acelasi timp, sint introduse si og tev, substantive proprii re grupurile S acesibilitate, trecindu-se la ectiile evol de litere, ropozitit din doua cuvinte ee formance apoi epee Dupa propozitii ce ‘aleatiles e din tre{ sabd ca (singele apa nu se face, Decit ai texte si zi ete, Ja oi) urmeaza | capitolul Sendne) la cineca ator bine al fabule frumos jlustrate, fara inte si istori¢: mai bine cioban parte @ manualului, numita nf se mentiona are® ce cupris a pia din numararea in eee ence SHNee Tultima Reelor patru speciis, urmate de aoe citeve eae for, Gravurile, foarte fr incliproblenies sty oe umos ex e. ja felberg- executate, apartin h 7 ee : ui ge raspindire a abecedarului M. I. Sve- om aariet si Dorohoi, in care Adri lui au constituit-o j ineinteles, eclipsat de popular rian era. cunoscut. judetele care, in 1893, ajunsese la ular manual al haba a tul numar de’725 000 de Saar Tea aL In denetesiona ee dacel are vi : resionan- ‘a an are abecedarul Fe vine ue = teihetantival unor lectii de Cee al $4 mentionam : fice la nec ee wath: = aoe pentru clasa I e la | ca la Creang’ , r explicatii_met¢ perienté pe atunci; fi ga) necesare invatatori ebthaeent Re ; formatul pr 3 orilor fara ex- on ‘ te greu manevrabil si ee cm) care-] ‘te . Apostol, Mihai, insti a uzurii. calitati 4 , institutor fe . ameeie ee deosebite, 2 fa Bota tO didactic ea 2 “in care a tra : volumul ,Orientéri pe- cad a IV-a si doua aritmetici pent era de geografie pentru bg ru clasele a Iil-a $1 4 Iy-a . Ardeleanu, i Se et cu os ‘Apostell , Dumitru, institutor in Botosani. . Bucovii Liceul Tan Ioan, profesor de scrim’ * nual pentru ian. fn 1893 a tiparit le Botosani un pre' gienice si exercitii fizice prevazut cu oarecare P! i hy- 7. Bu os gravuri in text, (in colaborare)- Botosani, A fot Ortenzia, directoare 8 Ticcului_ de Fete din doud decenii ‘ost una din profesoarele de marca, jn primele ii ale secolului nostru. ste autoarea & noud ma- Este coautor nuale de geo} i a nae rare si stiin ee cursuri de economic casnic Jecturi lite- sia unui tifice pentru scolile primare $! secundare, precum i dictionar geografic al judefulul Bacau. 139” rc intezd este variata si ; - ticolelor cu caracter de sinte si jue cay ea nationald la romani (Burlacu M.); Satu] ict 4: Ide n i oie ee cnet E.); Rolul fetei in viata sociala (Cobzaru st); nt si caracter (Vigcepan M.). aa saginile revistei mai intilnim planuri de lectii, recenati de carti ce interesau viata scolii, mult folclor, sarade, probleme de agerime gi jocuri muzicale. ,Steluta* se inscrie printre ce’ n ‘scolilor normale, aparute in fara noastra. le mai izbutite reviste alg JUDETUL DOROHOI »FRINGURELE* Primul numar al revistei elevilor de la Scoala Normala Al. Viahuta®, din Sendriceni, a aparut la 1 martie 1927, avind pe coperté-chipul lui Al. Vlahuta si un moto extras din opera ‘sa: ,;Sfinté munca e aceea, ce rasplata-n ea-si gaseste“. Re- vista, sapirografiata, a fost distribuita elevilor si absolventilor sscolii si a aparut, lunar, 15 ani. Ea cuprinde articole literare, recenzii, rezumate, folclor, insemnéri din excursii, fapte din scoala, precum si lectii ‘model. Intr-o emisiune a postului de Radio Bucuresti, din 1936, ‘T. Crudu a adus elogii revistei : ,,O minune pentru o scoala. E redactata, scrisi cu mina si litografiaté de normalistii in- sisi, cu ilustratii originale, uneori admirabil facute. O alti ™minune, materialul bun, ‘variat, serios si interesant. Atrag atenfia asupra materialului folcloric- al revistei. Totdeauna Lay Yiu, colorat, care va servi ca un izvor de studiu pen- eal inte si Ieade eee? recomand § cu toat& seriozitatea, »LICARIRI& In anul 7 f Gr. Ghick ae Ded 982, sa infiintat in cadrul Liceului care avea ca obi aes ol _societatea culturala ,,Gh. Asachi“; @ inceput sa a a i Si fondarea unei reviste scolare. Aceasta Para la 15 ianuarie 1932, sub numele »Licariri*. 154»INSTITUTORUL EVREU« Adresate invatatorilor evrei, in perioada anijo, 190 primele numere ale revistei au aparut la Bucuresij S159, pind cu nr. 4 s-au tiparit la Botosani, sub directia’ dar j rului Scarlat Albrecht. Cu periodicitate lunara, reviste tity dea articole diverse, cele mai multe cu caractey peday CUD, calite de evrei cadre didactice din toata tara, Bogie, 5. »REVISTA SCOLII« La 31 decembrie 1923, invatatorul Ioan Nifon, functia de presedinte al Asociatiei inva{atorilor botosaneni scos 0 foaie volantd (pe o singura pagina) intitulata wUltin : rispuns*, devenitd apoi Gazeta scolii si totodata” yi! oficial al asociatici, publicatie cu aparitie bilunard, Banu La 19 noiembrie 1924, institutorul Constantin Tordachescy venind la conducerea asociatiei, a devenit si directonul revistei, * Nemultumit de caracterul pronuntat polemic al Publicatiei, 4 cdutat s& inldture pugilismul stilistic intre colegi si si-i dea 9 tinuta mai demna, cu un scris mai calm si mai serios. Incepind - cu numarul 4-5, din 1 februarie 1925, s-a schimbat formatul revistei in brosura, iar cu nr. 6, din martie 1926, i s-a schim- bat si numele, devenind ,,Revista scolii* — pentru a evita con- fuzia cu publicatia colegilor doljeni. Sufletul revistei a fost C. Iorddchescu, care a instalat redac- tia la Scoala Primara de Baieti ,,Marchian“, al carei director era. In 1935, revista avea un regulament de functionare, in- tocmit de conducatorul