil concrct, sunt

"anlnnil,,tip"
" dc rapod irridic civil abstracr;
j'uridic cn'il concret particularizeazd rapotul iuridic A. dupi legntura lor clr voinla ulnani, izvoarele rapoiLrrilorjuri-
"i'i"i,"""r
civilabsimct; I ,.
civile concrctc se impart'in:
"";;i;;;il ruporrl ui iuridio ciril concrtt gcnercazi o situalie
acliuni omenelti, ce depind de voinla omului;
aii.".i""il. *'crett't, inte anuurite sLrbiecte de drept ci\il'
i*l.riJa l'aplc naturale (nunrilc ti evenimenle), care sunt indepcndente de
,,, rta omului.
1.2. Definilia izaotuldi tdportului iutidic ciail cotlcret ll. dupi sfera lor, distingem intre thpt juridic in nrleles larg (/.//{,
' /r,r/) ti lapt
juridic nl inleles restrars (.\t l.lo .ter.r?r)
inlelegerr aoclc
PIin ,,izlor al uportului iuridic civiL concref
r ;:,; '" ,'' r'"rr re 'ar( nunrrir 'rlidrcr cril- lcrg"
'," rn*l
. Lr-rer. rl.r-e.r o'i nrnLer<arf'ofJnlclderrf.r' n
"'"."'.
 121
ttte.ttuljuridic cbil
DREPr crvtL. PA RIq!9!1I31!j
126 I).**tn,no"noacilateaciviLd'in^celed"$,:l:'it:.ill#
actc iuridice ori rapte
2.2. Analiza cdtegotiilot
de izoosrc ,;li'.."ffi"1;Jl ?;:ffi"'i" ""'t" Lrc
Lrridiie (Lrmane ori naturalc):
croar ir marcria act€ior iLrridicc' dar
!,u,,i w',,\,,,, t,']dp'] aa':'I!t',"' :-'liii:"'',',,,,,,,.
, iT $ilU:.::i::i"ffi:neazi
r"p'::.:::'.i.,. -.r,.".",'',,,;.,,.
p'"*.'" .siin cea a lapteloriuridice;
Li r., rr''i'. '""cno' ':'''dJ:d:1:::u::.'i';l'
rn'rr'" i,
rrrr
.;';:!J,i: ; i-J];;rinria J\rincri\i J lr Lr:rr ire ;r' "cr ci
.J\d, ,re.,' .,r r"" :,i'; :;
:{i:: ".",., ,.,...ei,rcer,u,ul .arr
,r\,, :ur,t Jelc,.1 uie.,,.,t
lrrg
l;, ]; ': i:;L T.';;:": ,:.:i:lil-J.,i;r i;,;1fi:::l Iri" tupi ruridic 'n inrcle' li'':.;.i. i. o ,,,".t..* .'*"
,,r,ire or,,ene.ri i,,i'r.',1 .J 'r,
,,11
i'j ji:; " lili.; i,,i," ,,.,.,". rl
i:Jti::il .:'i.:'1,ll,lr :'J:l:i1':I.::rit i,'lUl ;*,..
.''r""'
',,,
:
rce. car
l'li!;
fi
';;,1, c\urimtnt(lc (lxptele nalum ^:..;
;''.:r,"ni*rr ier d' i/\or lr ruf..nrrrui r'rridi.
.''\r'

:i ;:l::1';li'lll;., ::::1''"r'"i' "' " ''

l'1,: :";l:'"" ;i'1
r',"- i, r'ti. . :ill;i. .il.,;:l:;:ll:
'up, tldn elr""'"r:.'"":;l','
r;1,1
.r.r11Jnl;eo'inegrrie",:r'rdrnrlrrroerrrd.,fi.r:r.rfe.r,c.;.r',1,.r(Je nr' rdhl cal sr Jcllur
I ., r"r,J,l lu, ,.,,u,.i,<
u,nc,,s1
l.,,l"; u,..;.,.,," ..,,",., \-rr,n(nl(l(
qnrer. ,,, fu,r!i ,.,1 ]':;. , r''"'1,,.c c j"u'li'c cr(cr( ' rc 'c pr'Jttc tntttlt t'r
,n,,,.1i,..in,,,ii
r n'r'ide
Ii l-liliii",i... i-
",', .',,
a pro'ruc(.s::J,:.;,,..,. :u.iJ,Jc."
"''
i.,"" r.r'' n",'" (/,,'i ci di' "i l"llil:.1]]ijl'j,i]';l::l''
,cc:rrcdpr\.,.rr(r 'r. -JrJa
r.1u ri .ar-r;rtc cu r'11(nr'd
oc ir
l'1,0n.,r,,. \.J5rc t.criuni .e ,,,..rr.,irrr. r'rclea-n,..ll'*'i'"".,"i'.:,;;",,i ,,,p,.ri,,1".,a,..,"
le('retic $l l)mctlc al cla!
,,c :,t' mor;rl',r
;u:l[:: :]ll,l:i: : J[,:'"'.",' ",",. ",''
lnleLes0l
',rr'n'..
'' ""' i' " ' ' ' " " ':'il::,
1"
nrr!1lcsL JCrs lur rur!! !i I - .'.,,
'r, itrridrce
o.,.r,,,nr.c "e "'.rrr. ..','"''.li''l
\r/ iL7" rc,?\it nol
i'" .-ct".e rrc.re;u.:J,.c. dr,'
',1, rrsula, trpttle "'J'i:'":'ll;::i:lli:.
rrnr JLrptFc 'nJr
l[ l. ,i,i,,.,",. i.'c;c. p..dtJ:,.rcle ruirdi(c
.". .,"iil. J,ll,,.ll li:: I ]:11"i:
iJ"; ;"'nu' ,' ''r'" 'u'r'r'" , ,,,'llitrr resr rctir t d<
prohatrune

Nnnr'e d< r*'

''u l"';il:l'" ri ir'|r'I irrrrr
.
',"0r ", 'u''I '-'[r "u lc rr(
,,.'i n: l;Jilc, rdr'J ';\'rrt'lr cu ri'pe'l:1ri' 'l;'pr/rrirlor
r.nur luJr., DrerdUrl: . ,.;,.",s, pr<,.tlcr,rur lrsrl.
'- -r.rre"
re\..
,'.1i.,n, ihcrle, cdr(5 s'! r:rte
cu rr
rli.i'" Jdu/drnrrt ac n-'et o1' '' 1,,", :r\ Jli ;nrf r{uriri . ( qe
'e\ .'d'nc
2r lr.rDt!.le natur ali (c\cnrrnenlercr.\
',,".i1
"'i.r"'J.,''"'''"t :'",1'ri.i:.,1:.ar: I:*i:: :i i'
d{ taporlurr JUaor
;:#::
l'r,fi l.r"i rudcrtl
""' :;JJl;';l:,lX'', JpJ'r''iia 1"'I''I'rhc'r'rc'h(r\rri\ I

orr'rir:' ur"' bttn't

ir\<d 'r clcfl ll'ir("
''_'. 'ttt't t"'" poa'(
..,.". :i: l; ;;:;;;;;i" "
u. q
r dc('rt ::":l:;, ;
l'ji.llllil' l, . .. "* .
lmporrdl'rr ;'rr:'l;c; ""i11.i. ",.'."'n'.',,.
t"]'i.:i,]t,".i,,,, '
ir.'. 11 . cr'u' r onre"'-';
'l
drrrtLc crrc t
Fsri \ub nrcr nrulte 0snccr(