Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Drept Roman Breviar

    Încărcat de

    Darky Delya
    62 vizualizări108 pagini
    curs drept roman

    Titlu original

    DREPT ROMAN BREVIAR

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    curs drept roman

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    62 vizualizări108 pagini

    Drept Roman Breviar

    Încărcat de

    Darky Delya
    curs drept roman

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 108
    UNIVERSITATEA SPIRU HARET Const: fon Octavian PENDA FACULTATEA DE DREPT Dr. STEFAN COCOS DREPT ROMAN BREVIAR HRLCTECA uvensTARA spray HARE © Editura Fundatiei Romdnia de Mine, 2000 EDITURA FUNDATIE! ROMANIA DE MAINE ISBN973-582-287-3 Bucuresti, 2000 BIBLIOTECA Wein 0 NOTIUNI INTRODUCTIVE |. CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI ROMAN 1. Defintia drepeutat roman rep ngensul genera oda technical cont, constinie ansamblul normelor condi obligate des insite on Sancionts de fire sat, care reglementerzd raporurile dite memtri une] ‘oletivtt. Aplicind acess defntie dep roman se poate pune hel cuprine oalitatea nomalor de conduit institute i canna etal roman, ce constitute un sistem extrem de vst compen or ‘nat din numerose ramur i insures fat nt proces Continge de wansormare pt ineroondiioare “Accastl definiie dat drepulu) roman corespunde concepici acti, moder despre dep, cae este fundamental diel de eo a Juror roman Conor ee craton donde Principe eigoase fs, cle morale honest cee de rep cre fareflectat in definiile date dreprtut In mod constant, AStTel, jrsconsutl Ulpian defnet stl Greptul: rs praceeta su hace honest vver, alierum non ledere uum culquc bere, och snipe de dep sunt rn mod ones mu satin penne! Mia Tice cova co ee cuvine™ ‘Atri in mod nest 2m vltima pe niment constitu princi de mal de et it a cv eet icp de ep Sz observ dei oasocere in acelgitimpo cone Inte princpit Be ac proce che care oentat evolu ulteioard a sstemull de dep: eels dea transfer ct mal multe regu sociale din sfera moral nora drei! pent pate asfel sanctioned cesta din rma. alia definite care wine cele firmate anterior este cea dat de jursconsultel Cea, carespne: are rs nt et equ adie repa este ara binl 9 ech Principal bincla consttue elemental moral al defini care ste altura eu de rept, acquit, ceare omultuaine de sens 9 Mole. Ones, Dp rman, Bae 1995, pa. bea defint procs Aste, Cicero confunda near eae oe, eu ivorul fut us evil, dar tou wo din. Seguizas eu ius civil, ‘ivisunile deep . ardor at consider de jurgti romani caun opal dept » trace eS ere cus eeriatea Eon lapel eee re tag tp nie veoeoe eit senate cam ur sige eager be Sc eet oe sce a Seton tn eden he ters get co Fee ie se peleiarcraninsit Srecifatanieabee Spence sScoelamndt eee it gel des Cc needed sc ee 2 Ea abilosin,exiptea, hindus ee cae, Jipsindu- ie genialitates juridicd, au dispdrut fra a lise urme in Rit mani 2. Obiectal dreptalui roman ur defecate preety cli itor ape ane aS Gove inueg malaga oN du po a ‘saris de nore de cond ti cance talon om ipa conforma cnet a prin at jursconst pia ea nn ate re deal bbe ep pra: ep pub ern een ge onanizwen tu ona, ep PNA, ical areal =u pclae dincele sat de jursconsstl pian a Sees ment a pote eel palin eects 2k depp Sepa pat one ment 9 proj interes pecs parse TGTomlec, Det priv oman, Bue 1973, pb cea Pe ts qué che oem, Amster 1972 2 Cte, Op DRE “Tots in reat, ati drepeupubli, ct cel privat prog In cele din uot acai categorie