ei. Ordinea articolelor in pagini se compunea dintr-un articol de fond, alte patru-cinci legate de scoala si apoi in ultimele pagini rubricile : Comentarii, Informatii, Anunturi, Apeluri, Ne- crologuri s.a. Incepind cu anul XI nr. 5, s-a adaugat si rubrica »Carti si reviste“, Recenziile ocupau un spatiu larg, comenta- torii fiind bine initiafi si buni minuitori de condeie. S-au facut recenzii la cartile de specialitate, s-au prezentat opere literare noi aparute, s-a gasit loc si pentru cinstirea memoriei unor Pecgonalitati ale culturii_ si invatAmintului romanes¢ : . aac Eminescu, S. Haret, Cezar Petrescu s.a. Incepind nica literarde oe ae »Revista scolii* cuprinde si rubrica ,,Cro- au apérut producti, deveni apoi_,,Literatura si folclor“, in care tol, ID. Marin, Jb. sommate de M. Graur, C. Ionescu, M. Apos- in, D. Miron-Baiceni, , care o,ec Despre cele intimplate, C. A. Tonesc; a cu sx Citeva cuvinte relati a seri gitulata Ce S Penety Ie. ri SOEs ° brosura i mavara anului 1907, in care eae rane in 1 ince ma ridicat pe mine bunaoara de enplicarea sa: Tae fe suiau elev pe fereastré ca si m& apres ce cilarasii “de eutu-mi s-au re anchete administrative A cum ma duc? Fa- ue pata pe siteni sa facd declaratii dupa. §colare, torturind Fula. Cu co me a iat novel ? da, eram | ear ei le vor for- pateau militaril dim Pee ne mi tin de tibisir (erclae gk 4 mai anin de banca (banca populara infiin ane Ey potrivesc celor care ne pun in buza ey dete a iegaturile a cu socialistii). muluis, (48) (aluzie Dintre ceilalti invatatori botosaneni } cceilal sine er jn rascoala, citém pe Constantin ‘Axente. (Flam oo a Ge fen (pucece Toan C. Maneseu (Fintnale) Teodor Rotera open), eorghe lones: r i n Grigori (Plop g] cu (Frumusica), Joan Grigoriu (Ros- cani) $-2. Invatitori dorohoieni implicati in riscoalé _ Ioan S. Trufin a jucat un rol major in una din cele mai importante actiuni taranesti premergatoare lui 1907. Epitropia Sf. Spiridon din Iasi a scos, in 1906, la licitatie mosia Sirbi in vederea arendarii. Fiind concurati de arendasul Calman Fischer, *4ra icolé condusa de 1. Tru- fin au fost indepartati in s nemultumirea satenilor din satele Sirbi, Viasinesti si ‘Avrameni. ind plugurile arendas et inceapa araturile, e de tarani din satele amin fe, in frunte cu I. Trufin, s iis nee aceasta D. Tomida, procurory judetuln Dor ag cl doud-trei situatie, a raportat Pparchetulul £ ener ae ae a : ue de tarani din satele i ay va Zi oi, bine aprovizionati cu mi fs dusi de I. Trufin, sau instalat Pe ° ana ea tropes are area mosiei sau, in C& mal az, COs nu paraseas 2 uy hotariti oa 5 conditii. (49) a uned jumatati din e% PIN’ gin cele ack ; tisface una dP & jstit, cu . aumed Jumetva satistace UDO Ciuatia s-@ WOSToct incununet Obstea i situ in urma unor promisium jrulul. LUp i mS statorulul. 7 j. pri s-a incercat arestarea vata cesta pamintulah os de succes, sitenii intrind ( _ 185alului militar. Alte elev ; spita i i © au fost p jucrau haine pentru copiii cle Tepartizate | Scoala Profesionala de Fete din B Mobilizati, * lierele. ributia, confectionind rufarie sere yazbol. ; mu _ Frumoasa © dire a Liceului , Lauri mata in spital. Elevi si fosti elev mini a fost si ca try noii situatii create. Unul di i Ticeului siau ofet a intrat in Cruc nul dintre ace: ru Clerit ser. culau_a in n Crucea Rosie sia lucrat § Eugen G. Ni fratiei Spitalului Militar Nr. 280, inane’ in cadrul adminis. jceste clipe avea s4 scrie dupa citiva pi in liceu. Deas ‘in care timp de opt ani traisem neuitatel : oie ea salle nenumarate, unul Tinga altul, luind ical anid elev, paturi tind suferinfa glorioasa a celor ce fara m pupitrelor, adapos- juptind pentru Roménia mare. Am dus atitia mk Sat inili, | Liceul ,,Gh. Ghica* din Dorohoi a ada eee militar, cursurile suspendindu-se. Prin coal aa ee | tasi, elevii au fost chemati a aduce Sen = lor, pentru bunul mers al institutiilor de unde lipseau cei de vista purtarii armelor, fiind mobilizati pe front : inlocuiau pe face torii postali, distribuind corespondenta atit de bogata in timp de razboi, insoteau ranitii in spitale, le scriau scrisori acasa, taceau de serviciu la telefon ete. Scoala Profesionala de Fete din Dorohoi a confectionat efecte militare pentru armata, trimise de Societatea ,,Mama Ranitilor®. . _ Pentru contributia adusd in acele 2 didactice au fost decorate cu medalii Dintre ele, amintim pe profesoarele o reta Placa, precum si Pe invatatoare Maria Munteanu. (57) Un numar jmportant d ae S ee adus si ea co) A si orfanit de yiciile ile grele, multe cadr2 romanesti si franceze. ga Savinescu si Marga- Je. Maria Gheorghiu $ enyatatori si Pr’ fesori din judetele le invatatori pro: val Regimen ici razboi in cad een ‘i Botosani si Dorohoi articip’ sani si Dorohoi au P' as, din i telor 37 Infanterie .Alext™ I fol Bumeam si rezervel pa ri r 7 in 7 masarl 5 7 Den ea oe Gnfanterie, reaultat atorl Botosani. 7 si 69 Infanterie, ‘i Fi 18 a pt tora li s-a mai ane razboiw i, Mint aactice pe cimpt P " liat dupa See contributia ca is 100 Situ ie detaliaté cu ublice, dorind s4 @ | de Razbol ie uapunsuile pri- wre gerului gnisterwy tM eh fiecdrul cadr" de lupta, a ceru numele si compo!" a mite folosim si 90} * 191frecventau, impreun& cu tinerii pr 4 condusd de farmacistul Al, Smelt, oar 8ruparea socialista I lost elev al is, dam sea nului*, ne ma de ce s-a folosit arsenal de mijloace represive. La 4 martie 1892, prefect; Y ties oseut directici Liceul, Lauriace Politi orasutui tacoan cu- aeuzati de ,,intemeiere de cluburi Ca elevii acestei scoli sint plicare ‘i pape eter de manifeste 1, m syrnale ale proletarilor, propaganda appins Sea dar si printre satenit ae ae n pina si pe Ja Hirlau*. (25) Directorul 1, wi ancheta, pind la 19 mai 1892, cind s-a va bh tonsiliului scolar, sa ia atitudine, cu toate am evel im sedinta se aflau ,unii dintre cei mai sirguincios! si mat ane t clevi ai scolii. Atunci_ au fost exclusi Beni eee Tarai cen os) un an din toate scolile din tara, un numir de ae elevi. : $ La 3 mai 1892, ,,s-a judecat*, in consiliul scolar al Externa- tului Secundar de Fete, eleve gasite amestecate in miscari so- cialiste, hotarindu-se eliminarea lor din scoala. (27) Elevele erau in clasa a V-a, toate aveau situatia buna la invatatura pe primele doua trimestre, asa cum se constata din registrul ma- tricol al scolii. Ele sint : Vasiliu Elena din Botosani (parintii fara profesie), Teodor Emilia din Dorohoi (parintii functionari), Munteanu Eufrosina din plasa Berhomete pe Siret, judetul Do- rohoi, (tatal psalt), Segal Fanny din Botosani (tataél comer- ciant) si Leibovici Rifea din Botosani (parintii fara profesie). Masurile drastice n-au intimidat tineretul scolar socialist. In februarie 1893, au fost inregistrate Ja Liceul yLaurian® noi actiuni socialiste care au fost ,indbusite de consiliu si dives: tiune* (29), iar in februarie 1899, un numar de opt elevi = fost indepartati pentru totdeauna din scolile din eT VE idei care atacau temelia statului®. (30) Elevii erau an 7 novati pentru faptul ca, in lucrarile lor scrise, aU cd Sersoané atace fis nu numai pe directoru! lice ee gi) Printre cei si institutiuni fundamentale“ din tr mast e pu Lizareanu, climinafi se afla si Avram Lazarovici, aS On Ge ziarul din claca a Via, Aceste, persecutii au fost Mes de la »Munca*, care nota : ,,Jnrfurirea F Oa adel", iar adeptii clubul din Botosani se ee on mersecutati si li se fac tot ideilor socialiste ,sint pretutindent P lu numai printre infiintarea de cluburi icoleanu a tergiversat 179jn cimp, in ateliere si in gcoayg A in alte institutii. Dar aceste persecutil nu sperie pe nimeni*, (35 ; i, plecati la studii in , ulti elevi din judetul Botosan’, Pees in al joorltit au dus o bogata Se role ester icesey in Botosani, trimis in 18 epean pe ii s§ Teodor te ile ‘Scolii de ‘Agricultura si Meserii. slordache Zosima* din Armasesti, judetul Talomita, a fost. eliminat din gcoal pentru totdeauna datorita faptului cd a intreprins in. stigatiuni la revolta intre ceilalti elevi* si penru culpa oj ,avind locuinta in sat a facut la dinsul centrul consipratiuniloy si cu banii primiti ca drept subventii (...) a inlesnit transportu] ja Bucuresti a capilor instigatori“. (33) Paucd Dimitrie din comuna Durnesti, judetul Botosani, erg in 1899 elev in clasa a V-a a Scolii Normale ,,V. Lupu“ din Iasi. Avind ,,o boala contractata in sinul familiei“, a fost tri- mis acasi unde a facut ,,propaganda si politicd socialista tur- burind linistea locuitorilor séteni*. (34) Primarul comunei l-a raportat directorului scolii, care a cerut informatii suplimentare prefectului. Acesta a dispus cercetarea cazului de eAtre subpre- fectul de plasd si amendarea primarului cu 20 de lei pentru Sl eel eae felul de sicane in orag ca si INVATATORI SI FLACARILE DIN 1907 Marea majori sp eegi Dorel a fect al a invafatorilor din judetele Botosani si exploatata. Muncind in sinul {aranimii, clas&’ sociala obiditd si nomica era aproape ide = diul rural, starea lor sociald si eco- sau contopit totdeauna oe nga Coa @ faranului, interesele lor s-au aflat, De acces au forte pe taranimii, in slujba careia s-au manifestat sub dif ost mereu ostili claselor. dominante si mente de simpatie, sorts ne aturi de taramime : senti- revolutionare, reda sprijinirea doleantelor si trecerea la actiuni d ctarea cererilor, memoriilor si reclamatiilor sitenilor in diferi mintului, (erite probleme ce'frimintau pe: truditorii pa- Nu e deci a . ie mi Feats ochi buni pe dascalii politicienii timpului nu vedeau cu »Printre lipitorile satu L2che Ionescu. scria, in 1900 : Prea adesea pe invaghuth Pe, ling’ cireiumar, féranul giseste stor, semisavantul omorit de mediocritatea irare c& 180o NFANTERIE (5 poiMENTUL 87 INFANTERIE (58) : Liceul S an gaa (rte simloneszu a a Sq Co ct n adevarat erou ata aaa os ann » pe front cu ines qc 8ie da pe tron’ CU ined doj 4.5 sine ae sri brav Oe fost grav ranit i ft ati D. Ardeleanu, Un ofiter uu; C. Ionescu s-a purta Diy . tefanescu + s i 7 + C. Diaconescu a con at anie, apoi 0 Oe do Locotenenti rizonier + 1 toate ster rgic sia A i ‘a un ofiter energic $ uptat din p. cn rzbotulul 5 Alexandru a Petrej (Petras in linia I cu 0 sectie de mitraliere si s-, os portat ca un adevarat erou + 1. Moisiu a comandat o company pe toaté durata razboiului numai in linia I, dind dovagg de yeale calitati ostasesti. Sublocotenenti: Gh. Mihalciuc ; Spiridon Andriescu ; 7, Cumpati ; Iie Amordritei ; 1. Plaga, a c&zut prizonier in’ Iyp. tele pentru apararea orasului Bucuresti; I. Paveliuc, mort te cimpul de onoare; Gh. Teodoru ; Emil Bantas; D. Cojocaru: I Sava, mort pe cimpul de lupta la 23 