social pivilegiats fe neat de ondiciton polite a sci omnes incaltae de stp desl. Difeetsle dire normel cept public pe de o parte, i ele ale copii privat edo la, a daterminat a ranul le dees hin eos priveye piste demodiiarea acest, Normele reps public hu patenu fi modtiate de elt particular ius public Pri pact mar! oy pot, ake ote Schima pin coavn inches nepal. Acestea sempuneat tr i pen shina tna ‘None drt privat die ss pfioe postin dea abate de lnscestecu conn stn se fealee prince fundamentle de dep. “Brinda vedere modell tai intuplor de deep privat de ‘tre jriaconsultal Gaus, pe de o prt, ustinin, pe deal fn “nape lon, va proceda in cra Ge fa a oahordare sinilch, insi cv unele modifies to ceca ce piveteaciunea in juste. dup umn umesz: se incepe ce prezenares unor no’ intoductve fn Stud drepttl oman, pols rece la rare avoarelor dept Toma, Di cneet esate expr omarion dn time vrome, respect faptl 3 dreptel roman a evoluat pe cale ‘rocedual aun drept aero. se va tata in contnuare procera hla inaintesInstituplordreptul privat roman aga cum fam ‘bignult de Fnttuteleprseconslilo. Ts continuare inst se va respestaordinen tate din Insti, stor pcan a i pa ial de dep elee ‘or trata bunurile,poresia,proritata i drepurilefealeasipes Baer alia mes ae ™ Mai depart se vor trata alte nati importante ae dep o rman, respect sucesionile, obliga! zvoucle obliga 3, Insemndtates dreptulai roman rept roman prezintl 0 deosebith insemnitate deoarece el consttue fundamental pe care s- cladit sistem juridi. Cu toate cf ‘repal roman nu mai este in igoare,nojiuil principle sale cae s-au [erpetuat de peste doud en de ani pnd astzi sunt perfect plicable Desi el mua rims n simplu document arheologic, ay cum este cazul allo legislapit din antchitae, cia tito vail propre, a dept sub opin B.2,1,38 aspectal forme! sletimiele soci care La generat si exert 0 infos hotdionre supra rept mal ‘Sin rep toman press o nsernate motive ide suite rer legate dcaltr genet rich de tora rept $i de roll did po cared jos pregaies color ee vor event ‘rg Cdk grees e at dovada mest orn piv sei jor oman gsumanfeat gonaittesincoea ce piveg minutes Tatlonamentulut judi, elaborates conceptelon, prneipilor st onion jie Despre serntate repli roman e poate ori e nefirgn sens general dar de asomenes ca as pena nsens concede SS ctr ks in ie pat Drop rman resin det interes pens umatearle considers creat alabeal drops pntran iba urge eu autor clu putt expr dle judiee crude ia practi, sddemiza derralies pind jue, free ot nine juice stale au apart area Tor aja cadral Su, caractneandse pin rete carat ges Set * sonibut i formarea pesnepn juice prim sdagit ot tmaximeeelebetrasmie lun medeme Cancer acest pact vert mare nema, deoarece, pe deo part, cle conse fepulie fundamental ale repair romany ir pe deat, at a ‘olupoarea ane probleme jie paces De Area poneint Gum sun ex al siete ai corespondene! frelon conformite {Scare un at ju nce rari ora ost dest ‘ect acre for, nin see tver, determin formate une educa juidize att pent omul de altro pen peas ces orneaz ise pareeioneaz In sting dpa *Gervot simp jure practic penn Xe insu format pe bar de pte 9 ne dk ate poise de ae 9 lege ma A caborte x nono fre. Ast, exer este cel al Dgertelor, nada principale err ale poet is Sstinan care conte de ap vast vlog wet Ose dh invijarea dept prin intermedia spojelot se bucud de o ene Szondnt, Pin tox abpe dep roman dobindete tn care veut i fo 1b influenta dreptule “pl romnesc a forma a evlut sb ine eet rel