septembrie 1917: V. Mihits, mort la datorie in ziua de 30 mai 1917; Gh erou cu compania a pind in ultim: a fost trimis REGIMENTUL 29 INFANTERIE (59) Capitani: Gh. A. Floarea s-a disting silvania unde of in luptele din Tran- ae st ranit de un obuzier, A fost decorat cu Locotenentj #1. rali Trufih a intrat 4 » "Boten eee, dovedindune et in lupte cu o sectie de mr etic. fs SP. Damn’, Hi, U2. ofiter indrdznet + Gh: Mi 5 Gh. D. Ionescu ; I. Popescti ‘ >P. Du nei; St, hailovig; - 1. Ignat Peetu . C. Secon teen Stent Maciu, Gh. triu “ Plocotenengi: > iter fiona ee Ha mith - ued ; Ap catanescu, Vv cee a ea en . S scu; in upaseu ; N. Piynicieru; 1°viitorul de aur“. Tnvatat, mill care au actionat impre. una cu I. Trufin aU fog 1, Llasievici ($tiubieni), Gh, {, Radasanu (Avramenj) D. M. Ariciuc (Petricani), ” Din acel moment, mosi. erimea dorohoiana a intra, in alerté, in frunte cu pre. fectul V. Miclescu, care S-a grabit sd mumeascé eyvenj_ mentele de la Sirbi ca ince. put de rascoala. Joan Al. Alexandrescy din Hudestii Mari, a fost ined inainte de izbucnirea rascoalei, in legatura cu Va- sile Kogalniceanu, autorul ream inflamantei brosuri__ ,,Catre seas uae siteni*. A adus \la Hudesti citeva exemplare, care au fost citite pe furis, fapt ce-a facut ca primele manifestari ale rascoalei in judetul Dorohoi s& aiba loc in satul invatatorului. Inca din ziua de 31 decembrie 1906, sub influenta brosurilor citite, o delegatie de tdrani s-a prezentat la prefectura cu nu- meroase cereri prin care solicitau pamint. La Hudestii Mari, in februarie 1907, se semnalau. miscari {aranesti, iar linia telefonicd cu Dorohoiul era taiata. In mar- tie, presa centrala scria cu privire la judetul Dorohoi : ,,Pe zi ie trece numarul arestatilor creste. Printre cei dati in judecata, Hark wa estat, se afl si invatatorii Ioan Alexandrescu din esti Mari si Vasie Stefanescu din Radauti, acuzati pentru ite apitanul C. Raceanu. Acesta, impreuna cu 50 ‘$1 Darabani, printre mil Ge 42 Pacifica Iocalitatile Hudesti Tanul 1. C. Giobanu din merosil arestati, a anchetat si pe {i V. Kogalniceanu. a fos Bajura, care a declarat ¢& brosurile lui Preund cu alti trei daseayy “wuSe, SL impartite de invatator, im- loc Ja circiuma saturg > citind din ele la intrunirile ce aveal i si Boece invatatorul Alexandresm no era si sediul bancii conduse de 186Pe plan national invatitorli nu-si_aveau inca publicatia lor, ceea ce a facut pe revizorul scolar V. C. Nadejde sa scrie, in 1895: ,,Este absolut necesar jn interesul scolilor a se crea o revista literara, stiinfificd si pedagogicd sub auspiciile Onora~ tului Minister si care revista sa fie ‘trimisa la biblioteca fiecarui invatator“. (15) Singura revista centrala ce poposea prin satele oropsite ale judefului Botosani era Albina“, la care aveau acces si inva- {atorii pentru a publica stiri legate de viata scolii, statutele unor societati culturale, folclor etc. JUDETUL BOTOSANI SCOALA POPORALA* A fost primul organ al invatatorilor botosaneni, aparut sub redactia unui comitet, intiiul numar apirind Ja 20 septembrie Din articolul ,,Scopul revistei« aflim despre intentiile ei. Remarcind lipsa aproape totalé a literaturii pedagogice si ine- xistenta bibliotecilor scolare in mediul satesc, revista si pus s4 confina doua parti distincte : 1. bucati literare, si economice menite a cultiva, a lumina si a imbogati cunos- tintele dascalilor ; 2. discutii scrise asupra feluritelor chestiuni scolare, didactice si pedagogice, menite a-l deprinde pe dascal cu arta de a-si comunica ideile, a-l stimula si a-i inalta mo- rala pentru a putea corespunde pe deplin menirii lui. Primul articol de fond, aparut in trei numere consecutive — intitulat ,,Misiunea invatatorului* si semnat Un invatator — subliniazi faptul ca slujitorii scolii au o misiune nobila, ma- reata, patrioticé si grea de indeplinit si c& in miinile lor st& viitorul si propasirea farii formulind o serie de sfaturi pentru buna desfasurare a procesului de invatamint. In paginile ei gasim putine -articole cu caracter pedagogic, jar din cele existente remarcam pe cel intitulat ,Cum se pas- treaz& atentiunea copiilor in scoala, semnat de C. Gallin. fn schimb aflam; cum era si normal, foarte multe planuri de lectii_adresate invatatorilor necalificati si incepatori. Lupta pentru. imbunatatirea materiala a scolii se oglindeste in citeva articole —— dintre care amintim »Localurile de scoala“, semnat de acelasi C. Gallin. Ultimele pagini ale revistei sint ocupate cu probleme de agerime, aritmogrife si sarade, semnate de inva{atori din judet. Revista a avut o existenta scurta. Numai dupa aparifia a opt numere, la 30 aprilie 1893, a putut fi citit ultimul numar. - 447dare. Profesorii de limba romana av avut marele merit de a cultiva in rindurile elevilor gustul pentru literatura prin lec~ qura particulara, contribuind la depistarea si promovarea ele- vilor inclinati cdtre creatia literard. Revistele scolare au oferit elevilor talenta{i un cimp fertil de informare si: afirmare, avind in acelasi timp un caracter formativ. Din pacate, nu rareori ele ofereau si prilejuri de ex- prim&ri mediocre, stereotipe. in ansamblul activitatii lor insa, revistele scolilor secundare din judetele Botosani si Dorohoi s-au raliat ambiantei literare a epocii, au exprimat si sustinut efectiv pulsul ei evolutiv. 7 z JUDETUL BOTOSANI Prima revista care a aparut in Botosani-a fost yidealul*, editata de elevii Liceului Laurian (1919), careia i-a urmat yClasa noastra* (1934). Elevele Liceului de Fete ,,Carmer: Sylva“ au dat viata revistei ,,Ghiocelul* (1936). Ne vom opri numai la ,,Steluta*,.deoarece autorul n-a putut afla incé exem— plare din celelalte reviste mai sus amintite. ,STELUTA* A fost revista cultural-educativa a societatii cu acelasi nume,, din cadrul Scolii Normale de Invatatoare din Botosani, societate care a avut ca presedinta de onoare pe Olga Savinescu, direc-- toarea scolii. Spre deosebire de alte reviste, ,Steluta* a fost condusa de eleve, in fiecare an alegindu-se un nou comitet, in frunte cu o presedinta, eleva in cursul superior. In paginile publicatiei au colaborat numai elevele scolii. A inceput s& aparé in 1933, iar in 1938, prin desfiintarea: scolii, si-a incetat aparitia. Numerele scoase in perioada 1933-1935 au fost trase la sapirograf, celelalte fiind realizate Ja Tipografia Argus din Botosani. Remarcém, in numerele sapirografiate, ilustrarea Jor cu reusite desene in penita, mare parte reproduceri dupa N. Grigorescu, semnate de Faliboga Iulia. Revista cuprindea, la partea literara numeroase schite, din care retinem : Singura-n cimpie (Latis A.) ; Un rasarit de soare pe Ceahlau (Ghitescu El.) Spovedania (Pavlovici A.) si Poves- tea unui mormint (Calistratu- C.). Multe versuri au semnat Costas F., Birzu E., Simionescu A,, Petcovici El. si Cojocaru N. 1Aaprofesor Ja Liceul ,,Laurian‘. go ., pre i Gh. narti fizice si politice al nu 8. Buzoiant, . autori de hai ice ale Ey, intrd printre ull Win secolw trecut- Lui i se datoreaza sj <° ropei si Roman’. detului Botoyan’- ' es geografic al jue et yatator in Botosani. A editat Patny - Contre Meru gcolile primare, In colaborare cy arti de - C Gallin. al Scolii Normale de inva, iberi irector he rat oe nat alaturi de M. Apostol, Beogra. tori .: a Tae UC, revizor scolar al judetului Botosanj, 11. ain cei mai prolifici autori de manuale scolare, ie ee ie toata tara si aparute jn nenumarate editii. intre nose [.-1937, a editat 18 carti de aritmeticd destinate seo- ti primare, unele din ele aparute in peste 8 mii de exem- are. . PB. 12. Gafencu, Anastasia, invatatoare la Bucecea. In 1924, a intocmit un indrumator practic pentru predarea aritmeticii dupa principiul scolii active. 13. Gallin, Constantin, institutor in Botosani. Cel mai mare invatator al Botosanilor din secolul trecut, este primul autor de manuale didactice prin volumul ,Geografia terrelor romane pentru classa III primara‘, lassy, Tip. Bermann, 1869, 77 p., aparut in noua editii. A tiparit opt carti, din care unele de . istorie si citire, cdutate pentru calitatea lor (in colaborare). 14. Grigoras, Ioan, invatator in Botosani. Este autorul unei geografii pentru clasa a Il-a, elaboraté in_colaborare (1947). 16. Iacobeanu, Ariton, profesor la Liceul ,,Laurian*. A scris, in colaborare, o carte de limba’ romana (1916) si una de lecturi literare (1913), ambele destinate scolilor. profesionale. A denn Mt Joan, Inspector scolar si institutor in Botosani. (pentru ceed eeorare, doud geografii ale judeyaiul Botosani 17. Iordtich a) care scat bucurat de mult succes. . wMarchian*, Rami Constantin, institutor, director al $colit crari ce detin Prloritate neo Ja Joe’ de. fruntes soma. dons a a. ,Cronologic si ji pe plan national : practic trebuitor ond epi din istoria romanilor. Rezumat invatatorilor“, Botosani Th roman si in special elevilor (ea ineepe cu. navalirea barbae ee 1904, 19 p. Lucrarea arilor si se termind cu anul 1881, 140[ITERATURA DIDACTICA DIN JUDETUL DOROHO! ngelescu, P.L., profesor la Scoala Nor * 1 anarit doud volume privitoare la metadele rn cen Momele noi din pedagogie (1933), in colaborare. ee gi C, Enescu si o geografie a judetului Dorohoi (1935). “ “9, Berbier, Jules, profesor la Liceul Gr. Ghica*, In numai inci ani (19331938), a tiparit 13 manuale pentru predarea jimbii franceze in scolile secundare de toate gradele. 3, Botezatu, Ioan, director al Liceului ,,Gr. Ghica“. In 1935, a tiparit la Botosani 0 carte de limba francez& necesara cla sei a VIll-a de liceu. | 4, Cernat, Ioan, invafator la scoala din Havirna. In colabo- rare cu M. G. Mumuianu (Bucuresti) a semnat, in 1896, douad geogratii ale judetelor Botosani si Dorohoi — avind ca anexa si un ,povatuitor® pentru invatatori. Continind si interesante vederi de epoca, ele s-au tiparit in sapte editii. A semnat si doua harti ale judetelor mai sus amintite. . 