momente principle tenniiative, respec povoada FE Malas, Ds ramon, Universit Cent D, Cnet, Bucwep 198 E Molt 8 asec Dep roman, Bate 1980p 2 de zlinisiea poporului roman gi de formare a dreptluiobignuielne pe un fond juridie de drept roman; prioada drepului juridic seri, cénd ‘nluenjadreptului roman s-a excreitat prin ilierdbizantng fo eale dis uma peroadaclaborii opore logslative din mpul lui Alexandra Tosn Cuza, cand au fost preluateo serie de categon si prineipit ale repli roman casi" 4, Divitunile dreptulal roman Dup cum rezuti din textul lui Ulpian citataneroe,drepalvo- ‘man se divide in dou par importante: drptul publi i drepl privet reptul public este acel ansamblu de norme juridice care reglementeazt organizarea statului, pe de o pare, iar pe de alt, ‘oplementeatrelaile dintre stati pemoanele particular, Dreptul privat este acel ansamblu de norme juridice care replementeazArelaile inte persoanele particulare. La ripdul sau, repo pia se subi ne pt as vie as gent us ‘us cvile este ansamblul de norme juridice ce reglementea28| relaile numal dint cetieni. Dec, este dreptul propel al ela hitas, aplieabil numsi cetfenilor romani = civer. El este un drept Strict, igus i conservator pent ck suinortaschimb cu recerea Timpului. Totodat, este un drept formalist in sensul ef actelejuridice pecare le prevede pentu afi folositetrebuie st indeplineased anumite forme sine qua non. Tus gentum este ansamibll de nome juridice cre roglementezs, ‘pede parte, real dint cetifen i stn iar pe dealt parte relaile Aine sani Principle ui us gens seaplicn indeosei in domenial ele neavnd influena prea mare asp organiza familish Fomane or asupra statutuli persoanelor “us naturae sat tus naturale este acela pe care toate fingle viequtoare au deprins de la natu, cdci acest drept nu este specific ‘numa neamului omenese, cl este comun tuluror animator care sense pesca, in mare, precum pasarlor De aii decurg uniuneabarbatlu cu femeia, pe care noi onumim cisitore, amiss copilor$educatia lor In ape vedom csi animalele, chiar cele slbatce, sunt socoite & ‘cunoagte acest dep”. 1 rrr din Anda Ugur, vo 1915, pg 1430, Sutra pe Dirt Jursconuliin dep cla, ind infu de Mls preach, scone re nail adie semper neu ct oman jie ntotdaunaecitabl ban. Toa seca unl ast de Greta Inara el sclvagsteromane'= © alt accepione shi us marae ea aces lat de nomele eseglntt rie smu vitae In vita aco ul anal ee defini ea cel drept care ente respec dcop inteatepoposel, ind stabi de divi cares menine vee imoab I PERIODIZAREA ISTORICA A STATULUL SLEFOCILE DREPTULUL ROMAN 1. Perionda prestatala up tai, si conform cercetioristorie, Roma a fest fonda ap 74a 83 Lend cece on egos Romals $i Remus Lisi deopae legenda boring in put de vedere itorc scat proud, bu spas ck Rommel cep te ‘stor soc ce se bucra deo aerate dn cle ma favre feral a fspropers min on even Populi Rome: cu otc rn moa alc, ave tn ¢ set cmogen. rst ine rbu pine Una oh tan, num anes sez pecolne ali aut sain, nan Tie, agente colina Eun, cel del len euss nt Lace jee reclus “Aces popula cteogen ra polrzt in dot mari catgori seiner ai i ire patcien i plbel 4 exisat o pth permanent peru -cuceriren de drepturi politice de catre cei din a * ‘Orgariarea primivd a Romei ca gi cetae 4 realicat prin fuxiunea ely wel ub Scare vind tent de suhde mest, © amath pes deo mie de sament gl ocataleric eo sald 86 fument. Aufl), conducerea sci ers etre de ei parisien, {er hotitie eau adopt de ee adsoaren poprul hapa ts tin cub ‘Orgncle presale ce reali aceaitconducere eau: coma carat xe pr oan lees a wen aes rach na ean organ in gf ap reel rex ales Ge coma “Extacu subs mitre relgoasejadecstoreg lina; ni Sonar re forma, nwa futon sonatlor sort tu, din 300 demon confi slegte rege hort adonii curiae 2. Intemelereastatulul roman ela frit eof VI Ten nama reformed complex a li Servis Tlus fot Intel sal roman ex dG erganzare polle, Ela apa Tentorul Rome, ex excep Captus ‘Kent npr buss ei mani Suburana, Equa, Cota Patan ica cetjan ea obliga aso dclratic in evita avert sale. Incest se organiza in cc nce ant ees Dinpunet de vet anc lia penises moc, du spn der mite hss {teaga poplatiin cents eprint pe las, dup aver pe cre hen fiague cetdiean. O conturie cuprindea In jur de 0 sutt se canen: rin imparieacntrilor pease funeie de avere uns a supvimaen dene te patil plebel, Asst au fox insure denet ei magi in afta claseor dar venus ita minima consis 0 conte Pest pit impozielr se fa in consieare ‘Plafonl minim de 1500 dea . ‘Deck refra la Seve Tus aavaton cater complex insens a fost tar franciar copamick soi, n ulin ‘Sa pole, Popul naz pe cae omar exert dpa dE vor cea on tn cepa Ips. Won nl coma de vale, opel centre dro ln ep rang. Stl oman acunosrt a le pea de deta input de vedere al fomelor sal de organi Ma fat, acesta a creat in ‘out ag cuprne ela miocl sell VT en. ping nan Be ten oda lugar uli rge peer la epublich. eriada republics drat dela SO fe pink nul 27 Len, dnd ipa August fondat monarhia Peale mona sae imperil a evlut in. dood cape, respi Prnepal= tne an 27 Len. #264 en gi Domina ~ Inuan 284 on 91565 ca ‘In continuare vom abordapriodizareaistrilastatluiroman in condina prezenat 3. Perionda regalitiit Prin forma Servis Tals, isin dine patie plebel fot destin doa apretcc nrealite se geea apart intro poze nferioat fas de patie De acea,upta lr penta Arepu polce comin In acta periad Altar de pace i plebe, cre era amen ibe, tot acum spars slivi domestic casera tt ca nemba famii. Tous chiar selva incepe tpi st capete o poner ma mare, ita conomict a Rome! se baz nek pe mune camenior bed eee ce privet ogarizaea satu, o dato Ineneeea sa, a fost prelate ergancle de condacees soi ronanc dn peronds Presta respectiv re = eget, senatul i conia central eee Prin refoaa is Ser Tullis ‘er regeecte scum tn adevirat yf dest conductor pote care dine prevogatvete supe anise igi arate, din sep echo nan natal transforma 9 el nian organism politi ou seen atribufii ca in perioada prestatalé, m = omit centri aea prerogative legislative n principal, dar si slectvegjudectores™ ‘Comba cua ava prerogative ce se ext nv publicd si rivet dar otdat in en religions 4. Perioada republic Iam 09 en ids alot ni ot ool Site mt tn Serhan a Ercan pL antenatal lec nc a a et tpt petendpmen nage ee fons apr tire a ens Urea a ceo eres ‘sit yaaa ee se wag ain cane concentreazd un nomic tt mai mare de sla, pe a cdror muned incepe she bazeve intreaga produc Ge banun a scitii Th acest context, oa social se cracerizeaz prin conuntarea contaditore inte paticen i plebel, afi inreamut de confi Aliseriminator impuse celor dia uma in punt de vedere ait poe, ct economic. (Char dackplebelian resis objndeiteva cuerit nlp ca, de exempl, ascestl la comitia centuriata in eelelalie domenit Fespectv eel administra, rligioe gi jursdifinel eontinuau 50 fie excl, De asemenea, hoger publicus era exploaat n exclusiva ot ‘cca ptiieni. Acestecauze ex determina a, dup up de secole, ‘plbel sh objnd anumitereforme ca de pil, aa