5. Constantinescu, Ioan, profesor la Scoala Normala din Sendreni si Liceul ,,Gr. Ghica“. A scos, in 1937, harta. Romaniei' destinata scolilor secundare. Reeditata in 1948, ea a constituit prima harta fizicd si politica a R.P.R. Este si autorul “unci geografit a judetului Doro- 01. : 6. Cornescu, Vasile, in- stitutor in Dorohoi. In co- laborare, a semnat geografia Judefului Dorohoi (1937). __ 7, Cuparencu, Elena, in- stitutoare in Dorohoi. Ei i se’ datoreazi doud geografii si doua gramatici-compuneri destinate scolii primare (1937). Este si autoarea a doua caiete cu cusdturi na- fionale (1933, 1938) pentru ce ee Neu manual la Flena Cuparencu mn. ~ 145[ yut numai doua numere, in- cepind cu nr. 3—4 din 1906 yevista devenind, cu acelasi titlu, organul Societatii ,,Lu- minatorii poporului*. »PRIMAVARA* La 10 mai 1918, invata- torul Calinic Istrate a scos Ja Dorohoi periodicul ,,Pri- mavara‘, cu subtitlul Re- vista dsc&leascA pentru lu- minarea poporului. Aparuta saptaminal, publicatia avea redactia si administratia la Jocuinta fondatorului (str. Pescarilor nr. 4). A Z ee Din primul articol, sem- | Grigore Soltuz nat de C. Istrate, aflam sco- a4 pul publicatiei : 84 adune la un loc pe tofi cei ce dorese ca lucrind cu puteri unite sé ne ajungem mai usor menirea noastra adevaraté — luminarea poporului®. Pentru aceasta, re- dactia chema pe toti colegii s& participe la reusita revistei, ,uniti in inima si in gind*. Revista a publicat articole cu caracter pedagogic precum si productii literare, iar in completare obisnuitele rubrici de recenzare a unor carti, de folclor, umor etc. Intre cola- boratorii mai frecventi intilnim pe D. Furtuna si I. E. Toroutiu. Revista a intreprins totusi prea putin pentru luminarea Popo- rului, in special a {aranimil, asa cum si-a propus Ja aparitie. La 8 septembrie 1918, pas- trindu-si titlul yevista a deve- Calinic Istrate 151ae pens 19. 21. 23. 24, . Date ex! . Ionel_Bejenaru, NOTE : 1. P.JD., ds. 7/1871, i. : 5 > } Bot, Sen inoeralla Liceul Pedagosic .V. Lupu ain ty, nee Buc., 1980, p. 242. ds. 1/1882, f. 201 si v. ‘Arh: St. casa Scinteli, Bot, fond P.J. 15) f. 20. hen ti sraurile + socialiste - Ja sate, Bd. $tintiticd, ye Tip. Arh. St. Idem, ds. 10 ; Gh. Matei, Cluburil 58, p. 57. Berta Bot., fond P.J.B., ds. 79/1901, £1 Ibidem, f. 9. @ 4 P.J.D., ds. 6/1888, f. 268. oO 2 oer teanu si N. Gogoneaté, Evocdri — P. Musoiu, Ed. Potitia, Buc., 1970, p. 18. Ibidem, p. 53. . Arh, Ist. Centr. fond M.C.LP., ds. 825/1907, f. 72. . Arh, St. Bot. fond P.J.D., ds. 7/1898, £. 48, 50, 62. ~. 3. Gh. Amarandei, Dezvoltarea inv. in secolul al XIX-lea in jud. Do- rohoi,. 1971, p. 56... - |. Liceul Pedagogic, op. cit., p. 376. . Botosani, Muzeul judetean de istorie, fotocopie. . Arh. C.C. al P.C.R., nr. 37/1891, Scrisoarea lui Zosin catre P, Mu- soiu. Revista ideii* nr. 10, august, 1901, p. 150. »Viafa romaneasc&* nr. 10—12/1914, articol semnat A.B. Ibidem. nel B Anii de tinerefe ai unor militanti socialisti boto- sneni, in Hierasus, 1979, p. 360. urierul romAn* din 23 aprilie 1892, N. Rautu, Istoria Liceului »Laurian“, Botosani, 1909, p. 84. Tbidem, se M. Itu, Forme instit . utionalizate i a i Ania, Bd, Sttatitiog oo de educatie populara in Romi iclopedica, Buc., 1981, p. 170. 2. N. Rautu, op. cit; p. 8 | OD. cit, p, 84, 26. Tbidem. i 27. Anuai i ii 2 usr Sot ;Secundare de Fete, Carmen Sylva, Bot 1923, P. 7: teal cu. din Bot., reg. matr. 1891-1892 al Externa- 2. Mai Fete Carmen Sylva . N. Raiitu, op, eit , 30: Tbidém, “p, 96, 7 Past 31. Ibidem. | = : : 32.-,Muneat din 22 martic 1g90, 194er : -mi Teodorescu si SUPUS Uny; ; ‘tanul de ee intr-un beci cu apg, 4 dn at de capi ere / Ag ares maltratat i snch aa Dorohoi, pentru a fj iudecatt fe ub stare de + : i i, anesti cind in februari jg imis P01, Sv nifor se afla la Ibanes meee : : rade ase iar poe a -a inregistrat In, c informa, a atic, Ministery ret Ce tale Draguseni, Iban ceil H Hriajea S-ay de Interne ca Ha considerabil de cereri facute | le tar ani, care adunat un numar le legalizeze, acestea urmind sf fie Pre. Se eee ae eet o delegatie. $i cum cel cans sentat pouus eis Salbele fe lumea satelor de atunci nu eng era in ae Snvatatorul, vina a cdzut pe Gh. Nichifor. (53) See tindu-se cererile satenilor, acestia au trecut Ta ag. i pe oetinal pe Max Fischer sa accepte arendarea pimin. aia culmea patru lei falcea. Fischer a scapat.cu fuga. Afling * insa cd la fabrica de spirt a fost arestat taranul Gh. Palamariu, i A rd ii i jurat fabrica dar torul, impreund cu rasculatii, au inconj t rica, en imediat cavaleristii si jandarmii care au. imprastiat pe {arani, facind arestari printre care se afla si invatatorul. (54) Joan Nasievici (Stiubieni), Gheorghe Diaconescu (Draguseni) si Gheorghe Cristea (Hudestii Mari) au fost invinuiti de parti- cipare la rascoalA de catre prefectul judetului. Ingrijorat de starea de spirit a faranilor, el a telegrafiat-primului ministru ca cei trei ,agita locuitorii 1a rascoala« si ca masura de preve- dere si represalii contra lor a cerut ca iin interesul linistei si sigurantej publice“ s§ dispuna aj i : fel ea (eo) Puna dispersareg si stramutarea celor b tosineni si d ieni iinte area ri 5 $1 dorohoieni, constiint Una la loc de cinerea de la 1907, yon ramine pentru totdea- ‘ nee invatamintului din cele doua artic; 'noasa_traditi invAtdtorimii ro- lcipantg ], 7He a invatatorimii r Progres, 9 Tupta Poporului Pentru libertate, drep- Jarin artic, dascalul, a jndepartat din invata- int, arestat St judecat apoi ;, unde inspectorul ge- ner Solomon Halita, unul gin cel mai apropiati colabo- ; ai lui S. Haret, a de- , neavind elemente uu care sa sustinad acuzatia re tribunalului sa achite pe jnculpat. Vasile Stefanescu se afla jn 1907 1a Radauti, In-me- moriile sale, invatatorul face recizari importante privind incercarile de creare a di- yersiunii antisemite, aratind ca, jnfluentati de aceasta propaganda, multi tarani au cazut in cursa agenti- Jor“, dupa care mentioneaza : »M-am dus in mijlocul ta- Vasile Stefinescu. ranilor rasculati. Pina sear tirziu le-am ardtat c-au