failor Grace sab {Legea color XI Table il republic, end denvaltarea economicd capt un nt pans atune,societatearomend teee prin mutait profunde care determing restructurarea categorilor sociale, iar {istinetia Dinecunoseuta Ine patricien si plebel Incepe si se ‘stompece, Aste aper no catego derivate din parcien or plebei, respect eavalerits nil ‘Cavaleri eau co imbogiti in urma comeralui cusclavi, celui ‘martin 2 aendirimpontlor a uk ager publica, a arcade minelor ‘Saul i aproviziondrilor militar. Fs aveau arumaite sermne distinc tive, respect drepal dea pura un nel deur ides avealocur ezervate Tateatra Nobili erau cei care definuserd o magistraturd curulé or descendent lor. Nobilimea era formats gi din familit de plebei care sv sans nobili prin feptl dept unei magistraturi cule. Alte ‘ategori sociale in sceasth perioadd rau formate din proletari si solv “Termenul de prolear aare de impuria nibs latin, Legea cefor ab con it confor wail repel Servis Tus ‘xclasese pe prolearde Ia servcil publi militar. Proletar ea om ‘Shr eare nu aves Jeet copii = profes. La sfrsitl republic dept ‘consecin a Tepitgrinlor, promis de Caius Grachus, lege prin eare Sul era obliga 8 procure in condi ietine gr pent sac, poeta ‘evince shri care ma aves niu miloc de subsite ect ajar aordat de cde stat "SV Hin, Dept pri rman Bae 17 pa 7. ‘Gade bane de gu, a, ET pe 29 ae era Sy Sot 1 b Sclavilconstiiay categoria de oxment care nu se bucurau de Avra, nfindpersoane. Slava, dn forma se paarals Spe stiri epblic devine sai contin Se ft econock Sitemult slags inperiona republic, orale de exec a puter police ay ‘otin pre prelate in perona anterior, ar aca dsp reel 9 ‘per magic cre we Adauga oper! pare "Adunile pop ado her egtae,ecstorae smu judicial se concen fn par clegort de adn, respect omit cura, comiaconia conta ples comiia ae Comiacuriata i plerde din prerogative stein portale sotroare ol au devine (ma nian eonducre ples & i oman Ea fs exec abut mate deol pvt ict de aunt insta aridice ea estament sua aogahiea Coma centri ong Ka paral afore srt dein cons Apps Cas, pede pata Se oreformd din aul 220 Len, pe deat eee: Cenzral pps lain 312 Lan ads i ei tie sve sere mobi ad met contd in rama agin pen ‘lao pre dintcans dn cl is enegrl al addr ceturite9 mu mina csi ear dees vere abs rin refoma din anol 220 Lema num centurilor sa mii, mine atl mdr elr cre arpa aot De accesso Considrt sce felorma ca o vcore chit de mil propia de pimant. = pon Conia plebseravecheaadunare a plebei cae a inceput adopts hori obligatort uma pentru plebe. In uma lei Hortensa, din see, Il e.ny hotarile acest adunar devin obligato! petra toi cunt dee pent patient sll x2 ‘tantfonna in conta bu Conia iba» apo dat cu ansormara vehi ada leben adanae in are hare au dove obliaor petra Patrcicall parent dapa carter in eae loca ica ae {Bhnivrt copa de oto adurrea pb. Acasa ca consi ‘mpi cesemo, deisel a Rona, inp rbur saucers tubane 31 in 1 cartere rurale cuprinaind pe cel ce locuiau in Inprejutmle Rose TE Nel Oc. Rmeriaviares Sa Op i. 2 Eu Ope a7 Senatul, in aeastdperiadt, » dobindit un rol important fa conducerea polite soci rman iy chiar act ma sven dept Staboreze lg, el tebula st le conirme pe cele votate de auntie opor.[oacest fl el supraveghea respesare vecilr tradi si Fhovear le por man . 