ca- aut in cursa jintinsa de mosieri, caci scopul rascoalei nu este devastarea citorva case de evrei_ saraci, ci pamint si drept de vot pe care nici evreii nu-l au“. (51) Fiind cunoscut de aproape toti rasculatii, tat sfatul si, in felul acest, invatatorul 2 reusit sa gusorul de la devastare. ¢ 30 de pagini de amin- Na inua, in cele pest sot i Stefanescu continue, jj eral jnversunati inca. ‘Vazindu-si ' ‘a, dindu-mi lovi- acestia i-au ascul- salveze tit- a : ,,Numai agentii boieresti ore nea, dil anul i Soe cea aruncal asu| aes planul neindeplinit, au arte di ‘ei. veniti pentr devastate pani 7 wvacuat Pe rasculati. turi, Radautenii si chiar alvat. In w au intervenit si m-au § 3 c sal a si um) a (..) Rascoala insa s¢ intindee multi pe ios inarmatt murile fi : ii calari, ami io fi ile inzapezite, ue ejornede- Era 0 framintare Hae topoare, Coase ,* <9) ai 1: ‘de te lua groaza”- ¢ rohoi pentru & partie ink mal 7 it cu cl narea 7 martor deere care am VOTER Teg marti @ oe inainte. Reintors ace?" in noaptce 187Barnea ; Al. Teodoru ; I Baluisescu s a disti ee ‘ eg a disti i bit in luptele din iulie 1917, pentru care a aes deose- Seta pomine! clasa a V-a cu spade; M. Chitin 2 L Stefan; I. Teodorescu ; I. Dionisie; C. Pogure: ee datorie. See REGIMENTUL 69 INFANTERIE (60) C&pitani : C. Hodarea. Locotenenti: Al. V. Chernbach; I. Duzinschi; Gavri 4 de 3 ril T. Grosu ; St. Motas; C. Moruzi; V. Niculiu; V. Oancea; N. Pascu; Leon Petrovici; I. Strachinescu; Gh. Trandafir : 1. Teodorescu. 2 . : Sublocotenenti : Teodor Fotea; V. Halaicu ; N. Horodinca . ; NL ‘odinea ; H. Ionescu; Gh. Strachinescu, mort la datorie; N. Soltuzu | Gr. Soltuzu ; C. Stefanescu; C. Taban; D. Tanasa; I. Tuca- liue; V. Telega, mort la 13 octombrie 1916; M.-Varganici; N. Vitel, Gh. Vornicescu. Plutonieri : V. Cornescu. Caporali : N. Nimirceanu. Soldati : Gh. Vornicescu. IN ALTE UNITATI MILITARE (61) Maiorul P. Irimescu a facut parte din Divizia a I-a, Regi- mentul Marg; sublocotenentul Ilie C. Dumitras a facut parte din Divizionul 4 Tren; sublocotenentul C. Dimitriu a facut parte din aceeasi unitate ; plutonierul I. Vasiliu a servit ca agent de control in subordine pe ling& Uzinele Lemaitre: din Bucuresti. sae Cinstind memoria cadrelor didactice care au luptat pentru faurirea statului national unitar roman, rememoram cu fireasca emotie pagini de glorie si eroism in istoria farii noastre. Ele adeverese ca slujitorii scolii au stiut sa traduca vorbele infla- carate rostite la catedré in fapta eroica, adeseori. cu jertfa suprema. za—e.7 193ie membrilor corpului didactic Prima, an al Asociatiel publicitate. La 15 decembrie igi nit org’ ijloc de seth ish wee? din judet, © mijiot atituleazd Revista pentru culegeri sj 15.° primavara ie bune, avind aparitie bilunara. pindiri de gin \CUVINTUL NOSTRU* i a apar i intul nostru®, oy, . rie 1928, a aparut foaia Cuvin' I ‘uw, organ a waged invatitorilor dorohoieni, sub directia lui Gr, Ran al Be ‘a unui comitet format din V. Cornescu, El. Cuparencu, cov tz si I. Niculiu. Sediul redactiei s-a fixat la Scoala de Baieti Nr. 1. ; . a Jista a publicat multe articole legate de pedagogic sj Bae dintre care amintim : Fisa pedagogica (N. C. En eat Selectionarea si orientarea profesionala @. P, Angeles Invatatorul si copilul (Cornel Sintimbreamu) ; Inteligenta la copil (Gr. Racovifa) etc. Se publicau totodata planuri de leetii model — semnate de profesorii de pedagogie si invatatorii de la Scoala de Aplicatie de pe ling& Scoala Normala din Sen- driceni — menite sA vind in ajutorul invatatorilor incepatori si necalificati. : | Din paginile literare, menfionam medalioanele inchinate lui M. Eminescu cu ocazia implinirii a 50 de ani de la moarte, — Ja care au colaborat H. Tugui si D. Furtuna — precum si cel dedicat lui I. Creanga, cu ocazia.implinirii a 100 de ani de la nastere. In foile revistei au publicat creatii literare originale Maria Irimescu, D. Puiu-Maghera, M. Barbu, M. Vasniuc, Da- lia Serban (Matilda Alexandrescu) g§.a. Cum era si normal, revista a publicat mult folelor, adunat cu competenta de cdtre D. Ahritculesei, M. Vasniuc, El. Cupa- “Yencu $.a. In ultimele pagini si-au gasit loc rubricile : Recen- zii, Comentarii, Anunturi, Apeluri. eae contributia adusa perfectionarii. profesionale a invala- cnn & Imbunatatirii starii materiale a scolii dorohoiene, svuvintul nostru“ -si-a facut cu prisosinta datoria. Reviste pentru elevi Este cunoscut faptul c& liter, Progres simti + 1 tura romana a inregistrat un lost deta Perioada interbelica, prin afintaica multor si al volumelor i a Sporirea numérului de reviste literare site din teascurile tipografiilor, fapt ce s-a repercutat si ates : % asupra vietii spirituale din scolile noastre secun- 152escu, C-N., profesor la Scoala Normajx ,. a ane sau este legat de valoroase manuaie a Sena oo “‘hecesare scolilor normale (istoria Pedagogies © Pedag erente, sisteme noi in pedagogie, indrumarj entry ela profesional). La acestea se mai -adauga © geogratie 4 ctu, tului ‘Cimpulung-Moldova gi doua gramatici-compuner; Jude. scoala primara (in colaborare). - ae Pentry "9. Erbiceanu, Dumitru, invafator in judetul Do; us semnatura pe geografie a judetului Doroho P i, Dumitru, profesor in Dorohoi. Pe, Tohoi, ¢. i, in 1 10, Furtun t, “pr ) Ht ) scolilor secundare, a scris piesa de teatru in doug ie ees canta Craciunului“, aparuta in 1928. Va. 1, Istrate, Calinic, invatator in judetele Dorohoj si 1... A ris geografia judetului Hotin. St Hotin, 12. Popescu, Anton, revizor scolar al judetului Dorohoi, h 1900, a tiparit, la Bucuresti, cinci gramatici Pentru clasele mk mare (in colaborare), premiate la concursul initiat de S, Hare, 13. Romanescu, Dimitrie, revizor scolar al judetului Dor. hoi. In opt editii, a tiparit geografia cu privire la judetul say (1902). 14. Simionescu, Gheorghe, invatator in judetul Dorohvi, Vezi A. Popescu. 15. Soltuz, Constantin, invatator.la Lozna. A editat primul manual cu jocuri pentru elevi, prefatat de cunoscutul pedagog Vasile Todicescu. : 16. Ungureanu, Constantin, invatator in judetul Dorohdi. papeeata cu El. Cuparencu, a semnat o geografie a judetului orohoi *. REVISTE ALE CORPULUI DIDACTIC SI ALE ELEVILOR Reviste editate de corpul didactic rd pre ea per tific : La sfifes mele eee Veacului trecut au aparut in {ara noas feetioninii 9og0%S¢ de corpul didactic. Ele aveau mistun Profesorilos! ef *B0gice, ‘ridicarea nivelului cultural-stiin UPL Pentru ype Ytatorilor si constituiau totodaté ore” = Propasirea scolii sia slujitorilor ei. depys U2. tabey 7 PUS la arhivel Ce Sigtle manuatete de mai sus se aflé in mane ‘lui din Botosani, 146rile de pe mapamond precum si filmul jur ' lioane de oameni, cu limba lui universalg Viou | analfabetii®. deny ing, ni Valabile si astazi sint o parte din recomandsys Ey torul'le face scolii in munca cy filmul ; alegre © Care ce pot fi vizionate de elevi, organizarea unop mre Pelicat® rea pazei contra incendiilor, salubrizareg Salilor q, ee, agg? C. Iordachescu a fost pind la urma adeptul gj SPectacy lui, ,,acest bun imens ce instruieste, intre suris of ogre pe nesim{ite, pe toaté lumea*,_. Slo c. In 1928, acelasi autor a tiparit la Botosani | titulaté ,,Sinteza cunostintelor de bacalaureat® menige a in in ajutorul elevilor ce terminau ultimul an de sludiy " $8 ving 18. Kahane, Hilel, director al Scolii Izraelite-Roma,c Botosani. Prin manualul ,,Geliloth ha-arez. Opu didactie,@" Seografia*, Buc., 1880, 228 P. cu ilustratii, Scris in limba ob . ic, ramine autorul primei geografii cu caracter Universa] ti tard, cartea sa cuprinzind in afarA de Seografie, cosmogratie si ,matematicd fisicald si politica“, La Botosani, H, Kahane ya mai scoate un al doilea manual de geografie, ambele Cunoscind o circulatie nationala. 19. Leonardescu, Gabriela, profesoarA in Botosani. In peri oada anilor 1922—1930, a intocmit 12 manuale de limba ro- mana si franceza (unele in colaborare) pentru scolile secundare si un volum de povestiri.alese pentru scolarii mici. 20. Luca, V. 1., director al Liceului ,,Laurian®, fn mod in- dubitabil, ramme unul din cei mai buni autori de manuale de Seografie din tara, datorith circulatiei nationale a cartilor sale, A semnat 23 de lucrari, destinate tuturor tipurilor de scoli se- cundare si primare, aparute intre anii 1928—1943. 21. Marcian, Ioan, Profesor Ja Liceul ,,Laurian*, A semnat © sintaxa lating pentru cursul secundar (1887). : 72. Mérgineanu, Ioan, profesor la Liceul wbauriant. A i Parit un manual despre ,Istoria caligrafiei si regulile ei (1! ui 23. Mihaleiuc, Gheorghe, institutor in Botosani. Numele ramine legat d, A i t: ,Abecedarul de la Krefelg” un abecedar mai putin cunoscut : ,, . i" tes Seat in tas i vonier in primul r&zboi mondial, a fost oar Vieta eu cS a Krefeld (Germania) unde, pentru aoe al, ce gala, ofiterii romani au pus bazele unui cer¢ ie de » Ce avea rolul de a organiza conferinte si spectacolVATRA BASOTESTILOR“ i Institutul de Baieti ,Anastasie Basotz« di ln ane oe ail numar al revistei, avind ca dices 4 profesorul Laul Girbu, iar ca redactor pe colegul stu C. N. Mihalache. . . . In paginile revistei productiile literare ocupa un loc prin. cipal, datorit redactorului, care a fost profesor de limba ro_ mana, Gisim numeroase schite semnate de elevii V, Scutaru (Revansa) ; N. Dumitrescu (Misu) ; D. V. Ungureanu (Suflet adormit) ; Al. Magureanu (Schita tragica). Pocziile apartin lui D. D. Grigoras, Gh. I. Cretu si V. Daringa, alaturi de cele ale profesorului N. D. Andries. Revista a acordat un spatiu larg folclorului cules de elevi, in marea majoritate fii de tarani, recenziilor de carti si reviste, carilor de seama ale Societatii stiintifice-literare din scoala etc. Numarul 1 din 1939, a fost dedicat in intregime unui fost elev al scolii, cu care aceasta se mindreste : profesorul dr. C..Udrischi, fondatorul medicinii veterinare din tara noastra. CADRE DIDACTICE — SCRIITORI SI PUBLICISTI In judetele Botosani si Dorohoi numeroase cadre didactice. in afari de.activitatea cotidiand la catedra, si-au incercat pana “de scriitori si publicisti si chiar daca dintre ei n-au ramas nume de prima marime, se cuvine a-i aminti pe cei cu preocupari “mai constante si in acest domeniu. JUDETUL BOTOSANI 1. Adam, V. N., profesor la Liceul Comercial de Baieti, a colabroat la monografia »Botosanii in 1932“ cu aspecte din comerful si industria Moldovei de nord, precum si cu istoricul cercetasiei im partea locului. In calitate de secretar al Camerei le Comert, a editat sub ingrijirea sa buletinul acesteia, in care oi si Baia. A facut parte din -comitetul , Ge conducere al revistei .Revisia Moldowete 156