2 nceput, consult eau cei care fi mumeau pe seaator dine patrcienl. Mat frei, sentria inetat de a fin mod exciusiv cent, dobindnd aoeand demtat toi ei crea dena antcor ‘magia curl, rn cate putea iplebel de ind dbindise ‘ropa mapsranh. Ines ur cenzri eran cei care au pet ‘repul b umeascd senator? aghast tna de at eare deinen aba importante din pune de vedere admin ijubdichonal, Inmlile Kerem cpacental i puerea militar, Erau aes pe opeloada limit, Gr epuld un an, Petetes Tor se exert prin dowd importante atnibute flenumite pores st mperiam™ ‘Magis speron, consul, dfinesu puterea civil suprem dar eonduceteasrmatel Unmat, conform itr, prefoi, ce vend ‘Soup principal aiinisarea justi cu preponderenicea il ‘Deep ncn jens, doar organiza insta nel 282 en [pureprevorpereprin,care areca aoe organizarea proceso die ‘Sejent 9 peregrine” ‘Al eatspore de magisr cenzoru El ave srcna de ase cup de cons recensimin dish value periodic din coc niet tn vereacetienior yah sci toate penoadce piste ens TEalt curul cra magitai cate suprevegheauonganizaea si funcionarea petlor, 3 ocupau de aprovizionareaoragul aveat St once vee vines vir eo ‘ares cea in pile publce. “Questor eau functonait care adminstrau tezaurul pubic, hive stat se ocupau cu vénzaea pri de ribo Tribu plee' au joel uno dco mare ised in vig stati ‘maa pent pre interes cb ava dei at {pune actelor mapistar prin veo. Nu se puteau ins impotv stl Etter cenzrr st dttoilr, ft i hotiarilor seat Treazur descbite, de excepie, cam eraurizbosee iscoatele fe, conuerea satura ncredits uma dictator, crane mu 3SSnce ect cris Fle Serf, Mae 98137 2 Note te mel stem Pe, 9 m8 > Bee Sot el romano: Rom 134 pa 27 pen opune det care aye o inputs excepionall pe untermen tat, respect gase luni”, Sas 5. Periosda monarblet spon Baga cea sacar ‘monarhia absoluta. ™ ioe ATPase nha teint sonore et nein a ans fen pce here Soa a earl eects oie Sa ae ents at eh cet Gedimecteycoe cna ‘Svc rigor te gates See Ci “page wale bat ecees ieee ea se a an te Bee nd Se ae ie prueihates ccay mares pens iplap ese a arlene cae I il i net Siosteceem i a aan Tes msn oma oer cel seen nin aca eee emicescart mama at ee ener ere Shi tetnepeain pene eee a ae Specter ete ae Wirt coinage nen cna oe ss rin isco carom FREER nto ome “Pee he GE ‘Nilo cm 6 Colo oan prion, conan o atepri ssi nauk ce pare cao conseinj fap ed munca savior devine tot mat jin retabila™. De acee, In agrcultursIncepe ss extndl tot mai ‘lt mes colnilor eare ial erauarendag liber?” ce fncheiau un ‘contract de Toeatune ~afend cu mari propritar funciar, fn virtue ‘ria primeau spre folosinlo supralal de pam in schimbul creia pliteado sud de bani, fc remitea parte cin rol “rept, eoloni devin tt mai dependeni, fi de mai propre funea a aeole din urma sunt aserii complet prin alive lor de minal pe ear iL ucrau ‘Sclaviconstiuiaa categoria de oameni firs libertate, ce sites I ‘ata sistemul ezonomic de produc selavagit, sin aceastsperoada ‘omit lor este intro opts seSdore datos concutenfelcolenlr, pede o pare iar pe de alta, datorit politic de pace - pax romana, pe fare o promoveaz® saul roman dupf eucerrile ealizate th Dacia de Simpartl Trait, ‘nperioads principauli,organee politice de conducere stat roman sunt fmpratal, enatl si magistrate Timpiratl ~ imperaio,reprezeta autoritstea supremé in stat, concentand in mnie sale pent nceput mare prt din prerogatvele fe conducere atu, “Teorei,Impiraal er les, dar protic funetia ancepe 8 devind ‘deourece impdrapi romani obisouia incd din thmpl vet [Si desemnezesuccesont sa sist asocieze la domme” utlizind de reguld adoptunes, Timp pura ttl de imperator Caesar Augustus care fsemn

    S-ar putea să vă placă și